Sunteți pe pagina 1din 248

MARINICĂ DOBRIN

CONTABILITATEA
SOCIETĂŢILOR DE ASIGURĂRI

Universitatea SPIRU HARET


© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007
Editură acreditată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării
prin Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României


MARINICĂ, DOBRIN
Contabilitatea societăţilor de asigurări / Dobrin Marinică - Bucureşti, Editura
Fundaţiei România de Mâine, 2007

ISBN 978-973-725-884-7

657:061+368

Reproducerea integrală sau fragmentară, prin orice formă şi prin orice mijloace
tehnice, este strict interzisă şi se pedepseşte conform legii.

Răspunderea pentru conţinutul şi originalitatea textului revine exclusiv


autorului/autorilor

Redactor: Octavian CHEŢAN


Tehnoredactor: Marcela OLARU
Coperta: Cornelia PRODAN
Bun de tipar: 11.10.2007; Coli tipar: 15,5
Format: 16/61 × 86
Editura Fundaţiei România de Mâine
Bulevardul Timişoara nr. 58, Bucureşti, Sector 6
Tel./Fax: 021/444.20.91; www.spiruharet.ro
e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro
Universitatea SPIRU HARET
UNIVERSITATEA SPIRU HARET

MARINICĂ DOBRIN

CONTABILITATEA
SOCIETĂŢILOR DE ASIGURĂRI

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE


Bucureşti,
Universitatea 2007HARET
SPIRU
Universitatea SPIRU HARET
CUPRINS

Prefaţă…………………………………………………………………………….. 9
Abrevieri………………………………………………………………………….. 11

Partea I ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITĂŢII


ASIGURĂRILOR, ARMONIZATE CU DIRECTIVELE
EUROPENE ………………………………………………………… 13

I.1. Aria de aplicabilitate şi moneda de raportare………………………………… 15


I.2. Organizarea şi conducerea contabilităţii……………………………………... 16
I.3. Situaţiile (rapoartele) financiare anuale ale societăţilor de asigurări ………….. 21
I.3.1. Delimitări şi referinţe. Exerciţiul financiar …………………………… 21
I.3.2. Modele şi scheme de situaţii financiare anuale………………………... 22
I.3.2.1. Bilanţul contabil ……………………………………………… 23
I.3.2.2. Contul de profit şi pierdere. Distribuirea profitului …………... 28
I.3.2.3. Situaţia modificărilor capitalurilor proprii …………………… 32
I.3.2.4. Situaţia fluxurilor de trezorerie ……………………………… 33
I.3.2.5. Politici contabile şi notele explicative la situaţiile financiare … 41
I. 3.3. Principii şi reguli contabile..................................................................... 44
I.3.4. Raportul administratorilor....................................................................... 49
I.3.5. Auditul financiar...................................................................................... 52
I.3.6. Aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare şi a raportului anual al
societăţii.................................................................................................. 53
I.3.7. Publicarea raportului anual al societăţii.................................................. 54
I.4. Documentele justificative şi registrele de contabilitate...........................…….. 55
I.4.1. Documentele justificative........................................................................ 55
I.4.2. Registrele de contabilitate....................................................................... 56
I.5. Inventarierea elementelor de activ şi de pasiv........................................…….. 57

Partea a II-a ÎNREGISTRAREA PRINCIPALELOR TRANZACŢII


ÎN CONTABILITATEA ASIGURĂRILOR,
REASIGURĂRILOR ŞI INTERMEDIARILOR
ÎN ASIGURĂRI ………………………………………………. 61

II.1. Înregistrări contabile aferente asigurărilor generale...............................……. 63


II.1.1. Contabilitatea VENITURILOR şi CHELTUIELILOR din operaţiuni de
asigurări.................................................................................................. 63
II.1.2. Contabilitatea operaţiilor privind constituirea şi utilizarea
REZERVELOR TEHNICE ...................................................................…. 72

Universitatea SPIRU HARET


5
II.2. Înregistrări contabile aferente asigurărilor de viaţă.................................…… 84
II.2.1. Contabilitatea VENITURILOR şi CHELTUIELILOR din operaţiuni
de asigurări …………………………………………………………… 84
II.2.2. Contabilitatea operaţiilor privind constituirea şi utilizarea
REZERVELOR TEHNICE...............................................................……. 88
II.3. Înregistrări contabile aferente primirilor şi cedărilor în reasigurare......…….. 100
II.3.1. La societatea care cedează în reasigurare (asigurător).......................… 100
II.3.2. La societatea care acceptă în reasigurare (reasigurător).....................… 104
II.3.3.Contabilitatea operaţiilor privind cota parte din rezervele tehnice ce
intră în sarcina reasigurătorilor ………………………………………. 108
II.4. Înregistrări contabile aferente primelor încasate prin intermediarii
în asigurări ………………………………………………………………….. 119
II.4.1. Intermediarii în asigurări........................................................................ 119
II.4.2. Contabilitatea operaţiilor efectuate de către BROKERII
DE ASIGURARE (INTERMEDIARII ÎN ASIGURĂRI) ………………….. 121
II.4.3. Contabilizarea la societăţile de asigurare a PRIMELOR ÎNCASATE
PRIN INTERMEDIARII ÎN ASIGURĂRI ………………………………….. 124

Partea a III-a PRINCIPALII INDICATORI FINANCIARI


SPECIFICI ACTIVITĂŢII DE ASIGURĂRI ………… 129

III.1. Solvabilitatea.........................................................................................……. 131


III.1.1. Metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune
asigurătorul care practică ASIGURĂRI GENERALE, al marjei de
solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă ……………………. 132
III.1.1.1. Determinarea marjei de solvabilitate disponibile pentru
asigurări generale ………………………………………… 132
III.1.1.2. Determinarea marjei de solvabilitate minime pentru
asigurări generale ………………………………………… 135
III.1.1.3. Metodologia de calcul al fondului de siguranţă pentru
asigurări generale ………………………………………… 137
III.1.2. Metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune
asigurătorul care practică ASIGURĂRI DE VIAŢĂ, al marjei
de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă............................. 139
III.1.2.1. Determinarea marjei de solvabilitate disponibile ………… 140
III.1.2.2. Determinarea marjei de solvabilitate minime …………….. 143
III.1.2.3. Metodologia de calcul al fondului de siguranţă pentru
asigurări de viaţă ………………………………………… 145
III.2. Lichiditatea.........................................................................................……… 146
III.3. Rentabilitatea.........................................................................................……. 147
III.4. Profitabilitatea......................................................................................……... 148

Partea a IV-a STUDII DE CAZ (1-12)........................................................… 153

Glosar...............................................................................................................…… 185
Planul de conturi..............................................................................................…… 201
Bibliografie ............................................................................................................ 245

6 Universitatea SPIRU HARET


CONTENTS

Preface ...........................................................................................................…... 9
Abbreviations …………………………………………………………………… 11

Part I ORGANIZATION AND MANAGEMENT OF


ACCOUNTING OPERATIONS IN INSURANCES,
IN ACCORDANCE WITH THE EUROPEAN REGULATIONS 13

I.1. Operation field ……………………………………………………………… 15


I.2. Organization and management of accounting ………………………………. 16
I.3. Annual financial statements …………………………………………………. 21
I.3.1. Terms and references ………………………………………………... 21
I.3.2. Layouts and drafts of annual financial statements …………………… 22
I.3.2.1. Balance sheet …………………………………………………. 23
I.3.2.2. Profit and loss account (results account) ……………………... 28
I.3.2.3. Change of capital statement ………………………………….. 32
I.3.2.4. Cash-flow statement ………………………………………….. 33
I.3.2.5. Accounting politics and statements justifing documents …….. 41
I.3.3. Accounting principles and regulations ……………………………….. 44
I.3.4. The administrators report …………………………………………….. 49
I.3.5. The financial audit ……………………………………………………. 52
I.3.6. Endorsement and deposit of the company statements and annual
report ………………………………………………………………… 53
I.3.7. Issuance of the company annual report ………………………………. 54
I.4. Justifying documents ……………………………………………………….. 55
I.4.1. Justifying documents …………………………………………………. 55
I.4.2. Accounting registers …………………………………………………. 56
I.5. Inventory of active and passive assets ……………………………………… 57

Part II RECORDS OF MAIN TRANSACTIONS IN INSURANCE,


REINSURANCE AND BROKERS ACCOUNTING ………... 61

II.1. Accounting operations concerning general insurance ……………………... 63


II.2. Accounting operations concerning life insurance …………………………. 84
II.3. Accounting operations concerning reinsurance ……………………………. 100
II.4. Accounting operations concerning insurance intermediary ……………….. 119

Universitatea SPIRU HARET


7
Part III FINANCIAL PARAMETERS SPECIFIC
TO INSURANCE ACTIVITIES ……………………… 129

III.1. Solvency ....................................................................................................... 131


III.2. Liqudity ........................................................................................................ 146
III.3. Efficiency ..................................................................................................... 147
III.4. Profitability ................................................................................................... 148

Part IV PATERN STUDIES (1 TO 12) ………………………………. 153

Glossary ..................................................................................................………... 185


Accounts Strategy .................................................................................................. 201
Bibliography ....................................................................................................…. 245

8 Universitatea SPIRU HARET


„Contabilitatea este una dintre
cele mai sublime creaţii ale
spiritului omenesc, pe care
fiecare gospodar ar trebui să o
folosească în gospodăria sa.”
Goethe

Prefaţă
În contextul economiei de piaţă, asigurările constituie o ramură a serviciilor
care contribuie la protecţia bunurilor şi persoanelor împotriva diferitelor riscuri
preluate în asigurare. De-a lungul timpului, acest sector a dovedit că poate avea
un rol tot mai mare în crearea produsului brut intern, participă în calitate de
ofertant pe piaţa capitalului de împrumut şi realizează plasamente de resurse în
investiţii sau pe piaţa înscrisurilor de valoare. Devenind unul din cele mai
importante sectoare de servicii şi fiind într-o continuă ascensiune, am considerat
oportună elaborarea lucrării Contabilitatea societăţilor de asigurări.
Aderarea României la Uniunea Europeană implică adaptarea legislaţiei
româneşti, inclusiv a celei din domeniul contabilităţii asigurărilor, la prevederile
comunitare.
Cursul tratează probleme specifice teoriei şi practicii contabilităţii
asigurărilor, contribuind la pregătirea economică a studenţilor. Ea urmăreşte,
totodată, să lărgească orizontul conceptual şi aplicativ al viitorului specialist în
condiţiile armonizării contabilităţii asigurărilor din România cu Directivele
Europene şi Standardele Internaţionale de Contabilitate.
Contabilitatea societăţilor de asigurări se sprijină pe cunoştinţele acumulate
de studenţi în cadrul disciplinelor Bazele contabilităţii, Contabilitatea financiară,
Contabilitatea de gestiune, asigurând clarificarea şi adâncirea cunoştinţelor în
domeniul contabilităţii asigurărilor, reasigurărilor şi intermediarilor în asigurări.
Studiul se bazează pe experienţa şi cazuistica unor societăţi naţionale,
transnaţionale şi multinaţionale care operează în domeniul vast al asigurărilor.
O parte din tranzacţiile înregistrate în Contabilitatea asigurărilor au fost mai
întâi publicate în revista „Tribuna Economică”, iar unele din ideile expuse în
această lucrare, raportate la nevoile învăţământului universitar, au fost prezentate
la simpozioanele ştiinţifice, testate şi verificate la cursurile de masterat, precum şi
în cadrul training-ului cu brokerii şi/sau agenţii de asigurare.
Structurată în patru părţi, lucrarea de faţă tratează o serie de subiecte utile,
necesare înţelegerii contabilităţii din domeniul asigurărilor.
Partea I analizează probleme cum sunt: organizarea contabilităţii, situaţiile
financiare anuale, principiile şi regulile contabile, rapoartele administratorilor,
auditul financiar, documentele justificative, precum şi registrele de contabilitate.
Universitatea SPIRU HARET
9
În Partea a II-a sunt tratate principalele tranzacţii în contabilitatea
asigurărilor, reasigurărilor şi intermediarilor în asigurări.
Partea a III-a tratează cei mai importanţi indicatori financiari specifici
domeniului asigurărilor.
În Partea a IV-a sunt prezentate o serie de studii de caz, lucrări practice de
înregistrare în contabilitate a diverselor probleme apărute în cadrul societăţilor de
asigurare şi reasigurare.
La sfârşitul cărţii sunt înserate un glosar, planul de conturi şi bibliografia.
Sperăm ca lucrarea de faţă, abordată într-un stil modern, va stimula
interesul pentru acest domeniu.
Pentru concursul dat la elaborarea şi apariţia prezentei lucrări adresăm
sincere mulţumiri tuturor persoanelor care au făcut posibilă apariţia manualului
» profesioniştilor contabili şi/sau managerilor de la societăţile de asigurări:
ALLIANZ–ŢIRIAC ASIGURĂRI, AIG LIFE, ARDAF, ASIBAN, ASIROM, ASTRA,
BCR ASIGURĂRI, BT ASIGURĂRI, CECCAR ROMAS, GARANTA, GENERALI,
ING ASIGURĂRI DE VIAŢĂ, INTERAMERICAN, OMNIASIG, UNITA, LLOYD’S,
SWISS RE, pentru recomandările făcute pe parcursul studiului;
» familiei, care, preluând problemele cotidiene, mi-a asigurat timpul necesar
elaborării lucrării.
De asemenea adresăm mulţumiri economiştilor Gabriela Alexandru, Florica
Barbu şi Livia Bianca Dobrin care au ajutat la tehnoredactarea acestei lucrări,
studentei Maria Ileana Nicola pentru traducerea unor termeni de specialitate,
economistei Daniela Oana Ambara pentru observaţiile pertinente făcute.
În încheiere, nutrim speranţa că prezenta lucrare se constituie într-o nouă
provocare adresată studenţilor, cadrelor didactice de specialitate, experţilor şi
auditorilor, managerilor, economiştilor contabili şi normalizatorilor; altfel spus,
trăim emoţiile reîntâlnirii cu cititorii noştri, cărora le mulţumim anticipat pentru
eventualele observaţii, sugestii şi recomandări ce vor îmbogăţi şi perfecţiona o
posibilă următoare ediţie.

Octombrie 2007 Autorul

Universitatea SPIRU HARET


10
ABREVIERI

APC – Consiliul Principiilor Contabile


BAAR – Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România – Biroul
Naţional din România
CAR – Camera Auditorilor din România
CEA – Comité Europeén des Assurances
CECCAR – Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România
CEE – Comunităţi Economice Europene
CNC – Conseil National de la Comptabilité
CRC – Comitetul Reglementării Contabile
CSA – Comisia de Supraveghere a Asigurărilor
CSPP – Comisia de Supraveghere a Pensilor Private
FASB – Financial Accounting Standards Board SUA
FEE – Federaţia Experţilor Contabili Europeni
FIDEF – Federaţia Internaţională a Experţilor Contabili
IAS – Standarde Internaţionale de Contabilitate
IASB – International Accounting Standards Board
IASC – Standardele de Contabilitate Internaţionale
IBA – Institutul evaluatorilor de întreprinderi
IFAC – Federaţia Internaţională a Contabililor
IFRS – Standardele Internaţionale de Raportare Financiară
IRIS – Sistemul Informaţiilor privind Reglementarea Asigurărilor
MEF – Ministerul Economiei şi Finanţelor
NAIC – Asociaţia Naţională a Comisiilor de Asigurare
UNSAR – Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare

Universitatea SPIRU HARET 11


Universitatea SPIRU HARET
12
PARTEA I

ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA
CONTABILITĂŢII ASIGURĂRILOR,
ARMONIZATE CU DIRECTIVELE EUROPENE

Universitatea SPIRU HARET


13
Universitatea SPIRU HARET
14
I.1. ARIA DE APLICABILITATE ŞI MONEDA DE RAPORTARE

În România activitatea de asigurare se desfăşoară în conformitate cu


prevederile legale, de către următoarele categorii de persoane juridice (denumite în
continuare entităţi):
societăţi de asigurare, de asigurare-reasigurare şi de reasigurare
(denumite în continuare asigurători);
brokeri de asigurare şi/sau de reasigurare (denumiţi în continuare
brokeri de asigurare);
Toate societăţile din domeniul asigurării, din ţara noastră au obligaţia să
organizeze şi să conducă contabilitatea proprie la sediile declarate pe teritoriul
României. 1
Cadrul juridic care reglementează contabilitatea din domeniul asigurărilor
este asigurat în principal de:
Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată cu modificările şi
completările ulterioare;
Ordinul nr. 3129/2005, pentru aprobarea reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor, cu
modificările şi completările ulterioare.
Reglementările contabile pentru unităţile de asigurare-reasigurare se elaborează
de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) şi se aprobă de Ministerul
Economiei şi Finanţelor (MFF).
Conform prevederilor art. 2, art. 8 şi art. 10 din Legea contabilităţii, societăţile
trebuie să asigure:
înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi
păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa
financiară şi fluxurile de trezorerie;
efectuarea inventarierii generale a elementelor de activ şi de pasiv;
întocmirea situaţiilor financiare.
Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională. Contabilitatea
operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută,
potrivit reglementărilor elaborate în acest sens. Cursul utilizat pentru conversia în
moneda naţională a situaţiilor financiare anuale întocmite într-o altă monedă este

1
Potrivit art. 1 din Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată cu modificările şi
completările ulterioare şi ale Reglementărilor contabile specifice domeniului asigurărilor,
Universitatea SPIRU HARET
armonizate cu Directivele Europene.
15
cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data
bilanţului. Acest curs se prezintă în notele explicative.
Societăţile au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă şi să
întocmească situaţii financiare anuale.
O evidenţă contabilă strictă şi efectuată la timp este esenţială. Sistemul contabil
aplicat în prezent serveşte nevoilor de informare şi analiză ale entităţilor
organizatorice din domeniul asigurărilor.

I.2. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITĂŢII

În conformitate cu prevederile art. 11 din Legea contabilităţii nr. 82/1991,


republicată, cu modificările şi completările ulterioare, societăţile organizează şi
conduc contabilitatea, de regulă, în compartimente distincte, conduse de către
directorul economic, contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească
această funcţie. Aceste persoane trebuie să posede studii economice superioare şi
răspund, împreună cu personalul din subordine, de organizarea şi conducerea
contabilităţii, în condiţiile legii.
Asigurătorul trebuie să îşi conducă activitatea cu respectarea normelor
prudenţiale specifice, conform practicilor în asigurări şi să prevadă următoarele:
organizarea şi desfăşurarea activităţii cu prudenţă şi profesionalism, în
concordanţă cu natura şi mărimea activităţii prestate;
încadrarea unui număr suficient de persoane care îndeplinesc condiţiile de
calificare, pregătire şi de competenţă profesională.
Conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi
supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, asigurătorul
are obligaţia:
să conducă evidenţa contabilă şi operativă, care să permită:
întocmirea rapoartelor cerute de Comisia de Supraveghere
a Asigurărilor;
analiza rezultatelor tehnice pe clase de asigurări, în scopul
de a stabili dacă activitatea sa în ansamblu este rentabilă;
să supravegheze activitatea unităţilor din subordine şi a
agenţilor săi, subagenţilor şi agenţilor subordonaţi şi să instituie
proceduri antifraudă, astfel încât să nu fie periclitată activitatea
de asigurare desfăşurată de asigurător;
să îşi organizeze procedurile de control intern, astfel încât să
îndeplinească prevederile legale şi să prezinte organelor de
control ale Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor toate
documentele, situaţiile şi informaţiile solicitate de acestea;
să transmită bugetul de venituri şi cheltuieli în fiecare an, în
termen de 10 zile calendaristice de la data aprobării acestuia;
orice rectificare a acestuia va fi transmisă Comisiei de
Supraveghere a Asigurărilor în acelaşi termen;

Universitatea SPIRU HARET


16
să îşi organizeze un sistem intern de management al riscului, în
conformitate cu normele emise;
să organizeze şi să conducă evidenţă contabilă separat pentru
cele două activităţi de asigurări (de viaţă şi generale), în cazul că
desfăşoară activitate compozită;
să întocmească rapoarte privind activitatea de reasigurare
proprie, precum şi programele de reasigurare;
să instituie proceduri şi să întreprindă măsuri de pregătire a
personalului propriu pentru respectarea legislaţiei în vigoare şi a
normelor emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor
privind combaterea terorismului şi prevenirea spălării banilor,
prin intermediul activităţii de asigurare;
să întocmească şi să prezinte situaţii financiare individuale şi,
după caz, consolidate, în conformitate cu reglementările
contabile aplicabile emise de Comisia de Supraveghere a
Asigurărilor, conform legislaţiei în vigoare;
să transmită orice alte raportări financiare, precum şi alte
rapoarte, situaţii sau analize solicitate de Comisia de
Supraveghere a Asigurărilor ori stabilite prin norme emise,
avize sau decizii;
să ţină un registru special al activelor admise să acopere
rezervele tehnice constituite pentru asigurări generale şi un
registru special al activelor admise să acopere rezervele tehnice
constituite pentru asigurările de viaţă;
să instituie proceduri de avizare, constatare şi soluţionare a
daunelor, în conformitate cu normele emise;
să instituie proceduri de primire şi soluţionare a reclamaţiilor,
inclusiv pe cale amiabilă;
să deschidă şi să menţină un registru de reclamaţii şi sesizări şi
să trimită raportări către Comisia de Supraveghere a
Asigurărilor;
să asigure auditarea situaţiilor financiare anuale şi, după caz,
consolidate, de către un auditor, financiar persoană juridică,
autorizat de Camera Auditorilor Financiari din România,
aprobat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în
conformitate cu normele legale. Din echipa desemnată de
auditor cel puţin o persoană trebuie să deţină calitatea de actuar
sau să dovedească această calificare prin acte oficiale emise de
autorităţi sau asociaţii profesionale din alte state;
să publice anual un raport care va conţine cel puţin informaţiile
prevăzute în normele în vigoare;
să prezinte direcţiilor de specialitate şi echipelor de control ale
Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor toate raportările,
documentele, situaţiile şi informaţiile solicitate de acestea.

Universitatea SPIRU HARET


17
Asigurătorii care practică activitate de asigurări facultative trebuie să
elaboreze:
propriile condiţii de asigurare, cu respectarea prevederilor
legale referitoare la contractul de asigurare;
propriile clauze de asigurare, care pot modifica condiţiile de
asigurare, în funcţie de opţiunea proprie sau de cea a
asiguratului;
propriile criterii de stabilire a primelor de asigurare;
propriile reglementări şi instrucţiuni de constatare şi lichidare
a daunelor, în strictă concordanţă cu prevederile cuprinse în
condiţiile şi în clauzele de asigurare;
reglementări interne privind constituirea şi menţinerea
rezervelor tehnice, în funcţie de propriul sistem de evidenţă
operativă, cu respectarea normelor emise de Comisia de
Supraveghere a Asigurărilor.
Asigurătorii care practică activitate de asigurare de viaţă sunt obligaţi:
să ţină conturi distincte pentru asigurările de viaţă;
să înregistreze toate veniturile şi cheltuielile aferente
asigurărilor de viaţă în conturi separate, care să constituie şi să
aparţină unui fond de asigurare distinct, numit fondul
asigurărilor de viaţă;
să iniţieze examinarea activităţii de asigurare de viaţă,
constând din calcularea, conform principiilor fundamentale şi
general acceptate ale calculului actuarial, a obligaţiilor
aferente fondului asigurărilor de viaţă şi a rezervelor tehnice
necesare, precum şi o apreciere asupra concordanţei dintre
fondul asigurărilor de viaţă şi activele aferente; examinarea se
efectuează la fiecare 12 luni sau la intervale mai scurte, în
cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor
consideră necesar;
să asigure conducerea contabilităţii fondului asigurărilor de
viaţă, pentru identificarea operativă a activelor şi a obligaţiilor
aferente acestuia;
să ţină un registru special al activelor, în conformitate cu
prevederile Legii 32/2000 cu modificările şi completările
ulterioare şi ale Normelor emise în aplicarea legii;
să depună la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor o copie
de pe raportul asupra asigurărilor de viaţă într-un interval de 4
luni de la data la care s-a făcut examinarea sau într-un interval
mai mare, dacă termenul a fost aprobat în scris de Comisia de
Supraveghere a Asigurărilor, în urma unei solicitări scrise şi
temeinic motivate, primită de la asigurător;
să furnizeze informaţiile, documentele şi detaliile
suplimentare, în forma pe care Comisia de Supraveghere a
Asigurărilor o consideră necesară, pentru evaluarea fondului
Universitatea SPIRU HARET
18
asigurărilor de viaţă şi a situaţiei financiare a acestuia, după
depunerea raportului asupra asigurărilor de viaţă la Comisia
de Supraveghere a Asigurărilor.
Asigurătorii care până la 31 decembrie 2005 au fost autorizaţi să desfăşoare
activitate compozită pot desfăşura în continuare activităţile de asigurări de viaţă şi
generale numai în condiţiile separării managementului celor două activităţi, în
conformitate cu prevederile legale. 2

Definiţie
Asigurător cu activitate compozită este asigurătorul autorizat să
desfăşoare simultan activitate de asigurări de viaţă şi activitate de asigurări generale.
Managementul separat al celor două activităţi, trebuie să fie organizat astfel
încât să se asigure o separare clară între aceste activităţi pentru a se respecta
următoarele obiective:
■ interesele deţinătorilor de poliţe de viaţă şi, respectiv, de poliţe de
asigurări generale nu trebuie în nici un fel prejudiciate şi, în special,
profitul înregistrat de una din cele două activităţi să nu fie folosit în
scopul îmbunătăţirii celeilalte activităţi, situaţia aceasta putând fi
realizată numai în cazuri excepţionale şi cu aprobarea expresă dată
de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în condiţiile prevăzute
pentru astfel de situaţii de legislaţia în vigoare;
■ minimul obligaţiilor financiare, în special marjele de solvabilitate,
stabilite în conformitate cu prevederile legii şi ale normelor emise în
aplicarea acesteia pentru fiecare din cele două activităţi sunt
îndeplinite în mod independent, fără un transfer de active de la o
activitate către alta. În cazul în care rezultă că mai sunt active
disponibile la una din cele două activităţi, evidenţiate în mod
distinct, acestea pot fi folosite pentru cealaltă activitate, dar numai
cu aprobarea prealabilă a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
Asigurătorii cu activitate compozită au obligaţia:
să organizeze şi să conducă evidenţa contabilă separat pentru cele
două activităţi de asigurare. În acest scop, veniturile, în special
primele încasate, plăţile de la reasigurători şi cele din investirea
activelor şi cheltuielile, în special cele privind plata daunelor,
sumele suplimentare pentru provizioanele tehnice, primele de
reasigurare, cheltuielile operaţionale pentru activitatea respectivă,
trebuie să fie defalcate în conformitate cu natura lor. Cheltuielile
operaţionale comune celor două categorii de asigurări vor fi alocate
fiecărei activităţi conform unei chei de repartizare, cheie care va fi
menţinută cel puţin pe parcursul unui exerciţiu financiar. Utilizarea
acestei chei de repartizare se face numai cu aprobarea prealabilă a
Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;
2
Ordonanţa de urgenţă nr. 201/2005 din 22 decembrie 2005, pentru modificarea şi
Universitatea
completarea Legii nr. 32/2000 privind SPIRU
societăţile HARET şi supravegherea asigurărilor.
de asigurare
19
să calculeze marja de solvabilitate disponibilă separat, pentru fiecare
dintre cele două activităţi şi să întocmească un raport prin care să
identifice în mod clar activele şi obligaţiile care sunt folosite pentru
calcularea fiecărei marje. În cazul în care una dintre cele două marje
de solvabilitate este insuficientă, Comisia de Supraveghere a
Asigurărilor va aplica pentru activitatea la care se înregistrează
deficiente măsuri de redresare specifice, în conformitate cu
prevederile legii şi ale normelor emise în aplicarea legii;
să ţină pentru fiecare dintre cele două activităţi câte un registru
special al activelor;
să trimită către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor toate
informaţiile, documentele şi raportările ale căror formă, conţinut,
informaţii, detalii şi certificări sunt stabilite prin normele emise
pentru fiecare activitate.
În vederea asigurării unei conduceri prudenţiale pentru fiecare dintre cele două
activităţi desfăşurate de asigurătorii cu activitate compozită, Comisia de Supraveghere
a Asigurărilor confirmă sau nu, conducătorii departamentelor de asigurări de viaţă şi
de asigurări generale, precum şi persoanele care vor ocupa funcţii de conducere
specifice în cadrul acestor departamente.
Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea,
gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a
rezultatelor obţinute de societăţi, trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi
sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia
financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele
interne ale acestora cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii
financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile guvernamentale şi alţi utilizatori.
Contabilitatea generală, denumită şi financiară, are la bază norme unitare
privind organizarea şi conducerea acesteia, prevăzute în Legea contabilităţii şi în
reglementările contabile, care au caracter obligatoriu pentru toate societăţile.
Contabilitatea de gestiune se organizează de către fiecare societate în funcţie
de specificul activităţii şi necesităţilor proprii, având ca obiective principale următoa-
rele: calcularea costurilor, stabilirea rezultatelor şi a rentabilităţii produselor, servi-
ciilor executate, întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe feluri de activităţi,
urmărirea şi controlul executării acestora în scopul cunoaşterii rezultatelor şi furni-
zării datelor necesare fundamentării deciziilor privind gestiunea societăţii şi altele.
Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii, în conformitate cu
prevederile legii, revine administratorului sau altei persoane care are obligaţia
gestionării societăţii respective.
În acest scop, administratorul societăţii trebuie să asigure, potrivit legii,
condiţiile necesare pentru:
întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile economice
efectuate;
organizarea şi ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii;
organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv,
precum şi valorificarea rezultatelor acesteia;
Universitatea SPIRU HARET
20
respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare, publicarea şi
depunerea acestora la termen la organele în drept;
păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi situaţiilor
financiare;
organizarea contabilităţii de gestiune adaptată la specificul unităţii.
Atribuţiile directorului economic, ale contabilului şef sau altei persoane
împuternicite să îndeplinească această funcţie, precum şi a personalului din
subordinea acestora, în domeniul contabilităţii, se stabilesc de către administrator
sau altă persoană care are obligaţia gestionării societăţii respective, potrivit legii.
Contabilitatea poate fi organizată şi condusă:
pe bază de contract de prestări de servicii;
de persoane juridice autorizate;
de persoane fizice care au calitatea de expert contabil, respectiv
contabil autorizat.
Lucrările de contabilitate întocmite poartă semnătura persoanelor autorizate.

I.3. SITUAŢIILE (RAPOARTELE) FINANCIARE ANUALE ALE


SOCIETĂŢILOR DE ASIGURĂRI

I.3.1. Delimitări şi referinţe. Exerciţiul financiar

Definiţii

Un activ reprezintă o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor


evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare
pentru entitate şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil.
Beneficiile economice viitoare reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau
indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie către entitate. Poten-
ţialul poate fi unul productiv, fiind parte a activităţilor de exploatare ale entităţii.
O datorie reprezintă o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente
trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care
încorporează beneficii economice.
Capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele
unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale.
Asigurătorii autorizaţi să practice categoria de asigurări de viaţă şi clasele de
asigurări de accidente şi asigurări de sănătate vor utiliza conturile sintetice aferente
asigurărilor de viaţă.
Evidenţierea elementelor de activ şi de pasiv, de venituri şi de cheltuieli pe cele
două categorii de asigurări se va face direct, iar pentru elementele ce nu pot fi alocate
prin această metodă se vor utiliza chei de repartiţie fundamentate, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare.

Universitatea SPIRU HARET


21
Formatul bilanţului şi al contului de profit şi pierdere, în special în ceea ce
priveşte forma adoptată pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat de la un
exerciţiu financiar la altul.
În bilanţ şi în contul de profit şi pierdere elementele trebuie prezentate separat, în
ordinea indicată. O subclasificare mai detaliată a elementelor se poate face numai în
notele explicative. Pentru fiecare element de bilanţ şi de cont de profit şi pierdere
trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul finan-
ciar precedent. În cazul în care valorile prevăzute nu sunt comparabile, absenţa compa-
rabilităţii trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu comentarii relevante.
Exerciţiul financiar, în România, începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31
decembrie, cu excepţia primului an de activitate, când acesta începe la data înfiinţării,
respectiv înmatriculării societăţii, potrivit legii, la registrul comerţului.

I.3.2. Modele şi scheme de situaţii financiare anuale

Fiecare societate are obligaţia să întocmească situaţii financiare anuale.


Situaţiile financiare anuale trebuie să cuprindă 3 :
a) bilanţul;
b) contul de profit şi pierdere;
c) situaţia modificărilor capitalului propriu;
d) situaţia fluxurilor de trezorerie;
e) notele explicative la situaţiile financiare anuale.
Conform legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, situaţiile financiare anuale
trebuie însoţite de o declaraţie scrisă de asumare a răspunderii conducerii
persoanei juridice pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale, în conformitate cu
directivele europene aplicabile domeniului asigurărilor.
Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor,
datoriilor, poziţiei financiare, profitului sau pierderii entităţii, pentru respectivul
exerciţiu financiar.
Situaţiile financiare trebuie să furnizeze informaţii care să fie:
relevante pentru nevoile utilizatorilor de luare a deciziilor;
credibile, în sensul că:
reprezintă fidel rezultatele şi poziţia financiară a
societăţilor;
reflectă substanţa economică a evenimentelor şi
tranzacţiilor, şi nu doar forma juridică;
sunt neutre, adică nepărtinitoare;
sunt prudente;
sunt complete sub toate aspectele semnificative.

