CAPITOLUL I

ELECTROSTATICA

1. Câmp electric in vid

Acest capitol se ocupa cu studiul leg ilor si fenomenelor care presupun sarcina electrica
staţionara. Energia se considera înmagazinata iar forţele de interacţiune nu produc deplasări.

1.1. Sarcina electrica. Stare de electrizare.

Sarcina electrica este o proprietate intrinseca a materiei respectiv a particulelor

elementare. La nivelul cunoştinţelor actuale se cunoaşte faptul ca sarcina electrica generează
câmp electric in regim staţionar si câmp electromagnetic in regim variabil.
Cuanta elementara de sarcina este sarcina electronului :

1e  1,6  10 19 [C ]

In constituţia materiei intra particule elementare cu sarcina negativa, pozitiva sau

neutre. Atunci când numărul sarcinilor negative este egal cu cel al sarcinilor pozitive corpul
apare ca neutru din punct de vedere electric. Daca printr-un procedeu oarecare (frecare) se
realizează un schimb de electroni intre doua c orpuri (primire / cedare) se spune ca ele s-au
încărcat cu sarcina electrica (fenomen de electrizare). Surplusul de electroni conduce la
încărcare cu sarcina electrica negativa iar deficitul înseamnă sarcina electrica pozitiva.

Sarcina electrica are 3 proprietăţ i fundamentale

1. Se conserva
2. Se cuantifica
3. Este un invariant relativist

1.2. Distribuţii continue de sarcina electrica

In cazul corpurilor de dimensiuni mari care nu pot fi aproximate ca fiind punctiforme

se introduce noţiunea de densitate de sarcina, ca fiind distribuţia de sarcina electrica pe
unitatea de element geometric. Se cunosc 3 tipuri de distribuţii:

a) Distribuţia liniara (de lungime) – in cazul firelor încărcate

1
 q dq
  lim 
 l 0  l dl
 q  sarcina de pe fir
 l  lungimea firului
dq    dL  q  
l
 dl

Daca sarcina este uniform distribuita, adică  este constant:

q C 
  ct  q    L     m 
L

b) Distribuţia de suprafaţa (superficiala) – o întâlnim in cazul suprafeţelor:

q dq
  lim 
A  0  A dA
q  sarcina de pe suprafata , A  dimensiunea suprafatei
dq    dA  q    dA
A

q C 
  constant  q    A     m 2 
A

c) Distribuţia de volum – o întâlnim in cazul corpurilor cu 3 dimensiuni

q dq
  lim 
V  0 V dV
dq    dV  q     dV
v

  constant  q    V
q C 
  m 3 
V

1.3. Câmpul electric. Interacţiunea electrostatica

Câmpul electric este o forma de existenta a materiei ce poate exista si in afara

corpurilor si se manifesta in jurul corpurilor electrizate sau polarizate. Câmpul electric este
caracterizat de linii de câmp care in cazul corpurilor punctiforme sunt or ientate radial in jurul
acestora si au un astfel de sens încât ies din sarcini pozitive si intra in cele negative.
Mărimea fizica vectoriala ce caracterizează câmpul electric in orice punct se numeşte
V 
intensitate a câmpului electric. Se notează cu E si se măsoară in  
m
Intensitatea câmpului electric generata de un corp punctiform cu sarcina q la distanta r
fata de acesta are expresia :
q
E r0
4 0 r 2

2
 F 
unde:  0  8,85  10 12   si se numeşte permitivitate electrica absoluta a vidului .
m

Asupra unui corp încărcat cu sarcina q si amplasat intr-un câmp electric de intensitate
E, câmpul va acţiona cu o forţa F  q  E

Presupunem cazul particular a doua corpuri punctiforme amplasate in vid la distanta r

unul de altul.

F 1, 2  q 2  E 1, 2
qq
q1  F12  1 2 2  r0 - Teorema lui Coulomb
E 1, 2  r0 4 0 r
4 0 r 2

O exprimare echivalenta pentru teorema lui Coulomb:

q1 q 2
F12  F21    r0
r2
1  N  m2 
  9  10 9  
4 0  C 
2

Pentru deducerea relaţiei s-a considerat ca fiecare sarcina se găseşte amplasata in

câmpul electric al celeilalte. Forţa este de atracţie pentru sarcini de semne opuse si de
respingere pentru sarcini de acelaşi semn.

1.4. Tensiune electrica. Potenţial

Presupunem o sarcina electrica q 0 pe care dorim sa o deplasam intr-un câmp electric intre
doua puncte. Raportul dintre lucrul mecanic efectuat de forţele câmpului pentru aceasta
deplasare si valoarea sarcinii, defineşte o mărime scalara numita tensiune electrica.

W 1,2
U 12  V  tensiunea intre punctele 1 si 2
q0

Definim voltul ca fiind tensiunea intre doua puncte in câmp intre care daca deplasam
sarcina electrica pozitiva de un coulomb se cheltuieşte energie de un joule.

