Sunteți pe pagina 1din 29

RAPORTSPECIAL

Cele mai controversate


10 monografii contabile
ale anului 2014

!
U
NO

Informaii Specializate

Acesta nu este un Raport special GRATUIT!


Preul de vanzare este de 49 lei.
Dvs. beneficiai GRATUIT de acest raport
in calitate de client Rentrop&Straton.

Lucrare editata de: RENTROP & STRATON


Grup de Editura si Consultana in Afaceri
Presedinte: George Straton
Director General: Florin Campeanu
Director Creaie-Producie: Cristina Straton
Director Economic: Mariana Neoiu

Toate drepturile rezervate. Nicio parte din aceasta lucrare nu poate fi reprodusa, arhivata
sau transmisa sub nicio forma si prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice,
fotocopiere, inregistrare audio sau video, fara permisiunea in scris din partea editorului.
Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionata vreunei
persoane fizice sau juridice care acioneaza sau se abine de la aciuni ca urmare a citirii
materialelor publicate in aceasta lucrare.

Serviciul Clieni: tel.: 021.209.45.45; fax: 021.408.28.99; e-mail: info@rs.ro.

Cuprins Raport Special


Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014

1. Monografie contabila pentru ajustarea TVA aferenta stocului de marfa


2. Monografie contabila pentru societate cu activitate de productie sticle
(vaze, pahare)
3. Inregistrarea in contabilitate a unei plati cu cardul personal al patronului,
aferente unei facturi ale firmei
4. Carduri Shell. Inregistrari contabile
5. Facturi cu TVA la achizitii intracomunitare
6. Evidenta contabila la un anticariat. Aplicarea regimul special pentru
bunuri second hand
7. Reducere de pret in comertul cu amanuntul. Documente si inregistrari
contabile
8. Mese de protocol oferite la un fast food din produse proprii. Functiunea
contului 711
9. Monografie contabile pentru primire bilet la ordin de la o societate
intrata in insolventa
10. Productie de ciuperci. Inregistrari contabile

Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014

1. Monografie contabila pentru ajustarea TVA aferenta stocului de marfa


Intrebare:
Firma neplatitoare de TVA in acest moment,cu cod CAEN 4774, doreste sa devina platitoare
de TVA prin optiune deoarece valoarea facturilor cu TVA aferente cheltuielilor este mai mare decat
a marfurilor vandute cu TVA.
Dupa ce se inregistreaza ca platitoare de TVA trebuie sa faca ajustare la TVA pentru marfa
aflata in stoc, si pentru un mijloc fix respectiv dioptron- in valoare de 161.200 lei cu amortizare de
96 luni?
Din pretul de vanzare afisat in magazin se va extrage TVA? (pretul contine deja TVA)
Care este monografia contabila cu ajustarea TVA aferenta stocului de marfa si a utilajului
achizitionat?
Mentionez ca o parte din stoc (proteze) a fost achizitionat cu TVA de 9 %, iar cealalta parte
cu TVA de 24%.

Raspuns:
Potrivit prevederilor pct. 53 din Normele de aplicare a art. 148 din Codul fiscal, persoana
impozabila poate sa ajusteze taxa nededusa aferenta serviciilor neutilizate, bunurilor de natura
stocurilor si activelor corporale fixe, altele decat cele care sunt considerate bunuri de capital conform
art. 149 din Codul fiscal, activelor corporale fixe in curs de executie, constatate pe baza de
inventariere, in situatia in care persoana impozabila castiga dreptul de deducere a taxei.
Ajustarea in acest caz reprezinta exercitarea dreptului de deducere si se evidentiaza in
decontul de taxa aferent perioadei fiscale in care a intervenit evenimentul care a generat ajustarea
sau, dupa caz, intr-un decont de taxa ulterior.
La inregistrarea in scopuri de TVA se ajusteaza taxa deductibila aferenta:
bunurilor aflate in stoc si serviciilor neutilizate, constatate pe baza de inventariere, in
momentul trecerii la regimul normal de taxare;
activelor corporale fixe, inclusiv bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a
deducerii nu a expirat, precum si activelor corporale fixe in curs de executie, constatate pe
baza de inventariere, aflate in proprietatea sa in momentul trecerii la regimul de scutire. In
cazul activelor corporale fixe, altele decat bunurile de capital, se ajusteaza taxa aferenta
valorii ramase neamortizate la momentul trecerii la regimul normal de taxa.
achizitiilor de bunuri si servicii care urmeaza a fi obtinute, pentru care exigibilitatea de taxa
a intervenit inainte de data trecerii la regimul normal si al caror fapt generator de taxa,
respectiv livrarea/prestarea, are loc dupa aceasta data.
Inregistrare ajustare TVA aferenta stocurilor si activelor ca urmare a inregistrarii ca platitor
de TVA:
4426
TVA deductibila

Rentrop&Straton Informatii specializate

3xx, 2xx
Clasa 2 si 3

Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014


Pentru marfa din stoc:
Achizitiile au fost efectuate in perioada in care societatea nu a fost inregistrata ca platitor de
TVA prin urmare, costul de achizitie cuprinde si TVA facturat de furnizor.
Determinare TVA din valoarea contabila a stocurilor
(Valoare stoc (inclusiv TVA) /1,24) x 24% sau
(Valoare stoc (inclusiv TVA) /1,09) x 9%
Inregistrare in contabilitate a TVA calculata prin scaderea valorii stocului cu valoarea TVA
ce a fost inclus initial:
4426
TVA deductibila

371
Marfuri

In cazul in care marfa este evidentiata in contabilitate la pretul cu amanuntul se inregistreaza


si TVA aferenta pretului de achizitie si adaosului comercial:
371
Marfuri

4428
TVA neexigibila

Ca urmare a inregistrarii ca platitor de TVA, pretul de vanzare va creste cu valoarea TVA


aferenta adaosului comercial.
Mijlocul fix cu durata de amortizare este bun de capital avand o durata de viata mai mare de
5 ani.
Pentru calculul TVA de ajustat in acest caz se vor avea in vedere urmatoarele:
Potrivit art. 149 din Codul Fiscal, perioada de ajustare incepe de la data de 1 ianuarie a anului
in care bunurile au fost achizitionate sau fabricate, taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, in
conditiile in care nu se aplica regulile privind livrarea catre sine sau prestarea catre sine, se ajusteaza,
pe o perioada de 5 ani,
Ajustarea deducerii se face in perioada fiscala in care intervine evenimentul care genereaza
ajustarea si se realizeaza pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare,
incluzand anul in care apare modificarea destinatiei de utilizare.
TVA inclusa in costul de achizitie
161.200/1,24 x 24% = 31.200 lei
la data inregistrarii ca platitor de TVA se determina partea din perioada de ajustare ramasa,
perioada de ajustare fiind de 5 ani.
De exemplu daca achizitia a avut loc in anul 2012, iar inregistrarea ca platitor de TVA are loc
in anul 2014 perioada de ajustare este de 5 ani 2012 2016 inclusiv iar perioada de ajustare ramasa
este de 3 ani ( 2014- 2016).

