Atunci cnd vrsta cea de astzi din viaa asta s-o petrece,

i omenirii, ca prieten, vei spune tot ce poate ti :

C Adevrul e Frumosul, Frumosul Adevr se cheam,
Atta-i tot ce tii aicea, de alta nu mai inei seam.
John Keats, Od la o urn greceasc

Istoria dezvoltarii teoriei grupului si aplicatiile ei

In centrul teoriei relativitatii, mecanicii cuantice, teoriei corzilor si o mare parte a cosmologiei
moderne se afla un concept : simetria. In "De ce frumusetea este adevarul" matematicianul de renume
mondial Ian Stewart povesteste istoria aparitiei acestui domeniu de studiu remarcabil. Stewart
introduce caractere precum geniul renascentist italian, savantul, necinstitul si jucatorul Girolamo
Cardano, care a furat metoda moderna de rezolvare a ecuatiilor cubice si a publicat-o in prima carte
importanta pe algebra, si tanarul revolutionar Evariste Galois, care a remodelat intreaga matematica si
a fondat domeniul teoriei grupului doar pentru a muri intr-un duel inutil pentru o femeie inainte ca
munca acestuia sa fie publicata. Stewart exploreaza, de asemenea, numerologia ciudata a numerelor
reale, in care anumite numere au proprietati unice si imprevizibile legate de simetrie. El arata modul in
care Wilhelm Killing a descoperit grupurile Lie cu 14,52,78,133 si 248 dimensiuni a caror existenta
este un puzzle profund. In cele din urma, Stewart descrie lumea de dincolo de supercorzi : simetriile
octonione care ar putea explica existenta insasi a universului.
Cartea lui Stewart reda istoria "panoramica" a dezvoltarii matematicii de pe vremea babilonienilor
pana in prezent. Acesta discuta ideile marete si multiplele personaje neconventionale care le-a
modelat. O mare parte din idei pot fi nefamiliare si surprinzatoare pentru cei care nu sunt
matematicieni. Stewart abordeaza subiectul condimentand cu povesti ale celor mai mari excentrici dea lungul timpului din istoria matematicii care au rezolvat o ecuatie de gradul doi. "De ce frumusetea
este adevarul" merita citita chiar si numai pentru aceste personaje.
-Financial Times

Oricine crede ca matematica este plictisitoare va fi suprins incantat de aceasta istorie a conceptului
de simetrie. Stewart, profesor de matematica la Universitatea din Warwick prezinta o serie de
descoperiri incepand din Babilonul antic pana la fizica teoretica de ultima ora de azi. El defineste
simetria de baza ca o transformare, "o modalitate de a muta un obiect" care lasa obiectul in aparenta
neschimbat. Si in timp ce matematica din spatele simetriei este importanta, inima acestei istorii se
afla in personajele sale, de la un scrib babilonian ipotetic cu un caz grav de anxietate matematica,
ajungand la Evariste Galois (inventatorul teoriei grupului), omorat la 21 de ani intr-un duel, si
William Hamilton, al carui moment de sclipire a venit printr-o fulgeratoare intuitie prin care a ajuns
sa vandalizeze un pod, pana la Albert Einstein si fizicienii cuantici care au folosit teoria grupurilor si
simetrica pentru a descrie universul. Stewart foloseste ecuatii, dar nimic prea infricosator; o lista de
lecturi este sugerata pentru mai multe detalii riguroase. Stewart face o treaba buna echilibrand
istoria si teoria matematica intr-o carte nu doar usor de inteles, dar placuta.
-Publishers Weekly
Capitolul 1 : Scribii din Babilon
Primele inregistrari de rezolvare a ecuatiilor de gradul doi

