Sunteți pe pagina 1din 17

GENETICA

sub1.APARATUL GENETIC AL CELULEI


Structurile celulare care contin ADN (nucleul si mitocondriile) precum si cele care
intervin in realizarea fct sale (ribozomii si central cellular) alc aparatul genetic al
celulei.
NUCLEUL INTERFAZIC: nucleul=component principal a ap genetic(99,5 % din
ADN-ul cel) si rep central de comanda si control al active celulei eucariote.
Nucleul interfazic este alc din: mb nuclear, nucleoplasma, cromatina si nucleoli.
Membrana nucleara: mb dubla, prevazuta cu pori; foita externa continua RER si
prez ribozomi pe fata citoplasmatica; foita interna, lipsita de ribozomi, contine o
retea fibroasa, densa=lamina fibrosa sau lamina nuclear care asigura disparitia
si refacerea mb in fct de etapele ciclului cellular. La niv porilor foita ext se cont cu
cea int; intre cele 2 mb exista spatial perinuclear/intermediary ce comunica direct
cu lumenul RE.
Nucleoplasma: interactioneaza cu nucleolul si cromatina
Nucleolul: e alc din pct de vdr chimic din protein(90%), ARN(7%) si ADN(3%).
La ME se disting 3 componente ale nucleolului:
1. Comp granular- dominant, rep de precursorii nucleolului
2. Comp fibroasa- alc din fb de ADN pe care se sintetizeaza ARN-ul ribosomal
3. Comp amorfa- umple spatiile dintre comp granular si fibroasa
Cromatina = nucleoproteina alc in principal din ADN si protein histonice si ARN,
protein acide, lipide, ioni de Ca si Mg. Cromatina rep forma relaxata a cromozomilor.
Cromozomii sunt elem constant ale nucleului, dar se vad doar la MO in diviziune, pt
ca in interfaza cromozomii sunt despiralati.
La MO, cromatina se prezinta sub 2 forme:
1. sub2.EUCROMATINA active genetic, formata din gene structural pe care
se face transcriptia, contine AND nerepetitiv, se replica precoce; este
necondensata, se coloreaza slab cu coloranti bazici
2. sub3.HETEROCROMATINA inactive genetic, nu este transcriptibila,
contine ADN repetitive, ce se replica tardiv; este condensate si se coloreaza
intens cu coloranti bazici
Se disting 2 tipuri de heterocromatina:
a. Heterocromatina constitutiva: cromatina constant condensate in
interfaza(cromocentrii), inactive genetic, nu contine gene structural, nu se
face transcriptia pe ea
b. Heterocromatina facultativa: cromatina condensate ce contine gene
represate in anumite per ale dezvoltarii si numai in anumite tipuri de cel.
In fct de tipul de cromozomi ce le apartine, este de 2 tipuri:
1

GENETICA
I.
II.

Heterocromatina autozomala- coresp portiunii condensate ale


autozomilor
Heterocromatina gonozomala coresp cromatinei seuale X si Y

La ME, cromatina se prez ca o retea de filam spiralizate si condensate neregulat.


sub4.INTERFAZA:
Interfaza=per cuprinsa intre 2 diviziuni successive, in care se desfasoara toate
active specific unei cellule
Are 3 etape: faza G1(presintetica), faza S(de sinteza) si faza G2postsintetica)
1. Faza G1: (gap=interval)- sunt sintetizate subst necesare cresterii si
functionarii cel. Cromozomii sunt despiralizati, monocromatidieni, alc dintr-o
sg mol de ADN. Cand de mat genetic este 2C mol de ADN sub forma 2n(46)
cromozomi.
Faza G1 e subdivizata in subfaza G1A( se acumuleaza subst necesare pana la
o concentratie prag=punct de restrictive(R) ) si subfaza G1B(cel se preg sa
intre in faza S).
Daca nu se depaseste pct de restrictive, cel din G1A trec in G0 sau
G1Q(quiescent=inert) de active metabolic redusa, raman viabile timp
indelungat.
Daca dispar conditiile respective, cel din G0 pot reveni in G1 pt ca isi
pastreaza capac de diviziune.
Unele cel din G1A parasesc definitive ciclul cellular si trec in G1D, a cel
differentiate care nu se mai divid.
2. Faza S (synthesis=sinteza) in care are loc sinteza de ADN si de histone; aici
se dubleaza cant de material genetic, 4C, conditie obligatory pt desfasurarea
diviz celulare; nr de cromoz va ramane set diploid 2n=46, dar vor fi
bicromatidieni, ce contin 2 mol identice de ADN.
3. Faza G2: se carac prin sinteza de protein specific si cant mica de ADN ,
necesar in proc de corectare a erorilor de replicare; cand de ADN ramane
nemodificata(4C) iar cromozomii in set diploid sunt bicromatidieni si
despiralati
Spre finalul fazei G2 se activeaza fact de declansare al mitozei (MPF) care det
condensarea filam de cromatina in cromozomi si form fusului de diviz.
sub5.Celulele rezultate dupa diviziune pot evolua in 3 directii: proliferare,
diferentiere si trecerea in stadiu de repaus.
PROLIFERAREA-cel care se divid repetat alc comp proliferative si se gas in
tesuturile embrionare, maduva hematogena, stratul bazal al epidermului, etc
DIFERENTIEREA- cel pararesc ciclul cellular si se transforma in cel specializate,
care nu se mai divid. Ex: neuronii, hematiile mature.