Rentrop&Straton Informatii specializate

Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014


TVA de ajustat:
31.200 x 3 ani/5 ani = 18.720 lei
4426
TVA deductibila

=
213
18.720 lei
Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii

Decontul de TVA
valoarea ajustarii se declara in Decontul 300 la randul 30 Regularizari taxa dedusa

2. Monografie contabila pentru societate cu activitate de


productie sticle (vaze, pahare)
Intrebare
O societate are ca activitate producerea articolelor din sticla (vaze,pahare,etc). Care este
monografia contabila? Ce documente primare trebuie intocmite pentru aceasta productie de sticla?

Raspuns
Achizitia de materii prime si materiale
pe baza de factura sau bon fiscal:
%
=
401
301
Furnizori
Materii prime
302
Materiale consumabile
303
Materiale de natura obiectelor de inventar
4428
TVA neexigibila

- pret de achizitie

Plata chitanta sau OP:


401
Furnizori

=
5121/5311
Conrturi la banci in lei/Casa in lei

Deducerea TVA:
4426
TVA deductibila

4428
TVA neexigibila

Colectarea lunara a cheltuielilor aferente procesului de productie, dupa natura lor.


Rentrop&Straton Informatii specializate

Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014

Evidentierea salariilor pe baza statelor de salarii:


641
=
Cheltuieli cu salariile personalului

421
Personal salarii datorate

Evidentierea contributiilor suportate de societate:


6451
=
Cheltuieli privind
asigurarile si protectia sociala

431
Asigurari sociale

6452
=
Contributia unitatii pentru
fondul de somaj

4371
Contributia unitatii la
fondul de somaj

Retinerile din salarii:


421
=
Personal salarii datorate

%
4312
Contributia personalului la asigurarile sociale
4372
Contributia personalului la fondul de somaj
444
Impozitul pe venituri de natura salariilor

Consumul de materii prime, materiale, materiale de natura obiectelor de inventar, pe baza


bonurilor de consum intocmite la eliberarea din gestiune utilitati specifice pe baza facturilor primite
de la furnizorii de astfel de utilitati:
601
Cheltuieli cu materiile prime

602
=
Cheltuieli cu materialele consumabile
603
Cheltuieli privind materialele
de natura obiectelor de inventar

605
=
Cheltuieli privind energia si apa

301
Materii prime
302
Materiale consumabile
303
Materiale de natura obiectelor de inventar

401
Furnizori

Amortizarea mijloacelor fixe utilizate:

Rentrop&Straton Informatii specializate

Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014


6811
=
Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea imobilizarilor

281
Amortizari privind imobilizarile
corporale

La sfarsitul fiecarei luni se realizeaza inregistrarea productiei in curs cu o suma egala cu


valoarea cheltuielilor colectate de la inceputul perioadei pana la finele lunii respective si care sunt
aferente acestei constructii.
Valoarea produselor in curs de executie se determina prin inventarierea productiei
neterminate la sfarsitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a
stadiului de efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costurile de productie.
331
Produse in curs de executie

711
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

La sfarsitul lunii, in aceste conturi se colecteaza valoarea totala a cheltuielilor colectate, de la


inceputul productiei pana la finele lunii respective.
La inceputul lunii urmatoare se reia inregistrarea contabila
711
=
Venituri aferente
costurilor stocurilor de produse

331
Produse in curs de executie

Aceste inregistrari se repeta lunar (colectarea cheltuielilor in contul 711, cumulate de la


inceputul lucrarilor pana la finele lunii respective la sfarsitul lunii, si reluarea sumei la inceputul
lunii urmatoare) pana la finalizarea procesului de productie si obtinerea produsului finit.
Inregistrarea produsului
productiei:
345
Produse finite

finit cu valoarea totala a costurilor aferente de la inceputul

711
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

Vanzarea produselor finite si descarcarea de gestiune:


411
Clienti

%
701
Venituri din vanzarea produselor finite
4428
TVA neexigibila

Si descarcarea de gestiune pe baza facturii emise:


711
Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse

345
Produse finite

Rentrop&Straton Informatii specializate

Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014

Incasarea si colectarea TVA:


5121/5311
Conturi la banci in lei/Casa in lei

4428
TVA neexigibila

4111
Clienti
4427
TVA colectata

Pentru determinarea costului de productie al bunurilor se tine seama de prevederile pct. 52


din O.M.F.P. nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare si ale O.M.F.P. nr.
1.826/2003.
Astfel, costul de productie al unui bun cuprinde costul de achizitie a materiilor prime si
materialelor consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului.
In costul de productie se cuprind cheltuielile directe aferente productiei, cum sunt:
materiale directe,
energie consumata in scopuri tehnologice,
manopera directa si alte cheltuieli directe de productie,
costul proiectarii produselor,
cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia
acestora.
costurile indatorarii care sunt direct atribuibile achizitiei, constructiei sau productiei unui
activ cu ciclu lung de fabricatie pot fi incluse in costul acelui activ.
Nu se includ in costul stocurilor, ci se recunosc drept cheltuieli ale perioadei in care au
survenit, urmatoarele elemente:
pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele
normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei;
cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in
procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie.
regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in
forma si locul final (salarii personal administrativ, chirie sediu, etc.);
costurile de desfacere;
regia fixa nealocata costului, care se recunoaste drept cheltuiala in perioada in care a aparut.
Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacitatii normale de productie
(activitate).
cheltuielile financiare, cu exceptia acelor cheltuieli ce pot fi capitalizate
cheltuielile extraordinare etc.
La identificarea si evaluarea cheltuielilor de productie ce intra in componenta costurilor de
productie ale stocurilor se au in vedere toate particularitatile specifice proceselor de productie,
fundamentate pe criterii economice.
Pentru determinarea acelor cheltuieli care sunt aferente procesului de productie, societatile
organizeaza contabilitatea de gestiune.
Rentrop&Straton Informatii specializate

Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014


In cadrul contabilitatii de gestiune, cheltuielile de exploatare preluate din contabilitatea
financiara se clasifica in:
Cheltuieli directe;
Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect de calculatie
inca din momentul efectuarii lor si ca atare se includ direct in costul obiectelor respective.
Cheltuielile directe cuprind: costul de achizitie al materiilor prime si materialelor directe
consumate, energia consumata in scopuri tehnologice, manopera directa (salarii, asigurari si
protectia sociala etc.), alte cheltuieli directe.
Cheltuieli indirecte;
Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica si atribui direct pe un
anumit obiect de calculatie, ci privesc intreaga productie a unei sectii sau a persoanei
juridice in ansamblul ei.
Cheltuielile indirecte cuprind: regia fixa de productie si regia variabila de productie.
Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacitatii normale de productie.
Cheltuieli de desfacere care nu se regasesc in costul bunurilor;
Cheltuieli generale de administratie care nu se regasesc in costul bunurilor.
Pentru evidenta stocurilor se pot folosi urmatoarele formulare, in functie de metoda de
evidenta a stocurilor utilizata:
Fisa de magazine
Fisa de cont pentru operatiuni diverse
Balanta analitica a stocurilor sau Registrul stocurilor
Pentru evidenta consumului de elemente de natura materiilor prime, materiale consumabile
se utilizeaza Bonul de consum ca document de eliberare din magazie a materialelor si de scadere din
gestiune.
Pentru evidenta produselor finite obtinute si a incarcarii acestora in gestiune se utilizeaza
Bonul de predare, transfer, restituire.