3
Ordin nr. 3129 din 21.12.2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor cu modificările şi
completările ulterioare.
Universitatea SPIRU HARET
22
I.3.2.1. Bilanţul contabil

Definiţie
Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă
elementele de activ, datorii şi capital propriu ale entităţii, la sfârşitul exerciţiului
financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege.
În bilanţ elementele de activ sunt grupate după natură şi lichiditate, iar cele de
datorii, după natură şi exigibilitate.
Formatul bilanţului pentru asigurători este următorul:

BILANŢ

ACTIV

A. Active necorporale
1. Cheltuieli de constituire (când legislaţia permite imobilizarea acestora)
2. Cheltuieli de dezvoltare (când legislaţia permite imobilizarea acestora)
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte
imobilizări necorporale dacă au fost achiziţionate cu titlu oneros
4. Fondul comercial, în cazul în care a fost achiziţionat cu titlu oneros
5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie
6. Alte imobilizări necorporale
B. Plasamente
I. Plasamente în imobilizări corporale şi în curs:
1. Terenuri şi construcţii
2. Avansuri, terenuri şi construcţii în curs de execuţie
II. Plasamente deţinute la societăţile afiliate şi sub formă de interese de
participare şi alte plasamente în imobilizări financiare:
1. Titluri de participare deţinute la societăţile afiliate
2. Titluri de creanţă şi împrumuturi acordate societăţilor afiliate
3. Participări la societăţile în care există interese de participare
4. Titluri de creanţă şi împrumuturi acordate societăţilor în care
există interese de participare
5. Alte plasamente în imobilizări financiare
III. Alte plasamente financiare:
1. Acţiuni, alte titluri cu venit variabil şi unităţi la fondurile comune
de plasament
2. Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix
3. Părţi în fonduri comune de investiţii
4. Împrumuturi ipotecare
5. Alte împrumuturi
6. Depozite la instituţiile de credit
7. Alte plasamente financiare
Universitatea SPIRU HARET
23
IV. Depozite la societăţi cedente:
C. Plasamente aferente asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de
investiţii este transferată contractantului
D. Partea din rezervele tehnice aferente contractelor cedate în reasigurare:
I. Partea din rezervele tehnice aferente contractelor cedate în reasigurare la
asigurări generale:
1. Partea din rezerva de prime aferentă contractelor cedate în reasigurare
2. Partea din rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri aferentă
contractelor cedate în reasigurare
3. Partea din rezerva de daune aferentă contractelor cedate în reasigurare
4. Partea din alte rezerve tehnice aferentă contractelor cedate în reasigurare:
a) Partea din rezerva pentru riscuri neexpirate aferentă contractelor
cedate în reasigurare
b) Partea din rezerva de catastrofă aferentă contractelor cedate în
reasigurare
c) Partea din alte rezerve tehnice aferentă contractelor cedate în
reasigurare
II. Partea din rezervele tehnice aferente contractelor cedate în reasigurare la
asigurări de viaţă:
1 Partea din rezerva matematică aferentă contractelor cedate în
reasigurare
2. Partea din rezerva de prime aferentă contractelor cedate în reasigurare
3. Partea din rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri aferentă
contractelor cedate în reasigurare
4. Partea din rezerva de daune aferentă contractelor cedate în reasigurare
5. Partea din alte rezerve tehnice aferentă contractelor cedate în reasigurare
III. Partea din rezerva matematică aferentă asigurărilor de viaţă pentru care
expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului cedată în
reasigurare.
E. Creanţe (cu prezentarea distinctă a sumelor de încasat de la societăţile
afiliate şi a celor din interese de participare)
Sume de încasat de la societăţile afiliate
Sume de încasat din interese de participare
I. Creanţe provenite din operaţiuni de asigurare directă
1. Asiguraţi
2. Intermediari în asigurări
3. Alte creanţe provenite din operaţiuni de asigurare directă
II. Creanţe provenite din operaţiuni de reasigurare
III. Alte creanţe
IV. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat
F. Alte elemente de activ
I. Imobilizări corporale şi stocuri:
1. Instalaţii tehnice şi maşini
2. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier
3. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie
Universitatea SPIRU HARET
24
Stocuri
4. Materiale consumabile
5. Avansuri pentru cumpărări de stocuri.
II. Casa şi conturi la bănci
III. Alte elemente de activ
G. Cheltuieli în avans
I. Dobânzi şi chirii înregistrate în avans
II. Cheltuieli de achiziţie reportate:
1. Cheltuieli de achiziţie reportate aferente asigurărilor generale
2. Cheltuieli de achiziţie reportate aferente asigurărilor de viaţă
III. Alte cheltuieli în avans

PASIV

A. Capital şi rezerve
I. Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat şi cel nevărsat)
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
III. Rezerve:
1. Rezerve legale
2. Rezerve statutare sau contractuale
3. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare
4. Alte rezerve
5. Acţiuni proprii
V. Rezultatul reportat
VI. Rezultatul exerciţiului financiar
VII. Repartizarea profitului
B. Datorii subordonate
C. Rezerve tehnice
I. Rezerve tehnice privind asigurările generale, din care:
1. Rezerva de prime asigurări generale
2. Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind asigurările
generale
3. Rezerva de daune privind asigurările generale:
a) Rezerva de daune avizate
b) Rezerva de daune neavizate
4. Alte rezerve tehnice pentru asigurări generale, din care:
a) Rezerva pentru riscuri neexpirate
b) Rezerva de catastrofă
c) Alte rezerve tehnice
II. Rezerve tehnice privind asigurările de viaţă, din care:
1. Rezerve matematice
2. Rezerva de prime asigurări de viaţă
3. Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind asigurările
de viaţă
Universitatea SPIRU HARET
25
4. Rezerva de daune privind asigurările de viaţă:
a) Rezerva de daune avizate
b) Rezerva de daune neavizate
5. Alte rezerve tehnice privind asigurările de viaţă
D. Rezerva matematică aferentă asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul
de investiţii este transferată contractantului
E. Provizioane
1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare
2. Provizioane pentru impozite
3. Alte provizioane
F. Depozite primite de la reasigurători
G. Datorii (cu prezentarea distinctă a datoriilor privind societăţile afiliate şi a
celor privind interesele de participare)
Sume datorate societăţilor afiliate
Sume datorate privind interesele de participare
I. Datorii provenite din operaţiuni de asigurare directă
II. Datorii provenite din operaţiuni de reasigurare
III. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat
împrumuturile în monede convertibile
IV. Sume datorate instituţiilor de credit
V. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale
H. Venituri în avans
I. Subvenţii pentru investiţii
II. Venituri înregistrate în avans
Formatul bilanţului pentru brokerii de asigurare este următorul:
A. Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare,
dacă acestea au fost achiziţionate cu titlu oneros
4. Fondul comercial, în măsura în care acesta a fost achiziţionat cu titlu oneros
5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie
II. Imobilizări corporale
1. Terenuri şi construcţii
2. Instalaţii tehnice şi maşini
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier
4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie
III. Imobilizări financiare
1. Titluri de participare deţinute la societăţile afiliate
2. Împrumuturi acordate societăţilor afiliate
3. Interese de participare
4. Împrumuturi acordate societăţilor de care entitatea este legată în virtutea
intereselor de participare
Universitatea SPIRU HARET
26
5. Investiţii deţinute ca imobilizări
6. Alte împrumuturi
B. Active circulante
I. Stocuri
1. Materiale consumabile
2. Avansuri pentru cumpărări de stocuri.
II. Creanţe
1. Creanţe legate de activitatea de intermediere
2. Sume de încasat de la societăţile afiliate
3. Sume de încasat de la societăţile de care entitatea este legată în virtutea
intereselor de participare
4. Alte creanţe
5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat
III. Investiţii pe termen scurt
1. Titluri de participare deţinute la societăţile afiliate
2. Alte investiţii pe termen scurt
IV. Casa şi conturi la bănci
C. Cheltuieli în avans
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni prezentându-se separat
împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile
2. Sume datorate instituţiilor de credit
3. Datorii legate de activitatea de intermediere
4. Sume datorate societăţilor afiliate
5. Sume datorate societăţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor
de participare
6. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale
E. Active circulante nete/datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat
împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile
2. Sume datorate instituţiilor de credit
3. Datorii legate de activitatea de intermediere
4. Sume datorate societăţilor afiliate
5. Sume datorate societăţilor de care compania este legată în virtutea
intereselor de participare
6. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale
H. Provizioane
1. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare
2. Provizioane pentru impozite
3. Alte provizioane
I. Venituri în avans
1. Subvenţii pentru investiţii
2. Venituri înregistrate în avans
Universitatea SPIRU HARET
27
J. Capital şi rezerve
I. Capital subscris
1. Capital subscris vărsat
2. Capital subscris nevărsat
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
1. Rezerve legale
2. Rezerve statutare sau contractuale
3. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve de reevaluare
4. Alte rezerve
5. Acţiuni proprii
V. Profitul sau pierderea reportat(ă)
VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar
Repartizarea profitului

Observaţie:

Formatul bilanţului şi al contului de profit şi pierdere, în special în ceea ce


priveşte forma adoptată pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat de la un
exerciţiu financiar la altul. În cazuri excepţionale, sunt permise abateri de la acest
principiu. Orice astfel de abatere trebuie menţionată în notele explicative, împreună
cu o explicaţie a motivelor care au determinat-o.

I.3.2.2. Contul de profit şi pierdere. Distribuirea profitului


Contul de profit şi pierdere este format din:
Contul tehnic al asigurării generale;
Contul tehnic al asigurării de viaţă;
Contul netehnic.
Contul tehnic al asigurării generale se va întocmi pentru domeniile de asigurare
directă şi domeniile corespunzătoare de reasigurare.
Contul tehnic al asigurării de viaţă se va întocmi pentru domeniile de asigurare
directă şi domeniile corespunzătoare de reasigurare.

Formatul cerut pentru contul tehnic al asigurării generale este următorul:

I. Contul tehnic al asigurării generale

1. Venituri din prime, nete de reasigurare:


a) venituri din prime brute subscrise (+)
b) prime cedate în reasigurare (-)
c) variaţia rezervei de prime – sume brute (+/-)
d) variaţia rezervei de prime, cedate în reasigurare (+ /-)
Universitatea SPIRU HARET
28
2. Cota din venitul net (diferenţa între veniturile şi cheltuielile din plasamente) al
plasamentelor transferată din contul netehnic (poz. III 6) (+).
3. Alte venituri tehnice, nete de reasigurare (+).
4. Cheltuieli cu daunele, nete de reasigurare:
a) daune plătite:
sume brute;
partea reasigurătorilor (-).
b) variaţia rezervei de daune, netă de reasigurare (+/-).
sumă brută;
partea reasigurătorilor (-).
5. Variaţia altor rezerve tehnice, nete de reasigurare, din care:
a) variaţia rezervei pentru riscuri neexpirate (+ / -)
b) variaţia rezervei de catastrofă (+ / -)
c) variaţia altor rezerve tehnice(+/-)
6. Variaţia rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri, netă de resigurare(+/-).
7. Cheltuieli de exploatare nete:
a) cheltuieli de achiziţie;
b) variaţia sumei cheltuielilor de achiziţie reportate (+/-);
c) cheltuieli de administrare;
d) comisioane primite de la reasigurători şi participări la beneficii (-).
8. Alte cheltuieli tehnice, nete de reasigurare.
9. Variaţia rezervei de egalizare (+/-):
10. Rezultat tehnic al asigurării generale.

Formatul cerut pentru contul tehnic al asigurării de viaţă este următorul:

II. Contul tehnic al asigurării de viaţă

1. Venituri din prime, nete de reasigurare:


a) venituri din prime brute subscrise (+)
b) prime cedate în reasigurare (-)
c) variaţia rezervei de prime, netă de reasigurare (+/-)
2. Venituri din plasamente:
a) venituri din participări la societăţile în care există interese de
participare, cu prezentarea distinctă a veniturilor din plasamente
la societăţile afiliate
b) venituri din alte plasamente, cu prezentarea distinctă a venitu-
rilor din plasamente la societăţile afiliate:
• venituri provenind din terenuri şi construcţii;
• venituri provenind din alte plasamente
c) venituri din ajustări pentru depreciere/pierdere de valoare a pla-
samentelor
d) venituri provenind din realizarea plasamentelor.
3. Plusvalori nerealizate din plasamente.
4. Alte venituri tehnice, nete de reasigurare.
Universitatea SPIRU HARET
29
5. Cheltuieli cu daunele, nete de reasigurare:
a) sume plătite:
− sume brute
− partea reasigurătorilor (-)
b) variaţia rezervei de daune (+/-):
− suma brută
− partea reasigurătorilor(-)
6. Variaţia rezervelor tehnice privind asigurările de viaţă (+ / -):
a) variaţia rezervei matematice:
− suma brută
− partea reasigurătorilor (-)
b) variaţia rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri:
− suma brută
− partea reasigurătorilor (-)
c) variaţia altor rezerve tehnice:
− suma brută;
− partea reasigurătorilor (-).
7. Variaţia rezervei matematice aferente asigurărilor de viaţă pentru care expunerea
la riscul de investiţii este transferată contractantului (+/-):
− suma brută;
− partea reasigurătorilor (-).
8. Cheltuieli de exploatare nete:
a) cheltuieli de achiziţii
b) variaţia sumei cheltuielilor de achiziţii reportate (+/-)
c) cheltuieli de administrare
d) comisioane primite de la reasigurători şi participări la beneficii (-)
9. Cheltuieli cu plasamente:
a) cheltuieli de gestionare a plasamentelor, inclusiv cheltuielile cu
dobânzile
b) cheltuieli privind ajustări pentru depreciere/pierdere de valoare a
plasamentelor
c) pierderi provenind din realizarea plasamentelor
10. Minusvalori nerealizate din plasamente
11. Alte cheltuieli tehnice, nete de reasigurare
12. Cota din venitul net al plasamentelor transferată în contul netehnic
13. Rezultat tehnic al asigurării de viaţă

Formatul cerut pentru contul netehnic este următorul:

III. Contul netehnic

1. Rezultatul tehnic al asigurării generale


2. Rezultatul tehnic al asigurării de viaţă
3. Venituri din plasamente:
Universitatea SPIRU HARET
30
a) Venituri din participări la societăţile în care există interese de
participare, cu prezentarea distinctă a veniturilor din plasamente la
societăţile afiliate
b) Venituri din alte plasamente, cu prezentarea distinctă a veniturilor din
plasamente la societăţile afiliate:
⇒ venituri provenind din terenuri şi construcţii
⇒ venituri provenind din alte plasamente.
c) Venituri din ajustări pentru depreciere/pierdere de valoare a
plasamentelor
d) Venituri provenind din realizarea plasamentelor
4. Plusvalori nerealizate din plasamente
5. Cota din venitul net al plasamentelor transferată din contul tehnic al asigurării de viaţă
6. Cheltuieli cu plasamentele:
a) Cheltuieli de gestionare a plasamentelor, inclusiv cheltuielile cu
dobânzile
b) Cheltuieli privind constituirea ajustărilor de valoare pentru
plasamente;
c) Pierderi provenind din realizarea plasamentelor
7. Minusvalori nerealizate din plasamente
8. Cota din venitul net al plasamentelor transferată în contul tehnic al asigurărilor
generale.
9. Alte venituri netehnice
10. Alte cheltuieli netehnice, inclusiv provizioanele şi ajustările de valoare
11. Venituri din activitatea de administrare de fonduri de pensii facultative
12. Cheltuieli din activitatea de administrare de fonduri de pensii facultative
13. Profit din activitatea de administrare de fonduri de pensii facultative
14. Pierdere din activitatea de administrare de fonduri de pensii facultative
15. Rezultatul curent: profit/pierdere
16. Venituri extraordinare
17. Cheltuieli extraordinare
18. Rezultatul extraordinar: profit/pierdere
19. Venituri totale
20. Cheltuieli totale
21. Rezultatul brut: profit/pierdere
22. Impozit pe profit
23. Alte impozite (care nu figurează la poziţiile precedente)
24. Rezultatul net al exerciţiului: profit/pierdere

Formatul contului de profit şi pierdere pentru brokerii de asigurare este


următorul:

1. Venituri din activitatea de brokeraj:


a) negocierea contractelor de asigurare şi reasigurare
b) efectuarea inspecţiilor de risc
c) regularizări în caz de daune
Universitatea SPIRU HARET
31
d) comisariat de avarii
e) alte activităţi în legătură cu obiectul de activitate
2. Venituri din subvenţii de exploatare
3. Alte venituri din exploatare
4. a) Cheltuieli privind serviciile prestate de terţi
− din care, cheltuieli cu colaboratorii
b) Cheltuieli cu materialele consumabile şi materialele de natura obiectelor de inventar
5. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
− din care, taxa de funcţionare
6. Cheltuieli cu personalul:
a) Salarii şi indemnizaţii
b) Cheltuieli cu asigurările sociale şi protecţia socială
7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi imobilizările necorporale
b) Ajustări de valoare privind activele circulante
8. Alte cheltuieli de exploatare
9. Ajustări privind provizioanele
10. Venituri din interese de participare
− din care, veniturile obţinute de la societăţile afiliate
11. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate
− din care, veniturile obţinute de la societăţile afiliate
12. Venituri din dobânzi
− din care, veniturile obţinute de la societăţile afiliate
13. Alte venituri financiare
14. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare
15. Cheltuieli privind dobânzile
− din care, cheltuielile în relaţia cu societăţile afiliate
16. Alte cheltuieli financiare
17. Profitul sau pierderea din activitatea financiară
18. Profitul sau pierderea din activitatea curentă
19. Venituri extraordinare
20. Cheltuieli extraordinare
21. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară
22. Profitul sau pierderea brută
23. Impozitul pe profit
24. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
25. Profitul sau pierderea net(a) a exerciţiului financiar

I.3.2.3. Situaţia modificărilor capitalurilor proprii


Situaţia modificărilor capitalului propriu este prezentată ca o componentă
separată a situaţiilor financiare, care să evidenţieze:
profitul net sau pierderea netă a perioadei
fiecare element de venit şi cheltuială, câştig sau pierdere care, aşa
cum este cerut de un standard, este recunoscut direct în capitalul
propriu şi totalul acestor elemente
Universitatea SPIRU HARET
32
efectul cumulativ al modificărilor politicilor contabile şi corecţia
erorilor fundamentale
În plus, societăţile trebuie să prezinte fie în situaţia modificărilor capitalului
propriu, fie în notele explicative:
tranzacţiile de capital cu proprietarii şi distribuţiile către aceştia
soldul profitului cumulat sau al pierderii cumulate la începutul
perioadei şi la data bilanţului şi modificările pe parcursul perioade
o reconciliere între valoarea contabilă a fiecărei categorii de capital
propriu la începutul şi la sfârşitul perioadei, prezentând distinct
fiecare modificare
Prezentările cifrice, potrivit exemplului de mai sus, trebuie să fie însoţite de
informaţii referitoare la:
natura modificărilor
tratamentul fiscal aplicat, acolo unde este cazul
orice alte informaţii semnificative

I.3.2.4. Situaţia fluxurilor de trezorerie


Analiza fluxului de numerar (trezorerie), care mai este cunoscut şi sub
denumirea de cash-flow, ne permite să tragem câteva concluzii preliminare privind
performanţele societăţii şi investiţiile acesteia. Prin cunoaşterea mecanismului şi
formei cash-flow-urilor se pot analiza capacitatea de îndatorare a companiei şi
modurilor de generare a profitului. Modelul cel mai utilizat de întocmire a unui
tablou al fluxurilor de trezorerie este cel prezentat în Standardul internaţional de
contabilitate (IAS) 7 – Situaţiile fluxurilor de numerar.
De ce situaţia fluxului de numerar? Situaţia fluxului de numerar ne oferă
informaţii cu privire la:
profitabilitate
lichiditate şi solvabilitate
informaţii pentru conducere
evaluarea investiţiilor
Lichiditatea reprezintă numerarul disponibil pe termen scurt.
Solvabilitatea reprezintă numerarul disponibil pe termen lung sau, mai bine
spus, numerarul disponibil în viitor.
Informaţiile pentru conducere oferite de fluxul de trezorerie sunt:
care sunt sursele de numerar ale societăţii
cum a fost utilizat numerarul
unde se află acum numerarul
a putut fi acoperită lipsa numerarului prin împrumuturi
a fost investit surplusul de numerar
de ce se diminuează numerarul din cont, în ciuda profiturilor
existente

Ce este de fapt situaţia fluxului de numerar? Ca să înţelegeţi mai bine haideţi să


comparăm situaţia fluxului de numerar cu bilanţul şi contul de profit şi pierdere.
Universitatea SPIRU HARET
33
Cash-flow Bilanţ Contul de profit
şi pierdere
Reprezintă un tablou al Reprezintă oglinda situaţiei Reprezintă un sumar al
încasărilor şi plăţilor patrimoniale la sfârşitul tranzacţiilor efectuate în
anuale în numerar exerciţiului financiar cursul exerciţiului financiar

Fluxurile de numerar sunt clasificate pe feluri de activităţi:


− activităţi de exploatare
− activităţi de investiţii
− activităţi de finanţare
În domeniul asigurărilor, fluxurile de numerar din activitatea de exploatare
(operating cash-flow) rezultă din principalele activităţi producătoare de venituri, şi
anume: subscrierea şi gestionarea poliţelor de asigurare, cedarea şi acceptarea în
reasigurare. 4
Fluxurile de numerar din activitatea de investiţii reflectă măsura în care
cheltuielile făcute au servit obţinerii de resurse menite a genera venituri viitoare şi
fluxuri de numerar.
Pentru calculul cash-flow-ului avem două metode şi anume:
⇒ metoda directă;
⇒ metoda indirectă.
Metoda directă reprezintă numerarul încasat de la terţi şi plătit unor terţi.
Metoda indirectă reprezintă transformarea profitului înainte de impozitare,
stabilit prin metoda contabilităţii de angajament în flux de numerar.
Particularităţile activităţii de asigurare impun o altă structură a fluxurilor de
încasări şi plăţi, inclusiv o altă repartizare a acestora între cele trei activităţi
principale – exploatare, investiţii şi finanţare.

SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE


la data de 31 decembrie 20xx
pentru asigurările generale
a) Metoda directă
Fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare:
încasările în numerar din primele brute;
plăţile în numerar privind primele de reasigurare;
plăţile în numerar privind daunele;
încasările în numerar privind daunele aferente reasigurării;
plăţile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii;
plăţile în numerar către şi în numele angajaţilor;
plăţile în numerar privind comisioanele către agenţi de asigurare şi brokeri
de asigurare.

4
Dan Anghel Constantinescu, Andreia Rotaru, Cristina Protopopescu, Octavian
Bratu, Adriana Manea, Management financiar în asigurări, Editura Economică, 2005.
Universitatea SPIRU HARET
34
Trezorerie netă din activităţi de exploatare (A)
Fluxuri de trezorerie din activităţi de investiţii:
plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri, construcţii şi alte active
corporale şi necorporale pe termen lung;
încasările în numerar din vânzarea de terenuri, construcţii şi alte active
corporale şi necorporale pe termen lung;
plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de
creanţă ale altor societăţi;
încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de
creanţă ale altor societăţi;
avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;
încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor
efectuate către alte părţi;
încasările în numerar din dividende, dobânzi şi asimilate;
încasări din câştiguri plasamente/investiţii.
Trezorerie netă din activităţi de investiţii (B)
Fluxuri de trezorerie din activităţi de finanţare
veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital
propriu;
plăţile în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau răscumpăra
acţiunile societăţii;
veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte
împrumuturi;
rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;
plăţile în numerar a dividendelor acţionarilor.
Trezorerie netă din activităţi de finanţare (C)
Creşterea netă a trezoreriei şi a echivalentelor de trezorerie (A+B+C)
Trezorerie şi echivalente de trezorerie la începutul perioadei
Trezorerie şi echivalente de trezorerie la finele perioadei

b) Metoda indirectă
Fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare:
rezultat net;
modificările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
ajustări pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse la activităţile
de investiţii sau de finanţare;
Trezorerie netă din activităţi de exploatare (A)
Fluxuri de trezorerie din activităţi de investiţii
plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri, construcţii şi alte active
corporale şi necorporale pe termen lung;
încasările în numerar din vânzarea de terenuri, construcţii şi alte active
corporale şi necorporale pe termen lung;
plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de
creanţă ale altor societăţi;
Universitatea SPIRU HARET
35
încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de
creanţă ale altor societăţi;
avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;
încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor
efectuate către alte părţi;
încasările în numerar din dividende, dobânzi şi asimilate.
Trezorerie netă din activităţi de investiţii (B)
Fluxuri de trezorerie din activităţi de finanţare:
veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital
propriu;
plăţile în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau răscumpăra
acţiunile societăţii;
veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte
împrumuturi;
rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;
plăţile în numerar a dividendelor acţionarilor.
Trezorerie netă din activităţi de finanţare(C)
Creşterea netă a trezoreriei şi echivalentelor de trezorerie (A+B+C)
Trezorerie şi echivalente de trezorerie la începutul perioadei:
Trezorerie şi echivalente de trezorerie la finele perioadei:
Metoda directă – exemplu
lei

Flux de numerar din activităţi de exploatare

Încasări de la clienţi 30.150


Plăţi efectuate către furnizori şi angajaţi (27.600)
Dobânzi plătite (270)
Impozite pe venit achitate (900)

Total flux de numerar net obţinut din activităţi de exploatare 1.380

lei

Flux de numerar din activităţi de investiţii

Vânzări mijloace fixe 250

Cumpărări de mijloace fixe (400)

Cumpărări de titluri (650)

Total flux de numerar net folosit pentru activităţi de investiţii (800)


Universitatea SPIRU HARET
36
lei

Flux de numerar din operaţiuni de finanţare

Dividende plătite (500)

Credite bancare contractate 700


Restituiri credite (100)

Total flux de numerar net obţinut din activităţi de finanţare 100

Creştere netă de numerar în cursul exerciţiului 680

Numerar la începutul perioadei 1.400

Numerar la sfârşitul perioadei 2.080

Standardul IAS 7 recomandă utilizarea metodei directe, mai uşor de înţeles de


către utilizatori şi permiţând obţinerea de informaţii utile pentru estimarea fluxurilor
viitoare de trezorerie.
Metoda directă prezintă şi un avantaj oferind informaţii mai exacte. Dar prezintă
şi un dezavantaj, şi anume, necesitatea unui efort susţinut din partea utilizatorilor.

SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE


la data de 31 decembrie 20xx
pentru asigurările de viaţă- exemplu:

a) Metoda directă
Fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare:
încasările în numerar din primele brute;
încasări din câştiguri plasamente/investiţii;
plăţile în numerar privind primele de reasigurare;
plăţile în numerar privind daunele;
încasările în numerar privind daunele aferente reasigurării;
plăţile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii;
plăţile în numerar către şi în numele angajaţilor;
plăţile în numerar privind comisioanele către agenţi de asigurare şi brokeri
de asigurare.
Trezorerie netă din activităţi de exploatare (A)
Fluxuri de trezorerie din activităţi de investiţii:
plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri, construcţii şi alte active
corporale şi necorporale pe termen lung;
Universitatea SPIRU HARET
37
încasările în numerar din vânzarea de terenuri, construcţii şi alte active
corporale şi necorporale pe termen lung;
plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de
creanţă ale altor societăţii;
încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de
creanţă ale altor societăţi;
avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;
încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor
efectuate către alte părţi;
încasările în numerar din dividende, dobânzi şi asimilate.
Trezorerie netă din activităţi de investiţii (B)
Fluxuri de trezorerie din activităţi de finanţare
veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital
propriu;
plăţile în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau răscumpăra
acţiunile societăţii;
veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte
împrumuturi;
rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;
plăţile în numerar a dividendelor acţionarilor.
Trezorerie netă din activităţi de finanţare(C)
Creşterea netă a trezoreriei şi echivalentelor de trezorerie (A+B+C)
Trezorerie şi echivalente de trezorerie la începutul perioadei:
Trezorerie şi echivalente de trezorerie la finele perioadei:
b) Metoda indirectă
Fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare:
rezultat net;
modificările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
ajustări pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse la activităţile
de investiţii sau de finanţare.
Trezorerie netă din activităţi de exploatare (A)
Fluxuri de trezorerie din activităţi de investiţii:
plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri, construcţii şi alte active
corporale şi necorporale pe termen lung;
încasările în numerar din vânzarea de terenuri, construcţii şi alte active
corporale şi necorporale pe termen lung;
plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de
creanţă ale altor societăţii;
încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de
creanţă ale altor societăţi;
avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;
încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor
efectuate către alte părţi;
încasările în numerar din dividende, dobânzi şi asimilate.
Universitatea SPIRU HARET
38
Trezorerie netă din activităţi de investiţii (B)
Fluxuri de trezorerie din activităţi de finanţare:
veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital
propriu;
plăţile în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau răscumpăra
acţiunile societăţii;
veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte
împrumuturi;
rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;
plăţile în numerar a dividendelor acţionarilor.
Trezorerie netă din activităţi de finanţare (C)
Creşterea netă a trezoreriei şi echivalentelor de trezorerie (A+B+C)
Trezorerie şi echivalente de trezorerie la începutul perioadei
Trezorerie şi echivalente de trezorerie la finele perioadei

SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE


la data de 31 decembrie 20xx
pentru brokerii de asigurare – exemplu
a) Metoda directă
Fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare:
încasări în numerar din comisioane privind primele de asigurare;
încasări în numerar din prime de asigurare intermediate;
încasări în numerar din regularizări privind daunele (încasări sume
gestionate pe bază de mandat, de la asigurători);
plăţi în numerar privind primele de asigurare către asigurători;
plăţi în numerar privind regularizările de daune (despăgubirile) (plăţi de
sume gestionate pe bază de mandat, în favoarea păgubiţilor);
plăţile în numerar către şi în numele angajaţilor;
plăţi în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii;
plăţi în numerar privind taxe, impozite, penalităţi.
Trezorerie netă din activitatea de exploatare (A)
Fluxuri de trezorerie din activităţi de investiţii:
încasări în numerar din vânzarea de terenuri, construcţii şi alte active
corporale şi necorporale;
încasări în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de
creanţă ale altor societăţi;
încasări în numerar din câştiguri, plasamente/investiţii;
încasări în numerar din dividende, dobânzi şi asimilate;
încasări în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate
către alte părţi;
avansuri în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;
plăţi în numerar pentru achiziţionarea de terenuri, construcţii şi alte active
corporale şi necorporale;
Universitatea SPIRU HARET
39
plăţi în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de
creanţă ale altor societăţi;
Trezorerie netă din activitatea de investiţii (B)
Fluxuri de trezorerie din activităţi de finanţare:
încasări în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital
propriu;
încasări în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte
împrumuturi;
plăţi în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau răscumpăra acţiunile
societăţii;
plăţi în numerar a dividendelor acţionarilor;
plăţi în numerar a unor sume împrumutate.
Trezorerie netă din activităţi de finanţare (C)
Creşterea netă a trezoreriei şi a echivalentelor de trezorerie (A+B+C)
Trezorerie şi echivalente de trezorerie la începutul perioadei
Trezorerie şi echivalente de trezorerie la finele perioadei

b) Metoda indirectă
Fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare:
rezultat net;
modificările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
ajustări pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse la activităţile
de investiţii sau de finanţare.
Trezorerie netă din activităţi de exploatare (A)
Fluxuri de trezorerie din activităţi de investiţii:
plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri, construcţii şi alte active
corporale şi necorporale pe termen lung;
încasările în numerar din vânzarea de terenuri, construcţii şi alte active
corporale şi necorporale pe termen lung;
plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de
creanţă ale altor societăţi;
încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de
creanţă ale altor societăţi;
avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;
încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor
efectuate către alte părţi;
încasările în numerar din dividende, dobânzi şi asimilate.
Trezorerie netă din activităţi de investiţii (B)
Fluxuri de trezorerie din activităţi de finanţare:
veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital
propriu;
plăţile în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau răscumpăra
acţiunile societăţii;

Universitatea SPIRU HARET


40
veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte
împrumuturi;
rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;
plăţile în numerar a dividendelor acţionarilor.
Trezorerie netă din activităţi de finanţare (C)
Creşterea netă a trezoreriei şi a echivalenţelor de trezorerie (A+B+C)
Trezorerie şi echivalente de trezorerie la începutul perioadei
Trezorerie şi echivalente de trezorerie la finele perioadei

I.3.2.5. Politici contabile şi notele explicative la situaţiile financiare

Politici contabile

Definiţie
Politicile contabile reprezintă principiile, bazele, convenţiile,
regulile şi practicile specifice aplicate de o entitate la întocmirea şi prezentarea
situaţiilor financiare anuale.
Conducerea fiecărei entităţi trebuie să stabilească politici contabile pentru toate
operaţiunile derulate.
Aceste politici trebuie elaborate având în vedere specificul activităţii, de către
specialişti în domeniul economic şi tehnic, cunoscători ai activităţii desfăşurate şi ai
strategiei adoptate de entitate.
Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea, prin
situaţiile financiare anuale, a unor informaţii care trebuie să fie:
relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor;
credibile în sensul că:
» reprezintă fidel, activele, datoriile, poziţia financiară şi
profitul sau pierderea entităţii;
» sunt neutre;
» sunt prudente;
» sunt complete sub toate aspectele semnificative.
Modificarea politicilor contabile este permisă doar dacă este cerută de lege sau
are ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile
entităţii.

