RADIOLOGIE I

IMAGISTIC MEDICAL

Tomografia axial computerizat

Una din cele mai importante realizari n

medicin dup descoperirea radiaiilor X
Hounsfield i Carmack au primit n 1979 pe
baza acestei descoperiri premiul Nobel

Tomografia axial computerizat

Metod de investigaie densitometric axat pe msurarea
densitilor esuturilor care compun structura organelor studiate

Realizeaz

o
tridimensionale

reprezentare

bidimensional

structurilor

Opereaz cu coeficientul de atenuare/absorbie a diferitelor

esuturi cnd acestea sunt traversate de fluxul fotonic

TEHNICA TOMOGRAFIEI AXIALE COMPUTERIZATE

etape:

Achizitia imaginilor (Realizarea tehnic si Proiecia)

Reconstrucia imaginii

Tomografia axial computerizat

Principiul computer-tomografiei (CT) este urmtorul:

la trecerea prin corpul unui pacient a unui fascicul de

radiaii X puternic colimat, intensitatea radiaiei

emergente este nregistrat de un sistem de detectori

Procesul este repetat din unghiuri multiple. Unghiul de

deschidere al fasciculului de radiaii X fiind de 450,

detectorii sunt cuplai n coroan, ceea ce permite
obinerea informaiilor de pe o suprafa mare

 Fascicolul de raze X
colimat,
colimat perpendicular pe
axul lung al corpului,
traverseaz o seciune a
corpului din diferite unghiuri
atenuarea este nregistrat
de un sistem de detectori

Procesul de scanare este suma tuturor proieciilor

realizate n timpul rotirii complete a sistemului tub-detectori
n jurul corpului examinat. n acest timp sunt generate ntre
240 i 1440 impulsuri de raze X, fiecare realiznd o
proiecie asupra seciunii examinate (slice).

Proiecia const din urmtorii timpi:

generarea impulsurilor de radiaii X n tubul radiogen
traversarea corpului de ctre fasciculul de raze X puternic
colimat

detectarea radiaiei restante (atenuate) de ctre sistemul

de detectori transform energia fotonic n microcurent

electric (semnal analogic)

transformarea semnalelor analogice n semnale digitale,

serierea i transmiterea lor procesorului de imagini

Fascicol de raze X

imagine
afisata pe monitor

colimare I

traversare de structuri

unitate de calcul

absortie, atenuare
(coeficient de absortie)

informatie
numerizata

Colimare II

detectori

(transforma cuanta de lumina in microcurent

electric)

Tomografia axial computerizat

1.

Imaginea realizat computerizat se bazeaz pe

diferenele de densitate ale structurilor anatomice, ea
fiind reconstruit pe baza informaiilor asupra densitii
esuturilor, exprimat prin coeficieni de atenuare liniar a
radiaiilor X de ctre esuturi

1. Reconstrucia imaginii : reprezint transformarea

tuturor datelor ntr-o imagine numeric i apoi digital.

Pentru a nelege acest procedeu trebuie s ne imaginm

seciunea prin corpul uman (care este heterogen, alctuit
din structuri de densitate diferit) divizat n n x n cuburi
contigui de mrime egal (= elemente de volum),
denumite voxeli, ce realizeaz o matrice

Tomografia axial computerizat

Fiecarui voxel i corespunde un coeficient de

atenuare

Coeficientul de atenuare depinde de densitatea

elementului de volum iradiat, de numarul atomic
si de lungimea de unda a faciculului de radiatii X
atenuari diferite

Tomografia axial computerizat

Asadar:

Fiecare punct al imaginii (pixel=unitatea de suprafata a

matricei imaginii) are o strlucire omogen (o nuan

omogen de gri). Voxelul este corespondentul
tridimensional al pixelului (volum elementar) i are un
anumit numr CT (unitate Hounsfield).

O unitatea Hounsfield reprezint a 1/1.000

parte din diferena de densitate ntre aer (1000) i ap (0).

Tomografia axial computerizat

O unitate Hounsfield este 1/1000 din diferena ntre densitatea

aerului (-1000) i cea a apei (0).

Scala Hounsfield definete densitatea diferitelor structuri i are
valori cuprinse ntre 1000 (pentru aer) i peste +1000 (compacta
osoas).

