Concepte despre Stat

Notiuni si conceptii despre stat:

In tineretea unui stat infloresc armele, la varsta mijlocie a unui stat, invatatura,

dupa aceea ambele impreuna pentru un timp oarecare, la varsta declinului unui stat
infloresc mestesugurile si comertul.

Francis Bacon

Conceptiile despre stat reprezinta notiuni filosofice elabarate , diversificate si prezentate

natiunilor sub diverse forme de manifestare, care au la baza diferite idei, aprecieri si metode de convigere
bazate pe teoria argumentarii. Au fost identificate teorii coerente despre stat inca in discursurile
ginditorilor din Grecia Antica timp de milenii a fost acceptata ideea ca statul trebuie sa asigure nevoile
cetatenilor, sa urmareasca un bine public si sa fie implicat in atingerea intereselor comunitatii pe care o
reprezinta. Statul este o notiune abstracta determinata printr-o dezvoltare remarcabila in
contemporaneitate definit in diverse feluri de catre o larga categorie de specialisti si nespecialisti, si
analizat in ansamblu de o gama diversificata de stiinte, precum discipline politice, filosofice, sociologice.
Desi pina in zilele noastre statul nu are o notiune bine definita si transpusa totusi majoritatea
conceptiilor au intruchipat ideea de strinsa legatura dintre cetateni si stat, si anume Statul, comunitatea
poporului, patria nu este numai marimi date, ci unitatea bunurilor si a valorilor celor mai inalte. De aceea
se reprezinta conceptia ca omul trebuie sa se supuna legilor statului mai mult decit chiar poruncilor
parintilor.
Statul este definit ca organizatia care detine monopolul asupra unor servicii pe un teritoriu
delimitat de frontiere. Statul este titular al suveranitatii si personifica din punct de vedere juridic natiunea.
Din punct de vedere social, statul nu trebuie confundat cu societatea, el fiind o institutie separata care
poate sa reflecte mai mult sau mai putin interesele societatii.
O perspectiva de ansamblu unei difiniri mai coerente despre conceptiile statului este oferita prin
impartirea acestora in definitii supletive:

Definirea istorica
Definirea organizationala
Definirea functionala.
Definirea istorica - fondata in baza viziunilor, conceptiilor si ideilor iluminatoare a marilor

filosofi a epocii si a numeroaselor scoli ce au pus bazele notiunii de stat, putere , drept, natiune, cetateni
Notiunea de stat provine de la latinescul Civitas , semnificand "cetate, stat". Diversificarea conceptiilor
despre stat se datoreaza nivelului de cunostere a propriului istoric, aceast studiu se amplifica datorita
numeroaselor invazii in baza conceptiunii si adoptiunii de stat.

1 Din Conceptiile folisofilor Aristotel, Platon, Cicero despre stat drept si legi

Concepte despre Stat

In perioada antica se remarca terminologia aristotelica si platoniana care afirma statul ca o

organizare de tip aristocratic bazata pe caste, in care era inclusa intreaga populatie, cu exceptia sclavilor.
Conducatorii erau filosofii, inteleptii, gardienii si cei care indeplineau rolul de paznici, iar
mestesugarii si agricultorii asigurau baza sociala.
In epoca renasterii se atesta o vasta invazie de idei asupra conceptului de stat ,astfel, se
remarca N. Machiavelli, Montesquieu, J.J. Rousseau ,Immanuil Kant, notiunea de stat apare intr-o
perspectiva inovativista in baza politica, care cosidera statul o organizatie politica nationala, sub egida
monarhiei absolutiste, inscrisa in limitele unui anumit teritoriu, statul fiind calificat ca institutia
centrala bazata pe legi si structurata in cele trei elemente necesare pentru asigurarea ordinii de drept si
anume: legislativ, executiv si judecatoresc.
Conceptia uluitoare care sta astazi la baza adevarului statal surpinde lumea in 1913 in lucrarea
"Statul, orginile sale si aparitia sa" data de Oppenheimer ce concepe statul ca un organism politic impus
de catre un grup de invingatori, pentru a se apara de revoltele interioare si atacurile din afara, urmarind
exploatarea economica a invinsului de catre invingatori.
Dintre teoriile ce s-au afirmat pe arena internationala si care au avut o vasta influenta asupra
dezvoltarii se remarca:
Teoria Teocratica - in lumina careia statul apare ca o creatie divina, favorizata in
perioada antica, in feudalism si chiar in conditiile de astazi cand, in unele constitutii, se
formuleaza ideea ca monarhul domneste din mila lui Dumnezeu;
Teoria Patriarhala - care sustine ca statul ar fi luat nastere direct din familie, iar puterea
monarhului, din puterea parinteasca. Elemente ale acestei conceptii se intalnesc, de asemenea, in
antichitate, la Aristotel, dar dezvoltata in epoca luminilor, in mod deosebit la Ch. Montesquieu
si J.J. Rousseau; violentei, potrivit careia statul a aparut ca rezultat al starilor conflictuale
dintre oameni, in care tribul invingator isi subordona tribul invins. Ca reprezentanti ai acestei
teorii pot fi considerati Eugen Dhring, Oppenheimer, etc,;
Teoria Marxista - statul este rezultatul luptei de clasa, cistigatorul detine puterea absoluta;
Teoria Organicista - statul reprezinta anumite celule specializate pentru a asigura
functionalitatea organismului social;
Teoria Marxista - ca varianta a teoriei violentei, in care o rasa trebuie sa domine o alta rasa;
Teoria Psihologica - care explica existenta statului prin factori de ordin psihologic si care se
poate rezuma la faptul ca in societate exista doua categorii de oameni care, din punct de vedere
psihic, unii sunt destinati sa conduca, si altii sa fie condusi; juridica, potrivit careia raporturile
dintre oameni nu pot exista decat pe baza unor reglementari juridice.