3. Inregistrarea in contabilitate a unei plati cu cardul personal al patronului,


aferente unei facturi ale firmei
Intrebare
Care este monografia contabila pentru inregistrarea in contabilitate a unei plati cu cardul
personal al patronului, aferente unei facturi ale firmei?

Raspuns
Pentru inregistrarea bonurilor fiscale in contabilitate trebuie tinut cont si de unele precizari
emise de Ministerul Finantelor Publice in Ghidul practic privind reflectarea in contabilitate a unor
operatiuni economice.

Rentrop&Straton Informatii specializate

Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014


Potrivit acestuia:
II 1. In cazul achizitionarii carburantilor auto pe baza de bon fiscal, bonurile sunt documente
justificative care stau la baza inregistrarii cheltuielilor in contabilitate daca sunt stampilate si au
inscrise denumirea cumparatorului si numarul de inmatriculare a autovehiculului.
2. (1) Bonurile fiscale emise cu aparatele de marcat electronice fiscale in baza O.U.G. nr. 28/1999
privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt documente care atesta efectuarea platii si
se anexeaza la Registrul de casa.
(2) Inregistrarea in contabilitate a bunurilor achizitionate sau a serviciilor prestate, achitate cu
numerar sau card bancar, pe baza de bon fiscal, se poate efectua in urmatoarele conditii:
(i) entitatea solicita furnizorului factura aferenta bunurilor livrate sau serviciilor prestate, avand ca
anexa bonul fiscal emis de aparatul de marcat electronic fiscal;
sau
ii) entitatea justifica cheltuielile efectuate fie prin documente care atesta intrarea in gestiune a
bunurilor achizitionate, fie cu alte documente cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la
care se anexeaza bonul fiscal, documentele respective fiind aprobate de persoana care autorizeaza
efectuarea acestor cheltuieli. In cazul utilizarii decontului de cheltuieli, documentul utilizat este
Decont de cheltuieli cod 14-5-5 aprobat prin Ordinul 3.512/2008 privind documentele financiarcontabile, care va fi adaptat in mod corespunzator pentru decontari interne.
Astfel, pe baza facturii intocmite pe numele societatii, conform prevederilor de la art. 155
alin. (5) din Codul fiscal, bonul de la casa de marcat si chitanta de la POS cu care patronul a achitat
factura, se va intocmi un decont de cheltuieli cod 14-5-5 aprobat prin O.M.F.P. nr. 3.512/2008
privind documentele financiar-contabile, care va reprezenta dovada platii.
Monografie contabila:
542
=
Avansuri de trezorerie
%
401
Furnizori
6xx
Cheltuieli

5311/5121
Casa in lei/Conturi la banci in lei
=

542
Avansuri de trezorerie

Rentrop&Straton Informatii specializate

Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014

4. Carduri Shell. Inregistrari contabile


Intrebare
Am primit factura pentru plata cardurilor shell Ungaria. Ulterior am primit factura de
recuperare TVA emisa de FDE. Care sunt inregistrari contabile?

Raspuns
Factura pentru plata cardurilor:
%
=
401
635
Furnizori
Cheltuieli cu alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate
6022
Cheltuieli privind combustibilii

taxa de drum, alte taxe inclusiv TVA

combustibil inclusiv TVA

Factura cu TVA recuperat care de fapt storneaza o parte din factura initiala:
635 (sau 6022)
=
Cheltuieli cu alte impozite, taxe si
varsaminte assimilate (sau Cheltuieli privind
combustibilii)

401 cu suma in minus.


Furnizori

Sau (depinde de ce scrie pe factura initiala si cum priviti cheltuielile):


Factura initiala:
624
Cheltuieli cu transportul de
bunuri si personal
461
Debitori diversi

401
Furnizori

401
Furnizori

taxa de drum, combustibil, etc.

TVA aferenta pe care stiti ca o veti recupera

La primirea facturii cu recuperarea TVA:


461
Debitori diversi

401
Furnizori

Rentrop&Straton Informatii specializate

cu suma cu minus

Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014

5. Facturi cu TVA la achizitii intracomunitare


Intrebare:
In data de 30.06.2014 am achizitionat materiale de la o firma din Italia. Factura a fost emisa
cu TVA dar, am descoperit ca firma nu era inregistrata in Registrul Operatorilor intracomunitari.
Factura am platit-o cu tot cu TVA dar nu am inregistrat TVA deductibil. Am comunicat acest fapt
firmei din Italia si am inregistrat materialele ca si cand nu sunt purtatoare de TVA. In data de
01.08.2014, am primit de la firma din Italia o factura de discount cu valoarea TVA achitata la prima
factura (la care s-a aplicat din nou TVA) cu mentiunea ca acum s-au inregistrat in ROI. Care sunt
inregistrarile contabile si implicatiile fiscale?

Raspuns
Corect era ca factura din 30.06.2014 sa o inregistrati: 301 = 401 cu valoarea totala a facturii,
incorporand TVA in valoarea stocului ca pe oirice alta taxa nerecuperabila.
Factura din 01.08.2014 este incorect intocmita de firma din Italia, ea netrebuind sa contina
TVA daca ambele firme sunt inregistrate in ROI.
Factura din august o veti inregistra ca pe orice reducere comerciala primita ulterior facturii:
401
Furnizori

609
cu suma totala de pe factura cu plus
Reduceri comerciale primite

Sau:
609
=
Reduceri comerciale primite

401
Furnizori

cu suma cu minus *

*(daca sistemul dvs. informatic nu va permite 609 pe credit)


Daca factura contine o reducere financiara (este acordata pentru ca plata s-a facut inainte de
scadenta) atunci veti inregistra:
401
Furnizori

767
Venituri din sconturi obtinute

Niciuna din cele 2 facturi nu vor fi mentionate in declaratia recapitulativa 390VIES.


In decontul de TVA le veti trece la randurile de achizitii scutite de taxa.
Pe viitor atrageti atentia firmei din Italia ca facturile emise de ea trebuie sa fie intocmite fara
TVA iar la primirea lor dvs. veti inregistra taxare inversa.

Rentrop&Straton Informatii specializate

10

Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014

6. Evidenta contabila la un anticariat. Aplicarea regimul special pentru


bunuri second hand
Intrebare
Cum se tine evident contabila la un anticariat?

Raspuns
Conform punctului 154 alin. (1) litera a) din Reglemenatrile contabile aprobate prin O.M.F.P.
nr. 3.055/2009, marfurile sunt elemente de stoc pe care entitatea le cumpara in vederea revanzarii.
Astfel, bunurile pe care doriti sa le comercializati se incadreaza in categoria marfurilor (sunt
achizitionate si revandute ca atare, fara a fi modificate), dar fac parte din categoria bunurilor second
hand.
Din punct de vedere contabil, monografia este una specifica oricarui comert de marfuri,
probabil cu amanuntul.
Fiind vorba de carti (probabil astfel de produse doriti sa comercializati), le veti achizitiona de
la persoane fizice, carora le veti achita contravaloarea cartilor pe loc.
In acest caz, se va intocmi un Borderou de achizitie (Cod 14-4-13), ale carui instructiuni de
completare, utlizare si model se regasesc in O.M.F.P. nr. 3.512/2008 privind documenle efinanciarcontabile.
Acest borderou se intocmeste de catre cumparator (de catre firma dvs), intocmindu-se si
dispozitia de plata a sumei de bani catre persoana fizica, ce va semna de primire.
Pe baza acestui borderou, cumparatorul va intocmi NIR-ul (cod 14-3-1A), pe care se vor
completa cantitatile receptionate si preturile de achizitie si valorile respective, dar si preturile de
vinzare cu amanuntul pentru produsele achizitionate pe baza de borderou. De asemenea, cu ajutorul
acestui borderou se va inregistra in contabilitate intrarea de marfa prin formula contabila consacrata
pentru cometul cu amanuntul:
371
Marfuri

