Pcate capitale n educaia copilului

- extras din Augusto Cury Parinti straluciti, profesori fascinanti

Oricine face greeli; cei mai muli oameni folosesc greelile ca s se distrug; civa le folosesc
pentru a evolua. Acetia sunt nelepii.
A corecta n public
A corecta pe cineva n public este primul pcat capital al educaiei, scrie Augusto Cury n cartea
sa,Parinti straluciti, profesori fascinanti. Prinii sau profesorii trebuie s intervin n faa tuturor, numai
atunci cnd un tnr a suprat sau a jignit pe cineva n public. Chiar i aa, trebuie s acioneze cu pruden
pentru a nu turna gaz pe focul tensiunilor create. Nu trebuie s nelegem c cel mic poate s fac ce dorete
i c nu trebuie s corectm comportamentul acestuia cnd a gret sau. i mai ru, deranjeaz pe cineva.
Un educator n-ar trebui s expun niciodat n faa celorlali defectul unei persoane orict de mare
ar fi acesta. Expunerea public genereaz umilin i traume complexe, greu de depit. Un educator trebuie
s scoat n eviden mai mult persoana care greete, dect greeala nsi.
A corecta pe cineva n public este deja ceva grav, a umili e dramatic. A trit o experien cu un grad
nalt de tensiune, care s-a nregistrat cu regim privilegiat, n centrul memoriei, n memoria de uz continuu. n
acest mod, o traum stocat n memorie poate s contamineze o ntreag arhiv. Prin urmare, nu trauma
original devine marea problem a sntii psihice, aa cum credea Freud, ci continua ei realimentare.
A vrea s nu uitai c, prin intermediul acestui proces, o respingere se transform ntr-un monstru,
un educator tensionat devine un clu, un ascensor devine o cutie fr aer, o jignire public paralizeaz
inteligena i genereaz teama de a-i expune ideile.
A atrage atenia, sau a scoate n eviden, n public, o greeal sau un defect al tinerilor i adulilor
poate genera o traum de neuitat, care le va controla toat viaa. Chiar dac tinerii v decepioneaz, nu-i
umilii.
Chiar dac merit o pedeaps serioas, cutai s-i chemai i s-i corectai n particular. Dar, n
principal, stimulai-i pe tineri s reflecteze. Cel care stimuleaz gndirea este un artizan al nelepciunii.