Coeficientul de atenuare este calculat i codificat artificial pe baza

densitii cunoscute
Apa: 0 U.H.
Aerul: -1000 U.H.
Osul: +1000 (pana la > 2000 U.H.)
Pe baza coeficientului de atenuare
Izodensiti
Hipodensiti

Hiperdensiti
Heterodensiti

Os (substana compact)

Snge
coagulat
SD
Ficat

Exudat

Splin

Muchi

esut grsos mixt

Os (substana
spongioas)

Pancreas

Snge

Rinichi

Transudat
Soluie Ringer
AP

esut pulmonar

esut grsos mixt

Grsime

Grsime

Scara densitometric Hounsfield

Tomografia axial computerizat

Numrul de nuane de gri reprezentat pe un monitor de televiziune

este limitat

Matricea imaginii afiate pe monitor este format dintr-un numr

standard de pixeli (nuane de gri): ex. 256x256, 512x512 sau
1024x1024

Ochiul uman nu poate deosebi mai mult de 16-20 nuane de gri

(fiecare nuan ar trebui s reprezinte cca. 50 UH dac s-a ncercat

s se acopere ntreaga scar cu nuane vizibile)
Imposibilitatea reprezentrii i analizrii simultane a 2.000 de nivele
de absorbie a determinat studierea informaiei pe felii. Astfel, se
utilizeaz ferestre de imagine pentru o mai bun vizualizare a micilor
diferene de densitate i pentru obinerea unui contrast mai bun ntre
structuri. Lrgimea ferestrei poate fi modificat, ceea ce permite
variaia numrului de UH

Tomografia axial computerizat

Informaia coninut ntr-o tomogram computerizat

depinde de
detectori

numrul

de

fotoni

nregistrai

de

Este dependent de numrul de elemente ale

imaginii (rezoluia spaial) i de valorile
densitate distincte (rezoluia de contrast)

de

Deoarece numrul de fotoni este limitat de doza de

iradiere la care poate fi supus pacientul, orice
mbuntire a rezoluiei de contrast se face pe
seama rezoluiei spaiale i invers

Explorarea computer tomografic

Randament maxim
Scurtarea timpului de spitalizare
Beneficiu pentru diagnostic

Cerine de baz

S ofere o mare cantitate de informaie

S fie cel mai puin radiogen
S fie cel mai la ndemn
S poat fi urmat de msuri terapeutice adecvate
S aib cost mic i volum mare de informaie

Tomografia axial computerizat

De la apariia tomografiei computerizate sau succedat
tehnologii multiple:

pentru aparatele de generaia I-a i a II-a tubul i detectorii

mpreun realizeaz o micare combinat de translaie
rotaie n jurul corpului pacientului

pentru aparatele de generaia a III-a tubul i detectorii mult

mai numeroi efectueaz numai o micare de rotaie;
datorit acestei simplificri mecanice i creterii numrului
de detectori timpii de achiziie de imagine sunt considerabili
redui

aparatele de generaia a IV-a sunt prevzute cu numeroi

detectori dispui pe o coroan fix i singur tubul se rotete

n jurul corpului pacientului

Fascicolul de raze X
colimat (tubul raze X
se roteste),
perpendicular pe axul
lung al corpului,
traverseaz o seciune
a corpului din diferite
unghiuri; atenuarea
este nregistrat de un
sistem de detectori

Element de volum - voxel

Instalaia de tomografie computerizat

1. Tubul radiogen
2. Sistemul de colimare a razelor la ieirea din
3.
4.
5.
6.
7.
8.

tub
Sistemul de colimare a razelor la intrarea n
detector
Detectorii
Unitatea de conversie a fotonilor -> eUnitatea de conversie curent electric
->digital
Unitatea de calcul
Monitorul de text i imagine

Sistemele de colimare a fascicolului

(colimare = ngustare)
Colimatorul
Elimin aproape complet radiaia
secundar
2 colimri
La emisie fasciculului incident
La detecia radiatiei atenuate

Detectorii

Cu ct numrul de detectori este mai mare pe unitatea

de suprafa, numrul de determinri primare este mai
mare imagine mai bun !

