Lochul Doppler

Principiul de functionare a lochurilor

Doppler
Efectul Doppler const n variaia
frecventei unei unde emise de o surs de
oscilaii, dac aceasta se afl n micare
fa de receptor. Efectul Doppler poate fi
constatat att n cazul undelor
electromagnetice, ct i n cazul undelor
elastice (inclusive sunetul). Frecvena
msurat crete atunci cnd sursa se
apropie de receptor i scade cnd sursa se
deprteaz de receptor.
Acest fenomen a fost stabilit de Doppler
n anul 1842 si a mai fost studiat si de
Buys-Ballot n domeniul acusticii. Acesta
a confirmat c nlimea sunetului era
mai mare dect frecvena emis, atunci
cnd sursa sunetului de apropie de
receptor, i mai joas dect frecvena
emis cnd sursa se ndeprteaz de el.
Hippolyte Fizeau a descoperit n anul
1848, n mod independent, acelai
fenomen n cazul undelor
electromagnetice. Atat n cazul undelor
electromagnetice, ct i n cazul undelor
elastice fenomenul se poate produce n
urmtoarele situatii: surs mobil si
observator fix; observator mobil si surs
fix; surs si observator mobile.
Principiul de functionare a lochurilor
Doppler
Att emittorul ct si receptorul se afl la
bordul navei, ca urmare ne gsim n
situatia c att sursa ct si receptorul se
deplaseaz, n sensul apropierii, fig. 1

Fig. 1 Lochul Doppler hidroacustic cu emisie

spre prova

Emittorul care este la bordul navei emite

cu frecventa fe spre o suprafat de
reflexie care va receptiona oscilatiile la
frecventa fr1, dat de relatia:
f r1
fe
c

cv

Lochul Doppler hidroacustic poate s

functioneze normal numai n cazul cnd
suprafata de reflexie este cu asperitti a
cror dimensiuni sunt comparabile cu
lungimea de und a oscilatiilor emise. n
acest caz componenta difuz a
semnalului reflectat asigur o functionare
sigur a receptorului.
Dac aceast dimensiune este mult mai
mare dect lungimea undei, atunci
reflexia se produce dup legile opticii
(unghiul de incident egal cu cel de
reflexie) si deci nu vor fi emise de ctre
suprafat spre receptor.

n situatia cnd emisia se face spre pupa

navei, sau emittorul/receptorul se

deplaseaz n sens de ndeprtare fat de
suprafata de reflexie, n acest caz relatia
devine:
f r fe

cv

cv

pentru ca in final:

fD
fe
2v

Relatiile sunt valabile cnd ntre directia

de emisie/receptie si directia de deplasare
a navei unghiul este 0 (180), situatie
ntlnit la lochurile Doppler

hidroacustice utilizate ca instalatii de

manevr pentru determinarea vitezei cu
care nava se apropie de cheu, si a
distantei pn la cheu. Dac se instaleaz
traductoare la prova, la pupa si la centru
cu ajutorul indicatiilor de vitez si
distant furnizate, comandantul poate
adopta cele mai bune decizii de manevr
a navei sau chiar se poate realiza
automatizarea manevrei de acostare a
navei.
Practic pentru msurarea vitezei n
conditii de navigatie, emisia/receptia se
face spre fundul mrii sub un unghi ()
spre prova fat de directia de deplasare a
navei, fig. 2

Fig. 2 Principiul lochului Doppler, emisia sub

unghi spre prova

n acest caz viteza de deplasare a

emittor/receptorului fat de punctul de
reflexie este v cos si relatia devine:
fr
fe

c v cos

c v cos

n final rezulta frecventa Doppler

la emisia spre prova:

f
Dpv

fe

2v cos

2
v

c
o
s

c
c

n mod analog schema la emisia

spre pupa corespunde fig. 3

Fig. 3 Principiul lochului Doppler,

emisia sub unghi spre pupa

Urmand aceeasi pasi ai

demonstartie rezulta frecventa
Doppler la emisia spre pupa:

f
Dpp

fe

P
r
i
n
c
i
p
i
u
l
d
e
f
u
n
c
ti
o
n
a
r
e
a
l
l
o
c
h
u
l
u
i
D
o

ppler hidroacustic

Lochurile Doppler hidroacustice msoar

viteza absolut a navei atunci cnd
suprafata de reflexie este fundul mrii,
acest lucru se poate produce la navigatia
n apropierea coastei si cnd adncimile
sunt de regul mici. La navigatia de larg,
n zonele n care adncimile sunt mari
reflexia undelor acustice se produce de
straturile intermediare de ap, viteza
msurat n acest caz este viteza relativ
(fat de ap). Pentru a determina viteza
absolut este necesar s se msoare si
viteza lateral a navei (componenta
transversala). Pentru msurarea
componentelor vitezei navei
(longitudinal si transversal) se folosesc
4 fascicule orientate ca n, fig. 4

Fig. 4 Emisia in configuratie dubla-Janus

Structura lochului Doppler

Componentele functionale de baz ale
lochului Doppler hidroacustic, fig. 4 sunt:
AE - traductorul hidroacustic de emisie;
AR traductorul hidroacustic de
receptie; DER dispozitivul de emisie
receptie; DM dispozitivul de msurare;
DC dispozitivul de calcul; IVD
indicatorul de vitez si distant parcurs;
S sincronizatorul; BC blocul de
corectie (compensare).

Fig. 5 Schema bloc a lochului Doppler

hidroacustic

Antenele hidroacustice si dispozitivul de

emisie/receptie asigur emisia/receptia
oscilatiilor acustice. n dispozitivul de
msurare se determin valorile
parametrilor de frecvent ale semnalelor
ecou pe baza crora n dispozitivul de
calcul se calculeaz componentele
vectorului vitez si distan parcurs.
Informatia, n form corespunztoare, de
la iesirea dispozitivului de calcul este
transmis la indicatorii proprii ai lochului

si la receptorii externi.
Sincronizatorul asigur sincronizarea
tuturor etajelor lochului, asigur comanda
si controlul ntregii instalatii, blocul de
corectie realizeaz compensarea erorilor
provocate de actiunea factorilor
perturbatori (modificarea vitezei
sunetului n ap, balansul navei,
deplasrile pe vertical ale navei etc.).
Unele lochuri sunt prevzute cu dou
canale de msurare: unul de frecvent
nalt (100-300KHz) destinat pentru
msurarea vitezei la adncimi mici si
altul de frecven joas (10-20KHz)
pentru msurarea vitezei la adncimi
medii si mari.