GENETICA
STADIUL DE REPAUS- cel care intra in faza G0 au active metab redusa dar isi
pastreaza capac de diviz si form comp neproliferativ(cel stem); acestea isi pot relua
ciclul cellular sub act unor subst mitogene(fitohemaglutinina).
Pt buna desfasurare a ciclului cellular exista 3 pct de control:
1.
2.
3.

G1/S in care se decide progresia ulterioara prin faza S


G2/M in care se decide intrarea cel in mitoza
M in care diviziunea se opreste si este verificata alinierea perfecta a cromozolilor

sub6.MITOZA-ANAFAZA:
Au loc 3 fenomene:
1. Clivarea longitudinal a centromerului-ruperea puntilor de heterocromatina
dintre kinetocori
2. Disjunctia(segregare) cromatidiana-separarea celor 2 cromatide surori prin
scurtarea microtubulilor kinetocorali
3. Migrarea simultana, cu aceasi viteza a cromoz monocromatidieni spre polii
cel; rez va fi imp totala si egala a materialului genetic intre cel fiice
sub7.ACCIDENTE IN ANAFAZA MITOZEI
Uneori fen genetice din anafaza sunt perturbate rezultand eorri de distributie a
materialului genetic in cel fiice.
1. Clivarea transversal a centromerului: urmata de formarea unor cromozomi
alc numai din barte scurte ip sau numai din brate lungi iq; daca celelalte fen
anafazice decurg normal vor rezulta 2 cel fiice cu acelasi nr de cromoz, dar
inegale intre ele
2. Nedisjunctia cromatidiana- urmata de nesepararea cromatidelor surori care
migreaza la acelasi pol; vor rezulta 2 clule fiice diferite intre ele si de cel
mama. O cel va fi trisomica(47 cromoz) si cealalta monosomica(45 cromoz)
3. Intarzierea anafazica- migrarea lenta a unui cromoz monocromatidian, care
va ramane in afara nucleului cel fiice in mom formarii mb nucleare; ei form
micronuclei care dispar in urmatoarea diviz. O cel fiica va fi identical cu cel
mama(46 cromoz) si cealalta va avea 1 cromoz in minus(45 cromoz)
4. Absenta citokinezei- daca nu se produce citokineza va rezulta o cel
tetraploida(4n) cu cromoz monocromatidieni(4C). acest process este numit
endomitoza si e intalnit in regenerarea hepatica.
Erorile de distrib a mat genetic in mitoza det aparitia unor anomalii de nr si
structura ale cromoz in cel somatic. Prezenta in acelasi organism a unor linii celulare
se num mosaic cellular.
Sub8.MEIOZA I-PROFAZA
Cuprinde 5 stadii:
3

GENETICA
1. LEPTOTEN-prin condensarea fb de cromatina, cromozomii devin vizibili ca
filam lungi si subtiri, asezati in talomeri la mb nuclear; cromoz sunt
bicromatidieni, la MO nu se disting cele 2 cromatide
2. ZIGOTEN- cromozomii omologi(matern si patern) se aproprie cu cromatidele
paralele, fen numit conjugarea cromozomilor sau sinapsa. Astfel se realizeaza
o aliniere gena la gena a cromoz, care form bivalenti sau tetrad. Bivalentii
se form pt autozomi si cromozomii X la sexul F. La sexul M, cei 2 gonozomi nu
sunt omologi si de aceea fac sinapsa prin telomerii bratelor scurte, unde form
vezicula sexual.
3. PAHITEN- cromozomii se scurteaza si se ingroasa; devin vizibile niste puncte
intens colorate=cromomere, a caror nr si pozitie sunt caract fiecarui
cromozom. Dispozitia lor coincide cu cea a benzilor G.
Catre sf pahitenului, o cromatida a unui omolog trece peste cromatida
celuilalt, fenomen=incrucisarea omologilor sau crossing over. La acest niv,
cromatidele care nu sunt surori se rup si are loc schimb reciproc si egal de
fragmente cromozomice, fenomen=recombinare intracromozomiala sau
genica=> un fragment de cromatida dp un cromozom matern face schimb cu
omologul sau patern rez o noua combinative de gene de la ambii parinti.
Recombinarea genica este o importanta sursa de variabilitate, dat noilor
combinatii ce apar si se transmit la descendenti. La om se produc 1-3
recombinari pe cromozom. Rareori schimbul de fragm e inegal rezultand
deletia sau duplicatia unor gene.
4. DIPLOTEN- cromozomii se vor separa, dar raman uniti la niv unor
puncte=chiasmate. Chiasma rep fenomenul optic prin care se localizeaza
incrucisarea cromozomica
5. DIAKINEZA- are loc terminarea chiasmatelor, adica alunecarea chiasmatelor
in lungul cromatidelor. In aceasta etapa se evidentiaza clar bivalentii la MO,
cu cromatidele surori unite prin centromer si cromatidele nesurori unite prin
chiasma.
Sub9.MEIOZA I-ANAFAZA
-

Disjunctia cromozomilor-separarea cromozomilor omologi


Migrarea simultana, cu aceasi viteza a cromoz omologi bicromatidieni catre
polii opusi ai cel
Fen genetice din anafaza I au drept consecinte:
Reducerea nr de cromozomi, din set diploid(2n) in set haploid(n)
Fiecare cel va avea doar un cromozom din perechea de omologi, matern sau
patern; sta la baza primei legi a lui Mendel, legea segregarii
Separarea fiecarei perechi de cromozomi e aleatorie
Asortarea independent a cromoz poarta numele de recombinare
intracromozomiala
Fen de recombinare intra- si inter-cromozomiala explica marea variabilitate a
gametilor=legea 2 Mendel, referitoare la combinarea libera a factorilor
ereditari

GENETICA
-

Prin fecundarea pe baza de probabilitate a gametilor feminine cu cei


masculine rezulta zigoti diferiti din pct de vedere genetic, iar indivizii sun
tunicate genetice.