PRINCIPII FIZICE FUNDAMENTALE N

ULTRASONOGRAFIE
spre deosebire de undele electromagnetice (care se
propag n vid) pentru propagarea sunetelor este
necesar un mediu material (solid, lichid, gazos)

Sunetele nu se propag n vid (nu exist particule

materiale

ECOGRAFIA
PRINCIPII FIZICE FUNDAMENTALE N
ULTRASONOGRAFIE

Ultrasunetele:

vibraii mecanice cu frecven superioar ( 18.000

Hz)
nu pot fi auzite de urechea uman
ultrasunetele pot exista numai ntr-un mediu fizic
(ex. esuturile biologice) deoarece ele au ca suport
interaciunea fizic ntre particulele materiale
componente ale mediului biologic respectiv

PRINCIPII FIZICE FUNDAMENTALE N

ULTRASONOGRAFIE

dac o und sonor strbate un mediu biologic

particulele componente ale acestuia vibreaz n

jurul poziiei lor de echilibru
grafic micarea de pendulare este o curb
sinusoid: oscilaiile sunt ciclice (1 ciclu = 1
oscilaie complet pozitive i negative, simetrice
fa de linia de baz) i cu amplitudine constant.
Particulele realizeaz astfel o micare simpl n
armonic:

PROPRIETILE ULTRASUNETELOR
Mrimile fizice care caracterizeaz undele sonore sunt:

amplitudine (A) - deplasarea maxim a particulei

ntr-un sens sau altul fa de poziia de echilibru

perioad (T) - timpul necesar particulei pentru a

efectua o oscilaie complet i a reveni la poziia
iniial de echilibru; este msurat n secunde

lungime de und ( ) - este distana parcurs de

unda sonor ntr-o perioad; se msoar n uniti

metrice

PROPRIETILE ULTRASUNETELOR

frecven (F) -

numrul de oscilaii complete n

unitatea de timp (secund)
- se msoar n heri (dup numele

fizicianului Heinrich Hertz )

- un Hertz (Hz) = 1 oscilaie/secund

- 1kHz = 1.000 Hz
1 MHz = 1.000.000 Hz

* infrasunete = 0 16 Hz
* sunete audibile = 16 Hz - 18 KHz
* ultrasunete = 18 KHz 150 MHz * hipersunete
150 MHz
ultrasunetele utilizate n diagnosticul ecografic:
frecvena ntre 1 peste 20 MHz

GENERAREA ULTRASUNETELOR
n diagnosticul medical ultrasunetele sunt generate i
detectate prin efectul piezoelectric :

const n apariia unei diferene de potenial electric

ntre cele dou suprafee ale unui cristal de cuar

(material piezoelectric) dac acesta este supus unei
deformri mecanice
principiul este valabil i n sens invers : cristalul de
cuar supus unei diferene de potenial electric va
suferi o deformare mecanic
deformarea mecanic este instantanee i se
nsoete de emisie de US
transductor : piesa care emite i recepioneaz
ultrasunetele (are rol de surs acustic)

GENERAREA ULTRASUNETELOR

energia electric este transformat n

energie acustic i invers, energia acustic
este convertit napoi n semnale electrice

n practic : se folosesc ceramici speciale

sau mase plastice n locul cristalului de cuar
(care vibreaz de cca. 1500 ori la o singur
excitaie electric fenomen de rezonan)

imagine neinterpretabil

GENERAREA ULTRASUNETELOR

emisia de US este intermitent : cristalul

piezoelectric emite ritmic US timp de 1
microsecund i tot el recepioneaz US
(ecouri) n urmtoarele 99 de microsecunde

la emisia unui singur impuls de US mai

multe
ecouri,
distanate
n
timp,
corespunztor intervalului n spaiu la care
sunt dispuse interfeele

Trasductoare

frecvena nominal a unui transductor este

frecvena dominant a US emise de un

transductor

- depinde de grosimea ceramicii sintetice care

alctuiete transductorul
- este prestabilit prin construcie (se schimb
odat cu transductorul) i nu poate fi
modificat

ultrasunetele se propag liniar : strbtnd

mediile biologice US sufer fenomene de
reflexie, refracie, dispersie, difuzie, difracie,
atenuare i absorbie

PROPRIETI ACUSTICE ALE ESUTURILOR

elasticitatea : proprietatea unui corp de a

reveni la forma i volumul iniial dup ce a
fost supus unei deformri mecanice

PROPRIETI ACUSTICE ALE ESUTURILOR

rigiditatea : rezistena unui material la

compresiune
- depinde de proporia de esut conjunctiv fibros
care intr n structura unui organ parenchimatos

este factorul principal care determin viteza de

propagare a sunetelor ntr-un esut : cu ct
rigiditatea este mai mare cu att crete viteza de
propagare