%
- valoarea totala a marfii, la pret de vinzare cu amanuntul
401
- cu valorea marfii achitata persoanelor fizice, la pret de achizitie
Furnizori
378
- cu adaosul comercial (sau marja de profit)
Diferente de pret la marfuri
4428 - cu TVA neexigibila aferenta marjei de profit.
TVA neexigibila

Se pune intrebarea de ce TVA neexigibila se calculeaza la marja de profit si nu la intreaga valoare cu


amanuntul a marfii?
Conform art. 1522 din codul fiscal, puteti sa optati pentru aplicarea regimului special de TVA
pentru bunuri second hand, situatie in care nu deduceti TVA la achizitie (de altfel, nici nu aveti cum,

Rentrop&Straton Informatii specializate

11

Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014


odata ce bunurile sint achizitionate de la persoane fizice), iar TVA colectata nu se va aplica la
inteaga valoare de vinzare (cum este in cazul regimului normal de taxa), ci doar la marja de profit.
Marja profitului, asupra careia se va aplica procentul de TVA in conditiile optarii pentru
regimul special, asa cum este definita la art. 1522 alin. (1) litera g) din Codul fiscal, este diferenta
dintre pretul de vinzare aplicat de persoana impozabila revinzatoare si pretul de cumparare, in care:
1. pretul de vinzare constituie suma obtinuta de persoana impozabila revanzatoare de la cumparator
sau de la un tert, inclusiv subventiile direct legate de aceasta tranzactie, impozitele, obligatiile de
plata, taxele si alte cheltuieli, cum ar fi cele de comision, ambalare, transport si asigurare, percepute
de persoana impozabila revinzatoare cumparatorului, cu exceptia reducerilor de pret;
2. pretul de cumparare reprezinta tot ce constituie suma obtinuta, conform definitiei pretului de
vinzare, de furnizor, de la persoana impozabila revanzatoare.
Insa trebuie titnuta o evidenta distinca a bunurilor pe cote de TVA, avind in vedere faptul ca
pentru carti se aplica procentul de 9%, iar pentru alte bunuri second hand (de exemplu, CD-uri,
casete audio etc) se aplica procentul de 24% (art. 140 alin. (1) si (2) din Codul fiscal si punctul 23
alin. (1), (2) si (3) din normele aferente).
Tinand cont ca veti vinde catre persoane fizice (populatie), trebuie sa utilizati casa de marcat
cu ajutorul careia veti emite bonul fiscal catre cumparator.
La finalul fiecarei zile, pe baza raportului zilnic Z, se vor inregistra in registrul de casa
incasarile din ziua respectiva, iar nota contabila va fi urmatorea:
5311
Casa in lei

%
707 / 9%
Venituri din vanzarea marfurilor
4427 / 9% - TVA colectata aplicata la marja de profit.
TVA colectata

si / sau
5311
Casa in lei

%
707 / 24%
Venituri din vanzarea marfurilor
4427 / 24% - TVA colectata la marja de profit
TVA colectata

Insa daca se aplica regimul special de tva pentru bunuri secomd hand, care presupune
determinarea TVA colectata doar la marja de profit, care se determina la finalul perioadei fiscale
(luna / trimestrul), conform art. 1522 alin. (13) din Codul fiscal si punctului 64 alin. (4) si (7) din
normele de aplicare aferente, atunci TVA colectata nu se va cunoste in cursul perioadei fiscale, ci
doar la fialul acesteia.
Rezulta ca pe baza raportului fiscal zilnic nu se poate imnregistra TVA colectata aferenta
vinzarii bunurilor respective.
Ca urmare, nota care se va face zilnic ar trebui sa fie fara TVA evidentiat (5311 = 707 cu
valoarea totala a incasarilor), urmind ca la finele lunii/trimestrului, dupa stabilirea marjei (bazei) de
impozitare a TVA si dupa stabilirea TVA colecatat, sa se procedeze la regularizare astfel:

Rentrop&Straton Informatii specializate

12

Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014


5311
Casa in lei

707 / analitic cota de TVA


Venituri din vanzarea marfurilor

- cu minus suma TVA

si
5311
Casa in lei

4427
TVA colectata

- cu valoarea TVA colectata, pe fiecare cota in parte.

Totodata, la finele lunii/perioadei fiscale, se va proceda la adescarcarea de gestiune a marfii


vindute, cu ajutorul coeficientului K.
Formula de calcul al coeficietului K este cea stabilita la punctul 160 alin. (4) din
Reglementarile contabile aprobate prin O.M.F.P. nr. 3.055/2009:
K = (SIC 378 de la inceputul anului + RC 378 pe cumulat de la inceputul anului pana la
finele perioadei) / (SID 378 fara TVA neexigibila + RD 371 pe cumulat de la inceputul anului pana
la finele perioadei).
Acest coeficiet sa va inmulti cu valorea vanzarilor efectuate pe cumulat de la inceputul anului
pina la finele perioadei, fara TVA, obtinandu-se adaosul comercial aferent vanzarilor pe cumulat de
la inceputul anului pana la finele perioadei.
Din aceasta suma se va scadea RD 378 pe cumulat de la inceputul anului pana la finele
perioadei precedente si se va obtine adaosul comercial aferent perioadei curente.
Dupa stabilirea acestui adaos, care la randul sau se va deteremina pe cote de TVA (9% si/sau
24%), se va inregistra nota contabila privind descarcarea din gestiune a marfii vandute in perioada
fiscala curenta, pe cote de TVA

378

371

Marfuri

cu valoarea vanzarilor
totale din perioada
respectiva
(suma
rapoartelor
zilnice)
inclus TVA
cu valoarea adaosului
comercial stabilit mai
sus pentru perioada
curenta

Diferente de pret la
marfuri

4428

TVA neexigibila egala


cu
valoarea
TVA
colectata determinata
la marja, la finele
perioadei

TVA neexigibila
607

Rentrop&Straton Informatii specializate

cheltuiala cu marfa
vanduta, stabilita ca

13

Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014


diferenta intre RC 371
si suma dintre RD 378
si RD 4428
Cheltuieli
marfurile

privind

Aceasta ar fi in mare monografia contabila aferenta evidentei contabile in cazul utilizarii


