Sistemele Electorale

Sistemele Electorale:
Schimbare politica, alti ciobani, alti caini, aceleasi oi.
(Valeriu Butulescu)
Politica reprezeinta orientarea, activitatea, actiunea propriu-zisa a unui partid sau a unor
grupari exercitata n domeniul guvernarii problemelor interne si externe. Totodata, poate fi
definita ca ideologie ce reflecta aceasta orientare sau actiune.Este procesul prin care sunt luate
decizii in interiorul unor grupuri . Aceste grupuri reprezinta totalitatea personelor alesi in baza
unuei ordini de drept cu scopul de a proteja, define si reprezenta interesele sociale. Grupuri
investite in functii de monitorizare si crecetare a imprejurarie legate de conduita individului
precum si consecintele unui eveniment care produce efecte jurdice cu scopul alegerii si aplicarii
normelor de drept aplicabile starii de fapt pentru reglarea si precizarea unei hotariri calificative
din punct de vedere juridic si admisibil intregului stat. Sisemul politic cunoaste citeva elemente si
proprietati de baza fara de care existenta lui este inadmisibila si inrelevanta care stabileste
calitatea reprezentarii, scopul, orientarea si ideologia unui stat. Aspectele tehnice prin care politica
se face relevant intr-un stat depinde de: Sistemul electoral, sistemul de partide si de modul de
formare a guvernului. De o importanta capitala pentru transformarea votului popular in
reprezentare la nivelul parlamentelor sau a altor institutii alese ramane sistemul electoral. Acesta
influenteaza functionarea sistemului de partide, care, la randul sau, determina caracteristicile si
stabilitatea guvernelor.
Partidele joaca pe scena politica un rol electoral, care se manifesta sub un dublu aspect, si
anume, pe de o parte, in formarea opiniei si constiintei catatenilor care participa, prin vot, la
formarea vointei politice, iar pe de alta parte, prin influenta puternica pe care o au asupra celor
alesi.

1 Ion Deleanu, Institutii si procedure constitutionale, tratat, Bucuresti, editura C.H. 2006

Sistemele electorale
Sistemult electoral se refera la tot ceea ce priveste exercitarea dreptului de vot al
cetateanului, chemat sa si-l exprime fie la desemarea parlamentarilor, fie la consultarea asupra
unui proiect ori program legislativ sau aprobarea acestuia.Votul poate fi mai mult sau mai putin
intinsa si poate fi exercitata in diferite modalitati. In lumea contemporana deosibim receptat in
majoritatea tarilor unitatea de vot universal care nu trebuie inteles ca unul nelimitat, in sensul
recunoasterii lui tuturor membrilor societatii , ci doar ca exercitiul lui nu este supus unor criterii
descriminatorii, exercitarea acestui drept trebuie pus in relatie directa cu prezenta unei anumite
majoritati fizice si psihice , precum si cu existenta unei legaturi afective si juridice cu statul
respective. Astfel, este impusa o virsta minima pentru dobindirea dreptului de vot, existenta
discernamintului si cetatenia acelui stat rezidenta pe teritoriul sau, astfel, votul poate imbraca
forma
Direct sau indirect, individual sau multiplu, secret sau public, facultative sau obligatoriu,
personal sau cumunicat
o Votul Direct este acela in care cetatenii isi aleg in mod nemijlocit reprezentantii;
o Votul indirect - folosit cel mai adesea pentru desemnarea Camerelor parlamentare
reprezentatnte ale intereselor colectivitatilor teritoriale sau locale
o Votul Individul atunci cind fiecare cetatean dispune de un singur vot ;
o Vot Multiplu atunci cind cetatenii dispun de mai multe voturi la acelasi scrutin
o Votul Facultativ presupune ca cetatenii sa aiba deplina alegere in a se prezenta sau nu
la urna de votare;
o Votul obligatoriu prezent in unele tari, intervine atunci cind neexercitarea lui duce la
aplicarea unor sanctiuni
o Votul Personal prin introducerea buletinului in urna de chiar persoana care a votat
o Votul prin procura exercitat prin mandatar
o Votul prin corespondenta exercitat de cel care in momentul scrutinului se afla la o
departare care face imposibila prezentarea personala la urna de votare.