INFORMAIA ULTRASONOGRAFIC

transductorul : funcioneaz alternativ ca emitor i

receptor de US

- emite US la intervale regulate de timp cu durata de

1 microsecund, apoi
- recepioneaz US (sub form de ecouri) n
urmtoarele 99 microsecunde

un ciclu puls ecou cu durata de 100 microsecunde

emisia de US are caracter pulsator, intermitent

INFORMAIA ULTRASONOGRAFIC

la aplicarea unei diferene de potenial electric la capetele

ceramicii piezoelectrice aceasta emite un impuls scurt de US
care pe msura propagrii n mediul de transmisie ntlnete
interfee

la nivelul fiecrei interfee :

- o parte din energia acustic se reflect genernd ecouri iar
- restul de energie se transmite mai departe spre o alt interfa

US reflectate parcurg traseul invers fasciculului incident i

interacioneaz cu ceramica sintetic impulsuri electrice

(prin efect piezoelectric inversat)

este recepionat primul ecoul corespunztor interfeei celei mai

apropiate de transductor

apoi sunt recepionate tot mai trziu ecouri de la interfeele

cele mai ndeprtate

Principiul fundamental de obinere a

informaiei ultrasonore:
La emiterea unui singur impuls de US

se recepioneaz o multitudine de ecouri distanate de

ele ntre timp datorit distanrii n spaiu a
interfeelor care le-au generat

IMAGINEA ULTRASONOGRAFIC

se produce datorit existenei interfeelor

se prelucreaz computerizat (procesare)

ntr-un sistem analog digital diferenele de

potenial electric aplicate la extremitile
cristalului piezoelectric : diferenele de
potenial electric sunt codificate n nuane
de gri (64 250 nuane)

unele nuane pot fi extinse n defavoarea

altora i pot fi codificate color

Capacitatea de penetrare a US

invers proporional cu frecvena nominal a

transductorului

* alegerea transductorului: - n funcie de

regiunea examinat, profunzimea la care se afl

leziunea i rezoluia dorit

EFECTUL DOPPLER

descris de Christian Johann Doppler n 1842

n corpul omenesc inta studiat este fluxul sanguin
caracterizat prin sens i vitez

fluxul sanguin emite US sub form de ecouri

devine surs sonor dac este supus unui fascicul

incident US

3. Ecografia Doppler codificat color

(Doppler color) :
prezena fluxului sanguin = colorarea

imaginii
direcia de deplasare a fluxului sanguin
:
- punctele n care fluxul sanguin se ndreapt spre
transductor sunt colorate n nuane de rou
- punctele n care fluxul sanguin se ndeprteaz de
transductor sunt colorate n nuane de albastru
- punctele n care deplasarea fluxului sanguin este
perpendicular pe direcia fasciculului US rmn
colorate n nuane de gri

3. Ecografia Doppler codificat color (Doppler

color) :

viteza fluxului sanguin :

- nuana culorii este mai pal cu ct viteza
fluxului sanguin este mai mare
- la depirea limitei lui Nyquist
inversarea culorii = aliasing
ex. : flux spre transductor cu vitez foarte
mare colorat n albastru

3. Ecografia Doppler codificat color (Doppler

color) :

turbulena fluxului sanguin = adugarea unei nuane

de verde la culoarea primar :

- nuan de verde mai intens cu ct turbulena

este mai mare
- flux turbulent orientat spre transductor =
colorat galben (rou + verde)
- flux turbulent care se ndeprteaz de
transductor = colorat n turcoaz (albastru + verde)
- flux turbulent cu vitez mare = aspect mozaicat

ALTE TEHNICI ULTRASONOGRAFICE

Ultrasonografia tridimensional (3 D)
- permite reconstrucia tridimensional a
volumului examinat
- permite reprezentarea tridimesnional a
suprafeelor unor organe, leziuni

Tehnica
Doppler
color
tridimensional i 4D (3D in timp real)
- rezoluie spaial crescut

Substane de contrast ultrasonografic

injectare i.v. de ageni de contrast

(microbule gazoase nonemboligene) pentru
amplificarea semnalului fluxului sanguin

administrarea de ageni de contrast cu

tropism pentru sistemul reticulohistiocitar
pentru amplificarea semnalului din organele
parenchimatoase