2 Ch. Montesquieu, Despre spiritul legilor

J.J Rousseau, Contractul social

Immanuel Kant Critica Ratiunii Pure

Concepte despre Stat

Definirea organizationala - din punct de vedere organizational, statul este privit ca o suma

de institutii de guvernare si are cinci caracteristici principale:

1. Statul este un ansamblu de institutii distincte de restul societatii, care creeaza sfere publice si sfere
private.
2. Din punct de vedere al autoritatii, statul este o putere suprema si suverana, precum si legislativa
intr-un anumit teritoriu. Pentru a-si putea exercita aceste forme de manifestare a puterii, statul
are monopolul asupra fortei.
3. Statul isi exercita puterea printr-un aparat birocratic.
4. Statul ca entitate se distinge de functionarii care ocupa anumite posturi la un moment dat in
aparatul sau birocratic si, din acest punct de vedere, statul are suveranitate si asupra acestora.
Prin functionari se intelege orice demnitar, inclusiv presedintele, prim-ministrul, ministrii, etc.
5. Statul are puterea de a impune si de a colecta taxe de la populatie.

Definirea functionala - definirea functionala subliniaza ideea ca statul este o suma de institutii

care indeplinesc un anumit scop obiectiv. Principala distinctie dintre aceasta definire si cea anterioara
consta in faptul ca statul poate fi identificat cu o institutie sau organizatie care indeplineste una din
functiile statului. Un alt punct care deosebeste definirea functionala de cealalta este aprecierea statului
prin consecintele actiunii sale, cea mai comuna fiind stabilizarea sociala in interiorul teritoriului controlat
de acesta.

Printre factorii care au determinat aparitia statului se pot include:

atingerea unui inalt grad de evolutie a triburilor si uniunilor tribale, prin cresterea lor numerica dar
si calitativa, prin tendinta de a se transforma in popoare si de a deveni sedentare, in care functionalitatea
comunitatii nu se mai putea realiza doar pe baza legaturilor de sange, prin supunerea copiilor fata de
parinti, ci prin altfel de relatii - superioare - oferite de organizarea statala, in care apare o noua relatie
conducatori - condusi;

diviziunea sociala a muncii, legata indeosebi de aparitia agriculturii a generat necesitatea de a

organiza comunitatea pe un anumit teritoriu, pe baza unor structuri politice;

diferentierea sociala, ca rezultat al aparitiei plusprodusului, care reclama o armonizare a

intereselor privind productia, circulatia si, mai ales, distribuirea si redistribuirea produselor, ceea ce ducea,
totodata, la necesitatea existentei unei autoritati politice cu mijloace de impunere a vointei proprii.
Statul a aparut si s-a dezvoltat in stransa legatura cu specializarea unei anumite parti din
societate, careia i s-au incredintat anumite functii de conducere, organizare, aparare etc., pentru asigurarea
3 Din Conceptiile folisofilor Aristotel, Platon, Cicero despre stat drept si legi

Concepte despre Stat

functionalitatii sociale in conditiile complexe in care au inceput sa se dezvolte anumite comunitati umane:
tribul, uniuni tribale, popoare, natiuni.
A devenit o axioma, de pilda, ca in zilele noastre, natiunea nu poate exista si, mai ales, nu se
poate dezvolta fara o organizare politica asigurata de stat.
Este evident ca procesul de constituire a staului este unul complex, dificil, de lunga durata si in
baza unor evenimente forte ce au definit conceptul uman despre organizarea statala. Tendinta natiunilor
spre pasii libertatii au fost atit de puternici, siguri si de rol important manifestindu-se scopul distructiv in
realizarea unei noi vieti poltice si crearea unor state nationale a caror intentii era afirmarea drepturilor ,
indotoriilor cetatenilor chiar spre intentia ruinarii imperiilor dominante. Desi istoria se remarca printr-un
ansamlu de idei politice statice insa au fost abordate mereu perspective referitoare problematica statului

1. Perspectiva antropologica

Analizind dinamica societatilor arhaice, antropologia politica ne ofera doua perspective diferite, dar
complementare, asupra originilor statului.
Prima dintre acestea se refera la stat ca la o institutie care monopolizeaza accesul la violenta prin
intermediul a doua paturi de specialisti: preotii si functionarii aparatelor represiv-administrative.
Cea de-a doua perspectiva este, mai degraba, una structurala. Ea se refera la tipuri de situatii diverse, in
care s-au putut constitui, din nevoi sociale diferite, institutii statale. Se vedem intai perspectiva confiscarii
violentei in explicarea aparitiei statului.