Capitolul 2 : Un nume celebru

Influenta lui Euclid in geometrie, in general, si in poligoane regulate, in special
Capitolul 3 : Poetul persan
Solutia lui Omar Khayyam a ecuatiilor de gradul 3, care face uz de sectiunea conica
Capitolul 4 : Savantul cartofor
Niccolo Fontana Tartaglia gaseste prima solutie algebrica a ecuatiilor de gradul 3
Gerolamo Cardano se foloseste de algebra pentru a rezolva ecuatiile de gradul 3 si 4
Capitolul 5 : Vulprea cea sireata
Carl Friedrich Gauss demonstreaza ca poligonul regulat cu saptesprezece laturi poate fi contruit
folosind doar rigla si compasul, si extinde domeniul numerelor reale la cel al numerelor complexe
Capitolul 6 : Doctorul frustrat si geniul bolnav
Joseph Louis Lagrange intelege ca toate abordarile algebrice pentru a rezolva ecuatiile ar putea fi
intelese ca transformari de simetrie ale acestor ecuatii
Alexandre-Theophile Vandermonde a folosit functii simetrice pentru a rezolva ecuatii algebrice
generale, conducand astfel la dezvoltarea teoriei lui Galois
Paolo Ruffini a realizat prima demonstratie incompleta precum, ca ecuatia de gradul 5 nu poate fi
rezolvata analitic, prin radicali
Niels Abel a formalizat teoria grupurilor, instrument indispensabil in descrierea simetriei
Capitolul 7 : Revolutionarul fara noroc
Evariste Galois a pus bazele a ceea ce este astazi cunoscut sub numele de teoria Galois
Capitolul 8 : Inginerul mediocru si profesorul eminent
"Teoria grupurilor isi dovedise deja importanta rezolvand ecuatiile de gradul 5"
Pierre Laurent Wantzel a demonstrat ca este imposibila duplicarea cubului, trisectia unghiului si
cuadratura cercului (constructia unui poligon regulat folosind doar rigla si compasul)
Ferdinand von Lindermann a demonstrat transcendenta lui PI, implicand astfel si imposibilitatea
trasarii unui cerc folosind doar rigla si compasul
Capitolul 9 : Vandalul beat
William Rowan Hamilton a extind domeniul de numere complexe la cuaternioni
Capitolul 10 : Soldatul inchipuit si soarecele de biblioteca
Marius Sophus Lie a formalizat grupurile Lie si algebra Lie
Wilhelm Killing a clasificat toate algebrele Lie simple ("cea mai grozava lucrare matematica din toate
timpurile")
Capitolul 11 : Functionarul de la biroul de brevete
Albert Einstein a dezvoltat simetria spatiului si timpului in teoria lui generala a relativitatii
Capitolul 12 : Un cvintet cuantic

Max Planck, Erwin Schrodinger, Werner heisenberg, Paul Dirac, Eugene Wigner au adus o contributie
majora la dezvoltarea timpurie a mecanicii cuantice. Mai ales Wigner a introdus simetrii in fizica
cuantica
Capitolul 13 : Omul pentadimensional
O privire de ansamblu asupra incercarilor de a unifica fortele fundamentale, precum si rolul de
simetrie in acest efort
Capitolul 14 : Ziaristul politic
Edward Witten si teoria supercorzilor
Capitolul 15 : Lumea ciudata a matematicienilor
Conexiunile dintre extensiile de camp de numere reale (numere complexe,
cuaternioni, octonioni), exceptionalele algebre Lie simple detectate de Killing (G2,
F4, E6, E7 si E8), si simetrii care apar in teoria corzilor sunt explorate
Capitolul 16 : Cautatorii adevarului si frumusetii
Finalizeaza cartea contempland rolul matematicii in cercetarea fizica