Notele explicative
Notele explicative trebuie:
să prezinte informaţii despre reglementările contabile care au stat
la baza întocmirii situaţiilor financiare anuale şi despre politicile
contabile folosite;
să ofere informaţii suplimentare care nu sunt prezentate în bilanţ,
contul de profit şi pierdere şi, după caz, în situaţia modificărilor
capitalurilor proprii sau situaţia fluxurilor de trezorerie, dar sunt
relevante pentru înţelegerea
Universitatea SPIRUoricărora
HARET dintre acestea.
41
Notele explicative conţin informaţii suplimentare, relevante pentru necesităţile
utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute. Notele
explicative din cadrul situaţiilor financiare trebuie prezentate într-o manieră
sistematică. Fiecare element semnificativ al bilanţului, contului de profit şi pierdere,
situaţiei fluxurilor de trezorerie şi al situaţiei modificărilor capitalului propriu trebuie
să fie însoţit de o trimitere la nota care cuprinde informaţii legate de acel element
semnificativ. Asigurătorii trebuie să prezinte în notele explicative ale situaţiilor
financiare anuale modalitatea de alocare a elementelor de activ şi pasiv, de venituri şi
cheltuieli şi principiile care stau la baza determinării cheilor de repartiţie pentru acele
elemente ce nu pot fi alocate direct.
Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de cât ori
este necesar, pentru buna lor înţelegere:
• numele societăţii care face raportarea;
• faptul că situaţiile financiare sunt proprii societăţii şi nu grupului;
• data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile
financiare;
• moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare;
• exprimarea cifrelor incluse în raportare (ex. mii lei).
Notele explicative trebuie să prezinte politicile contabile adoptate de către
societate pentru a determina valorile elementelor din bilanţ, ale profitului sau
pierderii aferente fiecărui exerciţiu financiar, ale fluxurilor de trezorerie şi ale
modificărilor capitalului propriu. În acest sens, se vor menţiona următoarele:
• dacă imobilizările sunt incluse în situaţiile financiare la costul istoric,
la valoarea reevaluată sau la valoarea ajustată la inflaţie, determinată
potrivit IAS 29;
• politicile contabile specifice adoptate, adecvate pentru a permite o
corectă înţelegere a situaţiilor financiare.
Notele explicative trebuie să conţină următoarele informaţii:
capitalul social;
obligaţiuni;
evoluţia capitalului propriu;
provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;
informaţii privind datoriile;
garanţii şi alte obligaţii contractuale financiare;
informaţii privind anumite elemente de cheltuieli;
detalii privind impozitul pe profit;
detalii privind salarizarea administratorilor şi directorilor;
detalii privind salariaţii;
alte aspecte.
În notele explicative trebuie cuprinse, de asemenea, următoarele informaţii:
denumirea şi sediul social ale fiecăreia dintre societăţile în care
entitatea deţine fie direct, fie printr-o persoană care acţionează în
nume propriu, dar în contul entităţii, interese de participare
reprezentând un procent de capital de cel puţin 20%, prezentând:
Universitatea SPIRU HARET
42
proporţia de capital deţinută, valoarea capitalului şi rezervelor şi
profitul sau pierderea societăţii respective pentru ultimul exerciţiu
financiar pentru care au fost aprobate situaţiile financiare anuale.
Informaţiile privind capitalul şi rezervele şi profitul sau pierderea
societăţii în care se deţine interesul de participare pot fi omise dacă
sunt doar de o importanţă neglijabilă;
denumirea, sediul principal sau sediul social şi forma juridică ale
fiecăreia dintre societăţile la care entitatea este asociată cu
răspundere nelimitată. Aceste informaţii pot fi omise dacă sunt doar
de o importanţă neglijabilă.

În notele explicative vor fi, de asemenea, prezentate următoarele informaţii:

I. Pentru asigurările generale se vor indica:


1. primele brute subscrise;
2. primele brute încasate;
3. cheltuielile cu daunele brute;
4. cheltuielile de exploatare brute;
5. soldul de reasigurare.
Aceste sume trebuie prezentate separat pentru asigurarea directă şi acceptările
în reasigurare, atunci când valorile reprezintă cel puţin 10% din suma totală a
primelor brute subscrise. În plus, în cadrul asigurării directe, se vor prezenta
următoarele clase de asigurări:
asigurări de accidente;
asigurări de sănătate;
asigurări de mijloace de transport terestru, altele decât cele feroviare;
asigurări de mijloace de transport feroviar;
asigurări de mijloace de transport aeriene;
asigurări de mijloace de transport maritim, lacustru şi fluvial;
asigurări de bunuri în tranzit;
asigurări de incendiu şi calamităţi naturale;
asigurări de bunuri;
asigurări de răspundere civilă pentru autovehicule;
asigurări de răspundere civilă pentru mijloacele de transport aerian;
asigurări de răspundere civilă pentru mijloacele de transport maritim,
lacustru şi fluvial;
asigurări de răspundere civilă generală;
asigurări de credite;
asigurări de garanţii;
asigurări de pierderi financiare;
asigurări de protecţie juridică;
asigurări de asistenţă a persoanelor aflate în dificultate în cursul deplasărilor
sau absenţelor de la domiciliu ori de la locul de reşedinţă permanentă.

Universitatea SPIRU HARET


43
II. Pentru asigurarea de viaţă, se vor indica:
1. Primele brute subscrise, separat pentru asigurarea directă şi
acceptările în reasigurare atunci când aceste acceptări reprezintă cel
puţin 10% din suma totală a primelor brute şi, în continuare, în cadrul
asigurării directe, următoarele elemente:
a) i) prime individuale;
ii) prime cu titlu de contract de grup;
b) i) prime periodice;
ii) prime unice;
c) i) prime de contract fără participare la beneficii;
ii) prime de contract cu participare la beneficii;
iii) prime de contract atunci când riscul din plasamente este
suportat de către asiguraţi.
2. Soldul de reasigurare.
III. În toate cazurile, pentru sumele care depăşesc 5% din suma totală a primelor
brute subscrise, în notele explicative trebuie să se prezinte suma totală a primelor
brute în asigurarea directă provenind din contractele încheiate de societate:
− pe teritoriul României;
− în statele membre ale Uniunii Europene;
− în alte ţări.
Indicarea sumelor corespunzătoare nu este necesară atunci când ele nu
depăşesc 5% din suma totală a primelor brute subscrise.
Societăţile trebuie să indice în notele explicative suma comisioanelor aferente
asigurării directe înregistrate în timpul exerciţiului financiar (comisioanele de orice
natură şi, în special, comisioanele de achiziţie, reînnoire, încasare şi de administrare a
portofoliului).
Brokerii de asigurare prezintă, în notele explicative, informaţii privind cifra de
afaceri, cu prezentarea veniturilor din activitatea de brokeraj defalcate pe segmente
de activităţi şi pe categorii de asigurări.

I.3.3. Principii şi reguli contabile


A. Principiile contabile generale
Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează în
conformitate cu principiile contabile generale, conform contabilităţii de angajament.
Astfel, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când
tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul
său este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în contabilitate şi raportate în situaţiile
financiare ale perioadelor aferente.

a. Principiul continuităţi activităţii


Acest principiu presupune că societatea îşi continuă în mod normal
funcţionarea într-un viitor previzibil, fără a intra în imposibilitatea continuării
activităţii sau fără reducerea semnificativă a acesteia. Dacă administratorii societăţii
au luat cunoştinţă de unele elemente de nesiguranţă legate de anumite evenimente
Universitatea SPIRU HARET
44
care pot duce la imposibilitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste elemente
trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situaţiile financiare nu sunt
întocmite pe baza principiului continuităţii, această informaţie trebuie prezentată
împreună cu explicaţii privind modul de întocmire a raportării financiare respective
şi motivele ce au stat la baza deciziei conform căreia societatea nu îşi mai poate
continua activitatea.
b. Principiul permanenţei metodelor
Acest principiu presupune continuitatea aplicării aceloraşi reguli şi norme privind
evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor deţinute de societate
şi a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile.
Modificările politicii contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege, de
un standard contabil sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile
referitoare la operaţiunile societăţii. Este necesară menţionarea în notele explicative a
oricăror modificări ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii să poată aprecia:
dacă noua politică contabilă a fost aleasă în mod adecvat;
efectul modificării asupra rezultatelor raportate ale perioadei;
tendinţa reală a rezultatelor activităţii societăţii.
c. Principiul prudenţei
Evaluarea trebuie făcută pe o bază prudentă şi în special:
se vor lua în considerare numai profiturile obţinute până la data încheierii
exerciţiului financiar;
trebuie să se ţină cont de toate datoriile apărute în cursul exerciţiului
financiar curent sau al unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin
evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia;
se va ţine cont de toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale care au
luat naştere în cursul exerciţiului financiar încheiat sau pe parcursul unui
exerciţiu financiar anterior, chiar dacă asemenea obligaţii sau pierderi apar
între data încheierii exerciţiului financiar şi data întocmirii bilanţului;
se va ţine cont de toate deprecierile, indiferent dacă rezultatul exerciţiului
financiar este profit sau pierdere.

d. Principiul independenţei exerciţiului


Se vor lua în considerare toate veniturile şi cheltuielile corespunzătoare
exerciţiului financiar pentru care se face raportarea, fără a se ţine seama de data
încasării sumelor sau a efectuării plăţilor.
e. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv 5
În vederea stabilirii sumei totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ se va
determina separat valoarea aferentă fiecărui element individual de activ sau de pasiv.
f. Principiul intangibilităţii
Bilanţul de deschidere al unui exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu
bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent.

5
Directiva a IV-a a CEE Universitatea
art.31 pct.1 e).SPIRU HARET
45
g. Principiul necompensării
Orice compensare între elementele de activ şi de pasiv sau între elementele de
venituri şi cheltuieli este interzisă.
Compensări între creanţele şi datoriile unei entităţi faţă de acelaşi agent
economic se pot efectua cu respectarea prevederilor legale şi întotdeauna numai după
înregistrarea în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor la valoarea integrală.

h. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului


Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilanţ şi din contul de profit şi
pierdere se face ţinând seama de fondul economic al tranzacţiilor sau al operaţiunii
raportate şi nu numai de forma juridică a acestora.

i. Principiul pragului de semnificaţie


Elementele din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere care sunt precedate de
cifre arabe pot fi combinate într-un singur element în situaţiile financiare dacă:
(a) acestea au o valoare nesemnificativă;
(b) o astfel de combinare oferă un nivel mai mare de claritate, cu condiţia ca
elementele astfel combinate să fie prezentate separat în notele explicative.
În cazul asigurătorilor, combinarea nu este permisă pentru elementele din bilanţ
privind rezervele tehnice şi elementele din contul de profit şi pierdere indicate la para-
grafele cu una sau mai multe litere mici, cu excepţia poziţiilor I(1), I(4), II(1), (5), (6).

Abateri de la principiile contabile


Abaterile de la aceste principii generale vor fi permise numai în cazuri
excepţionale. Asemenea abateri se vor prezenta în notele explicative. De asemenea,
se vor prezenta motivele pentru care au avut loc aceste abateri şi o evaluare a
efectului acestora asupra activelor, pasivelor, poziţiei financiare şi profitului sau
pierderii entităţii.

B. Reguli generale de evaluare


Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează, în general, pe
baza principiului costului de achiziţie sau costului de producţie.
În conformitate cu prevederile Secţiunii 7 Reguli de evaluare, din Ordinul
nr. 3129 din 21.12.2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene specifice domeniului asigurărilor, pentru evaluarea elementelor
din bilanţ, se stabilesc următoarele reguli:
r1) la data intrării în gestiunea entităţii bunurile se evaluează şi se
înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, denumită valoare contabilă, care
se stabileşte astfel:
la cost de achiziţie – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
la cost de producţie – pentru bunurile produse în entitate;
la valoarea de aport stabilită în urma evaluării – pentru bunurile
reprezentând aport la capitalul social;
la valoarea justă pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit.
Universitatea SPIRU HARET
46
În cazurile în care evaluarea se face la valoarea de aport şi respectiv, valoarea
justă, se substituie costului de achiziţie.

Definiţie
Prin valoare justă se înţelege suma pentru care un activ ar putea fi
schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei
tranzacţii, cu preţul determinat obiectiv.
Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde:
preţul de cumpărare;
taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care
entitatea le poate recupera de la autorităţile fiscale);
cheltuielile de transport şi manipulare;
alte cheltuieli care pot fi atribuibile bunurilor respective.

Observaţie:

Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de


achiziţie.
Costul de producţie al unui bun cuprinde:
costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile;
cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului.
Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, precum şi costul de
producţie al imobilizărilor cuprind:
cheltuielile directe aferente producţiei şi anume: materiale directe,
energie consumată în scopuri tehnologice, manopera directă şi alte
cheltuieli directe de producţie;
cota cheltuielilor indirecte alocată în mod raţional ca fiind legată
de fabricaţia acestora;
poate fi inclusă o proporţie rezonabilă din cheltuielile care sunt
doar indirect atribuibile bunului, în măsura în care acestea sunt
legate de perioada de producţie;
dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea achiziţiei,
construcţiei sau producţiei de active cu ciclu lung de fabricaţie
poate fi inclusă în costurile de producţie, în măsura în care aceasta
este legată de perioada de producţie. În cazul includerii dobânzii
în valoarea activelor, aceasta trebuie prezentată în notele
explicative.

Universitatea SPIRU HARET


47
Observaţie:

Exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci


sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit, astfel:
* pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie
înregistrate peste limitele normal admise;
* cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care aceste
costuri sunt necesare în procesul de producţie, anterior trecerii
într-o nouă fază de fabricaţie;
* regiile (cheltuielile) generale de administraţie care nu participă la
aducerea stocurilor în forma şi locul final;
* costurile de desfacere.

Definiţie

Prin activ cu ciclu lung de fabricaţie se înţelege un activ


care necesită o perioadă substanţială de timp pentru a fi gata în vederea utilizării sau
pentru vânzare.
r2) evaluarea elementelor deţinute cu ocazia inventarierii se face la valoarea
actuală a fiecărui element, denumită şi valoare de inventar, stabilită în funcţie de
utilitatea bunului şi preţul pieţei.
r3) la încheierea exerciţiului financiar, elementele de activ şi de pasiv de
natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea
de intrare, pusă de acord cu rezultatele inventarierii.
În acest scop, valoarea de intrare sau contabilă se compară cu valoarea stabilită
pe baza inventarierii, denumită valoare de inventar astfel:
⇒ pentru elementele de activ, diferenţele constatate în minus între
valoarea de inventar şi valoarea contabilă netă a elementelor de activ
se înregistrează în contabilitate pe seama unei amortizări
suplimentare, în cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea
este ireversibilă sau se efectuează o ajustare pentru depreciere sau
pierdere de valoare, atunci când deprecierea este reversibilă, aceste
elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare.
⇒ pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferenţele
constatate în plus între valoarea stabilită la inventariere şi valoarea
de intrare se înregistrează în contabilitate pe seama elementelor
corespunzătoare de datorii;

Universitatea SPIRU HARET


48
Definiţie
Prin valoare contabilă netă se înţelege valoarea de intrare, mai
puţin amortizarea şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate.
La încheierea exerciţiului financiar:
elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte
elemente asimilate, cum sunt acreditivele şi depozitele bancare,
creanţe şi datorii în valută) trebuie evaluate şi raportate utilizându-se
cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României şi
valabil la data încheierii exerciţiului financiar. Diferenţele de curs
valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de la data
înregistrării creanţelor sau datoriilor în valută sau cursul la care au
fost raportate în situaţiile financiare anterioare şi cursul de schimb
de la data încheierii exerciţiului financiar, se înregistrează la venituri
sau cheltuieli financiare, după caz;
pentru creanţele şi datoriile, exprimate în lei, a căror decontare se
face în funcţie de cursul unei valute, eventualele diferenţe favorabile
sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora se înregistrează
la venituri sau cheltuieli financiare. Determinarea diferenţelor de
valoare se efectuează similar prevederilor de la punctul anterior;
elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate
la cost istoric (imobilizări, stocuri) trebuie evaluate utilizându-se
cursul de schimb de la data efectuării tranzacţiei;
elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valută înregistrate
la valoarea justă trebuie evaluate utilizându-se cursul de schimb
existent în momentul determinării valorilor respective.

Definiţie
Prin elemente monetare se înţeleg disponibilităţile băneşti şi
activele/datoriile de primit/de plătit în sume fixe sau determinabile.
r4) la data ieşirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evaluează
şi se scad din gestiune la valoarea lor contabilă.

I.3.4. Raportul administratorilor


Consiliul de administraţie elaborează pentru fiecare exerciţiu financiar un
raport, denumit raportul administratorilor, care cuprinde cel puţin o prezentare
fidelă a dezvoltării şi performanţei activităţilor entităţii şi a poziţiei sale financiare,
împreună cu o descriere a principalelor riscuri şi incertitudini cu care se confruntă.
Prezentarea de mai sus este o analiză echilibrată şi cuprinzătoare a dezvoltării
şi performanţei activităţilor entităţii şi a poziţiei sale financiare, corelată cu dimen-
siunea şi complexitatea activităţilor.
În măsura în care este necesar pentru a înţelege dezvoltarea entităţii,
performanţa sau poziţia sa financiară analiza
Universitatea SPIRUcuprinde
HARETindicatori financiari şi atunci
49
când este cazul, indicatori nefinanciari-cheie de performanţă, relevanţi pentru
activităţi specifice, inclusiv informaţii despre aspecte privind mediul înconjurător şi
angajaţi.
În furnizarea analizei sale, raportul administratorilor include, atunci când este
cazul, referiri şi explicaţii suplimentare privind sumele raportate în situaţiile
financiare anuale.
Raportul administratorilor oferă, de asemenea, informaţii despre:
evenimente importante care au apărut după sfârşitul exerciţiului
financiar;
dezvoltarea previzibilă a entităţii;
activităţile din domeniul cercetării şi dezvoltării;
informaţii privind achiziţiile propriilor acţiuni şi anume:
» motivele achiziţiilor efectuate în cursul exerciţiului financiar;
» numărul şi valoarea acţiunilor achiziţionate şi înstrăinate în
cursul exerciţiului financiar şi proporţia din capitalul
subscris pe care acestea o reprezintă;
» în cazul achiziţiei şi înstrăinării cu titlu oneros, contra-
valoarea acţiunilor;
» numărul şi valoarea nominală a tuturor acţiunilor achiziţio-
nate şi deţinute de entitate şi proporţia din capitalul subscris
pe care acestea o reprezintă;
existenţa de sucursale ale entităţii;
utilizarea de către entitate de instrumente financiare, în cazul în care
sunt semnificative pentru evaluarea activelor sale, datoriilor, poziţiei
financiare şi a profitului sau pierderii:
» obiectivele şi politicile entităţii în materie de gestiune a riscului
financiar, inclusiv politica sa de acoperire împotriva riscurilor
pentru fiecare tip major de tranzacţie previzionată pentru care se
utilizează contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor;
» expunerea entităţii la riscul de preţ, riscul de credit, riscul de
lichiditate şi la riscul fluxului de trezorerie.
Scopul acestor prezentări este de a furniza informaţii care să ajute la înţelegerea
mai bună a semnificaţiei instrumentelor financiare bilanţiere sau extrabilanţiere
asupra situaţiei financiare a unei entităţi, rezultatelor activităţii ei şi fluxurilor de
trezorerie şi de a ajuta în evaluarea sumelor, a momentului apariţiei şi a gradului de
siguranţă a fluxurilor de trezorerie viitoare asociate cu acele instrumente.
Prezentările cerute oferă informaţii pentru a-i ajuta pe utilizatorii situaţiilor
financiare în evaluarea gradului de risc aferent instrumentelor financiare, recunoscute
sau nu în bilanţ.
Tranzacţiile cu instrumente financiare pot avea ca rezultat pentru o entitate
asumarea sau transferarea către alte părţi a unuia sau mai multora dintre riscurile
financiare descrise mai jos.
Riscul de piaţă cuprinde trei tipuri de risc:
riscul valutar – este riscul ca valoarea unui instrument financiar să
fluctueze din cauza variaţiilor cursului de schimb valutar;
Universitatea SPIRU HARET
50
riscul ratei dobânzii la valoarea justă – este riscul ca valoarea unui
instrument financiar să fluctueze din cauza variaţiilor ratelor de piaţă
ale dobânzii;
riscul de preţ – este riscul ca valoarea unui instrument financiar să
fluctueze ca rezultat al schimbării preţurilor pieţei, chiar dacă aceste
schimbări sunt cauzate de factori specifici instrumentelor
individuale sau emitentului acestora, sau factori care afectează toate
instrumentele tranzacţionale pe piaţă.
Termenul „risc de piaţă” încorporează nu numai potenţialul de pierdere, dar şi
cel de câştig.
Riscul de credit este riscul ca una dintre părţile instrumentului financiar să nu
execute obligaţia asumată, cauzând celeilalte părţi o pierdere financiară.
Riscul de lichiditate (numit şi riscul de finanţare) este riscul ca o entitate să
întâlnească dificultăţi în procurarea fondurilor necesare pentru îndeplinirea
angajamentelor aferente instrumentelor financiare. Riscul de lichiditate poate rezulta
din incapacitatea de a vinde repede un activ financiar la o valoare apropiată de
valoarea sa justă.
Riscul ratei dobânzii la fluxul de trezorerie este riscul ca fluxurile de
trezorerie viitoare să fluctueze din cauza variaţiilor ratelor de piaţă ale dobânzii. De
exemplu, în cazul unui instrument de împrumut cu rata variabilă, astfel de fluctuaţii
constau în schimbarea ratei dobânzii efective a instrumentului financiar, fără o
schimbare corespondentă a valorii sale juste.
O entitate trebuie să prezinte obiectivele şi politicile de gestionare a riscului,
inclusiv politicile de acoperire a acestuia.
În cazul entităţilor ale căror valori mobiliare (în totalitate sau o parte din aceste
titluri) sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată şi care fac obiectul unei
oferte publice de preluare, astfel cum aceasta este definită în legislaţia în vigoare
privind piaţa de capital, raportul administratorilor trebuie să cuprindă următoarele
informaţii detaliate despre:
deţinerile semnificative directe şi indirecte de acţiuni (inclusiv deţinerile
indirecte prin structuri piramidale şi deţineri încrucişate de acţiuni, aşa cum
acestea sunt definite în reglementările în vigoare privind piaţa de capital);
deţinătorii oricăror valori mobiliare cu drepturi speciale de control şi o
descriere a acestor drepturi;
orice restricţii privind drepturile de vot, cum ar fi limitările drepturilor de
vot ale deţinătorilor unui procent stabilit sau număr de voturi, termenele de
exercitare a drepturilor de vot sau sistemele prin care, cooperând cu
entitatea, drepturile financiare ataşate valorilor mobiliare sunt separate de
deţinerea de valori mobiliare;
regulile care prevăd numirea sau înlocuirea membrilor consiliului de
administraţie şi modificarea actelor constitutive ale entităţii;
puterile membrilor consiliului de administraţie şi, în special, cele
referitoare la emiterea sau răscumpărarea de acţiuni.

Universitatea SPIRU HARET


51
Informaţiile de mai sus vor fi prezentate într-o secţiune distinctă a raportului
administratorilor, referitoare la guvernanţa corporativă. De asemenea, o entitate ale
cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, astfel
cum aceasta este definită în legislaţia în vigoare privind piaţa de capital, va include în
cadrul aceleiaşi secţiuni referitoare la guvernanţa corporativă o declaraţie care va
cuprinde cel puţin următoarele informaţii:
a) o trimitere la:
codul de guvernanţă corporativă care se aplica entităţii, şi/sau codul de
guvernanţă corporativă pe care entitatea a decis să-l aplice voluntar. Entitatea
va indica prevederile care sunt disponibile public; şi/sau
toate informaţiile referitoare la practicile de guvernanţă corporativă aplicate
în plus faţă de cerinţele legislaţiei naţionale. În acest caz, entitatea va face
disponibile public practicile sale de guvernanţă corporativă;
b) în măsura în care, potrivit legislaţiei naţionale, entitatea se îndepărtează de la
codul de guvernanţă corporativă care i se aplică sau pe care a ales să-l aplice, ea va
prezenta acele părţi neaplicate din cod şi motivele neaplicării;
c) o descriere a principalelor caracteristici ale controlului intern şi a sistemelor de
management a riscurilor, în relaţie cu procesul de raportare financiară;
d) modul de desfăşurare a adunării generale a acţionarilor şi atribuţiile-cheie ale
acesteia, ca şi o descriere a drepturilor acţionarilor şi a modului cum acestea pot fi
exercitate;
e) structura şi modul de operare a organelor de administraţie, conducere şi
supraveghere şi ale comitetelor acestora.

Membrii organelor de administraţie, conducere şi supraveghere ale entităţii au


obligaţia colectivă de a asigura ca situaţiile financiare anuale şi raportul
administratorilor sunt întocmite şi publicate în conformitate cu legislaţia naţională.
Raportul administratorilor se va aproba de consiliul de administraţie şi se va
semna în numele acestuia de preşedintele consiliului.

I.3.5. Auditul financiar


Societăţile de asigurare, asigurare-reasigurare şi de reasigurare, brokerii de
asigurare şi/sau reasigurare au obligaţia auditării situaţiilor financiare anuale, potrivit
legii.
Brokerii de asigurare şi/sau reasigurare care la data bilanţului depăşesc limitele
a două dintre următoarele 3 criterii, denumite în continuare criterii de mărime:
■ total active: 3.650.000 euro;
■ cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro;
■ număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50, au obligaţia
auditării situaţiilor financiare anuale.
Brokerii de asigurare şi/sau reasigurare care la data bilanţului nu depăşesc
limitele a două dintre criteriile de mărime prevăzute la alineatul anterior, au obligaţia
verificării situaţiilor financiare anuale, potrivit legii.

Universitatea SPIRU HARET


52
Auditorul financiar va întocmi un raport anual, însoţit de opinia sa, din care să
rezulte dacă situaţiile financiare prezintă o imagine fidelă a poziţiei financiare, a
performanţei financiare, a fluxurilor de trezorerie şi a celorlalte informaţii referitoare
la activitatea desfăşurată, conform standardelor profesionale publicate de Camera
Auditorilor Financiari din România.
De asemenea, auditorul financiar va analiza practicile şi procedurile controlului
şi auditului intern şi dacă consideră că acestea nu sunt corespunzătoare, va face
recomandări asigurătorului pentru remedierea lor şi va furniza, la solicitarea Comisiei
de Supraveghere a Asigurărilor, orice detalii, clarificări, explicaţii referitoare la
datele cuprinse în situaţiile financiare ale asigurătorului.
Pe perioada îndeplinirii atribuţiilor sale legale, auditorul are obligaţia să
raporteze Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor despre orice faptă sau decizie de
care a luat cunoştinţă despre orice act sau fapt, în legătură cu asigurătorul ori cu
entităţile care intră în perimetrul de consolidare, care6 :
■ constituie o încălcare a legii şi/sau a reglementărilor ori a actelor
emise în aplicarea acesteia, prin care sunt stabilite condiţiile de
autorizare şi de desfăşurare a activităţii asigurătorului;
■ este de natură să afecteze situaţia patrimonială a asigurătorului sau
buna sa funcţionare;
■ poate conduce la un refuz din partea auditorului de a-şi exprima
opinia asupra situaţiilor financiare ale asigurătorului sau la
exprimarea de către acesta a unei opinii cu rezerve.
Auditorul financiar are obligaţia de a raporta Comisiei de Supraveghere a
Asigurărilor cu privire la orice fapte sau decizii de care ia cunoştinţă în timpul ori pe
perioada auditului la un asigurător care are legături strânse rezultate dintr-o relaţie de
control cu asigurătorii sau reasigurătorii la care el efectuează auditul.
Comisia de Supraveghere a Asigurărilor informează Camera Auditorilor
Financiari din România, cu privire la orice încălcare a prevederilor de către auditor, în
vederea luării de către aceasta a măsurilor necesare pentru remedierea acestor încălcări.

I.3.6. Aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare şi a raportului anual al


societăţii
Cu minimum 15 zile înaintea adunării generale a asociaţilor sau acţionarilor la
care se discută şi aprobă situaţiile financiare anuale societatea are obligaţia:
• să trimită o copie a situaţiilor financiare anuale ale societăţii, aprobate de
consiliul de administraţie, împreună cu raportul administratorilor şi
raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare respective, denumite
generic „raportul anual”, tuturor asociaţilor sau acţionarilor; sau
• să notifice tuturor asociaţilor sau acţionarilor că raportul anual este
disponibil la societate, gratuit, la cerere.

6
Ordonanţa de urgenţă nr. 201/2005 din 22 decembrie 2005, pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor,
Universitatea
publicată în Monitorul Oficial, Partea SPIRU
I, nr. 1191 din HARET
29 decembrie 2005.
53
Situaţiile financiare ale societăţii, aprobate de consiliul de administraţie,
însoţite de raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi a
raportului auditorilor vor fi supuse spre aprobare de către adunarea generală a
asociaţilor sau acţionarilor.
Câte o copie a situaţiilor financiare ale societăţii, aprobate de consiliul de
administraţie, a raportului administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv,
precum şi a raportului auditorilor asupra situaţiilor financiare vor fi trimise de
consiliul de administraţie în termenul prevăzut de lege la Comisia de Supraveghere a
Asigurărilor, la direcţia teritorială a Ministerului Finanţelor Publice unde societatea
este înregistrată şi la Registrul Comerţului şi vor fi publicate în Monitorul Oficial al
României, Partea a IV-a în termenul prevăzut de lege.

I.3.7. Publicarea raportului anual al societăţii


Raportul anual va fi disponibil, tuturor asociaţilor sau acţionarilor, la cerere.
În termen de două zile de la primirea cererii, o copie de pe raportul anual va fi
disponibilă pentru consultare la sediul social al firmei.
Rapoartele anuale vor fi distribuite gratuit pentru asociaţi sau acţionari, iar
pentru alte persoane interesate, preţul raportului anual nu trebuie să depăşească costul
administrativ al acestuia.
Asigurătorii autorizaţi să practice activitatea de asigurări generale şi/sau
activitatea de asigurări de viaţă au obligaţia 7 , să publice anual un raport care să
permită accesul liber şi neîngrădit al publicului larg, al asiguraţilor şi potenţialilor
asiguraţi la informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de asigurători în cursul
unui exerciţiu financiar.
Raportul anual publicat de către asigurători în conformitate cu prevederile
Legii nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie să conţină cel
puţin următoarele informaţii: 8
denumirea asigurătorului şi forma juridică;
numărul de ordine din Registrul asigurătorilor, reasigurătorilor şi
intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări;
adresa sediului social al asigurătorului;
prezentarea structurii acţionariatului şi a managementului asigurătorului
însoţită de raportul scurt al administratorilor;
prezentarea categoriilor şi claselor de asigurare practicate;
informaţii generale privind produsele de asigurare şi deducerile prevăzute
de legislaţia fiscală care se aplică contractelor de asigurare;
prezentarea reţelei şi a canalelor de distribuţie a produselor de asigurare
practicate;

7
Conform cu prevederile art. 20 alin. (3) lit. h) din Legea nr. 32/2000 privind
activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările
ulterioare.
8
Ordin nr. 113119/2006 pentru punerea în aplicare a Normelor privind informaţiile
minime care trebuie publicate anual de către asigurători.
Universitatea SPIRU HARET
54
prezentarea reprezentanţelor de despăgubiri, a reţelei de asistenţă şi a
situaţiilor anuale regularizate în concordanţă cu bilanţul contabil în cazul
asigurătorilor care practică clasa de asigurare nr. 10 lit. B din anexa nr. 1
la Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, exclusiv
răspunderea transportatorului, şi clasa nr. 18 „Asigurări de asistenţă a
persoanelor aflate în dificultate în cursul deplasărilor sau absenţelor de la
domiciliu ori de la locul de reşedinţă permanentă”;
forma scurtă a raportului auditorului financiar extern;
informaţii generale privind: activele, obligaţiile, veniturile şi cheltuielile,
portofoliul de asigurări, numărul de contracte, a activităţii de reasigurare,
indemnizaţii datorate şi plătite, nivelul expunerii asigurătorului la riscurile
de catastrofe naturale, programul de reasigurare;
plasamentele investiţionale efectuate şi randamentul acestora, cu
menţiunea că, pentru categoria de asigurări de viaţă, acestea se vor
prezenta pentru fiecare clasă de asigurări practicată cu precizarea unor
informaţii detaliate referitoare la ţara în care sunt localizate, emitentul,
piaţa bursieră pe care se tranzacţionează, valoarea de piaţă etc.;
forma scurtă a situaţiilor financiare anuale;
legea aplicabilă contractului de asigurare;
strategii şi perspective de dezvoltare a activităţii asigurătorului.
Raportul anual trebuie publicat într-un cotidian de circulaţie naţională şi pe
site-ul asigurătorului în termen de 90 de zile de la data depunerii situaţiilor financiare
anuale la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

I.4. DOCUMENTELE JUSTIFICATIVE ŞI REGISTRELE


DE CONTABILITATE

I.4.1. Documentele justificative


Potrivit prevederilor legii contabilităţii, orice operaţiune economică efectuată
se consemnează într-un document, care stă la baza înregistrărilor în contabilitate,
dobândind astfel calitatea de document justificativ.
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate
angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a
celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz.
Orice operaţiune economică sau financiară trebuie consemnată în momentul
efectuării ei, într-un document justificativ pe baza căruia se fac înregistrările în
contabilitate.
La nivelul societăţilor de asigurare se întâlnesc următoarele documente:
documente comune şi celorlalte componente ale evidenţei
economice:
facturi;
chitanţe;
state de salarii etc.
Universitatea SPIRU HARET
55
documente specifice, legate de specificul activităţii de asigurare:
cererea de asigurare (declaraţia de asigurare);
contractul de asigurare;
poliţa de asigurare sau certificatul;
contractul de reasigurare etc.