regimului special de TVA pentru bunuri second hand.
Daca un client solicita factura pentru marfa achizitionata si aplicati acest sistem, factura se va
intocmi cu valoarea totala de vanzare, nesparta in baza si TVA, iar TVA nu se va evidentia distinct
pe factura, facindu-se mentiunea regimul marjei - bunuri second hand - conform art. 155 alin. (19)
litera o) din Codul fiscal.
In vederea aplicarii regimului special de taxa pentru bunuri second hand, pentru stabilirea
corecta a bazei de impozitare a TVA (marja de profit), societatea este obligata sa tina evidenta
operatiunilor si sa intocmeasca documentele prevazute la punctul 64 din normele date in aplicarea
art. 1522 din Codul fiscal.
De asemenea, se retine faptul ca marja de profit se determina la finele fiecarei perioade
fiscale in parte, iar pentru ultima perioada fiscala a anului, aceasta se va determina in conformitate
cu punctul 64 alin. (4) litera c) din norme.
In cazul in care se aplica regimul normal de taxa, in sensul ca societatea va deduce tva de pe
documentele de achizitie (daca achizitia, evident, nu se realizeaza de la persoane fizice sau
neinregistrate in scop de TVA) si va colecta TVA la intreaga valoare de vinzare, articolele contabile
sint aceleasi ca mai sus, cu mentiunea ca la nota de intrare marfa TVA neexigibila se determina
pronind de la intreaga valoare a marfii intrate calculata la pret de vinzare cu amanuntul, prin formula
valoare marfa * cota de TVA / 100+cota de TVA (practic se extrage TVA din valoarea totala a
marfii intrate).
Pe baza raportului zilnic, se va inregistra marfa vinduta prin evidentierea atat a venitului din
vinzare, cat si a TVA clectata, iar la descarcarea din gestiune, pentru care se utilizeaza acelasi
coeficient K, RD al contului 4428 este egal cu RC al contului 4427 rezultat din vinzarea marfi pe
baza de bon fiscal.
In aceasta situatie, daca se emite factura la soclicitarea unui client, aceasta va contine atat
baza TVA, cat si valoarea TVA colectata.
Documentele fiscale sunt jurnalele de vanzari si de cumparari, din care va rezulta taxa dedusa
(daca este cazul) si taxa colectata, pe fiecare document in parte.
Si in aceasta situatie, evidenta marfii se va tine pe cote de TVA.

Rentrop&Straton Informatii specializate

14

Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014

7. Reducere de pret in comertul cu amanuntul. Documente


si inregistrari contabile
Intrebare
Care este monografia contabila si ce documente trebuiesc intocmite in vederea reducerilor de
pret, dar nu sub pretul de achizitie, la o societate cu obiect de activitate comert cu amanuntul care
tine evidenta stocurilor la pret de vanzare?

Raspuns
Documentele care se intocmesc in vederea reducerii pretului de vanzare cu amanuntul sunt:
decizia administratorului privind aprobarea reducerii preturilor de vanzare cu amanuntul;
decizia administratorului in vederea desemnarii unei comisii de inventariere, in care se vor
mentiona componenta comisiei (numele si prenumele presedinteui comisiei si numele si
prenumele membrilor), precum si perioada alocata efectuarii inventarierii. Daca societatea
are un numar mic de salariati, atunci inventarierea se va face de catre o singura persoana,
raspunderea pentru corectitudinea inventarierii revenind administratorului societatii.
listele de inventariere a marfurilor supuse modificarii de pret, din care trebuie sa rezulte, in
principal, denumirea produselor si pretul actual (nemodificat) de vanzare;
evident, se va proceda la stabilirea si inregistrarea unor eventuale diferente rezultate din
inventariere, intre soldul faptic si cel din contabilitate;
pe baza listelor de inventariere se va intocmi un proces verbal de inventariere, in care se vor
mentiona rezultatele inventarierii, produsele inventariate, noile preturi de vanzare si valoarea
acestora;
se stabilesc diferentele dintre valoarea marfurilor inventariate pe baza pretului de vanzare
vechi si valoarea marfurilor pe baza noului pret de vanzare;
daca aveti produse cu cote de tva diferite, in mod normal evidenta marfurilor trebuie tinuta
pe cote de TVA, prin utilizarea analiticelor la conturile 371, 378, 4428 si 607;
intocmirea notei contabile si inregistrarea in contabilitate a diferentelor de pret rezultate.
De asemenea, diferenta in minus de valoare se va inregistra si in raportul de gestiune, fiind
trecuta cu minus pe rubrica de intrari, astfel incit soldul marfurilor din acest registru sa fie
actualizat.
Efectuarea inventarierii se efectueaza in principal in conformitate cu punctele 1, 2, 6, 34, 35,
42, 43 din normele din 9 octombrie 2009 privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor
de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, aprobate prin Ordinul nr. 2.861/2009.
La punctul 160 alin. (8) ultima teza din Reglementarile contabile aprobate prin O.M.F.P. nr.
3.055/2009 se arata: Orice modificare a pretului de vanzare presupune recalcularea marjei brute.
Asadar, din aceasta prevedere legala deducem faptul ca reducerea de pret va conduce la
modificarea marjei brute, adica la modificarea, in sensul reducerii, a adaosului comercial si a TVA
neexigibila. Reducerea de pret nu va afecta costul marfurilor, acesta fiind egal cu pretul de achizitie
al bunurilor respective.

Rentrop&Straton Informatii specializate

15

Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014

Reducerea de pret se va inregistra in contabilitate, doar valoric, astfel:


371
Marfuri

%
cu valoarea reducerii in minus
378
minus
Diferente de pret la marfuri
4428
minus
TVA neexigibila

Exemplu
Pret achizitie fara TVA = 2.000 lei
Pret de vanzare cu amanuntul (inclus TVA neexigibila) = 3.100 lei - format din:
pret de achizitie = 2.000 lei; adaos comercial = 500 lei; TVA neexigibila = 600 lei.
In urma efectuarii inventarierii si a procesului verbal, rezulta o reducere valorica de pret de
700 lei, de la 3100 lei la 2400 lei (aceasta este noua valoare a marfii stabilita pe baza noilor preturi
de vinzare cu amanuntul).
Diferenta de 700 lei (3.100 lei 2.400 lei) se inregistreaza astfel in contabilitate astfel (cu
sume in minus):
371
Marfuri

%
- 700 lei
378
- 564,52 lei (700 lei - 135,48 lei)
Diferente de pret la marfuri
4428
- 135,48 lei (700 lei * 24 / 124).
TVA neexigibila

Rezulta ca noul adaos comercial este de 64,52 lei (500 lei 564,52 lei) si noua TVA
neexigibila este de 464,52 lei (600 lei 135,48 lei).

8. Mese de protocol oferite la un fast food din produse proprii.


Functiunea contului 711
Intrebare
Cum se inregistreaza in contabilitatea unui Fast-Food mesele de protocol oferite de societate, cat si
descarcarea lor din gestiune atat la produse finite (mancaruri) cat si la marfuri (sucuri)? Ce implicatii
fiscale sunt?
Propun urmatorul exemplu:
1. Raportul produselor obtinute in cursul lunii sunt in valoare de 3.050 lei.
Conform raportului lunar am urmatoarele:
Incasari din vanzari produse finite 2.000 lei din care TVA 387,10 lei;

Rentrop&Straton Informatii specializate

16

Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014


Incasari din vanzari marfuri 500 lei din care TVA 96,77 lei;
Protocol 550 lei din care TVA 106,45 lei
Total 3.050 lei din care TVA 590,32 lei
2. Ce se intampla cu contul 711 la sfarsit de luna cat si la inceputul lunii urmatoare?

