Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Filiala Bucuresti
Aplicatii decembrie
2011
Stagiar CECCAR
la pretul de 2,2 lei/bucata, dupa care toate obligatiunile se anuleaza. Dobanda datorata pana la
rascumparare este de 30 lei, care se achita in numerar.
Raspuns:
a) emitere obligatiuni:
5121 = 161 20.000 lei
b) Rascumparare 5.000 obligatiuni cu 1.85 lei/buc:
505 = 5121 9.250 lei
c) Rascumparare 5000 obligatiuni cu 2.2 lei/buc :
505 = 5121 11.000 lei
d) Anulare obligatiuni :
161 = %
10.000 lei
505
9.250 lei
768
750 lei
%=
505
11.000 lei
161
10.000 lei
668
1.000 lei
e) Achitare dobanda :
666 = 5131 30 lei
A2. SC X SA emite pachet de obligatiuni in valoare de 6.000 lei, pe care le cumpara SC
SIGMA SA. Dobanda cuvenita prin negocieri este de 1.000 lei. Dupa un an SC GAMA SA
rascumpara pachetul de obligatiuni emis la pretul de 5.000 lei si le anuleaza. Inregistrari la
ambele societati comerciale.
Raspuns:
Inregistrari contabile la SC X SA
- emiterea si vanzarea obligatiunilor:
- incasarea obligatiunilor :
- inregistrarea dobanzii :
- plata dobanzii datorate:
- rascumpararea pachetului de obligatiuni:
- anularea pachetului de obligatiuni:
461 = 161
5121 = 461
666 = 1681
1681 = 5121
505 = 5121
6.000 lei
6.000 lei
1.000 lei
1.000 lei
5.000 lei
161 =
6.000 lei
5.000 lei
1.000 lei
%
505
768
506 = 5121
5121 = 766
6.000 lei
1.000 lei
%
= 506
5121
658
6.000 lei
5.000 lei
1.000 lei
Raspuns:
a) inregistrarea incasarii creditului la 01.07.2004
5121 = 519 50.000 lei
b) Inregistrarea dobanzii datorate la 31.12.2004 (50000*40%*6/12)
666 = 519 10.000 lei
c) Plata dobanzii datorate la 31.12.2004
519 = 5121 10.000 lei
d) Inregistrarea dobanzii datorate la 31.12.2005 (50.000*40%)
666 = 519 20.000 lei
e) Plata dobanzii datorate la 31.12.2005
519 = 5121 20.000 lei
f) Inregistrarea dobanzii penalizatoare la 31.01.2006 (50.000*1%*31)
666 = 519 15.500 lei
g) Plata dobanzii penalizatoare la 31.01.2006
519 = 5121 15.500 lei
h) Rambursarea imprumutului la 31.01.2006
519 = 5121 50.000 lei
A4. SCXSA beneficiaza la 01.04.2006 de un credit extern garantat de guvern de 40.000
USD, cu o scadenta la 31.03.2007, la un curs valutar de la data primirii creditului de 3,1 lei/USD.
Cursul valutar la 31.12.2006 este de 3,2 lei/USD, dobanda 6% platibila in ultima zi a exercitiului
financiar. La scadenta se ramburseaza creditul extern garantat de guvern, la un curs valuar de 3,3
lei/USD.
Raspuns:
a) inregistrarea incasarii creditului la 01.04.2006 (40.000 USD * 3,1 = 124.000)
5124 = 1624 124.000
b) inregistrarea dobanzii la 31.12.2006 ( 40.000 USD * 3,2 *6% * 9/12 = 5.760)
666 = 5124 5.760
c) reevaluarea creditului la 31.12.2006 ((40.000 USD * (3,2 3,1) = 4.000))
665 = 1624 4.000
d) inregistrarea dobanzii la 31.03.2007 (40.000 USD * 3.3 *6% * 3/12 = 1.980)
666 = 5124 1.980
e) inregistrarea platii creditului la 31.07.2011
% = 1624 40.000 * 3.3 = 132.000
5124
40.000 * 3.2 = 128.000
665
4.000
A5. SC X SA primeste un credit bancar in valuta in valoare de 20.000 EURO, la cursul de 4,2
lei/EURO, care se ramburseaza in doua transe egale la sfarsitul fiecarui an. Dobanda anuala este
de 8% si se achita la sfarsitul fiecarui an. Cursul valutar este de 4,3 lei/EURO la sfarsitul
primului an si de 4 lei/EURO la sfarsitul anului doi.