Sub10.MEIOZA II-ANAFAZA
Au loc:
1. Clivarea longitudinala a centromerului
2. Disjunctia cromatidiana
3. Migrarea simultana, cu aceasi viteza a cromozomilor bicromatidieni catre polii
celulei

Sub11.ACCIDENTE IN ANAFAZA MEIOZEI I


-

Nedisjunctiacromozomiala urmata de meioza II =>formarea de gamete


disomici si nulisomici. Gametii disomici au in cazul perechii afectate un
cromozom matern si unul patern
Intarzierea anafazica urmata de o meioza II normal=> formarea de gamete
normali si nulisomici
Nesepararea ovocitelor de gradul II=> formarea de gamet diploid, care prin
fecundarea cu un gamet normal det aparitia unui zigot triploid(3n), neviabili.

Sub12.ACCIDENTE IN ANAFAZA MEIOZEI II


-

Nedisjunctia cromatidiana=> formarea de gamete disomici si nulisomici.


Gametul disomic contine 2 cromozomi cu aceasi oriine: maternal sau paterna,
fen=disomie uniparentala
Intarziere anafazica=> form de gamete normali si nulisomici

Gametii disomici dupa fecundare cu gamete normali form zigoti trisomici. Gametii
nulisomici dupa fecundarea cu gamete normali formeaza zigoti monosomici
Accidentele anafazice vor det aparitia de gamete cu anomalii de nr de cromozomi,
care dupa fecundarea cu gamete normali, duc la aparitia unor zigoti anormali.
Prezenta anomaliiilor cromozomiale in toate cel organismului se num=anomalie
omogena.
Sub13.MORFOLOGIA CROMOZOMILOR
Sub14.PROTOCOLUL EVIDENTIERII CROMOZOMILOR
In cel somatic exista in mod normal 46 cromozomi care form 23 perechi: 22 perechi
autozomi si o pereche gonozomi: XX-la femeie, XY-la barbat.

GENETICA
Pentru evidentierea cromozomilor umani se parcurg 3 etape:
a.
b.
c.
1.
-

Obtinerea de cellule in diviziune


Oprirea diviziunilor in metafaza
Obtinerea preparatelor microscopic
Obtinerea de cellule in diviziune:
Se realizeaza direct prin recoltarea de tesuturi care se divid activ: maduva
hematogena, tumori, sau indirect: culture de cellule.
- Metoda directa este rapida, dar prez riscul de obtinere unui nr mic de
metafaze
- Metoda indirect este mai des folosita si cultura de limfocite este cel mai
frecvent utilizata, pt ca dureaza numai 3 zile si poate fi stimulate pt a obtine
un indice mitotic crescut
- Celelalte metode directe sau indirect: maduva osoasa hematogena,
fibroblasti, cel din lichidul amniotic, vilozitati coriale si tumori, au indicatii
particulare si prez dificultati de prelevare sau cultura
- Cultura de limfocite din sangele periferic se realizeaza in 3 timpi: recoltarea
de sange, prin punctie venoasa; insamantarea mediului de cultura;
mentinerea la thermostat la 37oC, timp de 72h
2. Oprirea diviziunilor in metafaza
- Este identical pt toate tipurile de cel recoltate
- Pt oprirea diviziunilor in metafaza, cel mai des este folosita colchicina si
derivatii sai.
- Dupa adaugarea colchicinei, cultura se va mentine la thermostat timp de 2 h
- Ea va distruge fusul de diviziune, iar cromozomii din placa metafazica sunt
bine individualizati
3. Obtinerea preparatelor microscopic: presupune mai multi timpi:
- Hipotonizarea: se adauga peste sediment o solutie hipotona(KCl 0,075 M) si
se introduce la thermostat pt 20-30 min; solutia hipotona patrunde in cel si
disperseaza cromozomii
- Fixarea: se adauga peste sediment un amestec fixat din alcool etilic
absolute si acid acetic glacial, in proportie de 3:1, pt 2-3 min; fixarea
presupune intreruperea vietii cel, dar cu pastrarea structurii morfologice; se
fac 2-3 fixari pt fiecare preparat
- Etalarea: sedimentul se resuspenda intr-un mililitru de fixator proaspat si cu
aj unei pipette se dispune pe o lama portobiect; astfel se obtin preparate
definitive, care pot fi folosite atat printr-o colorare uniforma cat si pt bandare
- Colorarea: pt o colorare uniforma se fol coloranti bazici: solutie Giemsa
- Examinarea: initial se vor selecta cele mai bune metafaze, care ulterior vor fi
studiate cu obiectivul cu imersie
Pt studierea anomaliilor de nr si structura sunt necesare 20 de metafaze (daca nu
exista abateri de la normal) si 30 de metafaze( cand sunt depistate anomalii
omogene sau mozaicuri).
Exista 2 metode de a studia o metafaza, in fct de dotarile lab. Fie se fotografiaza
metafaza si apoi se decupeaza cromozomii, fie se capteaza imaginea de la
6

GENETICA
microscop in calculator si apoi se analizeaza cu aj unui soft automat sau
semiautomat.
Dispunerea sistematizata a cromozomilor unei cellule somatic in perechi si grupe de
cromozomi, pe baza criteriilor morfologice, in ordinea descrescatoare a marimii lor
se numeste cariotip.
Pt cazurile normal sunt necesare 2-3 cariotipuri, iar in prezenta anomaliilor de nr
sau structura sunt necesare mai multe; cel putin 2 cariotipuri pt fiecare linie
celulara.