I.4.2. Registrele de contabilitate


Registrul-jurnal, registrul-inventar şi cartea-mare, împreună cu documentele
justificative, precum şi situaţiile financiare anuale, întocmite potrivit normelor
stabilite, constituie documente contabile oficiale pentru exercitarea controlului asupra
operaţiunilor contabile efectuate şi pot fi admise ca probă în justiţie.
Înregistrarea cronologică a operaţiunilor se realizează cu ajutorul
următoarelor formulare cu caracter financiar-contabil:
documentul cumulativ sau centralizator;
nota de contabilitate;
registrul jurnal.
Înregistrarea sistematică a operaţiunilor se realizează cu ajutorul
următoarelor documente:
cartea mare;
balanţa de verificare;
registrul inventar.
Documentul cumulativ sau centralizator este documentul cu ajutorul căruia
se realizează centralizarea pe conturi sintetice a documentelor justificative ce reflectă
acelaşi gen de operaţii, grupate în ordine cronologică.
Înregistrarea în nota de contabilitate se poate face document cu document sau
în baza documentului cumulativ.
Registrele de contabilitate sunt documente contabile obligatorii în care
societăţile înregistrează periodic, cronologic şi sistematic operaţiile economice şi
financiare, consemnate în documente justificative.
Principalele registre ce se folosesc în contabilitate sunt:
registrul-jurnal;
registrul-inventar;
cartea-mare.
Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează
zilnic, în mod cronologic, operaţie cu operaţie, fără spaţii libere, toate modificările
elementelor de activ şi de pasiv ale societăţilor.
Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se
înregistrează, grupat, toate elementele deţinute inventariate de societate, conform
reglementărilor legale.
Registrul „Cartea-mare” este un document contabil obligatoriu în care se
înscriu lunar şi sistematic înregistrările efectuate în registrul-jurnal, stabilindu-se
situaţia fiecărui cont, respectiv soldul iniţial, rulajele debitoare, rulajele creditoare şi
soldurile finale pentru fiecare lună a anului curent. Registrul „Cartea-mare” conţine o
filă pentru fiecare cont sintetic utilizat de societate.
Universitatea SPIRU HARET
56
Registrul-jurnal şi Registrul-inventar se numerotează şi se şnuruiesc înainte de
depunerea la organele fiscale teritoriale pentru a fi parafate şi înregistrate.
Numerotarea filelor registrelor se va face în ordine crescătoare, iar volumele se vor
numerota în ordinea completării lor.
Pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate
se întocmeşte balanţa de verificare, cel puţin anual, la încheierea exerciţiului
financiar sau la termenele de întocmire a situaţiilor financiare periodice.
Balanţa de verificare este un document contabil care serveşte pentru
întocmirea bilanţului contabil. Cu ajutorul balanţei de verificare se verifică core-
laţiile dintre egalităţile generate de dubla înregistrare a operaţiunilor în contabilitate,
respectiv concordanţa dintre totalul înregistrărilor din registru-jurnal şi totalul
rulajelor debitoare şi creditoare din balanţă, precum şi concordanţa soldurilor finale
debitoare şi creditoare din cartea-mare şi totalul soldurilor finale debitoare şi credi-
toare din balanţă. Balanţa de verificare se întocmeşte atât pentru conturile sintetice,
cât şi pentru cele analitice. Prin intermediul balanţei de verificare analitice se verifică
concordanţa dintre conturile sintetice şi conturile analitice. Balanţa de verificare se
întocmeşte atât pentru conturile bilanţiere, cât şi pentru conturile în afara bilanţului.
Societăţile de asigurare care utilizează sistemele de prelucrare automată a
datelor au obligaţia să asigure respectarea normelor contabile şi controlul datelor
înregistrate în contabilitate.
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate se
păstrează in arhiva societăţilor timp de 10 ani, cu începere de la data încheierii
exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia ştatelor de salarii
care se păstrează timp de 50 de ani.
Documentele contabile reconstituite în condiţiile prevederilor legale, vor purta
menţiunea „reconstituit”.

I.5. INVENTARIEREA ELEMENTELOR DE ACTIV ŞI DE PASIV


Societăţile de asigurări au obligaţia să efectueze inventarierea generală a
elementelor de activ şi de pasiv deţinute la începutul activităţii, cel puţin o dată pe an
pe parcursul funcţionării sale, în cazul fuziunii sau încetării activităţii, precum şi în
alte situaţii prevăzute de lege.
Inventarierea reprezintă ansamblul operaţiunilor prin care se constată
existenţa tuturor elementelor de activ şi de pasiv, cantitativ-valoric sau numai valoric,
după caz, la data la care aceasta se efectuează.
Inventarierea are ca scop principal stabilirea situaţiei reale a bunurilor din ges-
tiunea fiecărei societăţi şi cuprinde toate elementele de activ şi de pasiv, precum şi
bunurile şi valorile deţinute cu orice titlu aparţinând altor persoane juridice sau fizice.
La începutul activităţii, inventarierea are ca obiect principal stabilirea şi
evaluarea elementelor deţinute ce constituie aportul în natură. Pe parcursul
funcţionării sale, societatea efectuează inventarierea elementelor de activ şi de pasiv,
cel puţin o dată pe an, de regulă, cu ocazia încheierii exerciţiului financiar.
Inventarierea se efectuează la locurile de existenţă, de depozitare sau păstrare a
bunurilor, prin numărare, cântărire, măsurare sau prin alte mijloace de determinare a
existentei faptice a acestora. Universitatea SPIRU HARET
57
Toate bunurile inventariate, grupate pe gestiuni şi categorii de bunuri, se
înscriu în liste de inventariere, care se semnează de către persoanele împuternicite să
efectueze inventarierea.
Bunurile aparţinând altor persoane fizice sau juridice (în custodie, consignaţie,
închiriere etc.) se inventariază şi se înscriu în liste separate. O copie de pe aceste liste
se trimite, de regulă, şi persoanei juridice sau fizice, după caz, căreia îi aparţin
bunurile respective.
Cu ocazia inventarierii, disponibilităţile şi depozitele băneşti aflate în conturi la
bănci, precum şi creanţele şi obligaţiile faţă de terţi sunt supuse, de regulă, verificării
şi confirmării pe baza extraselor de cont sau punctajelor reciproce în funcţie de
necesităţi, după caz.
Pentru toate celelalte elemente de activ şi pasiv, cu ocazia inventarierii se
verifică realitatea soldurilor conturilor respective. Pentru bunurile depreciate,
inutilizabile sau deteriorate, precum şi pentru creanţele şi obligaţiile incerte ori în
litigiu se întocmesc, de regulă, liste de inventariere separate.
Rezultatele inventarierii se consemnează într-un proces verbal de inventariere,
în care se înscriu, în principal următoarele elemente:
data întocmirii;
numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere;
numărul şi data actului de numire a comisiei de inventariere;
gestiunea inventariată;
data începerii şi terminării operaţiunii de inventariere;
rezultatele inventarierii;
concluziile şi propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor şi ale
lipsurilor constatate şi la persoanele vinovate;
propuneri de măsuri în legătură cu acestea;
volumul bunurilor depreciate;
propuneri de scoatere din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar
şi de clasare sau casare a unor stocuri;
constatări privind păstrarea, depozitarea, conservarea şi asigurarea
integrităţii bunurilor din gestiune;
alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate.
Pentru elementele de activ la care s-au constatat deprecieri, pe baza listelor de
inventariere întocmite distinct, comisia de inventariere face propuneri privind
constituirea provizioanelor pentru depreciere sau de înregistrare a unor deprecieri
suplimentare, pentru deprecierile ireversibile ale imobilizărilor, acolo unde este
cazul, arătând totodată, cauzele care au determinat aceste deprecieri.

A. Cuvinte-cheie
Reglementări contabile, cadrul juridic, CSA, IFRS, IAS, registrele de conta-
bilitate: registrul-jurnal, registrul-inventar, Cartea-mare; balanţa de verificare,
contabilitate generală sau financiară, contabilitate de gestiune, organizarea
contabilităţii, administratorul

Universitatea SPIRU HARET


58
B. Întrebări de evaluare a cunoştinţelor
1. Care este cadrul juridic care reglementează activitatea societăţilor de asigurare-
reasigurare?
2. Cum se ţine contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută?
3. Care sunt obligaţiile societăţilor de asigurare – reasigurare cu privire la
organizarea şi conducerea contabilităţii?
4. Care este rolul administratorului în conducerea unei societăţi de asigurare-reasigurare?
5. Care sunt variantele de organizare şi de conducere a unei societăţi de asigurare-
reasigurare?
6. Ce prevede Legea nr. 82/1991, republicată, cu privire la organizarea şi conducerea
contabilităţii?
7. Care este diferenţa dintre contabilitatea generală şi contabilitatea de gestiune?
C. Teste de autoevaluare
1. Societăţile de asigurare au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă şi să
întocmească situaţii financiare anuale. Precizaţi dacă răspunsul este:
a. adevărat;
b. fals.
2. Inventarierea reprezintă ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţa
tuturor elementelor de activ şi de pasiv, cantitativ-valoric sau numai valoric, după
caz, la data la care aceasta se efectuează. Precizaţi dacă răspunsul este:
a. adevărat;
b. fals.
3. Conform prevederilor Legii 32/2000 cu modificările şi completările ulterioare,
capitalul social vărsat sau, după caz, fondul de rezervă liberă vărsat, trebuie să fie
depuse în formă bănească şi în natură atât la constituirea, cât şi la majorarea
acestora. Precizaţi dacă răspunsul este:
a. adevărat;
b. fals.
4. Cifra de afaceri reprezintă primele brute subscrise din asigurarea directă,
coasigurare şi reasigurare-acceptări în cursul exerciţiului financiar plus variaţia
rezervelor de prime rezultată ca diferenţă între rezervele de la începutul perioadei şi
rezervele de la sfârşitul perioadei. Precizaţi dacă răspunsul este:
a. adevărat;
b. fals.
5. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează,
grupat, toate elementele deţinute inventariate de societate, conform reglementărilor
legale. Precizaţi dacă răspunsul este:
a. adevărat;
b. fals.
6. Reglementările contabile pentru unităţile de asigurare-reasigurare se elaborează de către:
a. Guvern;
b. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA);
c. Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF).
Alegeţi răspunsul corect. Universitatea SPIRU HARET
59
7. Potrivit reglementărilor în vigoare, contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută
se ţine în:
a. moneda naţională şi în valută;
b. numai în valută;
c. numai în moneda naţională.
Alegeţi răspunsul corect.
8. Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii, în conformitate cu
prevederile legii, revine:
a. administratorului;
b. directorului general;
c. acţionarilor.
Alegeţi răspunsul corect.
9. Contabilitatea generală denumită şi ............, are la bază norme unitare privind
organizarea şi conducerea acesteia, prevăzute în Legea contabilităţii şi în
reglementările contabile, care au caracter obligatoriu pentru toate societăţile.
Completaţi cuvântul lipsă.
10. Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii, în conformitate cu
prevederile legii, revine .......... sau altei persoane care are obligaţia gestionării
societăţii respective.
Completaţi cuvântul lipsă.
11. Analiza fluxului de numerar (trezorerie), mai este cunoscută şi sub denumirea
de ...........
Completaţi cuvântul lipsă.
12. .......... reprezintă numerarul disponibil pe termen scurt.
Completaţi cuvântul lipsă.
13. Balanţa de verificare este un …..….. contabil care serveşte pentru întocmirea
…..….. contabil.
Completaţi cuvintele lipsă.
14. Cash-flow-ul reprezintă un tablou al încasărilor şi plăţilor anuale în ...........
Completaţi cuvântul lipsă.
15. Bilanţul reprezintă oglinda .......... ........... la sfârşitul exerciţiului financiar.
Completaţi cuvintele lipsă.
16. Contul de profit şi pierdere reprezintă un sumar al tranzacţiilor efectuate în
cursul exerciţiului ...........
Completaţi cuvântul lipsă.
17. Metoda directă de calcul a fluxului de trezorerie prezintă şi un .......... oferind
informaţii mai exacte.
Completaţi cuvântul lipsă.
18. Notele explicative trebuie să prezinte politicile contabile adoptate de către
societate pentru a determina valorile elementelor din ........, ale profitului sau
pierderii aferente fiecărui exerciţiu financiar, ale fluxurilor de trezorerie şi ale
modificărilor .......... ...........
Completaţi cuvintele lipsă.

Universitatea SPIRU HARET


60
PARTEA a II-a

ÎNREGISTRAREA PRINCIPALELOR
TRANZACŢII ÎN CONTABILITATEA
ASIGURĂRILOR, REASIGURĂRILOR
ŞI INTERMEDIARILOR ÎN ASIGURĂRI

Universitatea SPIRU HARET


61
Universitatea SPIRU HARET
62
ÎNREGISTRĂRI CONTABILE
AFERENTE
II.1. ASIGURĂRILOR GENERALE

Evoluţia industriei asigurărilor este puternic influenţată de schimbările produse


în plan legislativ, în vederea alinierii la prevederile acquis-ului comunitar. Astfel, în
vederea armonizării legislaţiei specifice asigurărilor cu prevederile directivelor
europene şi implementarea acestora, CSA a adoptat prevederile directivelor privind
conturile anuale şi conturile consolidate în vederea facilizării tranziţiei la IFRS, prin
Ordinul nr. 3129 din 21.12.2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor, publicat în
„Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 1187 din 29 decembrie 2005. Acest ordin a fost
completat ulterior cu Ordinul nr. 7/2007 privind modificarea şi completarea
Ordinului preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3129/2005
pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
specifice domeniului asigurărilor.

II.1.1. Contabilitatea VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR din operaţiuni de


asigurări
În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de
încasat în nume propriu din activităţi curente, cât şi câştigurile din orice alte surse.
Activităţile curente sunt orice activităţi desfăşurate de o entitate, ca parte integrantă a
obiectului său de activitate, precum şi activităţile conexe acestora.
Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu
ca rezultat din activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din această
activitate.
Sumele colectate de entităţi în numele unor terţe părţi, inclusiv în cazul con-
tractelor de mandat sau comision, nu reprezintă venit din activitatea curentă. În această
situaţie, veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.
Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura lor, astfel:
venituri din exploatare;
venituri din plasamente /financiare;
venituri extraordinare.
Veniturile din exploatare ale asigurătorilor cuprind:
venituri din prime brute subscrise;
venituri din comisioane de reasigurare, precum şi alte venituri din
servicii prestate;
Universitatea SPIRU HARET
63
venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii;
venituri din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor şi
cheltuielilor efectuate de societate pentru ea însăşi, care se
înregistrează ca active imobilizate corporale şi necorporale;
venituri din subvenţii de exploatare reprezentând finanţări de care
beneficiază societatea, acordate de stat sau de alte societăţi;
alte venituri de exploatare cuprinzând veniturile din recuperări
aferente asigurărilor generale, venituri din creanţe reactivate şi alte
venituri din exploatare.
Veniturile din plasamente/financiare cuprind:
venituri din titluri de participare;
venituri din creanţe imobilizate;
venituri din plasamente cedate;
venituri din diferenţe de curs valutar;
venituri din dobânzi;
venituri din sconturi obţinute şi alte venituri similare.
Venituri extraordinare reprezintă acele venituri rezultate din evenimente
sau tranzacţii care sunt clar diferite de activităţile curente şi care, prin urmare, nu se
aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat.
În contabilitatea asigurătorilor, veniturile din prime brute subscrise se
înregistrează în momentul intrării în vigoare a contactului de asigurare pe baza poliţei
de asigurare sau în alte condiţii prevăzute în contract.
Veniturile din dobânzi, redevenţe şi dividende se recunosc astfel:
dobânzile se recunosc periodic, în mod proporţional, pe măsura
generării venitului respectiv, pe baza contabilităţii de angajamente;
redevenţele se recunosc pe baza contabilităţii de angajamente,
conform contractului;
dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acţiona-
rului/asociatului de a le încasa.
Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustărilor pentru
depreciere sau pierdere de valoare se evidenţiază distinct, în funcţie de natura
acestora. Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustărilor
pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate se efectuează prin înregistrarea la
venituri, în cazul în care nu se mai justifică menţinerea acestora, are loc realizarea
riscului sau cheltuiala devine exigibilă.
Cheltuielile asigurătorului reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit
pentru:
daune şi prestaţii;
cheltuieli cu personalul;
cheltuieli de achiziţie privind contractele de asigurare;
executarea unor obligaţii legale sau contractuale;
consumurile, lucrările executate şi serviciile prestate de care
beneficiază asigurătorul;
cheltuieli cu plasamentele şi alte cheltuieli;
cheltuieli privind comisioanele de reasigurare etc.
Universitatea SPIRU HARET
64
Definiţie
Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice şi pot
rezulta sau nu ca urmare a desfăşurării activităţii curente a entităţii. Acestea nu diferă
ca natură de alte tipuri de cheltuieli.
În cadrul cheltuielilor pentru determinarea rezultatului exerciţiului financiar al
asigurătorului se cuprind, de asemenea:
cheltuielile privind rezervele tehnice;
amortizările şi provizioanele constituite;
valoarea contabilă a activelor cedate, distruse sau constatate lipsă.
Potrivit prevederilor legale, contabilitatea cheltuielilor se ţine distinct atât
pentru activitatea de asigurări de viaţă, cât şi pentru activitatea de asigurări generale,
pe feluri de cheltuieli, după natura lor.
Cheltuielile de exploatare ale asigurătorilor, după natura lor, cuprind:
cheltuieli privind daunele şi prestaţiile (anuităţile, răscumpărările,
recuperările şi alte cheltuieli privind daunele şi prestaţiile suportate
de asigurători);
cheltuieli de achiziţie (cheltuieli ocazionate de achiziţionarea
contractelor de asigurare, cheltuieli de deschidere a dosarelor,
cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu informatica etc.);
cheltuieli de administrare a contractelor (cheltuieli cu încasarea
primelor, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu informatica etc.);
cheltuieli cu gestionarea daunelor (cheltuieli cu personalul, cheltuieli
cu informatica, cheltuieli cu serviciile de daune etc.);
cheltuieli privind rezervele tehnice;
cheltuieli cu personalul (salarii şi alte drepturi de personal, asigurările
şi protecţia socială, contribuţia unităţii la asigurările sociale şi pentru
ajutorul de şomaj, cheltuieli cu pregătirea şi perfecţionarea
profesională şi alte cheltuieli suportate de societatea de asigurare);
cheltuieli privind comisioanele de reasigurare;
cheltuieli privind consumurile de materiale consumabile, com-
bustibil, piese de schimb, materiale de natura obiectelor de inventar;
cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi (întreţinere,
reparaţii), redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii, studii şi cercetări.
cheltuieli cu alte servicii executate de terţi (colaboratori, comisioane,
cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate, transportul de bunuri şi
personal, deplasări, detaşări şi transferări, poşta şi taxe de
telecomunicaţii, servicii bancare şi altele);
pierderi din creanţe, cheltuieli privind despăgubiri, amenzi, penalităţi,
donaţii şi subvenţii acordate, cheltuieli privind activele cedate şi alte
operaţii de capital.

Cheltuielile cu plasamentele şi alte cheltuieli, cuprind:


Universitatea SPIRU HARET
65
pierderi din creanţe legate de participaţii;
cheltuieli privind plasamentele cedate;
cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a
obligaţiunilor;
cheltuieli din diferenţe de curs valutar;
cheltuieli privind dobânzile;
cheltuieli privind sconturile acordate;
alte cheltuieli similare.
Cheltuielile extraordinare reprezintă acele cheltuieli care nu sunt legate de
activitatea curentă a societăţii (cheltuieli cu calamităţile şi alte evenimente
extraordinare).
Cheltuielile cu provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau
pierdere de valoare, precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite,
calculate potrivit legii, se evidenţiază distinct, în funcţie de natura lor.

Definiţie
Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate
pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori
reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele
decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor;

Definiţie
Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice
înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii
activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor
proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.
Conturile sintetice de venituri şi cheltuieli se pot dezvolta pe analitice în funcţie
de necesităţile impuse de prezentele reglementări sau potrivit nevoilor proprii ale
entităţii.
Cheltuielile şi veniturile determinate de operaţiile asocierilor în participaţie se
contabilizează distinct de către unul dintre asociaţi, conform prevederilor contractului
de asociere. În cazul asocierilor în participaţie încheiate între o persoană juridică
română şi o persoană juridică străină, contabilitatea se ţine de către persoana juridică
română care răspunde potrivit legii.
La sfârşitul perioadei de raportare, cheltuielile şi veniturile înregistrate pe
naturi se transmit pe baza de decont fiecărui asociat, în vederea înregistrării acestora
în contabilitatea proprie.
În contabilitate, profitul sau pierderea se stabileşte cumulat de la începutul
exerciţiului financiar.
Datele se preiau din rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli, respectiv din
rulajele creditoare ale conturilor de venituri, cumulate de la începutul anului. Pentru
situaţiile în care au fost efectuate înregistrări în creditul conturilor de cheltuieli sau în
debitul conturilor de venituri (operaţiunile contabile privind reasigurarea, anularea
Universitatea SPIRU HARET
66
primelor de asigurare, diminuarea rezervelor tehnice) datele sunt reprezentate de
soldurile conturilor de venituri şi cheltuieli, înainte de a fi transferate asupra contului
121 „Profit şi pierdere” cumulate de la începutul exerciţiului financiar.
Rezultatul definitiv al exerciţiului financiar se stabileşte la închiderea acestuia
şi reprezintă soldul final al contului de profit şi pierdere.
Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinaţii, după
aprobarea situaţiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se efectuează în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Sumele reprezentând rezerve constituite din profitul exerciţiului financiar
curent, în baza unor prevederi legale, se înregistrează utilizând contul 129
„Repartizarea profitului”. Profitul rămas după această repartizare se preia în contul
117 „Rezultatul reportat”, de unde urmează a fi repartizat pe celelalte destinaţii
legale. Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi
cel reportat, din rezerve şi capital social, potrivit hotărârii adunării generale a
acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale.

A. Înregistrarea primelor subscrise

Definiţie
Primele de asigurare brute subscrise reprezintă primele încasate
şi de încasat, inclusiv primele de reasigurare încasate şi de încasat, aferente tuturor
contractelor de asigurare şi contractelor de reasigurare, care intră în vigoare în
perioada de referinţă, înainte de deducerea oricăror sume din acestea 1 .
La intrarea în vigoare (încheierea) a contractului de asigurare se înregistrează
ca venituri primele brute subscrise în conformitate cu prevederile Normelor puse în
aplicare în baza Ordinului nr. 3129/2005, modificat şi completat cu Ordinul 7/2007.
a) Înregistrarea veniturilor din asigurări aferente perioadei curente conform
poliţei de asigurare
Pentru a putea efectua această înregistrare vom avea nevoie de conturile 401
„Decontări privind primele de asigurare” şi 702 „Venituri din prime brute subscrise
privind asigurările generale directe” şi, respectiv, 701 „Venituri din prime brute
subscrise pentru asigurări de viaţă directe”.

Contul 702 „Venituri din prime brute subscrise


privind asigurările generale directe”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa veniturilor din primele brute
subscrise privind asigurările generale, aferente asigurărilor directe. După funcţia
contabilă este cont de pasiv.
Se creditează cu:

1
Legea nr. 76 din 12 martie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor.
Universitatea SPIRU HARET
67
valoarea primelor de asigurare brute subscrise aferente asigurărilor
directe (401);
valoarea primelor de asigurare brute subscrise aferente coasigurării
(405);
valoarea primelor de asigurare încasate anticipat şi care se fac venit
în momentul emiterii contractului de asigurare (474).
Formula contabilă est următoarea:
4012 = 702 - cu sumele
„Decontări privind primele de „Venituri din prime brute devenite
asigurare aferente asigurărilor subscrise privind asigurările exigibile Y*
generale” generale directe”

* Conform prevederilor legale în vigoare, sumele Y pot fi:


pentru asigurările generale la care durata contractului de asigurare este mai
mică sau egală cu 1 an, prima brută subscrisă reprezintă valoarea
primelor brute încasate şi de încasat aferente contractului de asigurare;
pentru asigurările generale la care durata contractului de asigurare este mai
mare de un an, prima brută subscrisă se va stabili astfel:
a. pentru contractele de asigurări generale la care se încasează primă
unică, prima brută subscrisă reprezintă valoarea primei brute
încasate şi de încasat aferentă contractului de asigurare;
b. pentru contractele de asigurări generale la care prima de asigurare
datorată de asigurat se încasează în rate, prima brută subscrisă
reprezintă valoarea primelor brute încasate şi de încasat aferente
unui an calendaristic din cadrul contractului de asigurare;

b) La sfârşitul perioadei, soldul creditor al contului 702 „Venituri din prime


brute subscrise privind asigurările generale directe” se închide prin
contul 121 „Profit şi pierdere”:
702 = 121 - cu soldul
„Venituri din prime brute subscrise privind „Profit şi contului 702
asigurările generale directe” pierdere”

B. Înregistrarea încasării primelor de asigurare:


Pentru înregistrările contabile avem nevoie de conturile 404 „Decontări privind
intermediarii în asigurări”, 4012 „Decontări privind primele de asigurare aferente
asigurărilor generale”, 54721 „Casa în lei privind asigurările generale” şi 54421
„Conturi la bănci în lei privind asigurările generale”.
Contul 404 „Decontări privind intermediarii în asigurări”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor privind intermediarii în
asigurări pentru asigurările de viaţă şi generale privind primele de asigurare încasate
şi depuse la societatea de asigurare pe baza borderourilor de depunere. Contul 404

Universitatea SPIRU HARET


68
„Decontări privind intermediarii în asigurări” după funcţia contabilă este un cont
bifuncţional.
Se creditează cu valoarea primelor de asigurare decontate de intermediarii în
asigurări cu societatea (544, 547).
Se debitează cu valoarea primelor de asigurare încasate de intermediarii în
asigurări (401).
Soldul creditor al contului reprezintă datoriile, iar soldul debitor reprezintă
creanţele privind intermediarii în asigurări.
Contul 404 „Decontări privind intermediarii în asigurări” se împarte în două
conturi şi anume:
⇒ 4041 „Decontări privind intermediarii în asigurări aferente
asigurărilor de viaţă”;
⇒ 4042 „Decontări privind intermediarii în asigurări aferente
asigurărilor generale”.
Înregistrările contabile sunt următoarele:
54721 = 4042 – cu suma
„Casa în lei privind asigurările „Decontări privind încasată
generale” intermediarii în
sau asigurări aferente
54421 asigurărilor
„Conturi la bănci în lei privind generale”
asigurările generale”

4042 = 4012 – cu suma


„Decontări privind intermediarii în „Decontări privind încasată
asigurări aferente asigurărilor generale” primele de asigurare
aferente asigurărilor
generale”

Observaţie:

În cazul primelor rămase de încasat, acestea sunt reflectate în soldul debitor al


contului 4012 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor
generale”, fiind deblocate pe măsura încasării lor.

C. Rezilierea poliţei de asigurare


Pentru înregistrările contabile avem nevoie de conturile 4012 ,,Decontări
privind primele de asigurare aferente asigurărilor generale”, 54721 „Casa în lei
privind asigurările generale”, 54421 „Conturi la bănci în lei privind asigurările
generale” şi Contul 708 „Prime brute subscrise anulate”.

Universitatea SPIRU HARET


69
Contul 402 „Prime anulate şi de restituit”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa primelor de asigurare anulate aferente
asigurărilor directe şi acceptărilor în reasigurare privind asigurările de viaţă şi
asigurările generale. Contul 402 „Prime anulate şi de restituit” după funcţia
contabilă este un cont de pasiv.
Se creditează cu sumele reprezentând primele de asigurare subscrise anulate (708).
Se debitează cu:
sumele reprezentând primele de asigurare subscrise, anulate şi neîncasate
(401);
sumele reprezentând primele de asigurare subscrise, anulate, încasate şi
restituite (544, 547);
valoarea primelor de coasigurare, subscrise anulate şi neîncasate (405);
valoarea primelor de asigurare subscrise anulate şi neîncasate aferente
operaţiunilor de reasigurare acceptări (411).
Soldul contului este creditor şi reprezintă primele anulate şi de restituit.
Contul 402 „Prime anulate şi de restituit” se împarte în două conturi şi anume:
⇒ 4021 „Prime anulate şi de restituit privind asigurările de viaţă”;
⇒ 4022 „Prime anulate şi de restituit privind asigurările generale”.

Contul 708 „Prime brute subscrise anulate”


Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa primelor brute subscrise anulate
aferente asigurărilor directe, acceptărilor în reasigurare şi coasigurărilor privind
asigurările de viaţă şi generale.
În debitul contului 708 „Prime brute subscrise anulate” se înregistrează
sumele reprezentând primele de asigurare brute subscrise, anulate (402 ).
Contul 708 „Prime brute subscrise anulate” se împarte în două conturi şi anume:
⇒ 7081 „Prime brute subscrise anulate aferente asigurărilor de viaţă”;
⇒ 7082 „ Prime brute subscrise anulate aferente asigurărilor generale”.

Definiţie
Primele de asigurare anulate reprezintă primele de asigurare
brute subscrise, anulate ca urmare a rezilierii unui contract de asigurare.
Rezilierea poliţei de asigurare va conduce la anularea primelor de asigurare
subscrise dar neîncasate, iar reflectarea în contabilitate se va face:

a) Înregistrarea în contabilitatea a restituirii de prime:

4022 = 4012 – cu valoarea primelor


„Prime anulate şi de „Decontări privind primele de de încasat anulate
restituit privind asigurare aferente asigurărilor
asigurările generale” generale”

Universitatea SPIRU HARET


70
b) Restituirea de primă prin casa sau prin contul de la bancă:

4022 = 54721 – cu valoarea primelor


„Prime anulate şi de „Casa în lei privind asigurările de asigurare anulate
restituit privind generale” şi restituite
asigurările generale” 54421
„Conturi la bănci în lei privind
asigurările generale”

În acelaşi timp, suma respectivă este stornată din veniturile societăţii, prin
intermediul contului 708 „Prime brute subscrise anulate”.

7082 = 4022 – cu valoarea


„Prime brute subscrise „Prime anulate şi de primelor de
anulate aferente restituit privind încasat anulate
asigurărilor generale” asigurările generale”

D. Înregistrarea cheltuielilor cu despăgubirile

În derularea activităţii, societăţile de asigurări înregistrează o serie de


cheltuieli specifice acestui gen de activitate, care sunt evidenţiate în contabilitate pe
tipurile de asigurări practicate, respectiv asigurări de viaţă şi asigurări generale.
Principala categorie de cheltuieli generate de activitatea de asigurări este cea a
cheltuielilor cu despăgubirile.
În contabilitatea societăţii de asigurări sunt generate următoarele categorii
de operaţiuni:

a. Înregistrarea sumelor plătite în numerar la sediul unităţii


reprezentând despăgubiri de asigurare:

6021 = 54721 – cu valoarea


„Cheltuieli privind daunele „Casa în lei privind sumelor
şi asigurările generale” plătite
prestaţiile la asigurările
generale directe”

Contul 602 „Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile


la asigurările generale directe”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor privind daunele,
anuităţile, recuperările şi alte cheltuieli privind daunele şi prestaţiile aferente
asigurărilor generale directe. După funcţia contabilă este cont de activ.
Se debitează cu sumele datorate sau achitate reprezentând cheltuieli cu
daunele şi prestaţiile (544, 547).
Contul 602 „Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările generale
directe” se împarte:
Universitatea SPIRU HARET
71

6021 Cheltuieli privind daunele;

6023 Cheltuieli privind anuităţile;

6024 Cheltuieli privind recuperările;

6028 Alte cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările
generale directe.
b. Înregistrarea sumelor plătite prin virament bancar reprezentând
despăgubiri de asigurare:
6021 = 54421 – cu
„Cheltuieli privind daunele şi „Conturi la bănci în lei valoarea
prestaţiile la asigurările privind asigurările sumelor
generale directe” generale” plătite

c. La sfârşitul perioadei, soldul contului 6021 „Cheltuieli privind daunele


asigurările de generale directe” este transferat asupra rezultatului exerciţiului:
121 „Profit şi = 6021 – cu soldul
pierdere” „Cheltuieli privind daunele şi contului 6021
prestaţiile la asigurările generale
directe”

II.1.2. Contabilitatea operaţiilor privind constituirea şi utilizarea


REZERVELOR TEHNICE

Contabilitatea rezervelor tehnice asigură evidenţa rezervelor tehnice constituite


de societate potrivit reglementărilor legale.

Definiţie

Rezervele tehnice pentru asigurările generale reprezintă estimări ale


plăţilor viitoare, pentru riscurile produse în trecut.
Valoarea rezervelor tehnice trebuie să permită asigurătorului, în orice moment,
să îşi onoreze angajamentele ce rezultă din contractele de asigurare.
Rezervele tehnice se inventariază şi se evaluează la sfârşitul fiecărei perioade.
Metodele de evaluare a rezervelor tehnice adoptate de societate (prorata
temporis, statistice etc.), trebuie să fie aceleaşi în tot cursul exerciţiului
financiar, precum şi de la un exerciţiu la altul.
Conform prevederilor Legii 32/2000 cu modificările şi completările ulterioare,
asigurătorul care exercită o activitate de asigurări generale are obligaţia să
constituie şi să menţină următoarele rezerve tehnice2 :

2
Ordinul Nr. 3109 din 28 octombrie 2003 pentru punerea în aplicare a Normelor
privind metodologia de calcul şi evidenţă a rezervelor tehnice minimale pentru activitatea
de asigurări generale modificat şi completat cu Ordinul nr.113129 din 6 noiembrie 2006.
Universitatea SPIRU HARET
72
A. rezerva de prime;
B. rezerva de daune;
» rezerva de daune avizate;
» rezerva de daune neavizate.
C. rezerva de daune neexpirate;
D. rezerva de egalizare;
E. rezerva de catastrofă;
F. rezerva pentru beneficii şi risturnuri;
Rezervele tehnice se constituie şi evidenţiază distinct pentru activitatea de
asigurări generale şi activitatea de asigurări de viaţă.
Diminuarea sau anularea rezervelor tehnice se efectuează prin creditarea
conturilor corespunzătoare de cheltuieli.
În cazul anulării sau rezilierii unui contract de asigurare, asigurătorul va efectua
şi operaţiunile contabile de anulare a rezervelor tehnice aferente contractelor
respective.