Raspuns:
a) Primirea creditului (20.000*4.2)
5124 = 162 84.000
b) Inregistrarea dobanzii anuale la sfarsitul primului an (20.000*8%*4.3)
666 = 168 6.880
3
2671
5121
2672
=
=
=
5121
2671
766
40.000
20.000
4.000
5121
5121
2672
5121
=
=
=
=
2672
2671
766
2672
4.000
20.000
2.000
2.000
5121
1661
666
1685
1661
666
1685
=
=
=
=
=
=
=
1661
5121
1685
5121
5121
1685
5121
40.000
20.000
4.000
4.000
20.000
2.000
2.000
b) In contabilitatea filialei:
Inregistrarea incasarii imprumutului
Rambursarea primei transe a imprumutului
Inregistrarea dobanzii pentru primul an
Plata dobanzii aferente primului an
Rambursarea transei a doua a imprumutului
Inregistrarea dobanzii pentru anul al doilea
Achitarea dobanzii din anul al doilea
A9. SC X SA isi adjudeca prin licitatie si incaseaza efectiv prin banca o subventie pentru
investitii in valoare de 25.000 lei, cu care achizitioneaza un brevet la un pret negociat de 25.000
lei, TVA 19% care urmeaza sa fie amortizat liniar in 5 ani.
Raspuns:
a) Inregistrarea incasarii subventiei pentru investitii
5121 = 131
25.000
b) Inregistrarea achizitionarii brevetului
%
= 404 29.750
205
25.000
4426
4.750
c) Inregistrea amortizarii anuale abrevetului (25.000/5)
6811 = 2805 5.000
d) Inregistrarea virarii anuale la venituri a unei cote parti din subventia pentru investitii egala
cu amortizarea anuala
131 = 7584 5.000
5
Se repeta operatiunile (c) si (d) in fiecar an, astfel incat la sfarsitul celor 5 ani brevetul
este complet amortizat iar subventia este recunoscuta integral la venituri.
e) Se scoate din evidenta brevetul complet amortizat la sfarsitul celor 5 ani
2805 = 205
25.000
A10. Ce lucrari poate executa un expert contabil?
Raspuns:
Lucrarile care se pot executa,fara a fi limitative,de catre expertii contabili sunt:
a) Tinerea sau supravegherea contabilitatii si intocmirea bilantului contabil:
acordarea asistentei privind organizarea si tinerea contabilitatii, inclusiv in cazul sistemelor
informatice;
elaborarea si punerea in aplicare a procedeelor contabile, a planului de conturi adaptat unitatii,
a contabilitatii de gestiune, a tabloului de bord, a controlului de gestiune si controlului prin buget,
in baza si cu respectarea normelor generale.
b) efectuarea de analize economico-financiare ca:
analiza structurilor financiare;
analiza gestiunii financiare si a rentabilitatii capitalului investit;
tehnici de analiza si de gestiune a fondului de rulment;
sistem de credit leasing, factoring etc.;
determinarea situatiilor financiare si de gestiune prin rapoarte procentuale;
elaborarea de tablouri de finantare si planuri de trezorerie;
elaborarea de tablouri de utilizari si resurse;
asistenta in prevenirea si inlaturarea dificultatilor unitatii.
c) efectuarea de audit financiar contabil, ca:
diagnostic financiar = cresterea, rentabilitatea, echilibrul si riscurile financiare;
audit intern = organizarea sau controlul regularitatii si sinceritatii sistemului;
studii, asistenta pentru realizarea de investitii financiare;
audit statutar si certificarea bilantului contabil.,cu respectarea reglementarilor specifice.
d) efectuarea de evaluari patrimoniale:
evaluari de bunuri si active patrimoniale;
evaluari de intreprinderi si de valori mobiliare pentru vanzari, succesiuni, partaje, donatii sau la
cererea celor interesati;
evaluari de elemente intangibile.
e) efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice
ori juridice in conditiile prevazute de lege,ca:
expertize amiabile (la cerere);
expertize contabil-judiciare;
arbitraje in cauze civile;
expertize de gestiune.
f) executarea de lucrari cu caracter fmanciar-contabil, ca:
intocmirea de situatii periodice;
consolidarea conturilor si bilantului;
intocmirea de planuri de finantare pe termen mediu si lung.
g) executarea de lucrari cu caracter fiscal, ca:
studii si consultatii pe probleme de ordin fiscal;
participarea la intocmirea si depunerea declaratiilor fiscale;
asistenta in probleme de T.V.A. si impozite;
fiscalitate imobiliara;
6
Liber-profesionistul contabil nu trebuie s exercite n paralel activiti care afecteaz sau sunt
susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independena, buna reputaie a profesiei, care sunt
incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
In unele situaii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conservare i utilizare, potrivit legii,
fonduri ale clienilor, el trebuind:
- s pstreze aceste fonduri, separat de fondurile sale;
- s le utilizeze conform destinaiilor stabilite;
- s aib posibilitatea s justifice existena si utilizarea fondurilor respective.