Concluzie asupra conceptelor ce au stat la baza aparitiei statului:

Trecerea de la comunitate arhaica la societatea cu stat poate fi privita in termenii unui proces de aparitie
a doua clase de specialisti in cadrul comunitatii: clasa preotilor, care se ocupa cu intermedierea relatiei
dintre divinitate sI comunitate sI clasa functionarilor care se ocupa de probleme administrative sI de
definirea unei ordini sociale pe care o pot apara prin intermediul unui aparat represiv (armata, politie, cei
care strang impozitul anual pe recolta, etc.)

4 Ch. Montesquieu, Despre spiritul legilor

J.J Rousseau, Contractul social

Immanuel Kant Critica Ratiunii Pure

Concepte despre Stat

Caracteristicile definitorii ale statului

Puterea politica care este o caracteristica esentiala a statului, constand in existenta puterii publice,
care nu coincide nemijlocit cu populatia. Specificul acestei puteri consta in posibilitatea de a-si impune
vointa altora, de a determina supunerea sau subordonarea altora.
Puterea statului este organizata si intruchipata intr-un aparat format dintr-un grup special de
oameni. Aceasta detine monopolul constrangerii fizice si dispune de mijloace necesare in vederea exercitarii
unei asemenea coercitiuni. Puterea statului se manifesta prin diverse forme ale activitatii statului
(activitatea legislativa, executiv-dispozitiva, justitiei), iar la dispozitia acestora stau diverse unitati,
precum politia, jandarmeria, etc. care detin monopolul constrangerii in stat.

Organizarea administrativ-teritoriala a populatiei in urma organizarii administrativ

teritoriala a populatiei apare o legatura intre stat si cei care locuiesc pe teritoriul statului, denumita ca
apartenenta la statul respectiv, avand ca criteriu domiciliu.
In doctrina politico-juridica este cunoscuta conceptia ca statul ar fi o unitate a trei elemente:
populatia, teritoriu si puterea politica. Conceptul de stat este prin excelenta un concept politic, in timp ce
conceptul de tara este un concept social-geografic. Populatia asupra careia se exercita autoritatea de stat
nu este alcatuita din indivizi uniti intamplator, ci din persoane care constituie o comunitate istorica umana.

Perceperea de la populatie de taxe impozite, biruri - acest lucru realizandu-se pentru ca

exercitarea puterii de stat presupunea suportarea de cheltuiri pentru intretinea aparatului de stat.
Elaborarea si aplicarea dreptului - dreptul este mijlocul organizarii aparatului de stat, prin
intermediul caruia statul isi realizeaza functia sociala. Vointa statului este exprimata prin legi sau acte
normative, care le asigura caracterul general obligatoriu, dar si prin acte politice sau prin actiuni
nemijlocite ale statului.

5 Din Conceptiile folisofilor Aristotel, Platon, Cicero despre stat drept si legi

Concepte despre Stat

Stat de drept

Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente
intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale). In teoria politica, prin stat de drept se
intelege un stat bazat pe o ierarhie a normelor generatoare de ordine juridica. In statul de drept, statul
este garantul libertatilor si drepturilor individuale, totodata, asigurand securitatea interna si externa a
cetatenilor prin institutii democratice. Institutia superioara careia i se subsumeaza alte legi si norme
este Constitutia. Din perspectiva statului de drept, Constitutia - ca norma superioara - este o expresie a
cetatenilor si reprezinta puterea populara. Prin mecanismele democratice de control prevazute intr-un stat
de drept este asigurata conformitatea normelor inferioare cu cele superioare.
"Statul reprezinta ...suveranitatea unei populatii numita natiune, asezata pe un teritoriu", sau
"autoritatea pe care o organizatie publica o detine si care-i da libera facultate, de organizare si de creare a
dreptului pe teritoriul respectiv"
Statul este o putere organizata asupra unei populatii, pe un anumit teritoriu
Statul este considerat etalonul de baza al unei natiuni, punctul de origine si oglindirea viziunilor
cetatenilor. Prin stat se intelege nu doar aspectul politic sau juridic intruchipat, ci cei din spate care depun
efort , contribuie , joaca istorie, obtin merite , adica cetatenii, oameni mici, dar cu sperante mari , oameni
care cred in ziua de maine si care sunt gata sa lupte spre un viitor prosper, si viata de drept.

Bibliografie:

Ch. Montesquieu, Despre spiritul legilor,Editura Stiintific |, Bucuresti, 1964

J.J. Rousseau, Contractul social, Editura stiintific, Bucuresti 1957
Immanuel Kant Critica ratiunii pure
Armand Cuvillier, Curs de sociologie, PUF, Paris, 1959
http://ro.wikipedia.org/wiki/Stat

6 Ch. Montesquieu, Despre spiritul legilor

J.J Rousseau, Contractul social

Immanuel Kant Critica Ratiunii Pure