Sub.15.TEHNICI DE GENERATIA A II-A ANALIZA CROMOZOMIALA


=tehnici de marcaj cromozomial in benzi
-

Folosind o serie de tratamente si/sau coloratii special a ADN-ului se


vizualizeaza pe cromozomi metafazici o structura specifica de benzi
alternative intens colorate si putin colorate. Se evidentiaza 300-400 benzi pt
un set haploid de cromoz metafazici.
Permit identificarea precisa a fiecarui cromozom si caracterizarea maj
anoamlilor cromozomiale(exceptand microdeletiile)

Sub16. TEHNICI DE GENERATIA A III-A ANALIZA CROMOZOMIALA


=Tehnici de marcaj de inalta rezolutie
-

Studiaza cromozomii in primele faze ale diviziunii, cand sunt mai putin
condensati
Fiecare banda din cromozomii metafazici poate fi astfel subdivizata in mai
multe subbenzi
Se pot identifica 550 sau 850 benzi, coresp prometafazei sau profazei. Fiecare
banda coresp probabil la 20-30 gene, aceasta fiind limita maxima de rezolutie
in analiza citogenetica conventional
Aceste tehnici permit evidentierea unor modificari mici la str cromoz(ex:
microdeletiile)

Sub17. TEHNICI DE GENERATIA A IV-A ANALIZA CROMOZOMIALA


=tehnici de citogenetica molecular
-

Se folosesc sonde de ADN monocatenar, specific unui anumit cromozom,


regiuni cromozomiale sau unor gene cu localizare cunoscuta in anumite zone
Sondele se fixeaza(hibridizeaza) prin complementaritate in aceste situsuri
tinta
Pt a putea fi evidentiate, sondele sunt marcate cu un fluorocrom(vizibil la
microscopul cu lumina UV)
7

GENETICA
-

Se mai numeste: hibridizare fluorescent in situ sau, prescurtat FISH( de la


Fluorescence In Situ Hybridization)
FISH e o metoda performanta dar dificila si scumpa. Are indicatii precise si nu
se substituie celorlalte tehnici citogenetice.
Se foloseste pt: suspiciunea clinica/citogenetica a unei microdeletii sau
microduplicatii, a unor translocatii criptice sau deletii telomerice; detectia
sexului genetic sau a unor aneuploidii in nuclei interfazici; caract unor
remanieri complexes au a unor cromozomi marker, mai ales in cel tumorale;
detectarea unor secvente de la Y la barbatii XX; evaluarea unui mozaicism

Sub18. CRITERII DE IDENTIFICARE A CROMOZOMILOR


1. Lungimea cromozomului, rep de: lungimea absoluta(exprimata in micron),
lungimea relative(exprimata in procente din lungimea unui set haploid
normal, in care gonozomul este X)

Lr=

p+q
x 1000
22 autozomi+ X

In fct de lungime cromozomii se imp in: mari, mijlocii si mici


2. Pozitia centromerului, se apreciaza prin indicele centromeric(IC):

IC=

p
x 100
p+ q

3. Raportul dintre brate(R):

R=

q
p

4. Satelitii, rep la om pe bratele scurte ale cromozomilor acrocentrici din grupa


D(13,14,15) si grupa G(21,22), cu exceptia gonozomului Y
- Nr si marimea satelitilor variaza de la o pers la alta.
- Se noteaza cu s, dupa nr si bratul cromozomului
- Ex: 13ps
5. Constrictiile secundare=reg cromozomice despiralizate de diferite marimi,
prezente inconstant in zona juxtacentromerica a bratelor lungi ale
cromozomilor 1,9,16; f rare pe alti cromozomi
- Se noteaza cu h, dupa nr si bratul cromozomului
- Ex: 1ph
6. Situsurile fragile=regiuni cromozomice la niv carora se produc mai frecvent
rupture
- Situsul fragil poate fi evidentiat prin adaugarea in culturile de cel de agenti
antifolati, capabili sa produca rupture cromozomice la acest nivel
- Maj situsurilor fragile sunt considerate marker normali
- Exceptie: FRAXA situate pe bratul lung al cromozomului X(Xp27), asociat cu
retard mintal (sindromul X fragil)
- Studii sugereaza ca unele situsuri ar putea avea un rol in progresia tumorala:
rupturile in aceste situsuri produc inactivarea unor gene supresoare de tumori
8