A. Contabilizarea rezervelor de prime

Rezerva de prime se calculează separat pentru fiecare contract de asigurare,


iar suma rezultatelor astfel obţinute reprezintă rezerva de prime totală.
Rezerva de prime se calculează lunar prin însumarea cotelor-părţi din primele
brute subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel
încât diferenţa dintre volumul primelor brute subscrise şi această rezervă să reflecte
primele brute alocate părţii din riscurile expirate la data calculării.
Evidenţierea rezervelor de primă se face cu ajutorul conturilor 315 „Rezerva de
prime privind asigurările generale” şi 615 „Cheltuieli privind rezerva de prime”.

Contul 315 „Rezerva de prime privind asigurările generale”


Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa rezervei de prime privind asigurările
generale aferentă asigurărilor directe şi acceptărilor în reasigurare, constituită
conform reglementărilor legale.
Contul 315 „Rezerva de prime privind asigurările generale” după funcţia
contabilă este un cont de pasiv.
În creditul contului 315 „Rezerva de prime privind asigurările generale” se
înregistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei de prime (615);
Se debitează cu sumele reprezentând diminuarea rezervei de prime (615).
Soldul contului reprezintă rezerva de prime privind asigurările generale,
existente.
Contul 315 „Rezerva de prime privind asigurările generale” se împarte:
⇒ 3151 Rezerva de prime privind asigurările directe;
⇒ 3152 Rezerva de prime privind acceptările în reasigurare.

Universitatea SPIRU HARET


73
Contul 615 „Cheltuieli privind rezerva de prime
aferentă asigurărilor generale”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa constituirii, majorării sau diminuării
rezervei de prime privind asigurările directe şi acceptările în reasigurare.
În debitul contului 615 „Cheltuieli privind rezerva de prime” se înregistrează
sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei de prime aferentă asigurărilor
generale (315).
În creditul contului 615 „Cheltuieli privind rezerva de prime” se înregistrează
sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de prime aferentă asigurărilor
generale (315).
Contul 615 „Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă asigurărilor generale”
se împarte în:
⇒ 6151 Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă asigurărilor directe;
⇒ 6152 Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă acceptărilor în
reasigurare.

– constituirea rezervei de prime:


6151 = 3151 – cu suma
„Cheltuieli privind rezerva de „Rezerva de prime constituită
prime aferentă asigurărilor privind
generale directe” asigurările generale
directe”

- diminuarea rezervei de prime:


3151 = 6151 – suma cu
„Rezerva de prime „Cheltuieli privind care s-a
privind asigurările rezerva de prime aferentă diminuat
generale directe asigurărilor generale directe” rezerva

B. Contabilizarea rezervei de daune


Rezerva de daune se creează şi se actualizează lunar, în baza estimărilor
pentru avizările de daune primite de asigurător, astfel încât fondul creat să fie
suficient pentru acoperirea plăţii acestor daune. Se constituie pentru daunele raportate
şi în curs de lichidare şi se calculează pentru fiecare contract de asigurare la care s-a
notificat producerea evenimentului asigurat, pornindu-se de la cheltuielile previzibile
care vor fi efectuate în viitor pentru lichidarea acestor daune. Rezerva de daune care
trebuie constituită va fi obţinută prin însumarea valorilor rezervei de daune calculate
pentru fiecare contract de asigurări generale. Dacă indemnizaţia de asigurare se va
plăti sub formă de anuităţi, rezerva de daune va fi calculată prin metode actuariale.

Universitatea SPIRU HARET


74
Elementele care se iau în considerare în calculul rezervei de daune sunt 3 :
» valoarea estimată a despăgubirii cuvenite pentru dauna avizată, în limita
sumei asigurate;
» cheltuielile cu constatarea şi evaluarea pagubei, aferente serviciilor
prestate de terţe persoane;
» costurile de lichidare a daunei, aferente serviciilor prestate de terţe persoane.
În cazul pretenţiilor de despăgubiri care fac obiectul unei acţiuni în instanţă,
rezerva de daune se va constitui şi se va menţine la nivelul pretenţiilor solicitate în
instanţă, în limita sumei asigurate.
În cazul daunelor refuzate la plată de asigurători, dacă acestea fac sau devin
obiectul unei acţiuni în instanţă, rezerva de daune se va constitui şi se va menţine
până la pronunţarea hotărârii definitive şi irevocabile, la nivelul pretenţiilor solicitate
de asigurat în instanţă, în limita sumei asigurate, completându-se cu valoarea
estimată a cheltuielilor totale de judecată.
În cazurile în care contractul de asigurare prevede încasarea primelor şi plata
despăgubirilor în valută, rezervele tehnice aferente se pot constitui şi menţine în valută.
Evaluarea se va efectua în conformitate cu prevederile normelor emise de autoritatea
de supraveghere. În cazul pretenţiilor de despăgubiri care fac obiectul unei acţiuni în
instanţă, rezerva de daune se constituie şi se menţine la nivelul pretenţiilor solicitate în
instanţă, până la pronunţarea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti.
Rezerva de daune se constituie şi se înregistrează în contabilitate separat
pentru daune avizate şi neavizate distinct pentru asigurările generale şi cele de viaţă.
Rezerva de daune neavizate se creează şi se ajustează cel puţin la încheierea
exerciţiului financiar, dacă reglementările interne ale asigurătorului nu prevăd altfel,
în baza estimărilor acestuia, a datelor statistice sau a calculelor actuariale pentru
daunele întâmplate, dar neavizate.

Observaţie

Sumele recuperabile provenite din achiziţionarea creanţelor asiguraţilor faţă de


terţi (subrogare în drepturile acestora) sau din achiziţionarea drepturilor de
proprietate asupra bunurilor asigurate nu se deduc din suma rezervei de daune şi se
estimează cu prudenţă. Aceste sume se înregistrează în contul de debitori, dezvoltat
în analitice distincte, în funcţie de clasa de asigurări aferente şi se prezintă în notele
explicative la situaţiile financiare. 4

3
Ordinul 113129 din 6 noiembrie 2006 privind modificarea şi completarea Ordinului
nr. 3.109/2003 pentru punerea în aplicare a Normelor privind metodologia de calcul şi
evidenţă a rezervelor tehnice minimale pentru activitatea de asigurări generale.
4
Ordinul nr.7/2007 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui
Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr.3129/2005 pentru aprobarea reglementărilor
contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor.
Universitatea SPIRU HARET
75
Pentru evidenţierea în contabilitate a rezervelor de daune vom folosi
următoarele conturi:

Contul 627 „Cheltuieli privind rezerva de daune aferentă


asigurărilor generale”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa constituirii, majorării sau diminuării


sau anulării rezervei de daune privind asigurările generale directe şi acceptările în
reasigurare.
În debitul contului 627 „Cheltuieli privind rezerva de daune aferentă
asigurărilor generale” se înregistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea
rezervei de daune avizate şi neavizate privind asigurările generale (327).
În creditul contului 627 „Cheltuieli privind rezerva de daune aferentă
asigurărilor generale” se înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea
rezervei de daune privind asigurările generale (327).
Contul 627 Cheltuieli privind rezerva de daune aferentă asigurărilor
generale se împarte în:
⇒ 6271 Cheltuieli privind rezerva de daune avizate:
62711 Cheltuieli privind rezerva de daune avizate aferentă
asigurărilor directe;
62712 Cheltuieli privind rezerva de daune avizate aferentă
acceptărilor în reasigurare.
⇒ 6272 Cheltuieli privind rezerva de daune neavizate:
62721 Cheltuieli privind rezerva de daune neavizate aferentă
asigurărilor directe;
62722 Cheltuieli privind rezerva de daune neavizate aferentă
acceptărilor în reasigurare.

Contul 327 „Rezerva de daune privind asigurările generale”


Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa rezervei de daune avizate şi neavizate
privind asigurările generale aferentă asigurărilor directe şi acceptărilor în reasigurare,
constituită conform reglementărilor legale.
Contul 327 „Rezerva de daune privind asigurările generale” după funcţia
contabilă este un cont de pasiv.
În creditul contului 327 „Rezerva de daune privind asigurările generale” se
înregistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei de daune avizate
şi neavizate privind asigurările generale (627).
Se debitează cu sumele reprezentând diminuarea rezervei de daune avizate şi
neavizate privind asigurările generale (627);
Soldul contului reprezintă rezerva de daune avizate şi neavizate privind
asigurările generale existentă.

Universitatea SPIRU HARET


76
Contul 327 „Rezerva de daune privind asigurările generale” se împarte în:
⇒ 3271 Rezerva de daune avizate:
32711 Rezerva de daune avizate privind asigurările directe;
32712 Rezerva de daune avizate privind acceptările în
reasigurare.
⇒ 3272 Rezerva de daune neavizate:
32721 Rezerva de daune neavizate privind asigurările directe;
32722 Rezerva de daune neavizate privind acceptările în
reasigurare.

− constituirea rezervei de daune avizate:

62711 = 32711 – cu suma


„Cheltuieli privind rezerva de „Rezerve de daune avizate constituită
daune avizate aferentă privind asigurările generale
asigurărilor generale directe” directe”

− constituirea rezervei de daune neavizate:

62721 = 32721 – cu suma


„Cheltuieli privind „Rezerve de daune constituită
rezerva de daune neavizate neavizate privind asigurările
asigurărilor generale directe” generale directe”

− diminuarea rezervei de daune avizate:


32711 = 62711 – cu suma cu care
„Rezerve de daune „Cheltuieli privind rezerva de s-a diminuat rezerva
avizate privind daune avizate aferentă
asigurările generale asigurărilor generale directe”
directe”

− diminuarea rezervei de daune neavizate:


32721 = 62721 – cu suma cu care
„Rezerve de daune „Cheltuieli privind s-a diminuat rezerva
neavizate privind rezerva de daune neavizate
asigurările generale asigurărilor generale directe”
directe”

C. Contabilizarea rezervei pentru riscuri neexpirate:


Rezerva pentru riscuri neexpirate se calculează pe baza estimării daunelor ce
vor apărea după închiderea exerciţiului financiar, în cazul în care se constată că
daunele estimate în viitor depăşesc rezervele de prime constituite şi drept urmare, în
perioadele viitoare rezerva de prime calculată în conformitate cu prevederile legale în
vigoare nu va fi suficientă pentru acoperirea daunelor ce vor apărea în exerciţiile
financiare următoare.
Universitatea SPIRU HARET
77
Pentru evidenţierea în contabilitate a rezervei pentru riscuri neexpirate vom
folosi următoarele conturi:
Contul 634 „Cheltuieli privind rezerva pentru riscuri neexpirate”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa constituirii, majorării, diminuării sau
anulării rezervei pentru riscuri neexpirate privind asigurările generale.
În debitul contului 634 „Cheltuieli privind rezerva pentru riscuri neexpirate” se
înregistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei pentru riscuri
neexpirate (334).
În creditul contului 634 „Cheltuieli privind rezerva pentru riscuri neexpirate”
se înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei pentru riscuri
neexpirate (334).
Contul 634 „Cheltuieli privind rezerva pentru riscuri neexpirate” se împarte în:
⇒ 6341 Cheltuieli privind rezerva pentru riscuri neexpirate aferente
asigurărilor directe;
⇒ 6342 Cheltuieli privind rezerva pentru riscuri neexpirate aferente
acceptărilor în reasigurare.

Contul 334 „Rezerva pentru riscuri neexpirate”


Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa rezervei pentru riscuri neexpirate
privind asigurările generale, constituită conform reglementărilor legale.
Contul 334 „Rezerva pentru riscuri neexpirate” după funcţia contabilă este un
cont de pasiv.
În creditul contului 334 „Rezerva pentru riscuri neexpirate” se înregistrează
sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei pentru riscuri neexpirate (634);
În debitul contului 334 „Rezerva pentru riscuri neexpirate” se înregistrează sumele
reprezentând diminuarea sau anularea rezervei pentru riscuri neexpirate (634);
Soldul contului reprezintă rezerva pentru riscuri neexpirate existentă.
Contul 334 „Rezerva pentru riscuri neexpirate” se împarte în:
⇒ 3341 Rezerva pentru riscuri neexpirate aferente asigurărilor directe;
⇒ 3342 Rezerva pentru riscuri neexpirate aferente acceptărilor în
reasigurare.
− constituirea rezervei pentru riscuri neexpirate:
6341 = 3341 – cu suma
„Cheltuieli privind rezerva pentru ,,Rezerva pentru riscuri constituită
riscuri neexpirate aferente neexpirate aferente
asigurărilor directe” asigurărilor directe”

− diminuarea rezervei pentru riscuri neexpirate:


3341 = 6341 – cu suma cu care
„Rezerva pentru riscuri „Cheltuieli privind rezerva s-a diminuat
neexpirate aferente pentru riscuri neexpirate rezerva
asigurărilor directe” aferente asigurărilor directe”
Universitatea SPIRU HARET
78
D. Contabilizarea rezervei de egalizare
Rezerva de egalizare cuprinde toate sumele repartizate în anii cu rezultate
tehnice favorabile, conform prevederilor legale în vigoare, în vederea acoperirii
daunelor în anii în care rezultatele tehnice vor fi nefavorabile. Rezerva de egalizare
nu poate depăşi valoarea calculată prin aplicarea unui procent de 3,5% asupra volu-
mului de prime brute subscrise, în exerciţiul financiar pentru care se face calculul.
Pentru evidenţierea în contabilitate a rezervei de egalizare vom folosi
următoarele conturi:

Contul 638 „Cheltuieli privind rezerva de egalizare”


Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa constituirii, majorării, diminuării sau
anulării rezervei de egalizare privind asigurările directe şi acceptările în reasigurare.
În debitul contului 638 „Cheltuieli privind rezerva de egalizare” se înregistrează
sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei de egalizare (338).
În creditul contului 638 „Cheltuieli privind rezerva de egalizare” se înregistrează
sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de egalizare (338).

Contul 338 „Rezerva de egalizare”


Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa rezervei de egalizare privind
asigurările directe constituită conform reglementărilor legale. Contul 338 „Rezerva
de egalizare” după funcţia contabilă este un cont de pasiv.
În creditul contului 338 „Rezerva de egalizare” se înregistrează sumele
reprezentând constituirea şi majorarea rezervei de egalizare (638).
În debitul contului 338 „Rezerva de egalizare” se înregistrează sumele
reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de egalizare (638).
Soldul contului reprezintă rezerva de egalizare existentă.

− constituirea rezervei de egalizare:


638 = 338 – cu suma
,,Cheltuieli privind rezerva ,,Rezerva de egalizare” constituită
de egalizare”

− diminuarea rezervei de egalizare:


338 = 638 – cu suma cu care
,,Rezerva de egalizare” ,,Cheltuieli privind rezerva s-a diminuat rezerva
de egalizare”

E. Contabilizarea rezervei de catastrofă


Rezerva de catastrofă se creează prin aplicarea lunară a unui procent de
minimum 5% asupra volumului de prime brute subscrise, aferente contractelor care
acoperă riscuri catastrofale, până când fondul de rezerva atinge cel puţin nivelul
reţinerii proprii sau 10% din acumularea răspunderilor asumate prin contractele ce
Universitatea SPIRU HARET
79
acoperă riscuri catastrofale. Această rezervă este destinată acoperirii despăgubirilor
aferente daunelor de natura catastrofală.

Observaţie:

Pentru urmărirea modului de calcul al acestei rezerve asigurătorii vor ţine o


evidenţă separată a contractelor care acoperă riscuri de catastrofă.
Pentru evidenţierea în contabilitate a rezervei de catastrofă vom folosi
următoarele conturi:
Contul 633 „Cheltuieli privind rezerva de catastrofă”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa constituirii, majorării, diminuării sau
anulării rezervei de catastrofă privind asigurările directe şi acceptările în reasigurare.
În debitul contului 633 „Cheltuieli privind rezerva de catastrofă” se înregistrează
sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei de catastrofă (333).
În creditul contului 633 „Cheltuieli privind rezerva de catastrofă” se înregistrează
sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de catastrofă (333).
Contul 333 „Rezerva de catastrofă”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa rezervei de catastrofă privind asigură-
rile directe şi acceptările în reasigurare, constituită conform reglementărilor legale.
Contul 333 „Rezerva de catastrofă” după funcţia contabilă este un cont de pasiv.
În creditul contului 333 „Rezerva de catastrofă” se înregistrează sumele
reprezentând constituirea şi majorarea rezervei de catastrofă (633).
Se debitează cu sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de
catastrofă (633);
Soldul contului reprezintă rezerva de catastrofă existentă.
− constituirea rezervei de catastrofă:
633 = 333 – cu suma
,,Cheltuieli privind rezerva ,,Rezerva de constituită
de catastrofă” catastrofă”

− diminuarea rezervei de catastrofă:


333 = 633 – cu suma cu care
,,Rezerva de catastrofă” ,,Cheltuieli privind rezerva s-a diminuat
de catastrofă” rezerva

F. Contabilizarea rezervei pentru beneficii şi risturnuri


Rezerva de beneficii şi risturnuri se constituie pentru contractele de asigurări
la care se prevăd reduceri de primă, în cazul reînnoirii acestora, şi/sau restituiri de
primă, în cazul participării asiguraţilor la profitul asigurătorilor.
Universitatea SPIRU HARET
80
Pentru contabilizarea rezervei de beneficii şi risturnuri avem nevoie de
conturile 632 „Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri”
şi 332 ,,Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri”.

Contul 632 „Cheltuieli privind rezerva pentru participare


la beneficii şi risturnuri”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa constituirii, majorării, diminuării sau
anulării rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri privind asigurările
generale directe şi acceptările în reasigurare.
Se debitează cu sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei pentru
participare la beneficii şi risturnuri (332).
Se creditează cu sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei pentru
participare la beneficii şi risturnuri (332).
Contul 632 „Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi
risturnuri” se împarte în următoarele conturi:
⇒ 6321 „Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi
risturnuri aferentă asigurărilor directe”;
⇒ 6322 „Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi
risturnuri aferentă acceptărilor în reasigurare”.

Contul 332 „Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri”


Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa rezervei pentru participare la beneficii
şi risturnuri privind asigurările generale directe şi acceptările în reasigurare,
constituită conform reglementărilor legale.
Contul 332 „Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri” este după
funcţia contabilă un cont de pasiv.
Se creditează cu sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei pentru
participare la beneficii şi risturnuri (632);
Se debitează cu sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei pentru
participare la beneficii şi risturnuri (632);
Soldul contului reprezintă rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri
existentă.
Contul 332 „Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri” se împarte în
următoarele conturi:
⇒ 3321 „Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind
asigurările directe”;
⇒ 3322 „Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind
acceptările în reasigurare”.
− constituirea rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri:
6321 = 332 – cu suma
„Cheltuieli privind rezerva ,,Rezerva pentru participare la constituită
pentru participare la beneficii şi beneficii şi risturnuri privind
risturnuri aferentă asigurărilor asigurările generale directe”
directe”
Universitatea SPIRU HARET
81
− diminuarea rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri:
3321 = 6321 „Cheltuieli privind – cu suma cu
,,Rezerva pentru participare la rezerva pentru participare la care s-a
beneficii şi risturnuri privind beneficii şi risturnuri aferentă diminuat
asigurările generale directe” asigurărilor directe” rezerva

A. Cuvinte cheie
Prime brute subscrise, prime încasate, daune, rezerve tehnice, primire în
reasigurare, cedare în reasigurare,

B. Întrebări de evaluare a cunoştinţelor


1. Efectuaţi înregistrările contabile pentru primele de încasat.
2. Efectuaţi înregistrările contabile pentru primele reziliate.
3. Efectuaţi înregistrările contabile pentru constituirea rezervelor tehnice.
4. Efectuaţi înregistrările contabile pentru daunele plătite.
5. Efectuaţi înregistrările contabile reprezentând diminuarea rezervelor tehnice.

C. Teste de autoevaluare
1. Formula contabilă a evidenţierii veniturilor din asigurări generale aferente
perioadei curente conform poliţei de asigurare este următoarea:
a. 4012 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor directe” =
702 „Venituri din prime brute subscrise privind asigurările generale
directe”;
b. 702 „Venituri din prime brute subscrise privind asigurările generale
directe”= 4012 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor
directe”;
c. 4042 „Decontări privind intermediarii în asigurări aferente asigurărilor
generale” = 702 „Venituri din prime brute subscrise privind asigurările
generale directe”.
Precizaţi răspunsul corect.
2. Pentru decontarea primelor de asigurare încasate prin intermediarii în asigurări cu
societatea se face următoarea înregistrare:
a. 404 „Decontări privind intermediarii în asigurări” = 401 „Decontări privind
primele de asigurare”;
b. 401 „Decontări privind primele de asigurare” = 404 „Decontări privind
intermediarii în asigurări”;
c. 404 „Decontări privind intermediarii în asigurări” = 54421 „Conturi la bănci
în lei privind asigurările generale”.
Precizaţi răspunsul corect.
3. Formula contabilă pentru rezilierea poliţei de asigurări generale este următoarea:
a. 4022 „Prime anulate şi de restituit privind asigurările generale” = 4012
„Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor generale”;

Universitatea SPIRU HARET


82
b. 4012 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor
generale”= 4022 „Prime anulate şi de restituit privind asigurările generale”;
c. 4022 „Prime anulate şi de restituit privind asigurările generale”= 54711
„Casa în lei privind asigurările de viaţă”.
Precizaţi răspunsul corect.
4. Formula contabilă a constituirii rezervei de primă pentru asigurările generale este
următoarea:
6151 „Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă asigurărilor generale directe”
= 3151 „Rezerva de prime privind asigurările generale directe”
Precizaţi dacă formula este:
a. adevărată;
b. falsă.
5. Rezerva pentru riscuri .............. se calculează pe baza estimării daunelor ce vor
apărea după închiderea exerciţiului financiar, în cazul în care se constată că daunele
estimate în viitor depăşesc rezervele de prime constituite şi drept urmare, în
perioadele viitoare rezerva de prime calculată în conformitate cu prevederile legale în
vigoare nu va fi suficientă pentru acoperirea daunelor ce vor apărea în exerciţiile
financiare următoare. Completaţi cuvântul lipsă.

Universitatea SPIRU HARET


83
ÎNREGISTRĂRI CONTABILE
AFERENTE
II.2. ASIGURĂRILOR DE VIAŢĂ

În cele ce urmează ne vom ocupa de conturile specifice asigurărilor de viaţă.


Unele conturi sunt comune asigurărilor generale cu cele de viaţă şi nu vom mai
descrie acele conturi. De exemplu contul 401 „Decontări privind primele de
asigurare”. Deoarece contabilitatea asigurărilor de viaţă trebuie ţinută separat faţă
de cea a asigurărilor generale, contul 401 „Decontări privind primele de asigurare”
se împarte în două conturi şi anume: 4011 „Decontări privind primele de asigurare
aferente asigurărilor de viaţă” şi 4012 „Decontări privind primele de asigurare
aferente asigurărilor generale”. Nu vom mai insista pe descrierea contului 401,
care a fost făcută într-un capitol precedent, ci ne vom axa pe înregistrările propriu
zise. Vom descrie numai conturile care nu au fost deja tratate la capitolul cu
înregistrările contabile aferente asigurărilor generale, ele funcţionând la fel în
ambele cazuri.

II.2.1. Contabilitatea VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR din operaţiuni de


asigurări
A. Înregistrarea primelor subscrise
a) Înregistrarea veniturilor din asigurări aferente perioadei curente
conform poliţei de asigurare.
Pentru a putea efectua această înregistrare vom avea nevoie de conturile 4011
„Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor de viaţă” şi 701
„Venituri din prime brute subscrise privind asigurările de viaţă directe”.

Contul 701 „Venituri din prime brute subscrise


privind asigurările de viaţă directe”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa veniturilor din primele de asigurare
brute subscrise privind asigurările de viaţă, aferente asigurărilor directe. După
funcţia contabilă este cont de pasiv.
Se creditează cu:
valoarea primelor de asigurare brute subscrise aferente asigurărilor
directe (401);
Universitatea SPIRU HARET
84
valoarea primelor de asigurare brute subscrise aferente coasigurării
(405);
valoarea primelor de asigurare încasate anticipat şi care se fac venit
în momentul emiterii contractului de asigurare (474).
Formula contabilă este următoarea:
4011 = 701 - cu sumele
„Decontări privind „Venituri din prime brute devenite exigibile
primele de asigurare subscrise privind asigurările X*
aferente asigurărilor de de viaţă directe”
viaţă”
* Conform prevederilor legale în vigoare, sumele X pot fi:
⇒ pentru asigurările de viaţă la care durata contractului de asigurare este
mai mică sau egală cu 1 an, prima brută subscrisă reprezintă valoarea
primelor brute încasate şi de încasat aferente contractului de
asigurare;
⇒ pentru asigurările de viaţă la care durata contractului de asigurare este
mai mare de un an, prima brută subscrisă se va stabili astfel:
a. pentru contractele de asigurări de viaţă la care se
încasează primă unică, prima brută subscrisă reprezintă
valoarea primei brute unice aferentă contractului de
asigurare;
b. pentru contractele de asigurări de viaţă la care prima de
asigurare datorată de asigurat se încasează în rate, prima
brută subscrisă reprezintă valoarea primelor brute
încasate şi de încasat aferente unui an calendaristic din
cadrul contractului de asigurare;
c. în cazul asigurărilor de viaţă legate de investiţii, prima
brută subscrisă reprezintă prima brută scadentă.

b) La sfârşitul perioadei, soldul creditor al contului 701 „Venituri din


prime brute subscrise privind asigurările de viaţă directe” se virează în contul
121 „Profit şi pierdere”.
Formula contabilă este următoarea:
701 = 121 - cu soldul contului 701
„Venituri din prime brute subscrise „Profit şi pierdere”
privind asigurările de viaţă directe”

B. Înregistrarea încasării primelor de asigurare:


Pentru înregistrările contabile avem nevoie de conturile 4041 „Decontări
privind intermediarii în asigurări aferente asigurărilor de viaţă”, 4011 „Decontări
privind primele de asigurare aferente asigurărilor de viaţă”, 54711 „Casa în lei
privind asigurările de viaţă”, 54411 „Conturi la bănci în lei privind asigurările de
viaţă”.
Universitatea SPIRU HARET
85
54711 = 4041 – cu suma încasată
„Casa în lei privind „Decontări privind
asigurările de viaţă” intermediarii în asigurări
sau aferente asigurărilor de viaţă”
54411
„Conturi la bănci în lei
privind asigurările de
viaţă”

4041 = 4011 – cu suma


„Decontări privind „Decontări privind încasată
intermediarii în asigurări primele de asigurare
aferente asigurărilor de aferente asigurărilor de
viaţă” viaţă”

Observaţie:

În cazul primelor rămase de încasat, acestea sunt reflectate în soldul debitor


al contului 4011 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor de
viaţă”, fiind deblocate pe măsura încasării lor.

C. Rezilierea poliţei de asigurare


Pentru înregistrările contabile avem nevoie de conturile 4021 „Prime anulate
şi de restituit privind asigurările de viaţă”, 4011 ,,Decontări privind primele de
asigurare aferente asigurărilor de viaţă”, 54711 „Casa în lei privind asigurările de
viaţă”, 54411 „Conturi la bănci în lei privind asigurările de viaţă” şi Contul 7081
„Prime brute subscrise anulate aferente asigurărilor de viaţă”;
Rezilierea poliţei de asigurare va conduce la anularea primelor de asigurare
subscrise, dar neîncasate, iar reflectarea în contabilitate se va face:
4021 = 4011 – cu valoarea
„Prime anulate şi de „Decontări privind primele de primelor de
restituit privind asigurare aferente asigurărilor încasat anulate
asigurările de viaţă” de viaţă”

şi concomitent:
4021 = 54711 – cu valoarea
„Prime anulate şi de „Casa în lei privind asigurările de primelor de
restituit privind viaţă” asigurare anulate
asigurările de viaţă 54411 şi restituite
„Conturi la bănci în lei privind
asigurările de viaţă”
Universitatea SPIRU HARET
86
În acelaşi timp, suma respectivă este stornată din veniturile societăţii, prin
intermediul contului 7081 „Prime brute subscrise anulate aferente asigurărilor de
viaţă”.
7081 = 4021 – cu valoarea
„Prime brute subscrise anulate „Prime anulate şi de restituit primelor de
aferente asigurărilor de viaţă” privind asigurările de viaţă” încasat anulate

D. Înregistrarea cheltuielilor cu despăgubirile


a. Înregistrarea sumelor plătite în numerar la sediul unităţii
reprezentând despăgubiri de asigurare:
6011 = 54711 – cu valoarea
„Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile „Casa în lei privind sumelor
la asigurările de viaţă directe” asigurările de viaţă” plătite

Contul 601 „Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările


de viaţă directe”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor privind daunele,
anuităţile, răscumpărările şi alte cheltuieli privind daunele şi prestaţiile aferente
asigurărilor de viaţă directe. După funcţia contabilă este cont de activ.
Se debitează cu sumele datorate sau achitate reprezentând cheltuieli cu
daunele şi prestaţiile (544, 547).
Contul 601 „Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările de viaţă
directe” se împarte:
⇒ 6011 Cheltuieli privind daunele;
⇒ 6013 Cheltuieli privind anuităţile;
⇒ 6014 Cheltuieli privind răscumpărările;
⇒ 6018 Alte cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările de
viaţă directe.

b. Înregistrarea sumelor plătite prin virament bancar reprezentând


despăgubiri de asigurare:
6011 = 54411 - cu
„Cheltuieli privind daunele la „Conturi la bănci în lei valoarea
asigurările de viaţă directe” privind asigurările de sumelor
viaţă” plătite

c. La sfârşitul perioadei, soldul contului 6011 „Cheltuieli privind daunele


şi prestaţiile la asigurările de viaţă directe” este transferat asupra rezultatului
exerciţiului:
121 = 6011 – cu soldul
„Profit şi „Cheltuieli privind daunele la asigurările de contului 601
pierdere” viaţă directe”
Universitatea SPIRU HARET
87
II.2.2. Contabilitatea operaţiilor privind constituirea şi utilizarea
REZERVELOR TEHNICE

Definiţie
Rezervele tehnice pentru asigurările de viaţă reprezintă estimări
ale plăţilor viitoare, pentru riscurile care se vor produce în viitor.
Conform prevederilor Legii 32/2000 cu modificările şi completările
ulterioare, asigurătorul care exercită o activitate de asigurări de viaţă are obligaţia
să constituie şi să menţină următoarele rezerve tehnice 1 :
A. rezerva de prime;
B. rezerva de daune;
− rezerva de daune avizate;
− rezerva de daune neavizate.
C. rezerva pentru beneficii şi risturnuri;
D. rezerva matematică;
E. alte rezerve tehnice privind asigurările de viaţă.
Asigurătorii care practică activitatea de asigurări de viaţă trebuie să constituie
rezerve tehnice, inclusiv rezerve matematice, la un nivel care să le permită
onorarea tuturor obligaţiilor asumate prin contractele de asigurare.
Valoarea acestor rezerve tehnice se determină în conformitate cu următoarele
principii:
A. Principii generale
I. Valoarea rezervelor tehnice pentru asigurarea de viaţă se calculează printr-o
evaluare actuarială prospectivă suficient de prudentă, luând în considerare
toate obligaţiile viitoare determinate de condiţiile de asigurare pentru
fiecare contract de asigurare existent, incluzând:
a) toate beneficiile garantate, inclusiv valorile de răscumpărare garantate;
b)bonusurile la care asiguraţii, contractanţii sau beneficiarii sunt deja
îndreptăţiţi, fie colectiv, fie individual, indiferent de tipul bonusurilor în
cauză - dobândite, declarate sau alocate;
c) toate opţiunile disponibile pentru asiguraţi, contractanţi sau beneficiari
pe baza termenilor contractului;
d)cheltuieli, inclusiv comisioane, şi din care se deduce valoarea primelor
viitoare datorate.
O rezervă tehnică suplimentară se calculează în cazul în care randamentul
prezent sau previzibil al activelor asigurătorului care practică activitatea de
asigurări de viaţă este insuficient pentru a-şi îndeplini angajamentele luate faţă de
asiguraţi în ceea ce priveşte rata dobânzii.
La determinarea valorii rezervelor tehnice se permite utilizarea unei metode
retrospective, dacă se poate demonstra că rezervele tehnice astfel rezultate nu sunt

1
Ordinul nr.113131 din 6 noiembrie 2006 pentru punerea în aplicare a Normelor
privind rezervele tehnice pentru asigurările de viaţă, activele admise să le acopere şi
dispersia activelor admise să acopere rezervele tehnice brute.
Universitatea SPIRU HARET
88
mai mici decât cele care ar fi rezultat pe baza unui calcul prospectiv suficient de
prudent sau dacă nu se poate utiliza o metodă prospectivă pentru tipul de contract
în cauză.
O evaluare prudentă nu este o evaluare "conform celei mai bune estimări",
dar include o marjă adecvată pentru variaţia adversă a factorilor cu influenţă
relevantă.
Metoda de evaluare pentru rezervele tehnice trebuie să fie nu doar prudentă în
sine, ci şi să aibă în vedere metoda de evaluare pentru activele care acoperă
rezervele tehnice în cauză.
Rezervele tehnice se calculează separat pentru fiecare contract. Se permite
totuşi utilizarea de generalizări sau aproximări adecvate, dacă acestea produc
aproximativ acelaşi rezultat ca şi calculele individuale. Principiul calculării
separate nu împiedică în niciun fel constituirea de rezerve suplimentare pentru
riscuri generale care nu sunt individualizate.
Când valoarea de răscumpărare a unui contract de asigurare este garantată,
valoarea rezervelor matematice pentru acel contract de asigurare va fi menţinută
permanent cel puţin la nivelul valorii garantate.