A13. Interesul propriu - amenintare la adresa independentei.
Raspuns:
Exemple de circumstane care pot genera ameninri de interes propriu pentru un contabil
profesionist independent includ, dar nu sunt limitate la:
interesul financiar n firma clientului sau deinerea unui interes mpreun cu un client:
- deinerea de aciuni ntr-o proporie semnificativ la firma clientului;
- primirea unui titlu de motenire de pri sociale ale unei firme care a fuzionat cu clientul n
cauz;
dependena fa de onorariile primite de la un client - apare atunci cnd un procent semnificativ
din cifra de afaceri a cabinetului provine de la un singur client;
ntreinerea unei relaii de afaceri strnse cu un client - profesionistul contabil este ntr-o asociaie
n participaie cu clientul;
interesul de a nu pierde un client - pierderea clientului respectiv ar nsemna intrarea n faliment a
cabinetului;
onorariile neprevzute - acceptarea pe parcursul executrii lucrrilor a unor onorarii
neprevzute n contract;
mprumutul ctre, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaii acestuia. Dac clientul este
o banc, mprumutul nu genereaz o ameninare la adresa independenei, cu condiia ca
mprumutul s fie acordat conform normelor procedurale valabile pentru ceilali clieni
A14. Slabirea autocontrolului - amenintare la adresa independentei.
Raspuns:
Exemple de circumstane care pot genera ameninri de autoexaminare (autocontrol) includ, dar
nu sunt limitate la:
certificarea situaiilor financiare ale unei firme de ctre aceeai persoan implicat n
elaborarea acestora;
pregtirea documentelor primare pentru nregistrarea n contabilitate care fac obiectul unei
misiuni de certificare;
un membru al echipei de certificare care ocup sau a ocupat funcia de director sau fost angajat al
clientului;
prestarea unor servicii pentru un client ale cror rezultate urmeaz s fie avute n vedere n
cursul altor misiuni efectuate la acelai client;
descoperirea unei erori semnificative n timpul unei reevaluri a muncii profesionistului
contabil independent;
A15. Renuntarea la convingeri - amenintare la adresa independentei.
8
Raspuns:
Renuntarea la convingeri poate sa apara atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al
acestuia, promoveaza opinia unui client pna la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi
nteleasa ca fiind compromisa.Este cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia
si-au subordonat rationamentul lor profesional aceluia al clientului.
A16. Manifestari de familiarism - amenintare la adresa independentei.
Raspuns:
Exemple de circumstane care pot genera o ameninare de familiarism includ, dar nu sunt
limitate la situaiile cnd:
un membru al echipei de certificare are o rud de gradul I sau un afin care ocup funcia de
director sau funcionar al clientului de certificare;
un membru al echipei de certificare are o rud de gradul I sau un afin care, ca angajat al
clientului, este n poziia de a exercita o influen direct i semnificativ asupra subiectului
misiunii de certificare;
un fost partener al firmei ocup funcia de director sau funcionar al clientului sau este angajat
ntr-o poziie n care exercit o influen direct i semnificativ asupra subiectului misiunii
de certificare;
acceptarea unor cadouri sau a ospitalitii din partea clientului, cu excepia cazului n care
valoarea acestora este nesemnificativ;
asocierea de lung durat a unui membru important al echipei de certificare cu clientul
certificrii.
A17. Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei.
Raspuns:
Actiunile de intimidare au loc atunci cnd un membru al cabinetului/societatii este implicat sa
actioneze obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la
persoanele care gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii clientului
Exemple de circumstane care pot genera ameninarea de intimidare includ, dar nu sunt limitate la:
ameninarea nlocuirii sau concedierii fcut de client;
ameninarea cu litigiul;
exercitarea unei presiuni n vederea reducerii volumului de munc pretins aferent execuiei unei
misiuni i respectiv a onorariilor.
A18. Prezentati metodele de calcul al activului net corijat.
Raspuns:
Activul net corijat se calculeaz prin doua metode: substractiva si aditiva.
Metoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica)
a tuturor datoriilor actualizate.
Metoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil cu influentele
rezultate din inlocuirea valorilor contabile cu valori economice ale elementelor din bilantul
intreprinderii.