Microtransductoare
pot fi montate la extremitatea cateterelor
frecven peste 15 MHz
examineaz cu nalt rezoluie regiuni greu

accesibile ecografiei standard (n vasele

sanguine, n bronhii, n uretere i bazinetul
renal, ductul Wirsung, vena port, etc.)

transductoarele de uz laparoscopic permit

evaluarea neinvaziv a cilor biliare i a
patenei vasculare

Elastografia

exploreaz elasticitatea esuturilor :

posibilitatea
redobndirii
formei
iniiale dup deformarea indus de
ctre o und ultrasonor

ex. : diferenierea ntre noduli

mamari beningni (elastici) i cei

maligni (rigizi)

 Ultrasonografia panoramic
imagine panoramic cantitate mare de
informaie ultrasonografic pe o singur imagine i
evideniere mai bun a raporturilor anatomice

EFECTELE BIOLOGICE ALE

ULTRASUNETELOR
1.

Ultrasonodiagnostic : efecte biologice

neglijabile,
emisia US este pulsatorie de 1 microsec. la un
interval de 100 microsec.

timp total de lucru efectiv = cteva secunde

chiar la o examinare de lung durat

tehnica Doppler cu emisie continu nu este indicat n

ecografia obstetrical

* nu este necesar protecie n ultrasonodg.

deoarece aerul dintre mna examinatorului i
transductor reflect ultrasunetele suficient

AVANTAJELE METODEI ECOGRAFICE

ofer date morfologice i funcionale reproductibile

fr nocivitate
neinvaziv i neiradiant
ofer informaii dinamice, n timp real
larg accesibil
permite dirijarea unor manopere invazive n scop
dg. / terapeutic
cost relativ redus comparativ cu alte investigaii
imagistice
poate fi oricnd repetat la acelai pacient
poate fi practicat i la patul bolnavului

SEMIOLOGIE ECOGRAFIC
Terminologie ecografic

transsonic (anecogen, sonolucent) :

- US strbat mediul biologic fr a se reflecta
- imaginea US de culoare neagr
ecogen (reflectogen) :
- US sunt reflectate de ctre mediul biologic
- imagine alb pe ecran
hipoecogen = slab reflectant de US
ecostructura = totalitatea ecourilor asamblate o imagine
coerent, produs de structuri parenchimatoase
- omogen sau neomogen

nodul
=
structur
intraparenchimatoas

circumscris,

de

obicei

Imagini realizate de structuri solide

hiperecogene cu con de umbr

realizate de structuri dense, frecvent impregnate

calcar :
- imagini lineare / arciforme, alb strlucitoare
(reflectare accentuat a US)
- posterior : lips total de US = con de umbr
- conic / trapezoidal
- negru

* aceste imagini ecogene cu con de umbr trebuie

evideniate n dou incidene diferite (excluderea
artefactelor)

Colecistopatie cronic
litiazic

Tu. Gastric. Metastaze hepatice: noduli multipli

rotund-ovalari, cu aspect n int

IMAGISTICA PRIN RM

Pentru obtinerea imaginilor:

RM foloseste domeniul frecventelor radio
CT foloseste absorbtia radiatiilor X

IMAGISTICA PRIN RM
Bazele IRM 1947 Purcell si Bloch au descoperit
fenomenul rezonantei magnetice nucleare((RMN), pentru care
au obtinut premiul Nobel pentru fizica- 1952

1973- Lauterbur publica prima imagine IRM

Numai dupa 1980 metoda incepe sa se dezvolte pentru
medicina, ca metoda imagistica digitalizata, in domenii tot mai
extinse ale medicinei

IMAGISTICA PRIN RM
IRM se bazeaza pe proprietatea protonilor de H+

plasati intr-un camp magnetic puternic si excitati

printr-un impuls de radiofrecventa (RF) de a emite
un semnal care este prelucrat informatic si convertit
in imagine

Formarea imaginii = achizitia si reconstructia de date

 Principiile formarii imaginii RM

Principiul de baza: fenomenul rezonantei

nucleare,
propriu
tuturor
nucleilor
atomici cu numar impar de nucleoni
(suma dintre protoni si neutroni)
In aceasta categorie intra si nucleul
atomului de H (alcatuit dintr-un singur
proton) si care reprezinta 2/3 din atomii
organismului
Datorita sarcinilor electrice si a rotatiei
spontane in jurul propriei axe(miscare de
spin nuclear) acesti nuclei au un
moment magnetic, si pot fi imaginati ca
ca mici dipoli magnetici

IMAGISTICA
PRIN RM

ATOM

Dr.Treaba A.