B. Rata dobânzii utilizată se alege cu prudenţă, avându-se în vedere următoarele


considerente:
în cazul în care contractele de asigurări de viaţă prevăd o rată garantată a
dobânzii, aceasta poate varia în funcţie de moneda în care este exprimat
contractul, cu condiţia să nu depăşească 60% din rata dobânzii pentru
obligaţiunile emise de statul în a cărui monedă este exprimat contractul. De
asemenea, rata garantată a dobânzii va fi maximum 3,5% pentru contractele de
asigurări noi încheiate, emise în lei, şi maximum 2,5% pentru contractele de
asigurări noi încheiate, emise în euro; Aceste prevederi nu se aplică
următoarelor tipuri de contracte de asigurări:
asigurări de viaţă şi anuităţi care sunt legate de fonduri de investiţii;
contracte de asigurări cu prima unică pentru o perioadă de până la 8 ani;
contracte de asigurări fără participare la beneficii şi contracte de anuităţi
fără valoare de răscumpărare.
stabilirea unei rate maxime a dobânzii nu implică faptul că asigurătorul este
obligat să folosească o rată atât de ridicată.
În ultimele două cazuri, la alegerea unei rate prudente a dobânzii pot fi luate
în considerare moneda în care este exprimat contractul şi activele corespunzătoare
deţinute în acel moment şi, când activele societăţii sunt evaluate la valoarea lor
actuală, randamentul anticipat al viitoarelor active.
Rata dobânzii folosită nu poate depăşi randamentul previzionat al activelor,
avându-se în vedere şi o deducere adecvată.
C. Elementele statistice de evaluare şi de alocare a cheltuielilor vor fi selectate cu
prudenţă, avându-se în vedere obligaţiile asumate, tipul de poliţă şi costurile
administrative şi comisioanele care se estimează că vor fi plătite.

Universitatea SPIRU HARET


89
D. În cazul contractelor cu participare la rezultatul investiţional, metoda de calcul a
rezervelor tehnice poate lua în considerare, fie implicit, fie explicit, toate tipurile de
bonusuri viitoare, în concordanţă atât cu proiecţiile viitoare, cât şi cu metoda
actuală de distribuire a bonusurilor.
E. Evaluarea cheltuielilor viitoare se poate face implicit, de exemplu utilizând
valoarea viitoare a primelor nete de taxe de gestionare. Totuşi, evaluarea generală,
implicită sau explicită, trebuie să fie mai mare sau egală cu o estimare prudenţială a
viitoarelor cheltuieli relevante.
F. Metoda de calcul al rezervelor tehnice nu va suferi modificări de la un an la altul
ca urmare a unor modificări arbitrare aduse metodei sau bazelor de calcul şi va fi
de natură să permită recunoaşterea repartizării beneficiilor în mod adecvat.
Asigurătorii care practică activitatea de asigurări de viaţă sunt obligaţi să
pună la dispoziţie publicului, la cerere, principiile şi metodele utilizate la calculul
rezervelor tehnice, inclusiv al rezervelor pentru beneficii şi risturnuri.
Valoarea rezervelor tehnice trebuie să permită asigurătorului, în orice
moment, să îşi onoreze, angajamentele ce rezultă din contractele de asigurare.
Rezervele tehnice se inventariază şi se evaluează la sfârşitul fiecărei perioade.
Metodele de evaluare a rezervelor tehnice adoptate de societate (prorata
temporis, statistice etc.), trebuie să fie aceleaşi în tot cursul exerciţiului
financiar, precum şi de la un exerciţiu la altul.
Rezervele tehnice se constituie şi evidenţiază distinct pentru activitatea de
asigurări generale şi activitatea de asigurări de viaţă.
Diminuarea sau anularea rezervelor tehnice se efectuează prin creditarea
conturilor corespunzătoare de cheltuieli.
În cazul anulării sau rezilierii unui contract de asigurare, asigurătorul va
efectua şi operaţiunile contabile de anulare a rezervelor tehnice aferente
contractelor respective.

A. Contabilizarea rezervelor de prime


Rezerva de prime se calculează separat pentru fiecare contract de asigurare,
iar suma rezultatelor astfel obţinute reprezintă rezerva de prime totală.
Rezerva de prime se calculează lunar prin însumarea cotelor-părţi din
primele brute subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigu-
rare, astfel încât diferenţa dintre volumul primelor brute subscrise şi această rezer-
vă să reflecte primele brute alocate părţii din riscurile expirate la data calculării.
Evidenţierea rezervelor de primă pentru asigurările de viaţă se face cu
ajutorul conturilor 318 „Rezerva de prime privind asigurările de viaţă” şi 618
„Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă asigurărilor de viaţă”.

Contul 318 „Rezerva de prime privind asigurările de viaţă”


Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa rezervei de prime privind asigurările
de viaţă aferentă asigurărilor directe şi acceptărilor în reasigurare, constituită
conform reglementărilor legale.
Universitatea SPIRU HARET
90
Contul 318 „Rezerva de prime privind asigurările de viaţă” după funcţia
contabilă este un cont de pasiv.
În creditul contului 318 „Rezerva de prime privind asigurările de viaţă” se
înregistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei de prime (618).
În debitul contului 318 „Rezerva de prime privind asigurările de viaţă” se
înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de prime (618);
Soldul contului reprezintă rezerva de prime privind asigurările de viaţă
existentă.
Contul 318 „Rezerva de prime privind asigurările de viaţă” se împarte:
⇒ 3181 Rezerva de prime privind asigurările directe;
⇒ 3182 Rezerva de prime privind acceptările în reasigurare.

Contul 618 „Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă


asigurărilor de viaţă”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa constituirii, majorării, diminuării sau
anulării rezervei de prime aferentă asigurărilor de viaţă privind asigurările directe
şi acceptările în reasigurare.
În debitul contului 618 „Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă
asigurărilor de viaţă” se înregistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea
rezervei de prime aferentă asigurărilor de viaţă (318).
În creditul contului 618 „Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă
asigurărilor de viaţă” se înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea
rezervei de prime aferentă asigurărilor de viaţă (318).
Contul 618 „Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă asigurărilor de
viaţă” se împarte în:
⇒ 6181 Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă asigurărilor
directe;
⇒ 6182 Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă acceptărilor în
reasigurare.

– constituirea rezervei de prime:

6181 = 3181 – cu suma


„Cheltuieli privind rezerva de „Rezerva de prime privind constituită
prime aferentă asigurărilor de asigurările de viaţă directe”
viaţă directe”

– diminuarea rezervei de prime:

3181 = 6181 – suma cu


„Rezerva de prime „Cheltuieli privind care s-a
privind asigurările de rezerva de prime aferentă diminuat
viaţă directe asigurărilor de viaţă directe” rezerva

Universitatea SPIRU HARET


91
B. Contabilizarea rezervei de daune
Rezerva de daune se creează şi se actualizează lunar, în baza estimărilor
pentru avizările de daune primite de asigurător, astfel încât fondul creat să fie
suficient pentru acoperirea plăţii acestor daune. Se constituie pentru daunele
raportate şi în curs de lichidare şi se calculează pentru fiecare contract de asigurare
la care s-a notificat producerea evenimentului asigurat, pornindu-se de la
cheltuielile previzibile care vor fi efectuate în viitor pentru lichidarea acestor
daune. Rezerva de daune care trebuie constituită va fi obţinută prin însumarea
valorilor rezervei de daune calculate pentru fiecare contract de asigurări de viaţă.
Asigurătorii au obligaţia de a întocmi şi de a menţine o evidenţă distinctă a
daunelor avizate, care să permită Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor să
controleze în orice moment cuantumul şi modalitatea de constituire a rezervei de
daune. Dacă indemnizaţia de asigurare se va plăti sub forma de anuităţi, rezerva de
daune va fi calculată prin metode actuariale. 2
Rezerva de daune se constituie şi se înregistrează în contabilitate separat
pentru daune avizate şi neavizate distinct pentru asigurările generale şi cele de
viaţă.
Rezerva de daune neavizate se constituie şi se ajustează cel puţin la
încheierea exerciţiului financiar, dacă reglementările interne ale asigurătorului nu
prevăd altfel, în baza estimărilor acestuia, a datelor statistice sau a calculelor
actuariale pentru daunele întamplate, dar neavizate.
La asigurările de viaţă, valoarea rezervelor pentru daune este egală cu suma
datorată beneficiarilor, la care se adaugă cheltuielile de acoperire a daunelor.
Valoarea acestor rezerve include atât rezerva de daune avizate, cât şi rezerva pentru
daune neavizate.
Pentru evidenţierea în contabilitate a rezervelor de daune vom folosi
următoarele conturi:

Contul 626 „Cheltuieli privind rezerva de daune aferentă


asigurărilor de viaţă”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa constituirii, majorării sau diminuării
rezervei de daune privind asigurările de viaţă aferentă asigurărilor directe şi
acceptărilor în reasigurare.
În debitul contului 626 „Cheltuieli privind rezerva de daune aferentă
asigurărilor de viaţă” se înregistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea
rezervei de daune privind asigurările de viaţă (326).
În creditul contului 626 „Cheltuieli privind rezerva de daune aferentă
asigurărilor de viaţă” se înregistrează sumele reprezentând diminuarea rezervei de
daune privind asigurările de viaţă (326).

2
Ordinul Nr.113131 din 6 noiembrie 2006 pentru punerea în aplicare a Normelor
privind rezervele tehnice pentru asigurările de viaţă, activele admise să le acopere şi
dispersia activelor admise să acopere rezervele tehnice brute.
Universitatea SPIRU HARET
92
Contul 626 „Cheltuieli privind rezerva de daune aferentă asigurărilor de
viaţă” se împarte în:
⇒ 6261 Cheltuieli privind rezerva de daune avizate:
62611 Cheltuieli privind rezerva de daune avizate
aferentă asigurărilor directe;
62612 Cheltuieli privind rezerva de daune avizate
aferentă acceptărilor în reasigurare;
⇒ 6262 Cheltuieli privind rezerva de daune neavizate:
62621 Cheltuieli privind rezerva de daune neavizate
aferentă asigurărilor directe;
62622 Cheltuieli privind rezerva de daune neavizate
aferentă acceptărilor în reasigurare.

Contul 326 „Rezerva de daune privind asigurările de viaţă”


Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa rezervei de daune avizate şi
neavizate privind asigurările de viaţă, aferentă asigurărilor directe şi acceptărilor în
reasigurare, constituită conform reglementărilor legale.
Contul 326 „Rezerva de daune privind asigurările de viaţă” după funcţia
contabilă este un cont de pasiv.
În creditul contului 326 „Rezerva de daune privind asigurările de viaţă” se
înregistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei de daune
avizate şi neavizate privind asigurările de viaţă (626);
În debitul contului 326 „Rezerva de daune privind asigurările de viaţă” se
înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de daune
avizate şi neavizate privind asigurările de viaţă (626);
Soldul contului reprezintă rezerva de daune avizate şi neavizate privind
asigurările de viaţă existentă.
Contul 326 „Rezerva de daune privind asigurările de viaţă” se împarte în:
⇒ 3261 Rezerva de daune avizate:
32611 Rezerva de daune avizate aferente asigurărilor directe;
32612 Rezerva de daune avizate aferente acceptărilor în
reasigurare.
⇒ 3262 Rezerva de daune neavizate:
32621 Rezerva de daune neavizate aferente asigurărilor
directe;
32622 Rezerva de daune neavizate aferente acceptărilor în
reasigurare.

− constituirea rezervei de daune avizate:

62611 = 32611 – cu suma


„Cheltuieli privind rezerva de „Rezerve de constituită
daune avizate aferentă daune avizate privind asigurările
asigurărilor de viaţă directe” de viaţă directe”
Universitatea SPIRU HARET
93
− constituirea rezervei de daune neavizate:

62621 = 32621 – cu suma


„Cheltuieli privind rezerva „Rezerve de constituită
de daune neavizate aferentă daune neavizate privind
asigurărilor de viaţă directe” asigurările de viaţă directe”

− diminuarea rezervei de daune avizate:

32611 = 62611 – cu suma cu


„Rezerve de „Cheltuieli privind rezerva de care s-a
daune avizate privind daune neavizate aferentă diminuat
asigurările de viaţă directe” asigurărilor de viaţă” rezerva

– diminuarea rezervei de daune neavizate:

32621 = 62621 – cu suma cu


„Rezerve de „Cheltuieli privind rezerva de care s-a
daune neavizate privind daune neavizate aferentă diminuat rezerva
asigurările de viaţă directe” asigurărilor de viaţă”

C. Contabilizarea rezervei de beneficii şi risturnuri

Rezerva de beneficii şi risturnuri se calculează pentru contractele de asigurări


de viaţă la care se prevede dreptul asiguratului de a participa la beneficiile obţinute
din fructificarea rezervei matematice, conform obligaţiilor asumate. De asemenea,
rezerva de beneficii şi risturnuri se constituie pentru contractele de asigurări de
viaţă la care se prevăd reduceri de primă, în cazul reînnoirii acestora, şi/sau
restituiri de primă, în cazul participării asiguraţilor la profitul asigurătorilor.

Pentru evidenţierea în contabilitate a rezervei de beneficii şi risturnuri vom


folosi următoarele conturi:

Contul 312 „Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri


privind asigurările de viaţă.”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa rezervei pentru participare la
beneficii şi risturnuri privind asigurările de viaţă directe şi acceptările în
reasigurare, constituită conform reglementărilor legale.
Contul 312 „Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind
asigurările de viaţă” după funcţia contabilă este un cont de pasiv.
În creditul contului 312 „Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri
privind asigurările de viaţă” se înregistrează sumele reprezentând constituirea şi
majorarea rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri (612).
Universitatea SPIRU HARET
94
În debitul contului 312 „Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri
privind asigurările de viaţă” se înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau
anularea rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri (612);
Soldul contului reprezintă rezerva pentru participare la beneficii şi
risturnuri existentă.
Contul 312 „Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind
asigurările de viaţă” se împarte în:
⇒ 3121 „Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind
asigurările directe”;
⇒ 3122 „Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind
acceptările în reasigurare”.

Contul 612 „Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii


şi risturnuri aferentă asigurărilor de viaţă”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa constituirii, majorării, diminuarii sau


anularii rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri aferentă asigurărilor
directe şi acceptărilor în reasigurare.
În debitul contului 612 „Cheltuieli privind rezerva pentru participare la
beneficii şi risturnuri aferentă asigurărilor de viaţă” se înregistrează sumele
reprezentând constituirea şi majorarea rezervei pentru participare la beneficii şi
risturnuri (312).
În creditul contului 612 „Cheltuieli privind rezerva pentru participare la
beneficii şi risturnuri aferentă asigurărilor de viaţă” se înregistrează sumele
reprezentând diminuarea sau anularea rezervei pentru participare la beneficii şi
risturnuri (312).
Contul 612 „Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi
risturnuri aferentă asigurărilor de viaţă” se împarte în:
⇒ 6121 „Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi
risturnuri aferentă asigurărilor directe”;
⇒ 6122 „Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi
risturnuri aferentă acceptărilor în reasigurare”.

Înregistrarea contabilă este următoarea:

6121 = 3121 – cu suma


„Cheltuieli privind rezerva „Rezerva pentru participare la constituită
pentru participare la beneficii şi beneficii şi risturnuri privind
risturnuri aferentă asigurărilor asigurările de viaţă directe”
de viaţă directe”

Universitatea SPIRU HARET


95
D. Contabilizarea rezervei matematice

Definiţie
Rezerva matematică reprezintă valoarea actuarială a
obligaţiilor financiare ale asigurătorului după deducerea valorii actuariale a
obligaţiilor financiare ale asiguratului.
Rezerva matematică se constituie în conformitate cu prevederile legale în
vigoare.
Orice rezervă matematică negativă v-a fi raportată şi evidenţiată ca fiind
egală cu zero.
Această rezervă se calculează separat pentru fiecare contract de asigurare de
viaţă. Calculul se face de către un actuar sau de către altă persoană, expert în
materie, pe baza metodelor actuariale recunoscute.
Pentru contabilizarea rezervei matematice avem nevoie de conturile 611
„Cheltuieli privind rezerva matematică” şi 311 ,,Rezerve matematice”.

Contul 611 „Cheltuieli privind rezerva matematică”


Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa constituirii majorării, diminuării sau
anulării rezervei matematice aferentă asigurărilor directe şi acceptărilor în
reasigurare.
În debitul contului 611 „Cheltuieli privind rezerva matematică” se înre-
gistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei matematice (311).
În creditul contului 611 „Cheltuieli privind rezerva matematică” se înre-
gistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei matematice (311).
Contul 611 „Cheltuieli privind rezerva matematică” se împarte în
următoarele conturi:
⇒ 6111 „Cheltuieli privind rezerva matematică aferentă asigurărilor
directe”;
⇒ 6112 „Cheltuieli privind rezerva matematică aferentă acceptărilor în
reasigurare”.

Contul 311 „Rezerve matematice”


Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa rezervei matematice privind
asigurările directe şi acceptările în reasigurare, constituită conform reglementărilor
legale.
Contul 311 „Rezerve matematice” după funcţia contabilă este un cont de
pasiv.
Se creditează cu sumele reprezentând constituirea şi majorarea rezervei
matematice (611);
Universitatea SPIRU HARET
96
Se debitează cu sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei
matematice (611);
Soldul contului este creditor şi reprezintă rezerva matematică existentă.
Contul 311 „Cheltuieli privind rezerva matematică” se împarte în
următoarele conturi:
⇒ 3111 „Rezerve matematice privind asigurările directe”;
⇒ 3112 „Rezerve matematice privind acceptările în reasigurare”.

− constituirea rezervei matematice:

6111 = 3111 – cu suma


„Cheltuieli privind rezerva ,,Rezerve matematice constituită
matematică aferentă asigurărilor privind asigurările de
de viaţă directe” viaţă directe”

− diminuarea rezervei matematice:


3111 = 6111 – cu suma cu care
„Rezerve matematice „Cheltuieli privind rezerva s-a diminuat
privind asigurările de matematică aferentă asigurărilor rezerva
viaţă directe” de viaţă directe”

E. Contabilizarea altor rezerve tehnice aferente asigurărilor de viaţă

Contul 313 „Alte rezerve tehnice privind asigurările de viaţă”


Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa altor rezerve tehnice privind
asigurările de viaţă aferente asigurărilor directe şi acceptărilor în reasigurare,
constituite conform reglementărilor legale.
Contul 313 „Alte rezerve tehnice privind asigurările de viaţă” după funcţia
contabilă este un cont de pasiv.
În creditul contului 313 „Alte rezerve tehnice privind asigurările de viaţă” se
înregistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea altor rezerve tehnice
privind asigurările de viaţă (613);
În debitul contului se înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau
anularea altor rezerve tehnice privind asigurările de viaţă (613);
Soldul contului reprezintă alte rezervele tehnice privind asigurările de viaţă
existente.
Contul 313 „Alte rezerve tehnice privind asigurările de viaţă” se împarte în
următoarele conturi:
⇒ 3131 „Alte rezerve tehnice privind asigurările directe”;
⇒ 3132 „Alte rezerve tehnice privind acceptările în reasigurare”;
⇒ 3133 „Rezerve pentru prime nealocate”.

Universitatea SPIRU HARET


97
Contul 613 „Cheltuieli privind alte rezerve tehnice aferente
asigurărilor de viaţă”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa constituirii, majorării, diminuării sau
anulării altor rezerve tehnice privind asigurările de viaţă aferente asigurărilor
directe şi acceptărilor în reasigurare.
În debitul contului 613 „Cheltuieli privind alte rezerve tehnice aferente
asigurărilor de viaţă” se înregistrează sumele reprezentând constituirea şi majorarea
altor rezerve tehnice privind asigurările de viaţă (313).
În creditul contului 613 „Cheltuieli privind alte rezerve tehnice aferente
asigurărilor de viaţă” se înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea
altor rezerve tehnice privind asigurările de viaţă (313).
Contul 613 „Cheltuieli privind alte rezerve tehnice aferente asigurărilor de
viaţă” se împarte în următoarele conturi:
⇒ 6131 „Cheltuieli privind alte rezerve tehnice aferente asigurărilor
directe”;
⇒ 6132 „Cheltuieli privind alte rezerve tehnice aferente acceptărilor în
reasigurare”;
⇒ 6133 „Cheltuieli privind rezerve pentru prime nealocate”.

− constituirea altor rezerve tehnice:

6131 = 3131 – cu suma


„Cheltuieli privind alte rezerve „Alte rezerve tehnice privind constituită
tehnice aferente asigurărilor de asigurările de viaţă directe”
viaţă directe”

− diminuarea altor rezerve tehnice:


3131 = 6131 – cu suma cu care s-a
„Alte rezerve tehnice „Cheltuieli privind alte diminuat rezerva
privind asigurările de rezerve tehnice aferente
viaţă directe” asigurărilor de viaţă directe”

A. Cuvinte cheie
Prime brute subscrise, prime încasate, daune, rezerve tehnice.

B. Evaluare a cunoştinţelor
1. Efectuaţi înregistrările contabile pentru primele reziliate aferente asigurărilor de
viaţă.
2. Efectuaţi înregistrările contabile pentru constituirea rezervelor matematice.
3. Care sunt rezervele tehnice aferente asigurărilor de viaţă?
4. Care este înregistrarea contabilă pentru diminuarea rezervei de beneficii şi
risturnuri pentru asigurările de viaţă?
5. Rezerva de daune: definiţie, constituire şi înregistrări contabile.
Universitatea SPIRU HARET
98
C. Teste de autoevaluare
1. Formula pentru înregistrarea veniturilor din asigurări de viaţă aferente perioadei
curente conform poliţei de asigurare este următoarea:
a. 4011 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor de viaţă”
= 701 „Venituri din prime brute subscrise privind asigurările de viaţă
directe”
b. 701 „Venituri din prime brute subscrise privind asigurările de viaţă
directe” = 4011 „Decontări privind primele de asigurare aferente
asigurărilor de viaţă”
c. 4011 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor de viaţă”
= 54711 „Casa în lei privind asigurările de viaţă”
Precizaţi răspunsul corect.
2. Formula contabilă pentru rezilierea poliţei de asigurări de viaţă este următoarea:
a. 4021 „Prime anulate şi de restituit privind asigurările de viaţă” = 4011
„Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor de viaţă”;
b. 4011 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor de
viaţă”= 4021 „Prime anulate şi de restituit privind asigurările de viaţă”;
c. 4021 „Prime anulate şi de restituit privind asigurările de viaţă”= 54711
„Casa în lei privind asigurările de viaţă”.
Precizaţi răspunsul corect.
3. Înregistrarea sumelor plătite prin virament bancar reprezentând despăgubiri de
asigurări de viaţă are următoarea formulă contabilă:
a. 6011„Cheltuieli privind daunele la asigurările de viaţă directe” = 54411
„Conturi la bănci în lei privind asigurările de viaţă”;
b. 54411 „Conturi la bănci în lei privind asigurările de viaţă” =
6011„Cheltuieli privind daunele la asigurările de viaţă directe”;
c. 54411 „Conturi la bănci în lei privind asigurările de viaţă” = 6018 „Alte
cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările de viaţă directe”

4. Formula contabilă a constituirii rezervei de primă pentru asigurările de viaţă este


următoarea:
6181 „Cheltuieli privind rezerva de prime = 3181 „Rezerva de prime privind
aferentă asigurărilor de viaţă directe” asigurările de viaţă directe”
Precizaţi dacă formula este:
a. adevărată;
b. falsă.

5. Contul 311 „Rezerve matematice” după funcţia contabilă este un cont de ........
Completaţi cuvântul lipsă.

Universitatea SPIRU HARET


99
ÎNREGISTRĂRI CONTABILE
AFERENTE
II.3. PRIMIRILOR ŞI CEDĂRILOR
ÎN REASIGURARE

II.3.1. La societatea care cedează în reasigurare (asigurător)

a. Evidenţierea primelor de asigurare cedate în reasigurare


Evidenţierea primelor de asigurare cedate în reasigurare se face cu ajutorul
conturilor 709 „Prime brute subscrise cedate” şi 412 „Decontări privind
operaţiunile de reasigurare-cedări”.

Contul 709 „Prime brute subscrise cedate”


Cu ajutorul contului 709 „Prime brute subscrise cedate” se ţine evidenţa
primelor brute subscrise cedate în reasigurare. În debitul lui se înregistrează
valoarea primelor brute subscrise cedate în reasigurare (412).
Contul 709 „Prime brute subscrise cedate” se împarte în:
⇒ 7091 Prime brute subscrise cedate aferente asigurărilor de viaţă
directe;
⇒ 7092 Prime brute subscrise cedate aferente acceptărilor la asigurări
de viaţă;
⇒ 7093 Prime brute subscrise cedate aferente asigurărilor generale
directe;
⇒ 7094 Prime brute subscrise cedate aferente acceptărilor la asigurări
generale.

Contul 412 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-cedări”


Cu ajutorul contului 412 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-
cedări” se ţine evidenţa decontărilor din operaţiuni de cedări în reasigurare. Contul
412 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-cedări” după funcţia contabilă
este un cont bifuncţional.
Se creditează cu:
sumele reprezentând daune încasate de la reasigurător (544, 547);
valoarea primelor brute subscrise cedate în reasigurare (709).
Se debitează cu:
sumele reprezentând comisioane din reasigurare ca urmare a cedării
în reasigurare (705);
Universitatea SPIRU HARET
100
sumele reprezentând daunele care au intrat în sarcina
reasigurătorului (705);
sumele reprezentând participarea la profitul reasigurătorului (705).
Soldul debitor al contului reprezintă creanţele iar soldul creditor al
contului reprezintă datoriile privind operaţiunile de reasigurare-cedări, existente.
Contul 412 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-cedări” se împarte
în:
⇒ 4121 decontări privind operaţiunile de reasigurare cedări aferente
asigurărilor de viaţă;
⇒ 4122 decontări privind operaţiunile de reasigurare cedări aferente
asigurărilor generale.
- pentru asigurările de viaţă:
7091 = 4121 – cu valoarea
„Prime brute subscrise „Decontări privind primelor cedate în
cedate aferente operaţiunile de reasigurare- reasigurare
asigurărilor de viaţă cedări aferente asigurărilor de
directe” viaţă”

- pentru asigurările generale:


7093 = 4122 – cu valoarea
,,Prime brute subscrise „Decontări privind operaţiunile primelor cedate
cedate aferente de reasigurare-cedări aferente în reasigurare
asigurărilor generale asigurărilor generale”
directe”

b. Evidenţierea sumelor reprezentând comisionul de reasigurare


Evidenţierea sumelor reprezentând comisionul de reasigurare se face cu
ajutorul conturilor 412 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-cedări” şi
705 „Venituri din servicii prestate”.

Contul 705 „Venituri din servicii prestate”


Cu ajutorul contului 705 „Venituri din servicii prestate” se ţine evidenţa
veniturilor din diverse activităţi, cum sunt: comisioane de reasigurare, daune care
au intrat în sarcina reasigurătorului, participarea la profitul reasigurătorului,
precum şi alte venituri din servicii prestate.
În creditul contului 705 „Venituri din servicii prestate” se înregistrează:
sumele reprezentând daunele care au intrat în sarcina
reasigurătorului, comisioanele de reasigurare şi sumele
reprezentând participarea la profitul reasigurătorului (412);
sumele încasate reprezentând comisioanele de reasigurare datorate
de brokerii de asigurare (461);
valoarea serviciilor prestate (461).
Universitatea SPIRU HARET
101
Contul 705 „Venituri din servicii prestate” se împarte în:
⇒ 7051 Venituri din servicii prestate privind asigurările de viaţă:
70511 Venituri din comisioane de reasigurare;
70512 Venituri reprezentând daune care au intrat în sarcina
reasigurătorului;
70513 Venituri reprezentând participarea la profitul
reasigurătorului;
70518 Alte venituri din servicii prestate.
⇒ 7052 Venituri din servicii prestate privind asigurările generale:
70521 Venituri din comisioane de reasigurare;
70522 Venituri reprezentând daune care au intrat în sarcina
reasigurătorului;
70523 Venituri reprezentând participarea la profitul
reasigurătorului;
70528 Alte venituri din servicii prestate.

– pentru asigurările de viaţă:

4121 = 70511 – cu valoarea comisionului


„Decontări privind „Venituri din comisioane de calculat asupra primelor
operaţiunile de reasigurare privind cedate în reasigurare
reasigurare-cedări asigurările de viaţă” (sumele înregistrate ca
aferente asigurărilor de fiind reasigurare)
viaţă”

– pentru asigurările generale:

4122 = 70521 – cu valoarea


„Decontări privind „Venituri din comisioane comisionului calculat
operaţiunile de reasigurare- de reasigurare privind asupra primelor
cedări aferente asigurărilor asigurările generale” cedate în reasigurare
generale” (sumele înregistrate
ca fiind reasigurare)

c. Evidenţierea sumelor reprezentând venituri din participarea la


profitul reasigurătorului:
– pentru asigurările de viaţă:
4121 = 70513 – cu valoarea
,,Decontări privind “Venituri reprezentând veniturilor
operaţiunile de participarea la profitul înregistrate din
reasigurare-cedări reasigurătorului privind participarea la profitul
aferente asigurărilor de asigurările de viaţă” reasigurătorului
viaţă”

Universitatea SPIRU HARET


102
- pentru asigurările generale:
4122 = 70523 – cu valoarea veniturilor
„Decontări privind ,,Venituri reprezentând înregistrate privind
operaţiunile de participarea la profitul participarea la profitul
reasigurare-cedări reasigurătorului privind reasigurătorului
aferente asigurărilor asigurările generale”
generale”

d. Evidenţierea încasării de la reasigurător a sumelor reprezentând


daune ce intră în sarcina sa conform clauzelor contractuale:
– pentru asigurările de viaţă:
% = 4121 – cu valoarea
54411 “Decontări privind daunelor
„Conturi la bănci în lei privind operaţiunile de recuperate de la
asigurările de viaţă” reasigurare-cedări reasigurător
sau aferente asigurărilor de
54711 viaţă”
„Casa în lei privind asigurările
de viaţă”

– pentru asigurările generale:


% = 4122 – cu valoarea
54721 „Decontări privind daunelor
„Casa în lei privind asigurările operaţiunile de recuperate de la
generale” reasigurare-cedări reasigurător
54421 aferente asigurărilor
„Conturi la bănci în lei privind generale”
asigurările generale”

e. Concomitent se înregistrează sumele reprezentând daunele achitate


de reasigurător şi care sunt în sarcina reasigurătorului:
- pentru asigurările de viaţă:
4121 = 70512 – cu valoarea
„Decontări privind „Venituri reprezentând daune daunelor
operaţiunile de reasigurare- care au intrat în sarcina recuperate de la
cedări aferente asigurărilor reasigurătorului privind reasigurător
de viaţă” asigurările de viaţă”

– pentru asigurările generale:


4122 = 70522 – cu valoarea daunelor
„Decontări privind “Venituri reprezentând recuperate de la
operaţiunile de daune care au intrat în reasigurător
reasigurare-cedări sarcina reasigurătorului
aferente asigurărilor privind asigurările
generale” generale”
Universitatea SPIRU HARET
103
II.3.2. La societatea care acceptă în reasigurare (reasigurător)
a. Evidenţierea primelor de asigurare primite în reasigurare:
Evidenţierea primelor de asigurare primite în reasigurare se face cu ajutorul
conturilor 411 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-acceptări”, 703
„Venituri din prime brute subscrise aferente acceptărilor la asigurările de viaţă” şi
704 „Venituri din prime brute subscrise aferente acceptărilor la asigurările
generale”.

Contul 411 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare – acceptări”


Cu ajutorul contului 411 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare –
acceptări” se ţine evidenţa decontărilor privind operaţiunile de primire în
reasigurare. Contul 411 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare - acceptări”
după funcţia contabilă este un cont bifuncţional.
Se debitează cu:
sumele reprezentând daune achitate asigurătorului (544, 547);
sumele reprezentând primele brute subscrise primite în reasigurare
(703, 704);
sumele reprezentând venituri din recuperări (753).
Se creditează cu:
valoarea primelor de asigurare brute subscrise anulate şi neîncasate
aferente operaţiunilor de reasigurare-acceptări (402);
sumele reprezentând cheltuieli cu daunele de achitat asigurătorului
(604, 605);
sumele reprezentând comisionul de reasigurare (651).
Soldul debitor al contului reprezintă creanţele iar soldul creditor al con-
tului reprezintă datoriile privind operaţiunile de reasigurare acceptări, existente.
Contul 411 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-acceptări” se
împarte în:
⇒ 4111 Decontări privind operaţiunile de reasigurare acceptări
aferente asigurărilor de viaţă;
⇒ 4112 Decontări privind operaţiunile de reasigurare acceptări
aferente asigurărilor generale.

Contului 703 „Venituri din prime brute subscrise aferente acceptărilor la


asigurările de viaţă”

Cu ajutorul Contului 703 „Venituri din prime brute subscrise aferente


acceptărilor la asigurările de viaţă” se ţine evidenţa veniturilor din prime brute
subscrise aferente acceptărilor în reasigurare, potrivit contractelor de reasigurare.
În creditul contului 703 „Venituri din prime brute subscrise aferente
acceptărilor la asigurările de viaţă” se înregistrează valoarea primelor de asigurare
brute subscrise aferente acceptărilor în reasigurare (411).

Universitatea SPIRU HARET


104
Contul 704 „Venituri din prime brute subscrise aferente
acceptărilor la asigurări generale”
Cu ajutorul contului 704 „Venituri din prime brute subscrise aferente
acceptărilor la asigurări generale” se ţine evidenţa veniturilor din prime brute
subscrise aferente acceptărilor în reasigurare potrivit contractelor de reasigurare.
În creditul contului 704 „Venituri din prime brute subscrise aferente
acceptărilor la asigurări generale” se înregistrează valoarea primelor de asigurare
brute subscrise, aferente acceptărilor în reasigurare (411).
Înregistrarea contabilă pentru primele de asigurare primite în reasigurare este
următoarea:
– pentru asigurările de viaţă:
4111 = % – cu valoarea
,,Decontări privind 703 primelor de
operaţiunile de „Venituri din prime brute asigurare primite în
reasigurare acceptări subscrise aferente acceptărilor la reasigurare
aferente asigurărilor de asigurările de viaţă”
viaţă”
– pentru asigurările generale:
4112 = % – cu valoarea
,,Decontări privind 704 primelor de
operaţiunile de „Venituri din prime brute asigurare primite în
reasigurare acceptări subscrise aferente acceptărilor la reasigurare
aferente asigurărilor asigurările generale”
generale”

b. Evidenţierea sumelor reprezentând comisionul aferent primirilor in


reasigurare.
Evidenţierea sumelor reprezentând comisionul aferent primirilor in
reasigurare reasigurare se face cu ajutorul conturilor 651 „Cheltuieli privind
comisioanele din reasigurare” şi 411 „Decontări privind operaţiunile de
reasigurare-acceptări”.