Sistemul Electoral poate fi definit ca ansamblu procedurilor de desemnare a reprezentantilor

corpului electoral in organismele puterii locale si central.

Institutii Constitutionale Contemporane ,Editura de Vest Timisoara 2011 Mircea Criste

Sistemele Electorale

Principalele tipuri de sisteme electorale

1.

Sistemul majoritar acel scrutin in care candidatul

cu cele mai multe voturi obtinute este

declarat ales

Sistem majoritar uninominal - votul este acordat unei personae

Sistem majoritar plurinominal se voteaza liste de candidati
In cazul votului plurinominal cetateanul poate fi pus in doua situatii :
a) Sa voteze o lista care nu poate fi modificata ( sistemul listelor blocate)
b) Are posibilitatea sa indice ordinea de preferinta pentru persoanele inscrise in ele.

Tipologii ale sistemelor electorale

Alegerile constituie principiul de baza al democratiilor reprezentative. Prin ele se asigura legitimitatea
politica fara de care guvernarile democratice nu pot fi eficiente. Metoda prin care, tehnic discutand,
voturile se transforma in locuri defineste modul de scrutin. Din aceasta perspectiva sunt acceptate trei
mari familii de scrutinuri: scrutinul majoritar, scrutinul proportional si scrutinul mixt.

1.1. Scrutinul majoritar

Termenul majoritar indica metoda prin care in cadrul unei circumscriptii candidatul sau lista de
candidati care are cele mai multe voturi, cu sau fara majoritate absoluta, este declarat invingator.
Originea acestui mod de scrutin este veche. Scrutinul cu majoritate relativa (scrutinul cu un tur) este
utilizat, datorita simplitatii sale, in mod aproape natural: atunci cand se alege un sef, un responsabil
sau un delegat este declarat castigator daca a obtinut cele mai multe voturi. Simplitatea sistemului a
fost un argument puternic, caci:
a. conflictul politic era personalizat;
b. la el participau individual mai multi competitori;
c. circumscriptiile electorale erau relativ mici si permiteau cunoasterea candidatului;
d. castigatorul era cel ce obtinea cele mai multe voturi.
3 Ion Deleanu, Institutii si procedure constitutionale, tratat, Bucuresti, editura C.H. 2006

Sistemele electorale
Din aceste caracteristici, rezulta atat avantajele, cat si dezavantajele scrutinului majoritar. Desi
asigura o legatura personalizata ales - alegator, nu permite reprezentarea celor ce nu au votat cu
castigatorul. Chiar daca alegatorul poate realiza o analiza lucida a ofertei si capacitatii candidatului,
votul tactic (ca si cel util sau de protest) ii limiteaza libertatea de alegere. Si daca in acest tip de
scrutin candidatul este mult mai bine cunoscut de catre alegatori, caracterul politic al reprezentarii se
diminueaza. Simplitatea sistemului nu este compensata de disproportia lui.
Pe de alta parte in cazul scrutinului cu mai multe tururi, daca primul tur este puternic conflictual, al
doilea tur presupune realizarea unor aliante ,,ad-hoc'' sau chiar a unor coalitii ulterioare la
guvernare. Si nu intotdeauna realizarea acestor aliante porneste de la inrudirile sau asemanarile de
programe politice ale celor ce realizeaza astfel de aliante.
Scrutinul plurinominal (de lista) in unul sau doua tururi inlocuieste candidatul individual cu o
lista de persoane propusa de fiecare partid sau coalitie, dar principiul castigatorul ia totul nu
este afectat. Scrutinul plurinominal presupune ca in fiecare circumscriptie exista mai multe locuri
de distribuit, alegatorul dispunand de tot atatea voturi (cu conditia obligatorie sa nu poate acorda
mai multe voturi aceluiasi candidat). n general acest tip de scrutin presupune liste blocate. O
dezvoltare a acestui sistem o reprezinta votul preferential, care permite alegatorului sa intervina si
sa schimbe ordinea candidatilor propusi de partide, dar si panasajulce permite alegatorului sa
realizeze propria lista preluand candidati de pe listele depuse de partide.