INVELIS DE
ELECTRONI

NUCLEU

PROTONI

NEUTRONI

MISCARE DE ROTATIE SPIN

SARCINA ELECTRICA POZITIVA

CURENT ELECTRIC

CAMP MAGNETIC PROPRIU

Principiile formarii imaginii

RM
Intr-un esantion de tesut exista numerosi
dipoli magnetici care, in stare de
repaus(in absenta influentei unui camp
magnetic extern), sunt orientati aleatoriu
in spatiu, astfel incat se compenseaza
reciproc.
Daca esantionul de tesut este introdus
intr-un camp magnetic extern Bo, vectorii
magnetilor protonilor (de H+) se vor
orienta in functie de liniile campului
magnetic si vor incepe sa se roteasca in
jurul axei campului Bo(miscare de
precesie), repartizandu-se in 2 populatii :
cu orientare paralela si antiparalela cu Bo.
Deoarece populatia
de
protoni
ce
preceseaza paralel cu Bo este usor
superioara
celei
cu
orientare
antiparalelamomentele magnetice ale celor

2 grupe nu se anuleaza total, asa incat va rezulta

o magnetizare macroscopica M.

IMAGISTICA PRIN RM

Micarea de
precesie:
rezultat din
interaciunea
momentului
magnetic (de
spin) al
protonului cu
cmpul
magnetic
extern.
Model: rotaia
unui titirez.

starea care necesita mai putina energie este starea preferata

raman forte magnetice care nu sunt anulate
toate aceste forte se aduna in directia campului magnetic
campul magnetic al pacientuluilongitudinal fata de campul
magnetic extern (B0) MAGNETIZARE LONGITUDINALA

Dr. Treaba

Principiile formarii imaginii RM

Sistemul format din esantionul tisular si

campul magnetic Bo va fi scos din starea

de echilibru prin excitare cu ajutorul unui
impuls de unde radio (unde de inalta
frecventa HF, RF): astfel, protonii de H+
intra in starea de rezonanta nucleara si
preiau o parte din energia RF.
Momentele magnetice nu vor mai
precesa neordonat, ci sincron(in faza) si
vor bascula spre starea energetica
superioara, antiparalela. Astfel, vectorul
magnetizarii totale Mo, va parasi
orientarea sa paralela cu Bo si se va
dispune oblic (dobandind pe langa
componenta
longitudinala
si
o
componenta transversala) si se va roti in
spirala in jurul axei Bo.

Dr. Treaba A

Puls RF

Y
X

Y
X

(a)

aplicand pulsul de RF, se produce o scadere a

magnetizarii longitudinale si se stabileste o noua
MAGNETIZARE TRANSVERSALA

Principiile formarii imaginii RM

Dupa terminarea impulsului de RF (dintr-o bobina de
curent alternativ) magnetizarea transversala (co mponenta
transversala a vectorului Mo) se va reduce din nou
progresiv, in timp ce magnetizarea longitudinala
(componenta logitud. a vectorului Mo) se va apropia din
nou de nivelul sau initial (egal cu Mo).
In timpul relaxarii transversale (la reducerea magnetizarii
transversale), energia inmagazinata de sistem va fi cedata
sub forma unei unde de inalta frecventa (HF) care poate fi
captata de o antena ( bobina receptoare).

Concomitent cu relaxarea transversala are loc si relaxarea

longitud.

Revenirea la magnetizarea longitudinal

timpul necesar pentru restabilirea magnetizarii
longitudinale sau pentru revenirea la valoarea
original se numeste TIMP DE RELAXARE T1
(este constant)
MAGNETIZARE
LONGITUDINALA

TIMP

Ce se petrece cu magnetizarea transversala?

dupa intreruperea actiunii pulsului de RF, protonii isi

opresc miscarea, nu mai sunt in faza, deoarece nu
se mai intervine asupra lor
raportand la timp, magnetizarea transversala
(reducerea magnetizarii transv.) -TIMP DE
RELAXARE T2
MAGNETIZARE
TRANSVERSALA

TIMP

Principiile formarii imaginii

RM
Relaxarea longitudinala T1 si transversala T2, alaturi
de DP-densitatea protonica(densitatea atomilor de H+
liberi, nelegati) sunt specifice fiecarui tesut si stau la
baza contrastului IRM.