Raspuns
1) Problematica majora care intervine la acordarea produselor respective gratuit, drept protocol este
ridcata de TVA, daca se colecteaza TVA odata cu acordarea acestor produse in mod gratuit.
Vom porni analiza de la definitia servciului de alimentatie publica, din O.G. nr. 99/2000 privind
privind comercializarea produselor si serviciilor de piata republicata cu modificarile si
completarile ulterioare, in care, la art. 4 lit. g) serviciile de alimentaie publica sint definite astfel:
serviciu de alimentatie publica activitatea de pregatire, preparare, prezentare si servire a
produselor si a bauturilor pentru consumul acestora in unitati specializate sau la domiciliul/locul de
munca al consumatorilor.
Din punct de vedere fiscal, mai exact din perspectiva TVA, la punctul 142 din normele date
in aplicarea art. 133 alin. (4) din Codul fiscal este prevazuta o definitie a activitatilor de restaurant si
a catering: in sensul art. 133 alin. (4) lit. d) si f) din Codul fiscal, atat serviciile de restaurant, cat si
cele de catering sunt caracterizate printr-un complex de activitati in care predomina serviciile, iar
furnizarea de hrana si/sau de bauturi este doar o componenta. Serviciile de restaurant constau in
furnizarea, la locatia prestatorului, de hrana preparata sau nepreparata si/sau bauturi pentru consum
uman, insotite de suficiente servicii aferente care sa permita consumul imediat, in timp ce serviciile
de catering constau in aceleasi activitati, desfasurate insa in afara locatiei prestatorului.
Tot in Codul fiscal, la art. 129 destinat prezentarii prestarilor de servicii cu plata si asimilate
prestarilor de servicii cu plata, la alin. (5) se arata ca nu constituie prestare de servicii efectuata cu
plata in sensul alin. (4) al aceluiasi articol 129, fara a se limita la acestea, operatiuni precum:
a) [] prestarea de servicii in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, mecenat sau
protocol, in conditiile stabilite prin norme;
In normele date in aplicarea art. 129, la punctul 7 alin. (7) se arata: In sensul art. 129 alin.
(5) lit. a) din Codul fiscal, nu constituie prestare de servicii efectuata cu plata [.] prestarea de
servicii in mod gratuit in cadrul actiunilor de protocol in masura in care actiunile de protocol sint
realizate in scopuri legate de activitatea economica a persoanei impozabile, nefiind aplicabil plafonul
prevazut la pct. 6 alin. (10) lit. a).
Nota: plafonul prevazut la punctul 6 alin. (10) litera a) este de 100 lei fara TVA si se refera la suma
maxima a unui cadou pentru care nu se colecteaza TVA, in cazul acordarii de bunuri in cadrul
actiunilor de protocol.
O definitie a cheltuielilor de protocol o regasim in normele date in aplicarea art. 48 din Codul
fiscal: cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii si mese partenerilor de
afaceri, efectuate in scopul afacerii.

Rentrop&Straton Informatii specializate

17

Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014


Fata de cele prezentate, rezulta ca activitatile desfasurate pe baza codului CAEN 5610 sint
prestari de servicii de restaurnat si caterig si nu livrari de bunuri. Ca urmare, din punctul de vedere al
TVA, sumele acordate de dvs ca protocol nu se considera prestare de serviciu cu plata pentru a se
colecta TVA, insa cheltuielile respetive se vor incadra ca deductibile limitat in plafonul de 2% din
profit, prevazut la art. 21 alin. (3) litera a) din Codul fiscal.
Activitatile de restaurant si catering fiind considerate prestari de servicii si nu livrari de
bunuri, in cazul in care se presteaza gratuit in cadrul activitatilor de protocol, nu se vor incadra in
plafoul de 100 lei prevazut la livrarea de bunuri gratuite in cadrul actiunilor de protocol si, deci, nu
se va colecta TVA.
Insa trebuie avut in vedere faptul ca societatea este obligata, conform prevederilor legislatiei
domestice (Codul fiscal) si ale jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene, pentru aplicarea
prevederilor art. 129 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal (de a nu se colecta TVA), sa demonstreze ca
serviciile acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol sunt realizate in scopuri legate de
activitatea economica a acesteia.
Justificarea se poate face cu diverse note explicative / referate ale organizatorului
evenimentelor in cadrul carora s-au prestat gratuit servicii de restaurant, in care sa se prezinta
importanta si scopul evenimentului, eventualii particianti, la care se vor anexa copii de pe
corespondenta cu persoanele participante, invitatii, acceptari etc.
Demonstrarea efectuarii protocolului in scopul activitatii economice trebuie sa se axeze pe
faptul ca intilnirile cu oamenii de afaceri au avut drept scop acapararea de noi piete de desfacere (de
exemplu, s-a luat masa cu un detinator al unui spatiu in care societatea dvs doreste sa-si deschisa un
nou restaurant), pastrarea actualelor relatii comerciale (de exemplu, cu furnizorul de carne, deoarece
are un raport calitate-pret-timp de livrare extrem de acceptabil) etc.
In cadrul exemplului propus de dvs, vom considera ca suma aferenta protocolului de 550 lei
este formata din 200 lei marfuri si 350 lei produse finite.
Marfurile intrate si produsele finite obtinute, acordate ca prtocol, se inregistreaza normal.
Dupa acordarea acestora gratuit, in cadrul actiunilor de protocol, descarcarea din gestiune a
lor se va face cu ajutorul contului 623/protocol.
De remarcat faptul ca in reglementarile contabile aprobate prin O.M.F.P. nr. 3.055/2009, la
functiunea conturilor 371 si 345, acestea nu apar ca se crediteaza in corespondenta cu debitul
contului de cheltuiala privind protocolul, 623, dar se crediteaza (la iesire din unitate) prin conturile
de cheltuiala 658, in cazul in care sint donate, sau 671, daca sint iesite din cauza unor calamitati.
La inceputul capitolului VII functiunea conturilor se arat ca functiunea conturilor prezentata
nu este limitativa.
Asadar, pentru descarcarea gestiunii cu produsele acordate drept protocol se va utiliza contul
de cheltuiala 623/protocol - situatie pe care puteti s-o mentionati in manualul de politici contabile al
firmei.
Deci, pentru cei 200 lei acordati gratuit ca marfa, descarcarea se va face:
%
=
378
Diferente de pret la marfuri

371
Marfuri

Rentrop&Straton Informatii specializate

200 lei

18

Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014


4428
TVA neexigila
623/protocol
Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate

38,71 lei

Contul 378 se stabileste exact ca in cazul unei iesiri de marfa prin vinzare, prin determinarea
coeficientului K, iar contul 623/protocol se determina ca si cum am avea contul 607 si nu 623.
Pentru cei 350 lei acordati gratuit ca produse finite (mincare), descarcarea se face pornind se
la cantitatile cuprinse in aceasta suma si costul lor de productie, prin nota contabila:
623/protocol
=
Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate

345
Produse finite

Se observa ca in loc de RD 711 se foloseste RD 623, in rest, analiza si calculele sunt aceleasi
ca pentru orice iesire prin vanzare.
Suma din contul 623/protocol va intra in plafonarea de 2% din profit pentru a fi deductibila la
calculul impozitului pe profit.
2) Contul 711 este un cont bifunctional si are atat rol de venit, cat si rol de cheltuiala.
Rolul sau de venit apare atunci cind se obtin produsele finite, pe baza bonului de predare,
prin formula:
345
Produse finite