GENETICA
7. Marcajul in benzi
Sub19. MARCAJUL PE BENZI
= metoda de identificare a perechilor omologi, deoarece dupa tratarea chimica sau
termica a preparatelor se pot evidential de-a lungul cromatielor benzi, care au
aceeasi dispozitie pe cromozomii omologi. Exista 2 categorii de benzi:
1. Benzi care marcheaza intreg cromozomul:
a. Benzi Q-se obt in urma colorarii metafazelor cu fluorocrom; are
dezavantajul ca preparatele nu sunt permanente si necesita un
echipament special de microscopie; este utila pt analiza cromozomului Y
b. Benzi G-se obt prin digestive controlata cu tripsina, urmata de col cu
Giemsa; tehnica este relative simpla si frecvent fol; benzile G au aceasi
distributie ca si benzile Q fluorescente
c. Benzi R- au o dispozitie inversa benzilor G si Q; se obt prin denaturarea
tehnica controlata(85o) a preparatelor intr-o solutie salina, inaintea col cu
Giemsa
2. Benzi care marcheaza anumite regiuni:
a. Benzi C- rep de heterocromatina constitutive din reg centrometrice caract
pt fiecare cromozom; permite evidentierea variantelor individuale sau
familial ale constrictiilor secundare si reg centrometrice
b. Benzi T- evidentiaza telomerii. Bandarea T permite depistarea
modificarilor de la niv extreme cromozomilor
c. Benzile NOR- marcheaza reg organizatorilor nucleolari, coresp satelitilor
cromozomilor acrocentrici
In citogenetica se realizeaza mai intai marcaj genetic, apoi in fct de tipul anomaliei
remarcate se poate aplica un marcaj coresp reg afectate
Fiecare cromozom e alc dintr-o alternanta de benzi positive, colorate si benzi
negative, necolorate; secventa benzilor este o caracteristica a specie, fiind aceeasi
pt toti indivizii specie si in toate celulele organismului.
Unele benzi sunt bine delimitate si colorate=benzi reper, care delim reg de-a lungul
cromozomului
Regiunile si benzile sunt numerotate cu cifre arabe, de la centromer la telomeri pt
fiecare brat
Nomenclatura: nr cromozomului, simbolul bratului, nr reg, nr benzii, subbenzile
Exemplu: 21q22.1=cromozomul 21, brat lung, regiunea 2, banda 2, subbanda 1
Pe baza marcajelor Q,G,R,C s-au stability prezenta a 320 de benzi per set haploid. In
metafaza se evidentiaza 300-450 benzi, prometafaza 550-850 si in profaza pana la
1000 de benzi, utilizand tehnici de inalta rezolutie.
Sub20. GRUPA A DE CROMOZOMI
9

GENETICA
-

Perechile 1,2,3: cromozomi mari, 1 si 2- M, 3-SM


Cromozomul 1 este cel mai mare si poate avea o constrictive secundara pe
bratul lung langa centromer(1qh)

Sub21. GRUPA B DE CROMOZOMI


-

Perechile 4 si 5: cromozomi mari si SM


Bratele scurte ale cromozomului 4 sunt mai mari decat bratele scurte ale
cromozomului 5

Sub22. GRUPA C DE CROMOZOMI


-

Perechile 6-12, X: cromozomi mijlocii si SM: grupa cu nr variabil de


cromozomi, in fct de sex: 15 la M si 16 la F
Daca nu se utilizeaza marcajul in benzi se vor ordona in fct de marime,
descrescator si de pozitia centromerului
Cromozomii 8,10,12 au centromerul evident submedian

Sub 23. GRUPA D DE CROMOZOMI


-

Perechile 13,14,15: cromozomi mijlocii, acrocentrici


Toti cromozomii pot prezenta sateliti pe bratele scurte: 13ps,14ps,15ps

Sub 24. GRUPA E DE CROMOZOMI


-

Perechile 16,17,18: cromozomi mijlocii


Perechea 16-M, poate avea o constrictive secundara pe q, langa
centromer(16qh)
Cromozomii 17 si 18 sunt SM
Bratele scurte ale cromozomului 17 sunt mai mari decat bartele scurte ale
cromozomului 18

Sub 25. GRUPA F DE CROMOZOMI


-

Perechile 19,20: cromozomi mici, metacentrici

Sub 26. GRUPA G DE CROMOZOMI


-

Perechile 21,22,Y: cromozomi mici, acrocentrici


Grupa cu nr variabil de cromozomi, in fct de sex: 4-F si 5-M; perechile 21 si 22
pot prezenta sateliti pe bratele scurte: 21ps, 22ps

Sub27. HETEROMORFISMUL CROMOZOMILOR


-

Prin dif tehnici s-au studiat variatii in morfologia cromozomilor omologi de la


un individ sau la pers diferite=heteromorfism cromozomic, iar cromozomul
care se deosebeste de omologul sau este considerat a fi un cromozom
marker.

10

GENETICA
-

Deoarece reg cromozomice heteromorfice sunt arii de heterocromatina,


bogate in ADN repetitive si inactive genetic, marimea lor variabila este fara
consecinte fenotipice
Unele studii arata totusi o frecventa mai mare a acestor variante
heterocromatinice la cuplurile cu avorturi spontane repetate sau in grupul
pers cu retard mintal; semnificatia acestui fen este necunoscuta.
S-au descries 4 tipuri majore de heteromorfism cromozomic:
1. Marime cromozomului Yp(10% din barbatii normali au un Y mai lung sau
mai scurt)
2. Marimea heterocromatinei centromerice (benzi C) sau juxtacentromerice (
mai ales la cromozomii 1,9,16)
3. Polimorfismul satelitilor
4. Situsurile fragile induse de antifolati(peste 5% din populatie are 60 de
tipuri diferite de situsuri)

Fiecare pers poseda un heteromorfism particular(are cel putin un cromozom marker)


cu aceasi valoare ca si amprentele sale. De obicei, markerul se transmite
nemodificat de la parinte la copil, putand fi folosit uneori in det paternitatii.
Sub 28. INDICATIILE CARIOTIPULUI
Analiza cromozomilor umani este esentiala pt diagnosticul urm circumstante:
1.
2.
3.

4.

5.
6.
7.