http://plus.maths.org/content/why-beauty-truth

Banuiesc ca matematica din scoala ar fi intampinata cu mai mult entuziasm daca elevii l-ar
avea pe Ian Stewart ca profesor. Orice om care poate explica electromagnetismul, gravitatea si fortele
atomice nucleare folosindu-se de un magnet de frigider si o farfurie sparta este, cu siguranta, un
comunicator demn de luat in seama.
Pentru a descrie modul in care cunostiintele noastre de simetrie s-au dezvoltat prin
matematica, cartea urmeaza o structura cronologica in linii mari. Incepand cu descoperirea babiloniana
a ecuatiilor patratice si concluzionand cu teoria corzilor, Stewart urmeaza activitatea unora din cei mai
mari matematicieni din fiecare epoca in care acestia pun cap la cap un puzzle deosebit de colorat. El
subliniaza constant importanta intrebarii "de ce ?". Nu este suficient sa dovedesti sau sa infirmi o
enigma matematica; in mod egal, daca nu chiar mai important este rationamentul din spatele ei. O
progresie treptata cu intrebari precum"de ce ?" ne duce la rezolvarea ecuatiei patratice la a esua
rezolvarea ecuatiei de gradul 5, de la teoria grupurilor la teoria cuantica. Fiecare etapa matematica este
fixata in contextul descoperirii sale. Poate ca de inteles este faptul ca Stewart cedeaza tentatiei de a
sari in jurul fiecarei epoci acesta examineaza. Uneori acesta te face sa te simti un pic ca si cum ai fi
intr-o mansarda glorios murdara plina de distrageri fascinante : minunat, uneori un pic dezorientabil.
Ceea ce face cartea o lectura fascinanta este faptul ca Stewart combina progresele in domeniul
matematicii cu povestile descoperirii lor, care ar putea fi descrise de autor ca fiind un "talmes-balmes
de matematicieni". Aceste caractere sunt aproape tipice : romanticul si condamnatul francez murind
intr-un duel pentru o femeie, Evariste Galois; un academician, genial dar sarac, Niels Henrik Abel; si
favoritul meu, un irlandez beat care si-a propus sa inventeze algebra de trei dimensiuni, dar a realizat
abia dupa ce a vandalizat un pod, ca ar trebui sa se multumeasca cu cea de patru dimensiuni, William
Rowan Hamilton. Motivati de placerea de a rezolva ghicitori matematice, ei sunt uniti prin calitati
similare : perseverenta, obsesia si un fel de geniu, care inevitabil pare sa conduca la tragedii pe scara
epica. Experientele lor aduc un plus de realitate cartii.
Asa cum a fost pentru insisi matematicienii, implicatiile muncii lor raman ascunse o mare
parte din aceasta istorie. Desi simetria se gaseste implicit in unele observatii, aceasta nu-si face
aparitia decat abia in centrul povestii la teoria grupurilor a lui Evariste Galois, si nu cu mult mai tarziu
fizicienii arata frumusetea matematica a simetriei si rolul acesteia in mijloacele prin care universul
nostru poate fi descris. Aceasta abordare functioneaza bine si are o paralela evidenta in ramurile mai
abstracte ale matematicii, in cazul in care domeniul de aplicare al unei idei poate fi pe deplin apreciat
sau aplicat retroactiv in lumea practica. Capitolele finale arata in mod clar, fizica moderna se sprijina
foarte mult pe astfel de progresii matematice. Aceasta sansa de a privi in retrospectiv il lasa pe cititor
cu un sentiment de cat de slaba ar fi cunoasterea noastra asupra lumii fara matematica.
In ceea ce priveste cititorii, "De ce frumusetea este adevarul" este comercializata sub termenul
mult folosit ca fiind "stiintifica". Nu sunt in totalitate de acord ca aceasta este o eticheta
corespunzatoare; daca ai fost in cautarea unei carti care sa explice fascinatia ta de matematica unei
persoane dragi, nu aceasta ar fi. Aceasta limitare nu se datoreaza stilului de scriere, care este atragator,
clar si, uneori neasteptat de umoristic, dar nici subiectului tratat, pe care nu pot da vina. Daca cartea ar
avea un defect, acesta ar fi ca 280 de pagini nu sunt destul de suficiente pentru a cuprinde 5000 de ani
de matematica fara a te documenta inainte un pic, iar termenii tehnici cruciali utilizati ca cititorul sa
poata tina pasul sunt introdusi doar putin.
Cartea acopera o gama uriasa, in aparenta pare a fi despre istoria simetriei, dar include, de
asemenea adevarul, frumusetea si cautarea unei teorii asupra a tot ceea ce ne inconjoara. Este intradevar emotional sa citesti justificarea unei matematici abstracte si enormitatea contributiei sale
cunoasterii umane. Chiar insusi Ian Stewart rezuma modul in care instinctul uman innascut pentru
simetrie se traduce intr-o intelegere mai profunda a lumii : "puterea reala a matematicii se afla tocmai

in aceasta fuziune remarcabila a frumusetii cu lumea fizica, care actioneaza atat ca o verificare a
realitatii ("adevar"), cat si ca o sursa inepuizabila de inspiratie.