=
711
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

In aceasta situatie, rolul de venit consta in a contracara, in a contrabalansa cheltuielile (601,


6021, 6028, 605, 641, 64xx etc) efectuate pentru obtinerea prodului finit, deoarece, pana nu se vand,
rezultatul contabil trebuie sa fie zero din activitatea de productie.
Putem sa ne gandim la intrarea de marfa: facem 371 = 401, fara ca rezultatul contabil (cont
121) sa fie afectat in vreun fel.
La vanzarea produselor finite, evident trebuie sa avem descarcarea din gestiune a acestora,
deci trebuie sa avem o cheltuiala.
Prin similitudine, la scaderea din gestiune a marfii vindute facem 607 = 371, dar avem o
singura cheltuiala cu marfa.
La productie, atunci cind se vind produsele finite, ar trebui sa avem ca si cheltuiala la
descarcarea din gestiune toate conturile de cheltuieli ocazionate de obtinerea produsului finit
respectiv: 601, 6021, 605 etc.
Dar nu putem face acest lucru, deoarece:
a) ar fi foarte greu de tinut o evidenta a fiecareia dintre aceste cheltuieli la vinzarea produsului
obtinut din ele
si
b) suma tuturor acestor cheltuieli care au concurat la producerea produsului finit a fost
contrabalansata de RC 711.

Rentrop&Straton Informatii specializate

19

Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014

Deci, noi acum nu mai avem cheltuieli aferente contului 345, ci avem doar contul 711, care a
inghitit suma tuturor respectivelor cheltuieli.
Asadar, la vanzarea produselor finite, cheltuiala care apare cu produsele finite iesite din
gestiune este data, de fapt, tot de contul 711, dar pe debit - in acest fel avind rol de cheltuiala:
711
=
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

345
Produse finite

La finalul lunii, avem un RC al contului 711 si un RD al contului 711.


De remarcat faptul ca diferenta dintre cele doua rulaje (adica soldul acestui cont, care poate fi
atit creditor, cit si debitor sau creditor cu minus) trebuie inchis prin contul 121.
In reglementarile contabile, la functiunea contului 121 apare o mentiune foarte interesanta si
utila, si anume:
In creditul contului 121 Profit sau pierdere se inregistreaza:
- la sfirsitul perioadei, soldul creditor al conturilor din clasa 7 (701 la 786).
Deci, indiferent de soldul contului 711 (creditor/debitor sau creditor cu minus), acesta se va
inchide prin creditul contului 121 cu suma cu plus, daca 711 are sold creditor (RC cont 711 > RD
cont 711) sau cu suma cu minus, daca 711 are sold debitor sau sold creditor cu minus (RC cont 711
< RD cont 711).
Situatia in care la finele perioadei contul 711 prezinta sold debitor poate sa apara atunci cand
in luna curenta nu s-au prea produs mancaruri, iar vanzarile s-au facut din stocul lunii precedente
(insa nu cred ca la un restaurant fast food apare stoc de produse finite din luna precedenta). In
aceasta situatie, RC 711 aferent productiei realizate este mai mic decat RD 711 aferent
cheltuielii cu produsele finite vandute in special din stocul lunii precedente.
Deci, inchiderea soldului contului 711 (RC minus RD) se face doar la finalul lunii astfel:
121
Profit sau pierdere

711
cu plus, daca RC > RD
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

711
cu minus, daca RC < RD.
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

sau
121
Profit sau pierdere

La inceputul lunii urmatoare, nu se intimpla absolut nimic cu contul 711, nu se reia, nu i se


face nimic.
In cursul lunii urmatoare, se inregistreaza productia obtinuta (345 = 711), se descarca
gestiunea de produse finite vandute (711 = 345), iar la finalul lunii se calculeaza un nou sold al
contului 711, care se va inchide prin credit 121 conform celor deja specificate, indiferent de natura
lui: creditor (cu plus) sau debitor (cu minus).

Rentrop&Straton Informatii specializate

20

Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014


Problema apare la bilant, mai exact la formularul 20 Cont de profit si pierdere", in care pe
rindurile 07 sau 08 trebuie trecut soldul creditor, respectiv soldul debitor al contului 711.
Cum adica soldul creditor/debitor, cind luna de luna am inschis soldul acestui cont prin 121?
Simplu. La data de 30.06 sau 31.12, cind trebuie completat formularul 20, din softul de
contabilitate utilizat se da o fisa de cont 711 = 121 pe 6 luni sau 12 luni (adica credit cont 121 prin
debit cont 711).
Astfel, avem toate inchiderile de solduri lunare (creditoare sau debitoare) ale contului 711
prin credit 121.
Totalul acestei fise de cont se trece pe randul 07 ca sold credtor al contului 711 (daca totalul
este pozitiv) sau pe rindul 08 ca sold debitor al contului 711 (daca totalul este negativ).
Practic se aduna toate soldurile lunare ale contului 711 inchise numai prin credit 121, iar
suma obtinuta se trece pe randul 07 daca suma este pozitiva sau pe randul 08 - daca suma este
negativa.

9. Monografie contabile pentru primire bilet la ordin de la o societate


intrata in insolventa
Intrebare
O societate ALFA primeste de la un client BETA un bilet la ordin in alb, ca si garantie, BO
fiind avalizat persoana fizica administratorul clientului.
Ulterior, clientul BETA intra in insoventa iar societatea ALFA se inscrie la masa credala cu
valoarea creantei restanta.
Societatea ALFA decide sa folosesca biletul la ordin pentru recuperarea creantei de la
administratorul avalist.
1. Care este monografia contabila cu privire la BO in alb primit garantie.
2. Poate administratorul sau o terta persoana (in contul acestuia) sa platesca creanta catre ALFA, in
contul garantiei depusa fara a fi contesatata plata de catre administratorul judiciar.

Raspuns
Potrivit art. 83 din Legea nr. 85/2014 dupa ramanerea definitiva a hotararii de deschidere a
procedurii, toate actele si corespondenta emise de debitor, administratorul judiciar sau lichidatorul
judiciar vor cuprinde, in mod obligatoriu si cu caractere vizibile, in limbile romana, engleza si
franceza, mentiunea in insolventa, in insolvency, en procedure collective.
Dupa intrarea in reorganizare judiciara sau faliment, actele si corespondenta vor purta
mentiunea in reorganizare judiciara.
Toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt
nule de drept.
Debitorul si/sau, dupa caz, administratorul judiciar sunt/este obligati/obligat sa intocmeasca
si sa pastreze o lista cuprinzand toate incasarile, platile si compensarile efectuate dupa deschiderea