Diagnosticul prenatal indicat in dif situatii:


Varsta maternal peste 35 ani in momentul conceperii
Un parinte purtator al unei anomalii cromozomiale de structura echilibrate
Cuplu care are dj un copil cu o anomalie cromozomiala de structura
neechilibrata
Stabilirea sexului copilului, in cazul in care mama este heterozigota pt o gena
anomala recesiva, cu transmitere legata de X
Rudele de gradul I ale pers cu anomalii cromozomiale de structura
Cupluri cu sterilitate primara, in special la femei cu amenoree priamara si
la barbate cu spermograma anomala, la care se pot depista o anomalie a
gonozomilor sau o anomalie structural echilibrata
Avorturi spontane repetate in primul trimestru de sarcina sau NN morti
dat unor anomalii cromozomiale de structura echilibrate. Efectuarea
cariotipului la produsii de avort poate identifica fie o anomalie de nr ,
poliploidie sau aneuploidie, fie o anomalie de structura neechilibrata : deletie,
izocromozomi, duplicatie, cromozom inelar
Intarzierea pubertatii, din cauza necunoscuta, in specil la fete cu talia
mica sau baieti cu talia mare, pt identificarea unei anomalii gonozomice
Stari intersexuale pt stabilirea concordantei intre sexul genetic si sexul civil
si eventualele anomalii gonozomice
Sindroame plurimalformative cu/fara retard mintal, de preferat marcajul
in benzi, FISH, pt identificare si a anomaliilor structural mici. Cariotipul este
obligatoriu si in situatiile in care diagnosticul clinic este clar pt precizarea
tipului de dezechilibru si acordarea sfatului genetic
11

GENETICA
8. Retardul mental, cu sau fara tulburari de comportament, cand sidentifica
microdeletii telomerice sau situsul X fragil
9. Cancere care sunt insotite de anomalii cromozomiale de structura dobandite.
Ex: leukemia mieloida cronica poate fi identificat cromozomul Phi sau un alt
tip de translocatie; in retiniblastom exista o deletie 13q-, iar in tumora Wilms
deletia 11p10.Expunerea la actiunea unor agenti mutageni, pt identify unor anomalii
de structura neechilibrate, dobandite de tipul cromozomilor in inel sau
dicentrici.
Sub 29. TESTUL BARR
1. Recoltarea: se recomanda clatirea gurii cu apa inaintea examinarii. Apoi se
recleaza cu aj unei lame rodate pe fata int a obrazului si se indeparteaza
stratul de mucus sic el epiteliale din structurile superioare ale epidermului, dp
lama cu un tampon de tifon. Se recleaza din nou, in aceasi zona, pt a preleva
cel din stratul spinocelular, care au nuclei bine conturati si se realizeaza un
frotiu. :a copii reclarea se face pe fata int a buzei inf
2. Fixarea: imediat se introduce frotiul in fixator, format din alcool etilic
absolute si acid acetic glacial, in proportie de 3:1. Durata fixarii este de 30
min si maxim 24 h
3. Hidratarea: se realizeaza prin trecerea succesiva a lamelor prin 2 bai de
alcool etilic 70%, 50% si 2 bai de apa distilata, cate 5 min pt fiecare baie.
4. Colorarea: se pun cateva picaturi de colorant Barr pe lama, timp de 1-2 min.
Excesul de colorant poate fi indepartat cu alcool etilic absolute.
5. Examinarea: cu obiectivul cu imersie se pot aprecia caracterele morfologice
ale cromatinei sexual X si frecventa ei
Sub30. CORPUSCULUL BARR-DESCRIERE, VARIATII DE NUMAR SI MARIME
-

In cel epiteliale ale mucoasei bucale, cromatina X se prez sub forma unui
cromocentru intens colorat bazofil, sit pe fata int a mb nucleare , ovalar sau
plan convex, cu marime medie de 1 micron=corpuscul Barr
Variatii de marime: se datoresc variatiilor de marima a cromozomului X
inactivat. Ex: in cazul izocromozomilor X pe brate scurte si lungi, corpusculul
Barr va fi mai mic de 1 micron si respective mai mare de 1,5 microni
Toti nuclei celulelor provenite de la pers normale de sex feminine ar trb sa
aiba un corpuscul Barr. Practic, procentul cellular chromatin X positive este
cuprins intre 15-35% dat: calitatii improprii pt analiza a unor nuclei si actiunii
unor factopri celulari care produc decondensarea cromozomului X fara a
afecta insa inactivarea lui. Pt stabilirea corecta a frecventei se numara cel
putin 300 de nuclei.
Nr de corpusculi Barr=cu suma cromozomilor X-1. Astfel, se pot preciza nr
cromozomilor X si diagnostic, simplu si repede, sexul genetic si diferite
anomalii numerice: X0, XXX, XXY, etc

12

GENETICA
Sub 31-CROMATINA SEXUALA Y
-

In cel provenite de la o pers de sex masculine se poate evidential prin


coloratia cu dif fluorocromi(quinacrina) si examinare microscopic in lumina
UV, un corpuscul intens fluorescent=corpusculul F
El rep aspectul interfazic al celor 2/3 distale a bratului lung al cromozomului
Y, alc din heterocromatina intens fluorescent
Marimea medie a corpusculului F este de 0,25 microni. Frecventa variaza in
fct de tesutul examinat, intre 50-80% daca este examinat imediat dupa
colorare.
Nr de corpusculi F=nr cromozomilor Y
Variatii de nr: depind de variatiile de nr ale cromozomului Y
In lab cu dotari pt FISH se fol sonde marcate fluorescent pt X si Y care permit
evidentierea mai precisa a prezentei si nr de cromozomi sexuali in nuclei
interfazici