Reprezentarea proportional
Fata de sistemul precedent reprezentarea proportionala permite nu doar reprezentarea
majoritatii, ci si a minoritatilor. Se pot exprima astfel nu doar optiunile politice ci si cele culturale
(religioase, ligvistice, etnice). Potrivit acestui sistem, mandatele parlamentare se impart
candidatilor proportional cu voturile obtinute in alegeri, astfel incat exista un raport direct
proportional intre mandatele parlamentare obtinute de fiecare partid politic in parte si voturile pe
care electoratul le-a dat acestor partide.
Reprezentarea proportionala implica, cel mai adesea, folosirea listelor de candidati. n cadrul
acestui sistem atribuirea mandatelor se face proportional cu numarul de voturi obtinute de catre
partidele care participa la alegeri. De aceea problema cea mai importanta a reprezentarii
proportionale rezida in modul de atribuire a mandatelor.

Institutii Constitutionale Contemporane ,Editura de Vest Timisoara 2011 Mircea Criste

Sistemele Electorale

Scrutinele mixte
Modurile de scrutin mixt combina, in forme diferite, scrutinul uninominal si pe cel de lista. Ele
au aparut in urma celui de al doilea razboi mondial in incercare de a maximiza avantajele celor
doua sisteme clasice, minimizand dezavantajele. n general aceste sisteme raman proportionale in
ceea ce priveste distribuirea mandatelor, motiv pentru care unii autori le incadreaza in randul
sistemelor proportionale.
Una din posibilitati consta in mixarea geografica a celor doua tipuri de scrutine. n acest caz
scrutinul uninominal sau plurinominal s-ar aplica in circumscriptiile cu numar mic de locuri, iar
cel de list in circumscriptiile cu populatie mare si numar mare de mandate. n schimb, acest tip de
scrutin poate duce la efecte perverse, intarind, spre exemplu, reprezentarea partidelor cu
dominanta rural , unde s-ar vota prin scrutin majoritar.
Al doilea caz, cel mai utilizat de altfel, este al combinarii celor doua scrutine. Sistemele
rezultate presupun ca o parte a mandatelor se distribuie in circumscriptii uninominale, in care se
foloseste scrutinul uninominal, de obicei intr-un tur, iar cealalta parte a mandatelor se atribuie in
circumscriptii plurinominale cu folosirea unei metode proportionale. Aceasta clasificare tine cont de
ponderea celor doua tipuri de scrutin in stabilirea mandatelor finale, sistemele mixte putand
fi echilibrate, cu dominanta proportionala sau cu dominanta majoritara.

Romnia:
Tipul si structura parlamentului: parlamentul Romniei este bicameral, fiind format din
Camera Deputailor, cu 332 de membri i Senat cu 137 membri.

Tipul de sistem electoral folosit : pentru ambele Camere, alegerile se desfoar n baza
unui sistem electoral proporional cu scrutin de list (blocat ), organizat la nivelul a 42 de circumscripii
electorale, ntre care una o reprezint municipiul Bucureti.

Pragul Electoral: Pentru un partid politic, pragul electoral pentru intrarea n Parlament este de
5%. Pentru aliane politice i aliane electorale, la procentul de 5% se adaug 3% pentru cel de-al doilea
partid i cte 1% pentru urmtoarele ncepnd cu al treilea, fr a se putea depi 10% din totalul
voturilor valabil exprimate. n virtutea prevederilor constituionale, organizaiile minoritilor naionale
legal constituite au dreptul la cel puin un reprezentant n Camera Deputailor. Pentru a obine ns, un
5 Ion Deleanu, Institutii si procedure constitutionale, tratat, Bucuresti, editura C.H. 2006