3
 Daca consideram punctul 2 la infinit definim mărimea scalara potenţial electric ca
fiind lucrul mecanic efectuat de forţele câmpului pentru deplasarea sarcini din punctul
considerat la infinit.
W ( r ,  )
V (r )  V 
q0
U 12  V 1  V 2

Tensiunea electrica dintre doua puncte se exprima ca diferenţa potenţialelor celor doua
puncte.

2. Câmp electric in substanţa

2.1. Dielectrici in câmp electric

Prezenta dielectricilor in câmp electric conduce atât la modificarea unor proprietăţi

fizico-chimice ale corpurilor cat si la mo dificarea parametrilor câmpului electric. Acţiunea
unui câmp electric asupra unui atom sau molecula are ca efect “desfacerea” centrelor de
sarcina (pozitiva si negativa) si la apariţia unei entităţi numite dipol electric.

p  q  d [C  m]  moment electric al dipolului

Aceasta schimbare de simetrie a centrelor de sarcina defineşte fenomenul de

polarizaţie electrica.
Dipolul electric care este amplasat î ntr-un câmp tinde sa se rotească după direcţia
liniilor de câmp. Mărimea fizica vectoriala ce caracterizează fenomenul de polarizare electrica
poarta numele de polarizaţie electrica.

C 
PNp  2
m 
P - vector polarizatie electrica
N - nr de dipoli indusi in unitatea de volum

4
 2.1.1. Legea polarizaţiei temporare

In orice moment si in orie punct, vectorul polarizaţie electrica este proporţional cu

intensitatea câmpului electric.

P   0  e  E
 e - susceptivitate electrica a materialului
Relaţia anterioara defineşte legea polarizaţiei temporare si este o lege de material.
Rotirea dipolilor dielectrici in câmp conduce la apariţia unui câmp electric de
polarizare de sens invers celui iniţial, care se suprapune peste acesta.

E0

E p  camp de polarizare
E  E0  E p
E  E0  E p

Mărimea fizica vectoriala ce caracterizează câmpul electric in medii dielectrice se

numeşte inducţie electrica.
C
D  0 E  P  2 
m 
D   0 E   0  e E   0 E1   e    0   r  E
notam:
 0   r    D  E
 r - permitivitatea electricarelativaa mediului(adimensio
nala)
 - permitivitatea electricaa materialului

2.2. Conductori in câmp electric

Corpurile conductoare au proprietatea ca poseda electroni liberi ce se pot dep lasa pe
suprafaţa acestora, fapt din care deriva o serie de proprietăţ i specifice.

2.2.1. Capacitatea electrica. Condensatoare

Corpurile conductoare au proprietatea de a înmagazina sarcina electrica. Acest lucru

se evaluează cantitativ prin noţiunea de capacitate electrica iar dispozitivul fizic ce realizează
acest lucru se numeşte condensator. Se defineşte capacitatea electrica a unui corp încărcat cu
sarcina Q si aflat la potenţialul V:

5
 C
Q
F 
V
Submultipli faradului sunt:

1mF  10 3 F
1F  10 6 F
1nF  10 9 F
1 pF  10 12 F

Capacitatea unui sistem format din doua corpuri conductoare încărcate cu sarcini
electrice de semne opuse si aflate la potenţiale diferite se defineşte:

q q
C 
V1  V2 U 12

Simbolizarea condensatorului

Armaturile condensatorului se încărca cu sarcini electrice egale si de semne opuse

Acest lucru deriva din proprietatea de conservare a sarcinii electrice. Daca consideram
condensatorul ca un sistem fizic izolat, suma algebrica a sarcinilor de pe armaturi este
nula atât in cazul condensatorului neîncărcat cat si in cazul condensatorului încărcat.

6
 2.2.2. Tipuri de condensatoare

Din punct de vedere geometric condensatoarele pot fi:

a. Condensatoare plane (armăturile sunt plan paralele) . În acest caz capacitatea (notată
cu C) a condesatorului este:
A
C
d

unde : d - este distanţa dintre armătu ri

A - este suprafaţa armăturilor
ε - este permitivitatea electrică a dielectricului dintre armaturi

b. Condensatoare cilindrice (formate din doi cilindri metalici coaxiali de raze diferite).
În acest caz capacitatea condesatorului este:

2L
C
r
ln 2
r1
unde : r1 este raza bazei cilindrului int erior
r2 este raza bazei cilindrului exterior
L este lungimea condesatorului

c. Condensatoare sferice (formate din doua sfere metalice concentrice). Capacitatea

condensatorului sferic este următoarea:

r1r2
C  4
r2  r1
unde : r1 este raza sferei interioare
r2 este raza sferei exterioare

2.2.3. Conexiuni de condensatoa re

Pentru a obţine diverse valori de capacitate sau tensiuni de lucru, condesatoarele pot fi
grupate în mai multe tipuri de conexiuni (serie, paralel, stea, triunghi).
Se numeşte capacitate echivalentă a unei reţele de condesatoare raportul dintre sarcina
electrică absorbită din exterior şi tensiu nea la bornele reţelei. Expresia se scrie astfel:
Q
Ce 
U AB

1.Conexiunea serie

Se obţine prin legarea succesivă între bornele de acces a mai multor conde nsatoare.