Contul 651 „Cheltuieli privind comisioanele din reasigurare”


Cu ajutorul contului 651 „Cheltuieli privind comisioanele din reasigurare”
se ţine evidenţa cheltuielilor privind comisioanele din reasigurare.
În debitul contului se înregistrează sumele reprezentând comisionul de
reasigurare (411).
Contul 651 „Cheltuieli privind comisioanele din reasigurare” se împarte în:
⇒ 6511 Cheltuieli privind comisioanele din reasigurare privind
asigurările de viaţă;
⇒ 6512 Cheltuieli privind comisioanele din reasigurare privind
asigurările generale.
Universitatea SPIRU HARET
105
– pentru asigurările de viaţă:
6511 = 4111 - cu valoarea comisionului
„Cheltuieli privind “Decontări privind calculat asupra primelor
comisioanele din operaţiunile de acceptate în reasigurare
reasigurare privind reasigurare acceptări (sumele reasigurate)
asigurările de viaţă” aferente asigurărilor de
viaţă”

– pentru asigurările generale:


6512 = 4112 – cu valoarea comisionului
„Cheltuieli privind ,,Decontări privind calculat asupra primelor
comisioanele din operaţiunile de reasigurare acceptate în reasigurare
reasigurare privind acceptări aferente (sumele reasigurate)
asigurările generale” asigurărilor generale”

c. Evidenţierea sumelor reprezentând daune achitate daune achitate


societăţii reasigurată
– pentru asigurările de viaţă:
4111 = % – cu valoarea
,,Decontări privind 54711 daunelor
operaţiunile de „Casa în lei privind asigurările de viaţă” achitate
reasigurare acceptări sau societăţii
aferente asigurărilor de 54411 reasigurată
viaţă” „Conturi la bănci în lei privind asigurările
de viaţă”

– pentru asigurările generale:


4112 = 54721 – cu valoarea
,,Decontări privind „Casa în lei privind asigurările daunelor achitate
operaţiunile de generale” societăţii
reasigurare acceptări sau reasigurată
aferente asigurărilor 54421
generale” „Conturi la bănci în lei privind
asigurările generale”

d. Concomitent se evidenţiază cheltuielile cu daunele achitate societăţii


reasigurată

Evidenţierea cheltuielilor cu daunele achitate societăţii reasigurate se face cu


ajutorul conturilor 604 „Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările de
viaţă-acceptări”, 605 „Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările
generale-acceptări” şi 411 ,,Decontări privind operaţiunile de reasigurare–
acceptări”.

Universitatea SPIRU HARET


106
Contul 604 „Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la
asigurările de viaţă acceptări”
Cu ajutorul contului 604 „Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la
asigurările de viaţă acceptări” se ţine evidenţa cheltuielilor privind daunele,
anuităţile, răscumpărările şi alte cheltuieli privind daunele şi prestaţiile aferente
asigurărilor de viaţă acceptate în reasigurare.
În debitul contului 604 „Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările
de viaţă acceptări” se înregistrează sumele reprezentând cheltuieli cu daunele şi
prestaţii de achitat societăţii reasigurate (411, 544, 547).

Contul 605 „Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile


la asigurările generale acceptări”
Cu ajutorul contului 605 „Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la
asigurările generale acceptări” se ţine evidenţa cheltuielilor privind daunele,
anuităţile, recuperările şi alte cheltuieli privind daunele şi prestaţiile aferente
asigurărilor generale acceptate în reasigurare.
În debitul contului 605 „Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările
generale acceptări” se înregistrează sumele reprezentând cheltuieli cu daunele şi
prestaţii de achitat societăţii reasigurate (conturi corespondente 411, 544, 547).
– pentru asigurările de viaţă:

604 = 4111 – cu valoarea daunelor


„Cheltuieli privind „Decontări privind achitate societăţii
daunele şi prestaţiile la operaţiunile de reasigurare reasigurate
asigurările de viaţă - acceptări aferente
acceptări” asigurărilor de viaţă”

- pentru asigurările generale:


605 = 4112 – cu valoarea daunelor
„Cheltuieli privind ,,Decontări privind achitate societăţii
daunele şi prestaţiile la operaţiunile de reasigurare reasigurate
asigurările generale – acceptări aferente
acceptări” asigurărilor generale”

e. Evidenţierea veniturilor din recuperări


Pentru evidenţierea veniturilor din recuperări se folosesc conturile 411
„Decontări privind operaţiunile de reasigurare–acceptări” şi 753 „Venituri din
recuperări aferente asigurărilor generale”.

Contul 753 „Venituri din recuperări aferente asigurărilor generale”


Cu ajutorul contului 753 „Venituri din recuperări aferente asigurărilor
generale” se ţine evidenţa veniturilor din recuperări aferente asigurărilor generale.
Universitatea SPIRU HARET
107
În creditul contului 753 „Venituri din recuperări aferente asigurărilor
generale” se înregistrează:
sumele încasate ca urmare a acţiunii de recuperare (544, 547);
sumele reprezentând venituri din recuperări privind operaţiunile de
reasigurare (411).
Formula contabilă este următoarea:
411 = 753 – cu valoarea daunelor
„Decontări privind „Venituri din recuperări recuperate ca urmare a
operaţiunile de reasigurare- aferente asigurărilor acţiunii de recuperare
acceptări” generale”

II.3.3. Contabilitatea operaţiilor privind COTA PARTE DIN REZERVELE


TEHNICE ce intră în sarcina reasigurătorilor
1. Contabilizarea rezervei de prime:
– cota parte cedată din rezerva de primă ce intră în sarcina
reasigurătorilor
Evidenţierea în contabilitate a cotei părţi cedată din rezerva de primă ce intră
în sarcina reasigurătorilor se face cu ajutorul conturilor 395 „Partea cedată
reasigurătorului din rezerva de prime aferentă asigurărilor generale”, şi 619
„Partea cedată reasigurătorului din rezervele tehnice privind asigurările de viaţă şi
rezerva de prime la asigurări generale”.

Contul 395 „Partea cedată reasigurătorului


din rezerva de prime aferentă asigurărilor generale”
Cu ajutorul contului 395 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de prime
aferentă asigurărilor generale” se ţine evidenţa cotei părţi din rezerva de prime
aferentă asigurărilor generale cedată reasigurătorului. După funcţia contabilă este
un cont de activ.
În debitul contului 395 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de prime
aferentă asigurărilor generale” se înregistrează:
sumele reprezentând cota parte din rezerva de prime aferentă
asigurărilor generale ce intră în sarcina reasigurătorului (619);
sumele reprezentând majorarea rezervei de prime privind
asigurările generale aferentă reasigurării (619).
În creditul contului 395 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de
prime” se înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de
prime aferentă reasigurării (619).
Soldul contului reprezintă rezerva de prime privind asigurările generale
aferentă reasigurării existentă.
Contul 395 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de prime aferentă
asigurărilor generale” se împarte în:
⇒ 3951 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe;
⇒ 3952 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor.
Universitatea SPIRU HARET
108
Contul 398 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de prime
privind asigurările de viaţă”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cotei părţi din rezerva de prime
aferentă asigurărilor de viaţă cedată reasigurătorului. După funcţia economică este
un cont de activ.
Se debitează cu:
sumele reprezentând cota parte din rezerva de prime privind
asigurările de viaţă ce intră în sarcina reasigurătorului (619);
sumele reprezentând majorarea rezervei de prime privind
asigurările de viaţă aferentă reasigurării (619).
Se creditează cu sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de
prime privind asigurările de viaţă aferentă reasigurării (619).
Soldul contului reprezintă rezerva de prime privind asigurările de viaţă
aferentă reasigurării existentă.
Contul 398 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de prime privind
asigurările de viaţă” se împarte în:
⇒ 3981 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe;
⇒ 3982 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor.

Contul 619 „Partea cedată reasigurătorului din rezervele tehnice


asigurările de viaţă şi rezerva de prime la asigurări generale”
Cu ajutorul contului 619 „Partea cedată reasigurătorului din rezervele tehnice
privind asigurările de viaţă şi rezerva de prime la asigurări generale” se ţine
evidenţa cotei părţi din rezervele tehnice privind asigurările de viaţă şi generale,
aferente asigurărilor directe şi acceptărilor în reasigurare, cedată reasigurătorului.
Se creditează cu:
sumele reprezentând cota parte din rezervele matematice ce intră în
sarcina reasigurătorului (391);
sumele reprezentând majorarea rezervelor matematice aferente
reasigurării (391);
sumele reprezentând cota parte din rezerva pentru participare la
beneficii şi risturnuri ce intră în sarcina reasigurătorului (392);
sumele reprezentând majorarea rezervei pentru participare la
beneficii şi risturnuri aferentă reasigurării (392);
sumele reprezentând cota parte din alte rezerve tehnice aferente
asigurărilor de viaţă ce intră în sarcina reasigurătorului (393);
sumele reprezentând majorarea altor rezerve tehnice ce intră în
sarcina reasigurătorului (393);
sumele reprezentând cota parte din rezerva matematică aferentă
asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii
este transferată contractantului, ce intră în sarcina reasigurătorului
(394);

Universitatea SPIRU HARET


109
sumele reprezentând majorarea rezervei matematice aferentă
asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii
este transferată contractantului, aferente reasigurării (394);
sumele reprezentând cota parte din rezerva de prime ce intră în
sarcina reasigurătorului (395, 368);
sumele reprezentând majorarea rezervei de prime aferentă
reasigurării (395, 398).
Se debitează cu:
sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervelor mate-
matice aferente reasigurării (391);
sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei pentru
participare la beneficii şi risturnuri aferente reasigurării (392);
sumele reprezentând diminuarea sau anularea altor rezerve tehnice
aferente asigurărilor de viaţă aferentă reasigurării (393);
sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervelor tehnice
privind rezerva matematică aferentă asigurărilor de viaţă pentru
care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului
aferente reasigurării (394);
sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de prime
aferente reasigurării (395, 398).
Contul 619 „Partea cedată reasigurătorului din rezervele tehnice privind
asigurările de viaţă şi rezerva de prime la asigurările generale” se împarte în:
⇒ 6191 Partea cedată reasigurătorului din rezervele matematice:
61911 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor
directe;
61912 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor.
⇒ 6192 Partea cedată reasigurătorului din rezerva pentru participare la
beneficii şi risturnuri privind asigurările de viaţă:
61921 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor
directe;
61922 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor.
⇒ 6193 Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve tehnice aferente
asigurărilor de viaţă:
61931 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor
directe;
61932 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor.
⇒ 6194 Partea cedată reasigurătorului din rezerva matematică aferentă
asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii
este transferată contractantului:
61941 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor
directe;
61942 Partea cedată reasigurătorului aferentă accep-
tărilor.

Universitatea SPIRU HARET


110
⇒ 6195 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de prime aferente
asigurărilor generale:
61951 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor
directe;
61952 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor.
⇒ 6196 Partea cedată reasigurătorului din rezerva pentru participarea
la beneficii şi risturnuri aferente asigurărilor generale:
61961 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor
directe;
61962 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor.
⇒ 6198 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de prime aferente
asigurărilor de viaţă:
61981 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor
directe;
61982 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor.

– pentru asigurările de viaţă:


3981 = 61981 – cu suma
,,Partea cedată reasigurătorului ,,Partea cedată reprezentând cota
din rezerva de prime privind reasigurătorului parte din rezerva de
asigurările de viaţă aferentă aferente asigurărilor de primă ce intră în
asigurărilor directe” viaţă directe” sarcina
reasigurătorului

– pentru asigurările generale:


3951 = 61951 – cu suma reprezentând
,,Partea cedată ,,Partea cedată cota parte din rezerva
reasigurătorului din rezerva reasigurătorului din de primă ce intră în
de prime aferentă rezerva de prime sarcina reasigurătorului
asigurărilor generale aferentă asigurărilor
directe” generale directe”

- Evidenţierea diminuării sau anulării cotei părţi din rezerva de primă ce


intră în sarcina reasigurătorilor
– pentru asigurările de viaţă:

61981 = 3981 – cu suma cu care


,,Partea cedată ,,Partea cedată s-a diminuat
reasigurătorului din reasigurătorului din rezerva rezerva de prime
rezerva de prime aferente de prime privind asigurările
asigurărilor de viaţă de viaţă aferentă asigurărilor
directe” directe”

Universitatea SPIRU HARET


111
– pentru asigurările generale:
61951 = 3951 – cu suma cu care
,,Partea cedată ,,Partea cedată s-a diminuat
reasigurătorului aferentă reasigurătorului din rezerva de prime
asigurărilor generale rezerva de prime
directe” aferentă asigurărilor
directe”

2. Contabilizarea rezervei de daune:

– Evidenţierea cotei părţi cedată din rezerva de daună ce intră în sarcina


reasigurătorilor
Evidenţierea în contabilitate a cotei părţi cedată din rezerva de daună ce intră
în sarcina reasigurătorilor se face cu ajutorul conturilor 396 „Partea cedată
reasigurătorului din rezerva de daune aferentă asigurărilor de viaţă, 397 „Partea
cedată reasigurătorului din rezerva de daune aferentă asigurărilor generale şi 629
„Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune privind asigurările de viaţă şi
generale”.

Contul 396 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de


daune avizate şi neavizate aferentă asigurărilor de viaţă”
Cu ajutorul contului 396 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune
avizate şi neavizate aferentă asigurărilor de viaţă” se ţine evidenţa cotei părţi din
rezerva de daune avizate şi neavizate aferentă asigurărilor directe şi acceptărilor
în reasigurare cedate reasigurătorului. Contul 396 „Partea cedată reasigurătorului
din rezerva de daune avizate şi neavizate aferentă asigurărilor de viaţă” după
funcţia contabilă este un cont de activ.
În debitul contului 396 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune
avizate şi neavizate aferentă asigurărilor de viaţă” se înregistrează:
sumele reprezentând cota parte din rezerva de daune avizate şi
neavizate aferentă asigurărilor de viaţă ce intră în sarcina
reasigurătorului (629);
sumele reprezentând majorarea rezervei de daune avizate şi
neavizate privind asigurările de viaţă aferentă reasigurării (629).
În creditul contului 396 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune
avizate şi neavizate aferentă asigurărilor de viaţă” se înregistrează sumele
reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de daune avizate şi neavizate
privind asigurările de viaţă aferentă reasigurării (629).
Soldul contului reprezintă rezerva de daune avizate şi neavizate privind
asigurările de viaţă, aferentă reasigurării existentă.

Universitatea SPIRU HARET


112
Contul 397 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva
de daune avizate şi neavizate aferentă asigurărilor generale”
Cu ajutorul contului 397 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune
avizate şi neavizate aferentă asigurărilor generale” se ţine evidenţa cotei părţi din
rezerva de daune aferentă asigurărilor directe şi acceptărilor în reasigurare, cedată
reasigurătorului. Contul 397 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune
avizate şi neavizate aferentă asigurărilor generale” după funcţia contabilă este un
cont de activ.
Se debitează cu:
sumele reprezentând cota-parte din rezerva de daune avizate şi
neavizate aferentă asigurărilor generale ce intră în sarcina
reasigurătorului (629);
sumele reprezentând majorarea rezervei de daune avizate şi
neavizate privind asigurările generale aferentă reasigurării (629).
În creditul contului 397 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune
avizate şi neavizate aferentă asigurărilor generale” se înregistrează sumele
reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de daune avizate şi neavizate
privind asigurările generale, aferentă reasigurării (629);
Soldul contului reprezintă rezerva de daune avizate şi neavizate privind
asigurările generale aferentă reasigurării existentă.

Contul 629 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de


daune privind asigurările de viaţă şi generale”
Cu ajutorul contului 629 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune
privind asigurările de viaţă şi generale” se ţine evidenţa cotei părţi din rezerva de
daune privind asigurările de viaţă şi generale aferente reasigurărilor directe şi
acceptărilor în reasigurare cedată reasigurătorului.
Se creditează cu:
sumele reprezentând cota parte din rezerva de daune aferentă
asigurărilor de viaţă ce intră în sarcina reasigurătorului (396);
sumele reprezentând majorarea rezervei de daune privind
asigurările de viaţă, aferentă reasigurării (396);
sumele reprezentând cota parte din rezerva de daune aferentă
asigurărilor generale ce intră în sarcina reasigurătorului (397);
sumele reprezentând majorarea rezervei de daune privind
asigurările generale, aferentă reasigurării (397).
Se debitează cu:
sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de daune
privind asigurările de viaţă, aferentă reasigurării (396);
sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de daune
privind asigurările generale, aferentă reasigurării (397).

Universitatea SPIRU HARET


113
Contul 629 „Partea cedată reasigurătorului din rezervele de daune
aferente asigurărilor de viaţă şi generale:
⇒ 6296 Partea cedată reasigurătorului din rezervele de daune avizate
şi neavizate aferente asigurărilor de viaţă:
62961 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune
avizate şi neavizate aferente asigurărilor directe;
62962 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune
avizate şi neavizate aferentă acceptărilor.
⇒ 6297 Partea cedată reasigurătorului din rezervele de daune avizate
şi neavizate aferente asigurărilor generale;
62971 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune
avizate şi neavizate aferentă asigurărilor directe;
62972 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune
avizate şi neavizate aferentă acceptărilor.

– pentru asigurările de viaţă:

396 = 62961 – cu suma reprezentând


„Partea cedată „Partea cedată cota parte din rezerva de
reasigurătorului din reasigurătorului din daună ce intră în sarcina
rezerva de daune aferentă rezervele de daune avizate reasigurătorului
asigurărilor de viaţă” şi neavizate aferente
asigurărilor de viaţă
directe”

– pentru asigurările generale:

397 = 62971 – cu suma reprezentând cota


„Partea cedată ,,Partea cedată parte din rezerva de daună
reasigurătorului din rezerva reasigurătorului din ce intră în sarcina
de daune aferentă rezervele de daune reasigurătorului
asigurărilor generale” avizate şi neavizate
aferente asigurărilor
generale directe”

– Evidenţierea diminuării sau anulării cotei părţi din rezerva de daună


ce intră în sarcina reasigurătorilor:

62961 = 396 – cu suma cu care


„Partea cedată „Partea cedată reasigurătorului s-a diminuat rezerva
reasigurătorului din din rezerva de daune aferentă
rezervele de daune avizate asigurărilor de viaţă”
şi neavizate aferente
asigurărilor de viaţă
directe”

Universitatea SPIRU HARET


114
62971 = 397 – cu suma cu care
,,Partea cedată „Partea cedată s-a diminuat
reasigurătorului din rezervele reasigurătorului rezerva
de daune avizate şi neavizate din rezerva de daune
aferente asigurărilor generale aferentă asigurărilor
directe” generale”

3. Contabilizarea rezervei de catastrofă (specifică asigurărilor generale):


– Evidenţierea cotei părţi cedată din rezerva de catastrofă ce intră în
sarcina reasigurătorilor.

Evidenţierea în contabilitatea a cotei părţi cedate din rezerva de catastrofă ce


intră în sarcina reasigurătorilor se face cu ajutorul conturilor 399 „Partea cedată
reasigurătorului din alte rezerve tehnice aferente asigurărilor generale” şi 639
„Partea cedată reasigurătorului din rezerva de egalizare şi rezerva de catastrofă”.

Contul 399 „Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve


tehnice aferente asigurărilor generale”
Cu ajutorul contului 399 „Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve
tehnice aferente asigurărilor generale” se ţine evidenţa cotei părţi din rezerva de
catastrofă, rezerve pentru riscuri neexpirate şi a altor rezerve tehnice aferentă
asigurărilor directe şi acceptărilor în reasigurare privind asigurările generale cedată
reasigurătorului. După funcţia contabilă este un cont de activ.
Se debitează cu:
sumele reprezentând cota parte din alte rezerve tehnice aferente
asigurărilor generale ce intră în sarcina reasigurătorului (639);
sumele reprezentând majorarea altor rezerve tehnice aferente
asigurărilor generale aferente reasigurării (639).
Se creditează cu sumele reprezentând diminuarea sau anularea altor rezerve
tehnice privind asigurările generale aferente reasigurării (639);
Soldul contului reprezintă alte rezerve tehnice privind asigurările generale,
aferente reasigurării existente.
Contul 399 „Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve tehnice aferente
asigurărilor generale” se împarte în:
⇒ 3991 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de catastrofă:
39911 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor
directe;
39912 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor.
⇒ 3992 Partea cedată reasigurătorului din rezerva pentru riscuri
neexpirate:
39921 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor
directe;
39922 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor.

Universitatea SPIRU HARET


115
⇒ 3993 Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve tehnice aferente
asigurărilor generale;
39931 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor
directe;
39932 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor.

Contul 639 „Partea cedată reasigurătorului din alte


rezerve tehnice aferente asigurărilor generale”
Cu ajutorul contului 639 „Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve
tehnice aferente asigurărilor generale” se ţine evidenţa cotei părţi din rezerva de
catastrofă, rezerva pentru riscuri neexpirate şi a altor rezerve tehnice aferente
asigurărilor generale directe şi acceptărilor în reasigurare, cedată reasigurătorului.
Se creditează cu:
sumele reprezentând cota parte din rezerva de catastrofă ce intră în
sarcina reasigurătorului (399);
sumele reprezentând majorarea rezervei de catastrofă aferentă
reasigurării (399).
sumele reprezentând cota parte din rezerva de riscuri neexpirate ce
intră în sarcina reasigurătorului (399);
sumele reprezentând majorarea rezervei de riscuri neexpirate
aferentă reasigurării (399);
sumele reprezentând cota parte din alte rezervele tehnice ce intră în
sarcina reasigurătorului (399);
sumele reprezentând majorarea altor rezerve tehnice aferente
reasigurării (399).
Se debitează cu:
sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei de catastrofă
aferentă reasigurării (399);
sumele reprezentând diminuarea sau anularea rezervei pentru riscuri
neexpirate aferentă reasigurării (399);
sumele reprezentând diminuarea sau anularea altor rezerve tehnice
aferente reasigurării (399).
Contul 639 „Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve tehnice
aferente asigurărilor generale” se împarte în:
⇒ 6391 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de catastrofă:
63911 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor
directe;
63912 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor.
⇒ 6392 Partea cedată reasigurătorului din rezerva pentru riscuri
neexpirate:
63921 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor
directe;
63922 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor.

Universitatea SPIRU HARET


116
⇒ 6393 Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve tehnice:
63931 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor
directe;
63932 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor.

39911 = 63911 – cu suma reprezentând


,,Partea cedată ,,Partea cedată reasigurătorului cota parte din rezerva de
reasigurătorului din din rezerva de catastrofă catastrofă ce intră în
rezerva de catastrofă aferentă asigurărilor directe” sarcina reasigurătorului
aferentă asigurărilor
directe”

– Evidenţierea diminuării sau anulării cotei părţi din rezerva de


catastrofă ce intră în sarcina reasigurătorilor:
63911 = 39911 – cu suma cu care s-a
,,Partea cedată ,,Partea cedată diminuat rezerva de
reasigurătorului din rezerva reasigurătorului din rezerva catastrofă ce intră în
de catastrofă aferentă de catastrofă aferentă sarcina
asigurărilor directe” asigurărilor directe” reasigurătorului

A. Cuvinte-cheie
Prime brute subscrise, prime încasate, daune, rezerve tehnice, primire în
reasigurare, cedare în reasigurare brokeri de asigurare.

B. Întrebări de evaluare a cunoştinţelor


1. Efectuaţi înregistrările contabile reprezentând primirea primelor din reasigurare.
2. Efectuaţi înregistrările contabile reprezentând cedarea primelor în reasigurare.
3. Efectuaţi înregistrările contabile reprezentând partea cedată reasigurătorului din
rezerva de daune privind asigurările de viaţă.
4. Efectuaţi înregistrările contabile reprezentând partea cedată reasigurătorului din
rezerva de daune privind asigurările generale.

C. Teste de autoevaluare
1. Evidenţierea primelor de asigurare generale cedate în reasigurare se face cu
ajutorul următoarei formule contabile:
a. 7093 „Prime brute subscrise cedate aferente asigurărilor generale directe” =
4122 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-cedări aferente
asigurărilor generale”;
b. 4122 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-cedări aferente
asigurărilor generale” = 7093 „Prime brute subscrise cedate aferente
asigurărilor generale directe”;
c. 4122 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-cedări aferente
asigurărilor generale = 54411” Conturi la bănci în lei.
Precizaţi răspunsul corect.
Universitatea SPIRU HARET
117
2. Evidenţierea diminuării sau anulării cotei părţi din rezerva de catastrofă ce intră
în sarcina reasigurătorilor se face cu următoarea formulă contabilă:
a. 63911 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de catastrofă aferentă
asigurărilor directe” = 39911 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de
catastrofă aferentă asigurărilor directe”;
b. 39911 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de catastrofă aferentă
asigurărilor directe” = 63911 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de
catastrofă aferentă asigurărilor directe”;
c. 63911 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de catastrofă aferentă
asigurărilor directe = 4122 „Decontări privind operaţiunile de reasigurare-
cedări aferente asigurărilor generale.
Precizaţi răspunsul corect.
3. Evidenţierea cotei părţi cedată din rezerva de daună ce intră în sarcina
reasigurătorilor pentru asigurările de viaţă se face cu următoarea formulă contabilă:
a. 396 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune aferentă
asigurărilor de viaţă” = 62961 „Partea cedată reasigurătorului din
rezervele de daune avizate şi neavizate aferente asigurărilor de viaţă
directe”;
b. 62961 „Partea cedată reasigurătorului din rezervele de daune avizate şi
neavizate aferente asigurărilor de viaţă directe” =396 „Partea cedată
reasigurătorului din rezerva de daune aferentă asigurărilor de viaţă”;
c. 396 „Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune aferentă
asigurărilor de viaţă” = 4122 „Decontări privind operaţiunile de
reasigurare-cedări aferente asigurărilor generale.
Precizaţi răspunsul corect.
4. Formula contabilă a evidenţierii primelor cedate în reasigurare, pentru
asigurările generale, este următoarea:
7093 „Prime brute subscrise cedate aferente asigurărilor generale directe” = 4122
„Decontări privind operaţiunile de reasigurare-cedări aferente asigurărilor
generale”
Precizaţi dacă formula este:
a. adevărată;
b. falsă.

Universitatea SPIRU HARET


118
ÎNREGISTRĂRI CONTABILE
AFERENTE
II.4. PRIMELOR ÎNCASATE
PRIN INTERMEDIARII
ÎN ASIGURĂRI

II.4.1. Intermediarii în asigurări 1


Intermediarii în asigurări sunt:
A. Agenţii de asigurare;
B. brokerii de asigurare şi/sau reasigurare.
A. Agenţii de asigurare
O persoană fizică sau juridică poate desfăşura o activitate ca agent de
asigurare, dacă deţine o autorizaţie valabilă, scrisă, din partea unui asigurător,
denumită contract de agent, pentru a acţiona în numele acestuia.
Agentul de asigurare persoană fizică trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
a) să aibă pregătirea profesională de specialitate şi/sau competenţele,
cunoştinţele şi aptitudinile corespunzătoare exercitării acestei activităţi, în con-
cordanţă cu cerinţele prevăzute în normele emise de Comisia de Supraveghere a
Asigurărilor în aplicarea prezentei legi;
b) să aibă în vigoare un contract de asigurare de răspundere civilă
profesională sau o garanţie echivalentă furnizată de un asigurător în numele căruia
agentul de asigurare lucrează sau al cărui împuternicit este, valabile pe întregul
teritoriu al Comunităţii Europene şi al statelor aparţinând Spaţiului Economic
European, în concordanţă cu cerinţele prevăzute de norme;
c) să nu aibă cazier judiciar pentru infracţiuni contra patrimoniului sau pentru
infracţiuni prevăzute de legislaţia financiar-fiscală;
d) să îndeplinească cerinţele legale în vigoare privind angajarea gestionarilor,
constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenţilor
economici, autorităţilor sau instituţiilor;
e) să se bucure de o bună reputaţie.
Agenţii de asigurare, persoane fizice, au dreptul să se înregistreze la camera
de muncă pe a cărei rază teritorială domiciliază, pentru a li se calcula vechimea în
munca şi pentru a achita taxele necesare în vederea constituirii fondurilor de pensii
şi de asigurări sociale.

1
Legea nr. 32 din 03.04.2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea
asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Universitatea SPIRU HARET
119
Agentul de asigurare persoană juridică trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
a) să aibă ca obiect de activitate numai activitatea de agent de asigurare;
b) să aibă în vigoare un contract de asigurare de răspundere civilă, în conformitate
cu cerinţele prevăzute de normele emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;
c) să nu fi fost declarat anterior în faliment şi să nu facă obiectul unei
proceduri de reorganizare judiciară şi/sau de faliment la data solicitării autorizării;
d) să se bucure de o bună reputaţie, iar denumirea agentului să cuprindă
obligatoriu sintagma agent de asigurare;
e) asociaţii, acţionarii semnificativi, precum şi persoanele semnificative, după
caz, să nu aibă cazier judiciar pentru infracţiuni contra patrimoniului sau pentru
infracţiuni prevăzute de legislaţia financiar-fiscală;
f) conducătorul executiv să îndeplinească condiţiile privind pregătirea şi
experienţa necesare pentru a deţine această funcţie, conform normelor Comisiei de
Supraveghere a Asigurărilor.
Un agent de asigurare nu poate intermedia aceleaşi clase de asigurări decât
pentru un singur asigurător.
Dacă un asigurat a încheiat o asigurare printr-un agent de asigurare,
asigurătorul în numele căruia acţionează agentul este răspunzător faţă de asigurat
pentru toate actele sau omisiunile agentului de asigurare.
B. Brokerii de asigurare şi/sau reasigurare

Definiţie
Brokerul de asigurare este o persoană juridică română sau
străină, autorizată în condiţiile legilor în vigoare, care negociază pentru clienţii săi,
persoane fizice sau juridice, asiguraţi ori potenţiali asiguraţi, încheierea
contractelor de asigurare sau reasigurare şi acordă asistenţă pe durata derulării
contractelor ori în legătură cu regularizarea daunelor, după caz 2 ;
Asigurătorii nu pot exercita activităţi de asigurare prin brokeri neautorizaţi.
O persoană juridică poate desfăşura o activitate de broker de asigurare, dacă are o
autorizaţie de funcţionare din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va decide cu privire la eliberarea
autorizaţiei de funcţionare în termen de cel mult 30 de zile de la data primirii
documentelor din care să rezulte că solicitantul va respecta prevederile legale.
Un broker de asigurare nu poate fi înmatriculat în registrul comerţului fără auto-
rizaţia de funcţionare emisa de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, conform legale.
Orice broker de asigurare şi/sau reasigurare trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii 3 :

2
Legea nr. 76/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/2000 privind
societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor.
3
Legea nr. 403 din 11.10.2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/2000
privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor.
Universitatea SPIRU HARET
120
a) să fie persoană juridică, în a cărei denumire să fie cuprinsă obligatoriu
sintagma broker de asigurare, broker de asigurare-reasigurare sau broker de
reasigurare, după caz;
b) să aibă un capital social vărsat în formă bănească, a cărui valoare nu poate
fi mai mică de 150 milioane lei; această valoare va fi actualizată prin norme
adoptate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;
c) să aibă în vigoare un contract de asigurare de răspundere civilă valabil pe
întreg teritoriul Comunităţii Europene şi al statelor aparţinând Spaţiului Economic
European, în concordanţă cu cerinţele prevăzute de normele date în aplicarea
prezentei legi;
d) să aibă ca obiect de activitate numai activitatea de broker de asigurare
şi/sau de reasigurare;
e) să păstreze şi să pună la dispoziţia Comisiei de Supraveghere a
Asigurărilor, la cerere, registrele şi înregistrările contabile care să evidenţieze şi să
explice operaţiunile efectuate în timpul desfăşurării activităţii, incluzând informaţii
asupra contractelor de asigurare şi/sau de reasigurare încheiate şi asupra
înţelegerilor cu asigurătorii şi/sau cu reasigurătorii;
f) să se conformeze solicitărilor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în
ceea ce priveşte raportările, precum şi activităţile pe care le desfăşoară, astfel cum
vor fi stabilite prin norme;
g) să nu fi fost declarat anterior în faliment şi să nu facă obiectul unei
proceduri de reorganizare judiciară şi/sau de faliment la data solicitării autorizării.
Comisia de Supraveghere a Asigurărilor refuză o cerere de autorizare de
funcţionare pentru un broker de asigurare şi/sau de reasigurare, dacă, după caz:
a) asociaţii, acţionarii semnificativi, precum şi persoanele semnificative, după
caz, au cazier judiciar pentru infracţiuni contra patrimoniului sau infracţiuni
prevăzute în legislaţia financiar-fiscală;
b) conducătorul executiv nu îndeplineşte condiţiile privind pregătirea şi
experienţa pentru a deţine aceasta poziţie, în conformitate cu normele elaborate de
Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;
c) numele solicitantului induce în eroare publicul;
d) solicitantul nu respectă condiţiile prevăzute de lege.
Brokerii de asigurare se pot asocia în uniuni profesionale şi pot adera la
uniuni internaţionale de profil, cu respectarea obligaţiilor ce decurg din actele
constitutive ale acestora.