http://www.chronon.org/reviews/Why_Beauty_is_Truth.html
Primele ecuatii
Desi simetria pare a fi predominant o proprietate geometrica, aceasta cartea arata cum defapt
si-a castigat importanta sa in matematica si fizica pe o cale diferita, cea a solutiilor ecuatiilor
polinomiale. Stewart incepe povestea cu Babilonul antic, epoca in care acestia au fost capabili sa
rezolve ecuatii patratice. El arata cum geometria lui Euclid poate fi legata de solubilitatea ecuatiilor si
continua descriind modul in care oamenii au reusit treptat sa rezolve ecuatii din ce in ce mai
complicare. Omar Khayyam, de faima Rubiayat, a jucat un rol important in clasificarea solutiei de
ecuatii cubice, dar a fost abia in al saisprezecelea secol cand acesta a fost rezolvat. Aflam despre
neintelegerile care pot aparea atunci cand rezolvarea ecuatiilor a insemnat ca cunoasterea unor astfel
de solutii pot fi extrem de profitabile. Solutia generala a ecuatiei de gradul 4 a urmat la scurt timp
dupa, si trebuie sa fie parut ca numai era mult pana rezolvarea si ecuatiei de gradul 5.
Insolubilitatea ecuatiei de gradul 5
Pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea ecuatia cvintica inca nu avea nicio solutie generala de
radicali, care este ca o expresie care implica n radacini. Matematicienii au inceput sa prezinte dovezi
ale imposibilitatii unei astfel de solutii, dar a fost dovada lui Niels Abel, care a fost in cele din urma
acceptata, desi a murit tanar si a avut recunoastere insuficienta in timpul vietii sale.Acest lucru ne
aduce la Evariste Galois, indragitul tuturor care prezentau matematica unei audiente generale. Galois a
fost un revolutionar care a fost ucis intr-un duel la varsta de 20 de ani, dar care totusi a reusit sa
revolutioneze matematica cu metodele sale de a arata atunci cand o ecuatie este solubila de radicali.
Am simtit ca descrierea lui Stewart a muncii lui Galois a fost cea mai buna pentru un novice,
explicand ce se intampla cu un minim de technicitate. Stewart explica de asemenea unul dintre
motivele pentru care Galois a avut probleme in obtinerea lucrarii sale publicate-oamenii cautau
conditii de solubilitate in ceea ce priveste coeficientii unei ecuatii polinomiale, dar ceea ce s-a putut
face a fost doar o conditie in ceea ce priveste radacinele sale. Munca lui Galois a fost inceputul teoriei
grupurilor, si restul cartii arata cum acest lucru a influentat foarte mult matematica ulterioara si fizica.
Stewart se uita de asemenea la alte demonstratii care au legatura cum ar fi imposibilitatea de a imparti
in trei un unghi cu rigla si compasul, precum si dovada ca pi si e nu sunt radacinele polinoamelor
intregi.

http://www.neurohackers.com/index.php/fr/menu-top-neurotheque/47-cat-nh-resources/201-bookswhy-beauty-is-truth-the-history-of-symmetry
http://www.chronon.org/reviews/Why_Beauty_is_Truth.html
http://cerncourier.com/cws/article/cern/30593/2
http://www.amazon.com/review/R2IVS0KXAKZQ58/ref=cm_cr_pr_viewpnt#R2IVS0KXAKZQ58
http://www.amazon.com/review/R2YY3GLZCQUQS1/ref=cm_cr_pr_viewpnt#R2YY3GLZCQUQS1
http://cdavies.wordpress.com/2007/09/20/book-review-why-beauty-is-truth-by-ian-stewart/
http://www.britannica.com/blogs/2007/05/why-beauty-is-truth/