A19. Care sunt metodele de evaluare a intreprinderii bazate pe performante.
Raspuns:
9
Activul net din lichidare = Disponibiliti bneti din lichidare+ Active n natur meninute
pt. partajul n natur- Datoriile la lichidare
Ctigul din lichidare= Activul net din lichidare capital social= rezerve+/- rezultatul net
curent+/- rezultatul nchiderii
3. Partajul const n mprirea capitalurilor proprii rezultate din lichidare, ntre acionarii sau
asociaii societii comerciale. Principalele operaiuni de partaj sunt:
- Restituirea / rambursarea capitalului social
- Plata activului net ctre acionari sau asociai
- mprirea ctigului din operaii de lichidare
Dup aprobarea bilanului final de lichidare activele rmase (disponibilul) sunt partajate ntre
asociai. Fiecare asociat va primi: aportul iniial la capitalul social, majorat/diminuat cu o cot
parte din ctigul respectiv pierderea din lichidare.
Dac pierderile sunt mai mari dect valoarea capitalului, atunci situaia se rezolv diferit, funcie
de tipul de societate comercial, astfel:
- n cazul SA i SRL-uri rspunderea asociailor fiind limitat la aport, datoriile rmn
neacoperite,
- societi de persoane (SNC, SCS) i n cazul SCA rspunderea asociailor este nelimitat i
solidar datoriile trebuie acoperit integral.
n Romnia contabilizarea operaiunilor de lichidare este reglementat prin OMFP 1376/2004.
La lichidarea societilor comerciale apar urmtoarele categorii de impozite:
sumele cuprinse n capitaluri s fie evideniate n prealabil la venituri (diferene provenite din
reevaluarea imobilizrilor, diferene de curs valutar din evaluarea disponibilitilor n valut,
diferene din aplicarea cotei reduse pentru activitatea de export, subvenii pentru investiii etc.).
Alte impozite, taxe i contribuii, n special cele sociale, legate de onorariile cuvenite
lichidatorilor.
A22. Ce reprezinta etapa masei credale.
Raspuns:
Masa pasiv constituie totalitatea datoriilor comerciale i necomerciale existente n patrimoniul
debitorului supus procedurii sau totalitatea creanelor pe care creditorii concureni le au mpotriva
debitorului. Toi creditorii sunt virtuali participani la masa credal, dar pentru ca ei s devin
creditori concureni trebuie s ndeplineasc dou condiii:s fac o cerere de admitere a
creanelor n termenul prevzut de lege i s fie admii n urma verificrii creanelor. Stabilirea
masei pasive constituie ansamblu de acte i operaiuni efectuate n condiiile legii,pentru a
determina datoriile debitorului.
Astfel stabilirea masei pasive a debitorului presupune cunoaterea creditorilor acestuia, iar n
acest sens trebuie depus lista creditorilor la dosarul de insolven al debitorului.
A23. Ce reprezinta etapa falimentului.
Raspuns:
Procedura falimentului parcurge urmatoarele etape:
a) Luarea primelor masuri:
- ridicarea drepturilor debitorului de a-si administra averea;
- sigilarea bunurilor care fac parte din averea debitorului;
- inventarierea acestor bunuri;
- luarea masurilor de conservare a bunurilor;
- vanzarea unor bunuri;
- blocarea depozitelor bancare;
- inscrieri sau inregistrari in registrele de publicitateimobiliara.
b) Stabilirea masei pasive:
- intocmirea listei creditorilor, a listei bunurilor debitorului si a contului de
profit si pierderi pe anul anterior depunerii cererii;
- verificarea creantelor si intocmirea tabelelor de creante;
- intocmirea de catre lichidator a tabelului preliminar al tuturor obligatiilor
debitorului;
- solutionarea de catre judecatorul-sindic a contestatiilor;
- intocmirea si afisarea tabelului definitiv al obligatiilor debitorului.
c) Efectuarea lichidarii:
- vanzarea bunurilor debitorului la licitatie sau direct, cat mai avantajos si cat
mai repede, la timpul potrivit si la pretul maxim;
- evaluarea bunurilor prin expert;
- publicitatea vanzarilor;
- incasarea veniturilor rezultate din administrarea bunurilor debitorului;
- depunerea sumelor obtinute din vanzari;
- plata taxelor, a timbrelor si a tuturor cheltuielilor aferente vanzarii bunurilor,
inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor
bunuri, precum si plata retributiilor persoanelor angajate in conditiile art.22
din lege;
- plata creditorilor care au garantii reale.
12
15
16
17
18