Rentrop&Straton Informatii specializate

21

Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014


procedurii, cu precizarea naturii si valorii acestora, precum si a datelor de identificare a
cocontractantilor.
In perioada de observatie, debitorul va putea sa continue desfasurarea activitatilor curente si
poate efectua plati catre creditorii cunoscuti, care se incadreaza in conditiile obisnuite de exercitare a
activitatii curente, dupa cum urmeaza:
a) sub supravegherea administratorului judiciar, daca debitorul a facut o cerere de reorganizare,
b) sub conducerea administratorului judiciar, daca debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.
Potrivit art. 75 din legea mentionata de la data deschiderii procedurii se suspenda de drept
toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creantelor
asupra averii debitorului. Valorificarea drepturilor acestora se poate face numai in cadrul procedurii
insolventei, prin depunerea cererilor de admitere a creantelor.
Biletul la ordin in alb este o garantie a unei creante.
Primirea biletului la ordin se inregistreaza extracontabil in debitul contului 8021 Giruri si
garantii primite la o valoare egala cu valoarea creantei.
Potrivit prevederilor Legii nr. 58/1934 cu modificarile si completarile ulterioare, girul trebuie
scris pe biletul la ordin; el trebuie sa fie semnat de girant.
Girul este valabil chiar daca beneficiarul nu este mentionat sau girantul a pus numai
semnatura (gir in alb).
In acest din urma caz, girul pentru a fi valabil, trebuie sa fie scris pe document.
Girul transmite toate drepturile izvorate din bilet la ordin.
Daca girul este in alb posesorul poate:
1) sa-l completeze cu propriul sau nume sau cu numele altei persoane;
2) sa gireze din nou in alb sau in ordinul unei anume persoane;
3) sa predea documentul unui tert fara sa completeze girul in alb si fara s-o gireze.
Girantul, daca nu s-a stipulat altfel, raspunde de acceptare si de plata.
Persoanele impotriva carora s-a pornit actiune cambiala nu pot opune posesorului
exceptiunile intemeiate pe raporturile lor personale, cu tragatorul sau cu posesorii anteriori, afara
numai daca posesorul dobandind cambia a lucrat cu stiinta in paguba debitorului.
Plata unei cambii (bilet la ordin) poate fi garantata printr-un aval pentru intreaga suma sau
numai pentru o parte din ea.
Aceasta garantie poate fi data de un tert sau chiar de un semnatar.
Avalul se da pe cambie (bilet la ordin) sau pe adaos.
El se exprima prin cuvintele "pentru aval" sau prin orice alta formula echivalenta si este
semnat de avalist.
Avalul este socotit ca rezulta din simpla semnatura a avalistului pusa pe fata cambiei (biletul
la ordin), afara numai daca semnatura este a trasului sau a tragatorului.
Avalul trebuie sa arate pentru cine este dat. In lipsa acestei aratari se socoteste dat pentru
tragator.
Avalistul este tinut in acelasi mod ca acela pentru care a garantat.
Obligatiunea sa este valabila chiar daca obligatiunea pe care a garantat-o ar fi nula din orice
alta cauza decat un vitiu de forma.

Rentrop&Straton Informatii specializate

22

Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014


Cand avalistul plateste cambia,(biletul la ordin) el dobandeste drepturile izvorand din ea
impotriva celui garantat, cum si impotriva acelora care sunt tinuti catre acesta din urma, in temeiul
cambiei (biletului la ordin)
Prin urmare, pe perioada insolventei, procedurile judiciare si extrajudiciare de recuperare a
creantelor din averea debitorului sunt suspendate.
Prin utilizarea biletului la ordin se poate incasa creanta de la administrator. Ulterior, acesta se poate
indrepta asupra societatii debitoare.
Inregistrarea in contabilitate a incasarii creantei de la administrator presupune stingerea
datoriei societatii debitoare.

5121
Conturi la banci in lei

411/soc. debitoare
Clienti

Concomitent se inregistreaza in creditul contului 8021 Giruri si garantii primite o valoare


egala cu valoarea creantei creantei stinse.

10. Productie de ciuperci. Inregistrari contabile


Intrebare
Care sunt inregistrarile contabile pentru inregistrarea in contabilitate a productiei de
ciuperci,principalele inregistrari, in special partea de productie efectiva si scaderea din gestiune la
vanzarea produselor finite (ciuperci)?

Raspuns
Costul de productie cuprinde costul de achizitie a materiilor prime si materialelor
consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului.
Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al
imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie
consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, costul
proiectarii produselor, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca
fiind legata de fabricatia acestora.
Inregistrarea productiei de ciuperci trebuie sa puna in evidenta cheltuielile efectuate pentru
obtinerea productiei, inregistrarea productiei in curs si a productiei finite la costul standard stabilit.
1. Achizitia de materii prime si materiale pentru infiintarea culturii
%
=
3025
Seminte si materiale de plantat

401
Furnizori

Rentrop&Straton Informatii specializate

23

Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014


3028
Alte materiale consumabile
2. Consumul materiilor prime si materialelor
materiale de plantat:
6025
=
Cheltuieli privind semintele si
materialele de plantat

3025
Seminte si materiale de plantat

fertilizatori, ingrasaminte, etc


6028
Cheltuieli privind alte
materiale consumabile

3028
Alte materiale consumabile

Salariile personalului care participa la obtinerea productiei:


641
=
Cheltuieli cu salariile personalului

421
Personal - salarii datorate

Contributiile sociale datorate de angajator:


645
Cheltuieli privind asigurarile
si protectia sociala

%
431
Asigurari sociale
437
Ajutor de somaj

4. Cheltuieli cu energie electrica si apa:


605
Cheltuieli privind energia si apa

401
Furnizori

5. Combustibil
Aprovizionare:
3022
Combustibili

401
Furnizori

Consum:
6022
=
Cheltuieli privind combustibilii

3022
Combustibili

Rentrop&Straton Informatii specializate

24

Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014

6. Amortizarea aferenta diverselor utilaje agricole


6811
=
2813
Cheltuieli operationale privind Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de
amortizarea mijloacelor fixe
transport, animalelor si plantatiilor

7. Cheltuieli cu alte servicii prestate de terti sau cheltuieli de recoltare:


628
=
Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti

401
Furnizori

8. La finele fiecarei luni, productia in curs se inregistreaza prin creditul contului 711 la o valoare
egala cu cheltuielile de productie cumulate de la inceputul productiei:
331
Produse in curs de
executie

711
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

La inceputul lunii urmatoare, scaderea din gestiune a valorii produselor in curs de executie, la
nivelul sumelor cumulate la sfarsitul lunii precedente
711
=
Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse

331/analitic
- suma inregistrata anterior
Produse in curs de executie

Evidenta se tine pe analitice pentru fiecare tip de cultura grau/porumb.


Inregistrarile de mai sus se repeta lunar pana la obtinerea productiei
9. Inregistrarea productiei finite obtinuta
Valoarea productiei obtinuta se determina prin cantarirea productiei si inmultirea cantitatii
obtinute cu costul standard determinat anterior sau se poate inregistra productia la costul efectiv de
productie.
345/analitic grau
Produse finite

711
Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse
- Diferentele de pret efectiv fata de costul standard
- Diferente nefavorabile (costul efectiv este mai mare decat costul standard)
348
=
Diferente de pret la produse

711
Venituri aferente costurilor stocurilor de
de produse

Rentrop&Straton Informatii specializate

25

Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014


- diferentele de pret favorabile aferente (costul efectiv este mai mic decat costul standard)
711
=
Venituri aferente costurilor stocurilor de
de produse

348
Diferente de pret la produse

10. Vanzarea ciupercilor


411
Clienti

701
Venituri din vanzarea produselor finite

11. Descarcare gestiunii de produsele vandute


711
=
Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse

345
Produse finite

diferentele inregistrate:
711
=
Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse

348
Diferente de pret la produse

sau
348
Diferente de pret la produse

711
Venituri aferente costurilor stocurilor de
de produse

Rentrop&Straton Informatii specializate

26