Sistemele electorale
fotoliu n aceast Camer, lista de candidai a unei astfel de organizaii trebuie s primeasc n alegeri, la
nivel naional, un numr de voturi cel puin egal cu 10% din coeficientul electoral la nivel naional
(numrul total de voturi valabil exprimate la nivel naional mprit la numrul de deputai) Desi in
ultima perioda se merge spre ideeia de eliminare a pragului electoral dupa cum sustine si Crin Antonescu
"Da, sustin, sunt de acord cu eliminarea totala a pragului electoral pentru ca, asa cum a argumentat
public si senatorul Sova, in momentul, in care mergem pe varianta maximala a uninominalului, nu mai
discutam despre prag. Pur si simplu, castigatorul in fiecare colegiu, fara nicio exceptie, va castiga
mandatul de parlamentar", a spus el. Este o idee pe care se merge pentru evitarea unor conflicte nationale
de ordin statal ideea poporului trebuie sa prevaleze.

Modul in care voteaza alegatorul: in secia de votare, alegtorul primete dou buletine de
vot unul pentru Camera Deputailor i unul pentru Senat. Pe fiecare dintre aceste dou buletine trebuie

Modul n care se stabilesc rezultatele i se atribuie mandatele: Alocarea

mandatelor se face n dou etape. n prima etap, se aloc mandate la nivelul fiecreia dintre cele 42 de
circumscripii, n felul urmtor: pentru fiecare circumscripie electoral, se stabilete coeficientul electoral,
prin mprirea numrului de voturi valabil exprimate n circumscripia respectiv la numrul de
mandate care sunt repartizate acelei circumscripii; pentru fiecare list de candidai, numrul de voturi
obinute se mparte la coeficientul electoral, partea ntreag a ctului acestei operaii reprezentnd un prim
numr de mandate pe care le primete lista respectiv. n cea de-a doua etap, se aloc un al doilea rnd
de mandate la nivel naional, folosindu-se metoda d'Hondt: pentru fiecare partid in parte, resturile
rezultate n urma operaiunii de mpririi din prima etap se cumuleaz la nivel naional; numrul
astfel obinut pentru fiecare partid se mparte la un numr de divizori ntregi consecutivi (1, 2, 3, ...) n
numr egal cu numrul de mandate care sunt de alocat; cturile obinute din operaia de mprire
efectuat pentru toate listele se dispun n ordine descresctoare (fr a se ine seama de listele crora le
corespund) i, n aceasc ordine, fiecruia din ele urmeaz s i corespund cte un mandat, pn ce se
epuizeaz toate mandatele care sunt de alocat; mandatele astfel rezultate sunt repartizate n partidelor n
anumite circumscripii, n funcie de ordinea descresctoare a resturilor rmase n circumscripiile
respective.
Tema referatului a fost o redare a situatii contemporane stabilind legatura dintre stat cetatean , intre membrii candidati si oamnei ai statului. Legatura stabilita in baza unor
conformari legate prin lega suprema , lege stabilita de secole rectificata , vasta ,
acumulata si incercata de istorie. Legea ce a pus baza unei reprezentari democratice
bazata pe domnia majoritatii limitate, iar cetatenii unei democratii repezentative nu isi
pierd libertatea si chiar momentul in care voteaza repreznta posibilitat ea de a decider a
Institutii Constitutionale Contemporane ,Editura de Vest Timisoara 2011 Mircea Criste

Sistemele Electorale

unui transfer de loialitate dinspre opinia majoritatii, spre opinia minoritatii. Libertatea
fiecarui este, simultant, libertatea tuturor

Bibliografie:
Institutii Constitutionale Contemporane, Editura de vest
Timisoara 2011 Mirecea Criste

Institutii si procedure constitutionale , tratat, Bucuresti ,

C.H. Beck,2006 Ion Deleanu

Teoria generala a dreptului, Cluj-Napoca, Dacia, 1994

Bobos
http://www.apd.ro

7 Ion Deleanu, Institutii si procedure constitutionale, tratat, Bucuresti, editura C.H. 2006