Sub 32-TIPURI DE ANOMALII CROMOZOMIALE DE NUMAR


Anomaliile cromozomiale numerice sunt modificari ale numarului de cromozomi in
raport cu nr rapid diploid(2n) de 46 cromozomi. Anomaliile numerice se clasifica in :
poliploidii si aneuploidii
POLIPLOIDII=prezenta in plus a unuia sau mai multor seturi haploid de cromozomi.
Singurele poliploidii identificate la om sunt:
1. Triploidia(3n=69 cromozomi)- cauza cea mai frecventa este
dispermia=fecundarea unui ovul de catre 2 spermatozoizi; mai rar triploidia
rezulta prin fertilizarea unui gamet normal(n) de catre un gamet diploid(2n):
spermatozoid(diandrie) sau ovuldiginie)
2. Tetraploidia(4n=92 cromozomi)- se prod printr-o eroare in prima diviziune a
zigotului: ADN a fost replicat si cant totala devine 4C, dar nu are loc
diviziunea
ANEUPLOIDIILE=prezenta in plus sau absenta unuia mai multor cromozomi
1. Monosomiile=anomalii caracteriate prin prezenta intr-o celula somatic a
unui sg cromozom, in locul unei perechi de cromozomi(2n-1). Monosomiile
autozomale sunt complet letale; sg monosomie compatibila cu viata este
monosomia X
2. Trisomiile: prezenta intr-o celula somatic a 3 exemplare ale aceluiasi
cromozom in locul perechii normale de cromozomi omologi(2n+1). La om,
maj trisomiilor sunt complet letale, ducand la avorturi spontane precoce.
Singurele exceptii sunt trisomiile autozomale: 21,18,13,8 si cele
gonozomale(XXX, XXY, XYY)
In cazul anomaliilor gonozomale sunt posibile tetrasomiile(48,XXXX; 48,XXYY;
48,XXXY ) sau chiar pentasomiile ( 48, XXXXX; 49, XXXXY ).
13

GENETICA
Dezechilibrul genetic det o serie de semen commune: tulburari de crestere
prenatala si postnatala, dismorfie facial, retard mintal, dermatoglife anormale,
tulburari ale fct gonadale, anomalii congenital majore multiple, displazii;
cunoasterea lor poate orienta un diagnostic spre categoria boli cromozomiale.
Sub 33-SINDROMUL DOWN-ASPECT CLINIC
Sindromul Down este cea mai frecventa boala cromozomiala si a fost descrisa clinic
de john Langdon Down in 1866, dar abia in 1959 Jerome Jejeune si colaboratorii au
stability ca afectiunea este produsa de trisomia 21.
Incidenta trisomiei 21 a fost estimate la 1:650-1:800 NN vii. Boala este frecventa la
copii de sex masculine. Deobicei este diagnosticat clinic in perioada neonatal sau la
sugari care au fenotip characteristic.
Copil cu trisomie 21 are talia si greutatea sub media varstei, prezinta hipotonie
muscular, hiperlaxitate articulara, reflexe comportamentale reduse.(ex: Moro)
Dismorfii cranio-faciale: microcefalia, brahicefalia cu occiput turtit si fontanele largi.
Facies characteristic: fantele palpebrale oblice in sus si in afara, hipertelorism,
epicantus, irisul pestrit, nas mic cu radacina turtita si narine mici si anteversate,
gura deschisa si protruzie lingual, urechile mai jos situate, mici si displazice. Gatul
este scurt, cu exces de piele pe ceafa, maini scurte, cu bradidactilie, clinodactilia
degetului 5 si frecvent, un sg pliu de flexie palmara, iar spatial interdigital 1 la picior
este mult mai larg.
Dermatoglifitele anormale: pliu palmar transvers unic, exces de bucle cubitale,
triradius axial situate distal, etc
Niciunul dintre aceste semen, luate separate, nu este relevant, numai in asociere cu
celelalte semen permite diagnosticul de sindrom Down.
Unii copii pot prezenta diferite malformatii visceral: cardio-vasculare, digestive,
renale. Malformatiile cardiac afecteaza 40% din NN , majoritatea fiind defecte
septale. Malformatiile digestive(3-5%) mai frecvente sunt atreziile sau stenozele
duodenale si megacolonul.
In anul 2 de viata devine evident intarzierea psiho-motorie: toate active se fac cu 23 ani mai tarziu decat normal; mers e mult timp nesigur, iar vorbirea relative
simpla. Copii sunt insa linistiti, ascultatori, au o personalitate atragatoare, iubesc
anturajul si muzica
Sindromul se asociaza intotdeauna cu un retard mintal si tubulrari de limbaj. Un
bolnav de sindromul Down poate acumula un nivel max de cunostinte comparabil cu
al unui copil normal de 6-8 ani si nu este capabil de o viata independent.