7
 Ca urmare a proprietăţii de conservare a sarcini electrice la conexiunea serie fiecare
condesator se încarcă cu aceeaşi sarcină electrică indiferent de valoarea capacităţilor
condensatoarelor din conexiune.
q1  q 2  ...  q n  q

n
q q q q 1 1 1 1 1 1
   ...      ...  sau : 
C AB C1 C 2 Cn C AB C1 C 2 Cn C AB k 1 C k

Expresia reprezintă relaţia de calcul a capacitaţii echivalente la legarea serie.

C
Daca: C1  C 2  ...  C n  C  C AB 
n

În cazul particular a două condesatoare legate in serie notăm:

C1C 2 C1C 2 C2
C12     C2
C1  C 2 C2 C2
C1 (1  ) 1
C1 C1
Analog se obţine: C12  C1

La legarea serie se obţine o capacitate mai mica decât oricare din capacităţile
condensatoarelor din reţea..

2. Conexiunea paralel sau derivaţie

Se obţine prin legarea mai multor conde nsatoare la o aceeaşi diferenţă d e potenţial sau
sursă (au laturile comune doua cate doua).

8
 U 1  U 2  ...  U n  U AB
q  q1  q 2  ...  q n
U AB  C AB  U AB C1  U AB C 2  ...  U AB C n

n
 C AB   C k
k 1

Expresia reprezintă relaţia capacităţi echivalente la legarea condensatoarelor în paralel.

Daca : C1  C 2  ...  C n  C  C AB  nC

3. Conexiunile stea şi triunghi. Transfigurare

Trei condensatoare sunt conectate în stea dacă ele sunt conectate ca in figura alăturată
(fig. 1).
Trei condensatoare sunt legate în triunghi dacă ele sunt conectate ca în fig.2.

În calculul capacităţilor echivalente se impune uneori înlocuirea unei conexiuni de tip

stea cu una de tip triunghi, sau invers. Această înlocuire presupune calculul capacităţilor
condesatoarelor din noua conexiune în funcţie de capacităţile vechi i conexiuni şi se numeşte
transfigurare.
Înlocuirea unei conexiuni cu celălalt tip de conexiune nu trebuie să afecteze
potenţialele celor trei vârfuri. Acestea pot avea orice valoare şi vom considera cazul particular
când ele sunt pe rând nule .
Capacitatea măsurată între V 3 şi V2 de la legarea stea trebuie să fie egala cu V 3 şi V2 de
la legarea în triunghi:

C 2C3 C C 
V1  0   C 23  13 12 
C2  C3 C13  C12 
C 1C 3 C C 
V2  0   C13  12 23 
C1  C 3 C12  C 23 
C 1C 2 C C 
V3  0   C12  13 23 
C1  C 2 C13  C 23 

Rezolvând sistemul de ecuaţii în raport cu capacităţile din triunghi (necunoscute) se

obţin relaţiile de transfigurare stea – triunghi:

9
 C1C2
C12 
C1  C2  C3
C2C3
C23 
C1  C2  C3
C1C3
C13 
C1  C2  C3

1
Dacă C1=C2=C3=C  CΔ= C
3

Pentru transfigurarea inversă se obţin relaţiile de transfigurare triunghi -stea :

C12 C13 
C1  C12  C13  
C 23 
C C 
C 2  C12  C 23  12 23 
C13 
C C 
C 3  C13  C 23  13 23 
C12 

În cazul în care : C12=C23=C13=CΔ, atunci :

C  3  C

2.2.4. Energia electrostatică

Energia electrostatică a unui sistem de mai multe conductoare încărcate cu sarcini

electrice q k aflate la un potenţiale Vk este :

1 n
W  q k Vk .
2 k 1

În cazul particular a două conductoare (cazul unui condesator), energia elec trostatică
înmagazinată are expresia:

1 1 1 1
W q1V1  q2V2  q (V1  V2 )  q  U
2 2 2 2

unde U este tensiunea dintre armături .

1 q2 1
W   sau W  CU 2
2 C 2

În cazul condesatorului plan :

10
 1 1 A 1 1
W  CU 2  (E  d ) 2   A d E 2   v E 2
2 2 d 2 2

unde: v este volumul dielectricului.

Se defineşte energia specifică (a unităţii de volum):

W 1
W0    E2
v 2
1
Daca : D   E  W0  ED
2
În cazul general când vectorii câmpului nu sunt coliniari :

1
W0  ED
2

Energia electrostatică a întregului d ielectric:

1
2 V
W E  DdV

11