Principiile formarii si interpretarii imaginii RM

In IRM: intensitatea semnalului unui element de imagine(pixel) este
determinata de 2 tipuri de factori:

intrinseci, ai tesutului examinat ( intr-un element de volum

tisular=voxel):
- PD-densitatea protonica(densitatea atomilor de H+ liberi),
- timpii de relaxare (specifici fiecarui tesut) - T1(spin-retea)
si T2(spin-spin),
- susceptibilitatea magnetica a tesutului(capacitatea unei
substante de a fi magnetizata cand este introdusa intr-un
camp magnetic) si
- de fenomenul de flux sanguin si al LCR (pierder ea de
semnal a structurilor vasc. cu flux rapid-signal loss: artere,
sinusuri venoase mari ,MAV si al LCR )

 extrinseci (parametri tehnici) :

Principiile formarii si interpretarii

imaginii RM

- timpul de repetitie (TR) = timpul intre 2 cicluri succesive de excitare

prin impuls de unda radio de inalta frecventa si
- timpul de ecou (TE) = timpul intre excitare si receptionarea
semnalului
- timp de inversie (TI) si
- unghiul de basculare
Prin manipularea parametrilor tehnici examinatorul influenteaza
contrastul imaginii, alegandu-se astfel tipul de ponderare a
imaginii , obtinandu-se o accentuare a efectului dat de unul din
factorii intrinseci (care devine determinant in contrastul imaginii): se
vor obtine imagini T1-, T2- si PD-ponderate.
Functie de tipul de ponderatie(T1, T2, PD)un tesut va avea semnal
total diferit, dar
Indiferent de tipul de ponderatie, o structura care apare neagra pe
imagine este in hiposemnal iar una alba este in hipersemnal

Parametrii tisulari
T1, T2, DP sunt constante pentru un tesut dat
Timpul de relaxare T1 este timpul de magnetizare a
unui tesut.
T1 scurt: grasimea -T1 lung: apa.
Timpul de relaxare T2 reprezinta puterea de emisie
in timp a diferitelor tesuturi din organism
T2 lung: apa -T2 scurt: muchiul
DP - intensitatea semnalului depinde de bogatia de
H+ a unui tesut
bogate n H+: apa
srace n H+: corticala osoas

SEMNALUL IN IRM
Semnalul corespunde aspectului unei structuri din
imagine (alb, negru, gri nchis, gri deschis):

semnalului intrisec al unei structuri:

= alb
- hiposemnal = negru
- semnal intermediar = gri

- hipersemnal

semnalului n raport cu structurile invecinate: parenchim

cerebral, ficat, splina
- hipersemnal
- hiposemnal

- izosemnal (semne indirecte: efect de masa)

Hiposemnal sau asemnal T1

(negru)

Apa (LCR, bila, urina)

Aerul
Calcificarile si corticala structurilor osoase
Vasele cu flux rapid (SE)
Tendoanele, ligamentele
Hemosiderina
Edemul
Artefacte metalice

T1

Hiposemnal sau asemnal

T2 sau T2* (negru)

Lichidul cefalo- rahidian, numai in secvene FLAIR

Aer
Calcificari si corticala osoasa
Tendoane
Vasele cu flux rapid (artere)
Venele cu traiect perpendicular pe planul de sectiune
Artefactele metalice
Hemosiderina
Melanina

Flair

T2

T2 GE

Hipersemnal T1
(alb)

Hematom subacut (methemoglobina)

Grasime
Continutul proteic al unui chist
Priza de contrast dup injectare de Gd
Vasele circulante n EG
Melanina
Posthipofiza
Calcificari (caracter aberant)

Lipom
Agenezie de corp calos

Posthipofiza

Infiltratie
leptomeningeala

Sange

Vase n GE

Neurinom VIII

Hipersemnal T2 i T2*
(alb)

Lichid (LCR, urina, bila)

Hematom in stadiul subacut
Grasimea n FSE, TSE
Cartilajele
Venele (vasele paralele la planul de sectiune)
Diferite leziuni: proces lichidian, edem, ischemie,
tumora, demielinizare, glioza

Edem tumoral
ISCHEMIE

Leucoaraioza

Boala Wilson

CB, VB

CHH

Hemangiom

SPC, VU