14

GENETICA
Ritmul de crestere este redus sit alia va fi cu >- DS sub media normal a varstei(talia
maxima la adult va fi 140-160 cm). Frecvent se asociaza obezitatea iar dezvoltarea
pubertara este mult intarziata si incomplete. Barbatii sunt sterile iar femeile au o
fertilitate reduaa.
Sub 34-SINDROMUL DOWN ANALIZA CROMOZOMILOR
Poate evidential:
1. Trisomie 21 libera si omorgena: in 92-95% din cazurile de sindrom Down; rez
prin nedisjunctie meiotic, cel mai frecevent maternal si in special meioza I
2. Trisomie 21 libera, in mosaic: in circa 2-3 % din cazuri; rez prin nedisjunctie
mitotic postzigotica sau foarte rar prin pierderea cromozomului 21 in cel ce
deriva dintr-un zigot trisomic
3. Trisomie 21 prin translocatie Robertsoniana neechilibrata: intre cromozomul
21 si alt cromozom acrocentric- poate fi obs in 4-5% din cazuri; cel mai
frecvent se intaln translocatia 14q;21q care in jumatate din cazuri e
mostenita de la unul dintre parinti(mama); translocatiile 21q;22q sau 21q;21q
sunt mai rare si maj sunt de novo
4. Trisomie 21 partiala, mai putin de 1%; rez prin segregarea meiotic a
cromozomilor derivative, formati in urma unor translocatii echilibrate,
prezente la unul dintre parinti.
In primii ani de viata multi copii sunt confruntati cu diferite problem medicale. Cele
mai importante: sunt det de malformatii visceral in special cardiace si digestive.
Infectiile respiratorii sunt frecvente iar riscul de a dezvolta leucemie este de 15-20
ori mai mare decat in populatia generala. Dupa 40 ani se instaleaza frecvent o
dementa senile precoce si mortalitatea creste semnificativ prin accidente vasculare.
In tarile dezvoltate speranta de viata este de 60 ani.
Sindromul Down este produs de trisomia cromozomului 21 si mai exact d trisomia
regiunii 21q22, numita si DSCR. S-a dovedit ca in regiunea 21q22.1-22.3 se gasesc
genele care prin effect de dezaj produc majoritatea semnelor clinice caracteristice
sindromului Down.
Sub 35-SINDROMUL EDWARS ASPECT CLINIC
Sindromul Edwars are o incidenta de aprox 1/5000-8000 de nasteri, maj
cazurilor80% fiind de sex feminine; incidenta la conceptie este mult mai mare, de
aprox 95% dintre embrionii cu trisomie 18 sunt eliminate prin avort.
Nou-nascutul prez o greutate mica, hipertonie, dismorfie cranio-faciala
evocatoare:doliocefalie cu occiput proeminent, frunte tesita, microretrognatie,
urechi jos implantate, hipoplkazice(urechi de faun). Frecvent prezinta camptodactilie
caracteristica: degetele 2 si 5 acopera degetele 3 si 4. Unghiile sunt hipoplazice si
dermatoglifele anormale. Sternul este scurt, piciorul are aspect de piolet si
halucele scurt si flectat.
15

GENETICA
Deseori sunt prezente hernia sau omfalocel si malformatii congenital grave:
cardiac(90%), renale, cerebrale, vertebrale. Suspiciunea clinica este sustinuta si de
evidentierea anamnestica a polihidramniosului in cursul sarcinii.
Sub. 36- SINDROMUL EDWARS ANALIZA CITOGENETICA
Diagnosticul este precizat prin analiza citogenetica unde se poate identifica o
trisomie 18 libera si omogena, 94%, prin nedisjunctie maternal sau in mosaic , 5%
sau o trisomie 18 partiala (1%).
Frecventa trisomiei 18 creste o data cu cresterea varstei materne, indeosebi de
trisomia 21, peste 50% dintre erorile de distributie se produc in meioza II. Nu s-a
localizat o regiune critica care sa fie corelata cu fenotipul sindromului edwars dar
foarte probabil este localizata pe 18q. Trisomiile partiale rezulta datorita unei
translocatii sau inversii, de obicei mostenita de la unul dintre parinti.
Speranta de viata este foarte mica, aprox 90% dintre copii murind in primele 6 luni
de viata datorita malformatiilor visceral grave. Doar 5% supravietuiesc dupa varsta
de 1 an, dar prezinta o intarziere severa in dezvoltarea psihomotorie.
Riscul de recurenta este de 1-2 %. Depistarea este posibila in 60% din cazuri pe
baza ecografiei fetale si a triplului test( val scazute ale AFP,hCG, uE3); confirmarea
se face insa numai prin efectuarea analizei cromozomilor din celulele fetale.
Sub37 SINDROMUL PATAU ASPECT CLINIC
Trisomia 13 are o incidenta de aprox 1/10.000-20.000 nasteri
Nou nascutul prez: intarziere in crestere, microcefalie cu suture larg deschise,
aplazie cutanata in reg vertexului sau occiputului, frunte tesita,
microftalmie/anoftalmie, colobom irian, despicaturi orofaciale, urechi malformate,
camptodactilie, polidactilie postaxiala la maini si/sau picioare. Aproape constant se
intln malformatii ale SNC(arhinencefalie sau holoprosencefalie), ale cordului 80% si
sist urogenital.
Diagnosticul clinic este sugerat de triada caracteristica(holoprosencefalie):
descpicatura labio-palatina, microftalmie/anoftalmie si polidactilie postaxialaobservata la aprox 70% dintre pacienti. Absenta lor partial face diagnosticul mai
dificil, desi sunt si alte semen care pot evoa trisomia 13(ex: proeminenta radacinii si
varfului nasului ).
Diagnosticul este stability prin cariotip; in 80% din cazuri trisomia 13 este complete,
libera, omogena; mozaicurile sunt foarte rare, dar 20% din cazuri au fost
identificate: trisomii complete sau partiale produse prin translocatii neechilibrate,
de obicei t(13q; 14q) din care jumatate sunt mostenite de la unul dintre parinti.

16

GENETICA
Malformatiiile visceral multiple si severe determina decesul a peste 50% din cazuri
in prima luna de viata. Doar 3% din bolnavi supravietuiesc peste un an, avand un
retard mental sever. Supravietuirea

17