II.4.2. Contabilitatea operaţiilor efectuate de către BROKERII DE


ASIGURARE ( INTERMEDIARII ÎN ASIGURĂRI)
Veniturile din exploatare ale brokerilor cuprind:
venituri din negocierea contractelor de asigurare şi reasigurare;
venituri din efectuarea inspecţiilor de risc, regularizări de daune
şi alte venituri în legătură cu obiectul de activitate;
venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii;

Universitatea SPIRU HARET


121
venituri din producţia de imobilizări, reprezentând costul
lucrărilor şi cheltuielilor efectuate de societate pentru ea însăşi,
care se înregistrează ca active imobilizate corporale şi
necorporale;
venituri din subvenţii de exploatare reprezentând finanţări de
care beneficiază societatea acordate de stat sau de alte societăţi;
alte venituri de exploatare cuprinzând venituri din creanţe
reactivate şi alte venituri din exploatare.

Definiţie
Cifra de afaceri aferentă activităţii brokerilor de asigurare
reprezintă totalitatea veniturilor aferente exerciţiului financiar.
În contabilitatea brokerilor, veniturile din activitatea de brokeraj se
înregistrează pe măsura prestării serviciilor pe baza facturii sau în alte condiţii
prevăzute în contract.
Cheltuielile brokerilor reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit
pentru:
cheltuieli cu personalul;
executarea unor obligaţii legale sau contractuale;
consumurile, lucrările executate şi serviciile prestate de care
beneficiază brokerul;
cheltuieli cu plasamentele şi alte cheltuieli;
amortizările şi provizioanele constituite;
valoarea contabilă a activelor cedate, distruse sau constatate
lipsă.
Cheltuielile de exploatare ale brokerilor după natura lor, cuprind:
cheltuieli de administrare a contractelor (cheltuieli cu încasarea
primelor, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu informatica etc.);
cheltuieli cu gestionarea daunelor (cheltuieli cu personalul,
cheltuieli cu informatica, cheltuieli cu serviciile de daune etc.);
cheltuieli cu personalul (salarii şi alte drepturi de personal,
asigurările şi protecţia socială, contribuţia unităţii la asigurările
sociale şi pentru ajutorul de şomaj, cheltuieli cu pregătirea şi
perfecţionarea profesională şi alte cheltuieli suportate de broker);
cheltuieli privind consumurile de materiale consumabile, com-
bustibil, piese de schimb, materiale de natura obiectelor de
inventar;
cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi (întreţinere,
reparaţii), redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii, studii şi
cercetări.

Universitatea SPIRU HARET


122
cheltuieli cu alte servicii executate de terţi (cheltuieli de protocol,
reclamă şi publicitate, transportul de bunuri şi personal,
deplasări, detaşări şi transferări, poşta şi taxe de telecomunicaţii,
servicii bancare şi altele);
pierderi din creanţe, cheltuieli privind despăgubiri, amenzi,
penalităţi, donaţii şi subvenţii acordate, cheltuieli privind
activele cedate şi alte operaţii de capital.

1.Contabilizarea primelor încasate de brokeri:

531 = 401 – cu sumele


„Casa” sau „Decontări cu asigurătorii şi încasate de la
512 reasigurătorii privind primele asiguraţi
„Conturi curente la bănci” intermediate”

Contul 401 ,,Decontari cu asigurătorii şi reasigurătorii


privind primele intermediate”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor cu asigurătorii şi
reasigurătorii privind primele intermediate. După funcţia contabilă este un cont
de pasiv.
Se creditează cu valoarea primelor intermediate încasate (512, 531).
Se debitează cu valoarea primelor intermediate decontate asigurătorilor (512, 531).
Soldul contului reprezintă valoarea primelor intermediate nedecontate.

2. Contabilizarea plăţii primelor de asigurare încasate de brokeri şi


virate societăţii de asigurare:

401 = 531 – cu sumele


„Decontări cu asigurătorii şi „Casa” sau încasate de
reasigurătorii privind primele 512 broker şi plătite
intermediate” “Conturi curente la bănci” asigurătorului

3. Reţinerea comisionului aferent activităţii de brokeraj din primele


virate către societatea de asigurări

411 = 7071 – cu valoarea


„Decontări privind „Venituri din activitatea comisionului cuvenit
comisioanele cuvenite din de intermediere în brokerului
activitatea de intermediere” asigurări”

Contul 411 „Decontări privind comisioanele cuvenite


din activitatea de intermediere ”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa comisioanelor cuvenite din
activitatea de intermediere. După funcţia contabilă este un cont de activ.
Universitatea SPIRU HARET
123
Se debitează cu valoarea comisioanelor cuvenite din activitatea de
intermediere (707).
Se creditează cu valoarea comisioanelor cuvenite din activitatea de
intermediere încasate (512, 531).
Soldul contului reprezintă valoarea comisioanelor din activitatea de
intermediere neîncasate.

Contul 707 „Venituri din activitatea de intermediere în asigurări”


Cu ajutorul acestui cont se tine evidenţa comisioanelor primite de
intermediarii în asigurări pentru serviciile prestate în contul şi numele
asigurătorului, inclusiv a altor venituri rezultate din activitatea de brokeraj.
Se creditează cu:
valoarea comisioanelor cuvenite din activitatea de intermediere
(411);
valoarea altor sume cuvenite din activitatea de intermediere
(412).
Contul 707 Venituri din activitatea de intermediere în asigurări se
împarte în:
⇒ 7071 Venituri din comisioane;
⇒ 7072 Venituri din efectuarea inspecţiilor de risc;
⇒ 7073 Venituri din activitatea de regularizări de daune;
⇒ 7074 Venituri din activitatea de comisariat de avarii;
⇒ 7075 Venituri din alte activităţi în legătură cu obiectul de activitate.

4. Încasarea comisionului de brokeraj de la societatea de asigurări

% = 411 – cu valoarea
531 „Decontări privind comisioanele comisionului
„Casa” sau cuvenite din activitatea de cuvenit brokerului
512 intermediere”
„Conturi curente la bănci”

II.4.3. Contabilizarea la societăţile de asigurare a PRIMELOR ÎNCASATE


PRIN INTERMEDIARII ÎN ASIGURĂRI

1. Evidenţierea primelor încasate prin intermediarii în asigurări:


54711 = 4042 – cu sumele încasate
„Casa în lei privind „Decontări privind prin intermediarii în
asigurările de viaţă” intermediarii în asigurări asigurări
sau aferente asigurărilor
54411 generale”
„Conturi la bănci în lei”

Universitatea SPIRU HARET


124
2. Decontarea primelor de asigurare încasate prin intermediarii în
asigurări cu societatea:

4042 = 401 – cu sumele încasate


„Decontări privind „Decontări privind prin intermediarii în
intermediarii în asigurări primele de asigurare” asigurări
aferente asigurărilor generale”

3. Înregistrarea comisioanelor datorate pentru încheierea şi încasarea


poliţelor de asigurare:

641 = 422 – cu sumele


„Cheltuieli cu salariile „Sume datorate intermediarilor în datorate
personalului” asigurări”

4. Reţineri din comisioanele datorate pentru încasări la poliţe de


asigurări:

422 = % – cu sumele reţinute


„Sume datorate 427
intermediarilor în „Reţineri din salarii datorate – cu reţineri datorate
asigurări” terţilor” terţilor
4314
„Contribuţia angajaţilor la – contribuţia datorată la
asigurările sociale de asigurările de sănătate
sănătate”
444
„Impozitul pe venituri de – impozitul pentru
natura salariilor” remuneraţie

Concomitent se înregistrează şi fondul de sănătate datorat de societate în


cotă de 7 % din venitul brut realizat:

64221 = 4313 – cu contribuţia


„Contribuţia unităţii la „Contribuţia angajatorului la constituită
asigurările sociale” asigurările sociale de sănătate”

4313 = 544 – cu sumele


„Contribuţia angajatorului la „Conturi curente la bănci” achitate
asigurările sociale de sănătate”

5. Achitarea comisioanelor nete pentru încasări din asigurări:

422 = 544 - cu sumele achitate


,,Sume datorate „Conturi curente la
intermediarilor în asigurări” bănci”
Universitatea SPIRU HARET
125
6.Evidenţierea sumelor neridicate reprezentând comisioane pentru
încasări din asigurări:

422 = 426 – cu sumele


„Sume datorate intermediarilor „Drepturi de personal neridicate
în asigurări” neridicate”

7. Achitarea comisioanelor neridicate:

426 = 547 – cu sumele achitate


„Drepturi de personal neridicate” „Casa în lei”

8.În cazul în care agenţii de asigurare îşi plătesc singuri impozitul şi


contribuţiile datorate, avem următoarele înregistrări contabile:

656 = 422 – cu comisionul


„Cheltuieli cu alte servicii „Sume datorate datorat
executate de terţi” intermediarilor în asigurări”

A. Cuvinte-cheie

Prime brute subscrise, prime încasate, daune, rezerve tehnice, brokeri de


asigurare, intermediarii în asigurări

B. Întrebări de evaluare a cunoştinţelor

1. Efectuaţi înregistrările contabile pentru primele de încasat de către brokeri de la


asiguraţi.
2. Efectuaţi înregistrările contabile înregistrate de asigurători pentru operaţiunile de
asigurări intermediate de brokerii în asigurări.

C. Teste de autoevaluare

1. Formula contabilă a evidenţierii de către asigurători a primelor încasate prin


intermediarii în asigurări prin contul de la bancă este următoarea:
a. 54711 „Casa în lei privind asigurările de viaţă” = 404 „Decontări privind
intermediarii în asigurări”;
b. 54411 „Conturi la bănci în lei” = 401 „Decontări privind primele de
asigurare”;
c. 54411 „Conturi la bănci în lei” = 404 „Decontări privind intermediarii în
asigurări”.
Precizaţi răspunsul corect.

Universitatea SPIRU HARET


126
2. Pentru decontarea primelor de asigurare încasate prin intermediarii în asigurări
cu societatea se face următoarea înregistrare:
a. 404 „Decontări privind intermediarii în asigurări” = 401 „Decontări privind
primele de asigurare”;
b. 401 „Decontări privind primele de asigurare” = 404 „Decontări privind
intermediarii în asigurări”;
c. 404 „Decontări privind intermediarii în asigurări” = 54411 „Conturi la
bănci în lei”.
Precizaţi răspunsul corect.
3. Formula contabilă a evidenţierii primelor încasate prin intermediarii în asigurări
prin casierie este următoarea:
a. 54711 „Casa în lei privind asigurările de viaţă” = 404 „Decontări privind
intermediarii în asigurări”;
b. 54711 „Casa în lei privind asigurările de viaţă” = 401 „Decontări privind
primele de asigurare”;
c. 404 „Decontări privind intermediarii în asigurări” = 54711 „Casa în lei
privind asigurările de viaţă”.
Precizaţi răspunsul corect.
4. Formula contabilă a evidenţierii primelor încasate prin intermediarii în asigurări
prin contul de la bancă este următoarea:
54411 „Conturi la bănci în lei” = 401 „Decontări privind intermediarii în
asigurări”
Precizaţi dacă formula este:
a. adevărată;
b. falsă.

Universitatea SPIRU HARET


127
Universitatea SPIRU HARET
128
PARTEA a III-a

PRINCIPALII INDICATORI
FINANCIARI SPECIFICI
ACTIVITĂŢII DE ASIGURĂRI

Universitatea SPIRU HARET


129
Universitatea SPIRU HARET
130
Pentru a putea evidenţia stabilitatea financiară reală a unei societăţi de
asigurări trebuie interpretaţi mai mulţi indicatori sau aspecte esenţiale cum ar fi:
Marja de solvabilitate;
Gradul de solvabilitate;
Rezervele tehnice;
Activele admise să reprezinte rezervele tehnice;
Gradul de diversificare a activelor;
Coeficientul de lichiditate;
Portofoliul de investiţii;
Rata profitabilităţii;
Sistemul contabil de raportare;
Structura portofoliului.
În continuare, vom analiza principalii indicatori financiari ai unei societăţi de
asigurare.

III.1. SOLVABILITATEA
Stabilirea solvabilităţii presupune cunoaşterea riguroasă atât a riscurilor la
care este expusă societatea, cât şi a necesarului de active pentru limitarea riscurilor.
Pentru a asigura solvabilitatea activităţii desfăşurate, fiecare asigurător
trebuie să menţină cumulativ 1 :
capitalul social vărsat sau, în cazul unei societăţi mutuale, fondul de
rezervă liberă vărsat;
marja de solvabilitate minimă (o vom analiza în detaliu în
subcapitolele următoare);
fondul de siguranţă (care reprezintă o treime din marja de
solvabilitate minimă).

Definiţii
Solvabilitatea reprezintă numerarul disponibil pe termen
lung (numerar disponibil în viitor).
Solvabilitatea asigurătorului reprezintă raportul dintre marja de solvabilitate
de care dispune asigurătorul şi marja de solvabilitate minimă.
Marja de solvabilitate reprezintă valoarea cu care activele unui asigurător
sunt mai mari decât valoarea obligaţiilor sale.
Un asigurător este solvabil dacă:
colectează prime care pot acoperi daunele previzionate şi
cheltuielile de exploatare;

1
Legea 403/ din 11 octombrie 2004 pentru modificarea şi completarea legii
nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor.
Universitatea SPIRU HARET
131
menţine valoarea activelor la un nivel suficient de mare ca să poată
acoperi obligaţiile existente şi să rămână şi o marjă de siguranţă
egală cu cea recomandată de autoritatea de supraveghere.

III.1.1. Metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune


asigurătorul care practică ASIGURĂRI GENERALE, al marjei de solvabilitate
minime şi al fondului de siguranţă 2

Asigurătorul este obligat să îşi determine permanent marja de solvabilitate


disponibilă, marja de solvabilitate minimă, precum şi fondul de siguranţă, pe baza
datelor din raportările financiare şi să transmită Comisiei de Supraveghere a
Asigurărilor, la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, un formular de raportare
privind marja de solvabilitate disponibilă, marja de solvabilitate minimă şi fondul
de siguranţă. Asigurătorul trebuie să transmită Comisiei de Supraveghere a
Asigurărilor o raportare semestrială privind marja de solvabilitate minimă.
În conformitate cu art. 6 alin. (2) din Legea nr. 503/2004 privind redresarea
financiară şi falimentul societăţilor de asigurare, la cererea Comisiei de
Supraveghere a Asigurărilor societatea de asigurare este obligată să îşi determine şi
să comunice Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în termen de 48 de ore de la
solicitare, situaţia financiară, precum şi marja de solvabilitate minimă ale acesteia.
Informaţiile solicitate se transmit însoţite de o declaraţie a reprezentantului legal al
societăţii, dată pe proprie răspundere, sub sancţiunile prevăzute de Codul penal
pentru infracţiunile de înşelăciune şi fals în declaraţii, prin care se atestă că datele
comunicate sunt corecte şi conforme cu realitatea.

III.1.1.1. Determinarea marjei de solvabilitate disponibile pentru


asigurări generale
Asigurătorii autorizaţi să practice asigurări generale au obligaţia să deţină
permanent o marjă de solvabilitate disponibilă, corespunzătoare activităţii
desfăşurate de către aceştia, cel puţin egală cu marja de solvabilitate minimă,
calculată în conformitate cu prevederile legale.
Marjei de solvabilitate disponibile îi corespunde totalitatea elementelor de
activ libere de orice sarcini, cu excepţia activelor necorporale.
La stabilirea marjei de solvabilitate disponibile a asigurătorului se vor lua în
considerare următoare componente:
capitalul social subscris şi vărsat sau, după caz, dacă este vorba despre
societăţi mutuale, fondul de rezervă liber vărsat la care se adaugă toate
conturile membrilor săi, care întrunesc următoarele criterii:
statutul trebuie să prevadă că din aceste conturi se pot face plăţi
membrilor doar în situaţia în care plăţile nu au drept rezultat

2
Ordin nr. 4 din 2.05.2007 pentru punerea în aplicare a Normelor privind
metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul care practică
asigurări generale, al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă.
Universitatea SPIRU HARET
132
diminuarea marjei de solvabilitate disponibile sub nivelul minim
sau, în cazul dizolvării societăţii, dacă au fost plătite toate celelalte
datorii;
statutul trebuie să prevadă că pentru orice plăţi menţionate la
punctul anterior, efectuate în alte scopuri decât retragerea
individuală din societatea mutuală, Comisia de Supraveghere a
Asigurărilor trebuie să fie informată cu cel puţin o lună înainte de
efectuarea plăţii, astfel încât aceasta să poată interzice, dacă este
cazul, operaţiunea de plată în cadrul acestei perioade;
toate rezervele societăţii, altele decât rezervele tehnice, şi anume:
rezerve de prime de capital;
rezerve din reevaluare;
rezerve legale;
rezerve statutare;
rezerve de conversie;
alte rezerve.
profitul net rezultat după deducerea dividendelor care trebuie plătite
sau, după caz, pierderea înregistrată de asigurător;
rezultatul reportat.
Marja de solvabilitate disponibilă este diminuată cu valoarea acţiunilor
proprii deţinute direct de asigurător.
În afara componentelor prevăzute mai sus, în calculul marjei de solvabilitate
disponibile mai pot fi incluse şi următoarele componente, după caz:
a) acţiunile preferenţiale cumulative şi/sau datoriile subordonate în proporţie
de până la 50% din cea mai mică valoare obţinută prin compararea marjei
de solvabilitate disponibile şi a marjei de solvabilitate minime. Dintre
acestea, maximum 25% trebuie să fie constituite din datorii subordonate cu
scadenţă fixă şi/sau acţiuni preferenţiale cumulative cu durata determinată.
Trebuie să existe acorduri în temeiul cărora, în caz de faliment sau
lichidare a asigurătorului, obligaţiile de plată generate de capitalul
subordonat împrumutat şi/sau acţiunile preferenţiale cumulative vor fi
onorate după ce au fost plătite obligaţiile faţă de toţi ceilalţi creditori sau
orice alte obligaţii de plată existente la momentul respectiv. Datoriile
subordonate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
sumele aferente datoriilor subordonate sunt vărsate integral;
pentru împrumuturile cu scadenţă fixă, scadenţa iniţială este stabilită la
cel puţin 5 ani. Cu cel puţin un an înainte de scadenţă, asigurătorul va
supune Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor spre aprobare un plan
din care să rezulte modul în care marja de solvabilitate disponibilă va
fi menţinută sau adusă peste nivelul marjei minime la scadenţă,
exceptând cazul în care valoarea împrumutului care intră în
componenţa marjei de solvabilitate disponibile a fost redusă treptat în
decursul celor 5 ani care au precedat scadenţa. Rambursarea anticipată
a acestor sume se poate aproba dacă asigurătorul a solicitat acest lucru
Universitatea SPIRU HARET
133
Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, cu condiţia ca marja sa de
solvabilitate disponibilă sa nu scadă sub nivelul minim;
împrumuturile a căror scadenţă nu este fixată trebuie rambursate doar cu
respectarea unui preaviz de cel puţin 5 ani, exceptând cazurile în care
aceste împrumuturi nu mai sunt considerate componentă a marjei de
solvabilitate disponibile sau când, după caz, s-a obţinut acordul
prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor privind
rambursarea lor anticipată. În acest ultim caz, asigurătorul trebuie să
informeze Comisia de Supraveghere a Asigurărilor cu cel puţin 6 luni
înainte de data stabilită pentru rambursare, indicându-se valoarea
marjei de solvabilitate disponibile şi valoarea marjei de solvabilitate
minime, atât înainte, cât şi după această rambursare. Comisia de
Supraveghere a Asigurărilor poate aproba rambursarea doar în
condiţiile în care valoarea marjei de solvabilitate disponibile a
asigurătorului nu scade sub nivelul valorii marjei de solvabilitate
minime;
contractul de împrumut nu poate conţine nicio clauză care să prevadă că,
în anumite circumstanţe, altele decât lichidarea asigurătorului,
împrumutul poate fi rambursat înainte de scadenţa convenită;
contractul de împrumut nu poate fi modificat decât cu acordul prealabil
al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;
b) titlurile de valoare cu durată nedeterminată şi alte titluri de valoare, inclusiv
acţiunile preferenţiale cumulative, altele decât cele menţionate la litera a),
până la un nivel care să nu poată depăşi 50% din valoarea cea mai mică
obţinută prin compararea marjei de solvabilitate disponibile şi a marjei de
solvabilitate minime, dacă se îndeplinesc următoarele condiţii:
titlurile nu se pot rambursa fără acordul prealabil al Comisiei de
Supraveghere a Asigurărilor;
contractul de emisiune îi permite asigurătorului posibilitatea de a amâna
plata dobânzilor aferente împrumutului;
creanţele creditorului faţă de asigurător ocupă un nivel inferior raportat
la creanţele tuturor creditorilor nesubordonaţi;
documentele care stau la baza emisiunii de titluri de valoare trebuie să
prevadă capacitatea societăţii de a acoperi datoria şi dobânda aferentă,
astfel încât să permită asigurătorului să îşi continue activitatea;
se vor lua în calcul numai sumele vărsate integral.

La cererea asigurătorului, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate


aproba, în temeiul unor documente doveditoare, includerea în calculul marjei de
solvabilitate disponibile şi a următoarelor componente, după caz:
a) jumătate din capitalul social nevărsat sau, după caz, din fondul de rezervă
liber nevărsat, atunci când capitalul social vărsat ori fondul de rezervă liber
vărsat reprezintă cel puţin 25% din capitalul social sau din fondul de
rezervă liber, până la un nivel care să nu depăşească 50% din valoarea cea

Universitatea SPIRU HARET


134
mai mică obţinută prin compararea marjei de solvabilitate disponibile şi a
marjei de solvabilitate minime;
b) în cazul societăţilor de asigurare mutuale sau de tip mutual cu contribuţii
variabile, orice creanţă pe care societatea o poate avea asupra membrilor
săi prin solicitarea unor contribuţii suplimentare, într-un exerciţiu
financiar, dar nu mai mult de 50% din diferenţa dintre contribuţiile maxime
şi contribuţiile totale de plată, şi până la 50% din valoarea cea mai mică
dintre valoarea marjei de solvabilitate disponibile şi a marjei de
solvabilitate minime;
c) orice rezerve nete ascunse provenind din evaluarea activelor, în măsura în
care aceste rezerve nu au o natură excepţională.

III.1.1.2. Determinarea marjei de solvabilitate minime pentru asigurări


generale
Marja de solvabilitate minimă se determină prin două metode:
- Metoda I - raportarea la valoarea primelor brute subscrise în ultimele 12
luni calendaristice anterioare datei raportării sau la valoarea contribuţiilor din
ultimele 12 luni calendaristice anterioare datei raportării;
- Metoda II - raportarea la media anuală a daunelor brute plătite în
ultimele 36 de luni calendaristice anterioare datei raportării. Dacă o societate de
asigurări preia în asigurare unul sau mai multe riscuri: de credit, furtună, grindină
sau îngheţ, perioada de referinţă pentru calculul mediei anuale a daunelor brute
plătite va corespunde ultimelor 84 de luni calendaristice anterioare datei raportării.
Marja de solvabilitate minimă este egală cu valoarea cea mai mare dintre
cele două rezultate obţinute prin aplicarea metodelor prevăzute mai sus.

Metoda I

În cazul aplicării metodei I, adică luându-se în considerare primele brute


subscrise, la determinarea marjei de solvabilitate minime se va lua în calcul cea
mai mare valoare, obţinută în ultimele 12 luni calendaristice anterioare datei
raportării, dintre:
a) valoarea totală a primelor brute subscrise sau a contribuţiilor;
b) valoarea primelor brute câştigate (valoarea primelor brute subscrise
diminuată cu variaţia rezervei brute de prime) sau a contribuţiilor.
Primele sau contribuţiile luate în calcul se majorează cu 50% pentru
următoarele tipuri de asigurări:
» asigurări de răspundere civilă pentru mijloace de transport aerian, care
acoperă daune care rezultă din folosirea mijloacelor de transport aerian
(inclusiv răspunderea transportatorului);
» asigurări de răspundere civilă pentru mijloace de transport maritim, lacustru şi
fluvial, care acoperă daune care rezultă din folosirea mijloacelor de transport
maritim, lacustru şi fluvial (inclusiv răspunderea transportatorului);

Universitatea SPIRU HARET


135
» asigurări de răspundere civilă generală care acoperă daune din prejudicii
produse terţilor.
La valoarea primelor brute subscrise sau a contribuţiilor din asigurări directe
se adaugă totalul primelor brute subscrise aferente acceptărilor în reasigurare pe
durata ultimelor 12 luni calendaristice anterioare datei raportării, iar rezultatul se
diminuează cu valoarea totală a primelor brute subscrise anulate sau a contribuţiilor
anulate corespunzătoare aceleiaşi perioade, precum şi cu valoarea totală a
impozitelor şi taxelor aferente primelor şi contribuţiilor luate în calcul.
La valoarea astfel obţinută se aplică un procent de 18% pentru sumele a căror
valoare este de până la echivalentul a 53,1 milioane euro şi, respectiv, de 16%
pentru sumele reprezentând excedentele peste echivalentul a 53,1 milioane euro, la
cursul de referinţă al Băncii Naţionale a României din ultima zi lucrătoare a
perioadei de raportare, iar rezultatele astfel obţinute se adună.
Rezultatul obţinut se înmulţeşte cu maximul dintre 50% şi valoarea obţinută
ca raport între suma rezervelor nete de daune la sfârşitul ultimelor 3 exerciţii
financiare şi suma rezervelor brute de daune la sfârşitul ultimelor 3 exerciţii
financiare.

Metoda II

În cazul aplicării metodei II, luându-se în considerare daunele brute plătite,


determinarea marjei de solvabilitate minime se face prin însumarea valorii daunelor
brute plătite în perioadele menţionate, mai sus, aferente activităţii de asigurări
directe, cu valoarea daunelor brute plătite în aceeaşi perioadă, aferente acceptărilor
în reasigurare, precum şi cu valoarea rezervelor brute de daune constituite la
sfârşitul perioadei de raportare, atât pentru activităţile directe, cât şi pentru
acceptările în reasigurare.
Din această sumă se scade valoarea daunelor recuperate de la terţi prin
subrogarea în drepturile asiguraţilor pentru aceeaşi perioadă de raportare şi
valoarea rezervelor brute de daune constituite la începutul celei de-a treizeci şi
cincea luni calendaristice anterioare lunii de raportare, atât pentru asigurările
directe, cât şi pentru acceptările în reasigurare.
Dacă perioada de referinţă menţionată este de 84 de luni calendaristice, se
scade valoarea rezervelor brute de daune constituite la începutul celei de-a optzeci
şi treia luni calendaristice anterioare lunii de raportare.
Baza de calcul a daunelor plătite, rezervelor de daune şi recuperărilor se
majorează cu 50% pentru următoarele tipuri de asigurări:
» asigurări de răspundere civilă pentru mijloace de transport aerian, care
acoperă daune care rezultă din folosirea mijloacelor de transport aerian
(inclusiv răspunderea transportatorului);
» asigurări de răspundere civilă pentru mijloace de transport maritim, lacustru şi
fluvial, care acoperă daune care rezultă din folosirea mijloacelor de transport
maritim, lacustru şi fluvial (inclusiv răspunderea transportatorului);
» asigurări de răspundere civilă generală care acoperă daune din prejudicii
produse terţilor.
Universitatea SPIRU HARET
136
Conform perioadei de referinţă prevăzute la metoda II, la o treime din
valoarea obţinută în cazul perioadei de referinţă de 36 de luni sau la o şeptime din
valoarea obţinută în cazul perioadei de referinţă de 84 de luni, după caz, se aplică
un procent de 26% pentru sumele a căror valoare este de până la echivalentul a
37,2 milioane euro şi, respectiv, de 23% pentru sumele reprezentând excedentele
peste echivalentul a 37,2 milioane euro, la cursul de referinţă al Băncii Naţionale a
României din ultima zi lucrătoare a perioadei de raportare, iar rezultatele astfel
obţinute se adună.
Rezultatul obţinut se înmulţeşte cu maximul dintre 50% şi valoarea obţinută
ca raport între suma rezervelor nete de daune la sfârşitul ultimelor 3 exerciţii
financiare şi suma rezervelor brute de daune la sfârşitul ultimelor 3 exerciţii
financiare.
Dacă marja de solvabilitate minimă calculată conform celor de mai sus este
mai mică decât marja de solvabilitate minimă raportată la sfârşitul exerciţiului
financiar precedent, atunci marja de solvabilitate minimă la data raportării trebuie
să fie cel puţin egală cu cea raportată la sfârşitul exerciţiului financiar precedent,
înmulţită cu raportul dintre valoarea rezervei nete de daune înregistrată la sfarşitul
perioadei de raportare şi valoarea rezervei nete de daune la începutul exerciţiului
financiar curent, raport care nu poate fi mai mare decât 1.
În cazul asigurării de sănătate practicate pe o bază tehnică similară celei
pentru asigurarea de deces, procentele menţionate mai sus (18% pentru primele
subscrise de până la 53,1 milioane euro, respectiv 16% peste această sumă şi 26%
din daune pentru 37,2 milioane euro, respectiv 23% peste această sumă) sunt
fiecare reduse la o treime, dacă:
■ primele plătite se calculează pe baza tabelelor de îmbolnăvire conform
metodei matematice aplicate în asigurări;
■ se calculează o rezervă pentru îmbătrânire;
■ se încasează o primă suplimentară în vederea stabilirii unei marje
prudente;
■ asigurătorul poate anula contractul cel mai târziu înaintea sfârşitului
celui de-al treilea an de asigurare;
■ în contract se prevede posibilitatea majorării primelor sau a diminuării
plăţilor, chiar şi în cazul contractelor în vigoare.

III.1.1.3. Metodologia de calcul al fondului de siguranţă pentru asigurări


generale

O treime din marja de solvabilitate minimă a asigurătorului, calculată


conform celor arătate mai sus, constituie fondul de siguranţă.
Valoarea minimă a fondului de siguranţă pentru asigurările generale este:
I. echivalentul în lei a 2,2 milioane euro la data raportării;
II. echivalentul în lei a 3,2 milioane euro la data raportării dacă asigurătorul
subscrie unul sau mai multe din următoarele riscuri:

Universitatea SPIRU HARET


137
asigurări de răspundere civilă pentru autovehicule, care acoperă daune care
rezultă din folosirea autovehiculelor terestre (inclusiv răspunderea
transportatorului);
asigurări de răspundere civilă pentru mijloace de transport aerian, care
acoperă daune care rezultă din folosirea mijloacelor de transport aerian
(inclusiv răspunderea transportatorului);
asigurări de răspundere civilă pentru mijloace de transport maritim, lacustru
şi fluvial, care acoperă daune care rezultă din folosirea mijloacelor de
transport maritim, lacustru şi fluvial (inclusiv răspunderea
transportatorului);
asigurări de răspundere civilă generală care acoperă daune din prejudicii
produse terţilor, altele decât cele menţionate mai sus;
asigurări de credite care acoperă următoarele riscuri:
insolvabilitate;
credit de export;
vânzare în rate;
credit ipotecar;
credit agricol.
Asigurări de garanţii pentru:
garanţii directe;
garanţii indirecte;
III. în cazul societăţilor mutuale, se reduce cu o pătrime.

Valorile în euro ale fondului de siguranţă vor fi revizuite anual în funcţie de


schimbările în indicele european al preţurilor de consum cuprinzând statele
membre, publicat de Eurostat.
Comisia de Supraveghere a Asigurărilor solicită agenţiilor şi/sau sucursalelor
înfiinţate în România şi aparţinând unor societăţi de asigurare cu sediul central în
afara Comunităţii:
■ marja de solvabilitate disponibilă,
■ o treime din marja de solvabilitate minimă va constitui fondul de siguranţă.
Agenţiile şi sucursalele înfiinţate în România şi aparţinând unor societăţi
de asigurare cu sediul central în afara Comunităţii trebuie să depună o
pătrime din valoarea minimă a fondului de siguranţă sub forma unei
garanţii, care va fi luată în calculul fondului de siguranţă.
■ activele care acoperă marja de solvabilitate minimă trebuie să fie păstrate în
România până la nivelul fondului de siguranţă, iar surplusul, în cadrul
Comunităţii.

Universitatea SPIRU HARET


138
III.1.2. Metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune
asigurătorul care practică ASIGURĂRI DE VIAŢĂ, al marjei de solvabilitate
minime şi al fondului de siguranţă 3
Asigurătorul este obligat să îşi determine permanent marja de solvabilitate
disponibilă, marja de solvabilitate minimă, precum şi fondul de siguranţă, pe baza
datelor din raportările financiare, şi să transmită Comisiei de Supraveghere a
Asigurărilor, la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, un formular de raportare
privind marja de solvabilitate disponibilă, marja de solvabilitate minimă şi fondul
de siguranţă, conform modelului prezentat în anexa care face parte integrantă din
prezentele norme. Asigurătorul trebuie să transmită Comisiei de Supraveghere a
Asigurărilor o raportare semestrială privind marja de solvabilitate minimă.
Asigurătorul care practică cel puţin unul dintre tipurile de asigurări
generale 4 , pe care le vom aminti mai jos, este obligat să îşi calculeze marja de
solvabilitate minimă în conformitate cu prevederile Normelor privind metodologia
de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul care practică
asigurări generale, al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă,
puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a
Asigurărilor nr. 4/2007, şi să transmită Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi
formularul de raportare prezentat în anexă la normele menţionate mai sus.
În conformitate cu art. 6 alin. (2) din Legea nr. 503/2004 privind redresarea
financiară şi falimentul societăţilor de asigurare, la cererea Comisiei de
Supraveghere a Asigurărilor, societatea de asigurare este obligată să îşi determine
şi să comunice Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în termen de 48 de ore de
la solicitare, situaţia financiară, precum şi marja de solvabilitate minimă ale
acesteia. Informaţiile solicitate se transmit însoţite de o declaraţie a repre-
zentantului legal al societăţii, dată pe propria răspundere, sub sancţiunile prevăzute
de Codul penal pentru infracţiunile de înşelăciune şi fals în declaraţii, prin care se
atestă că datele comunicate sunt corecte şi conforme cu realitatea.

Definiţii
Pentru o înţelegere mai bună a calculului marjei de solva-
bilitatea pentru asigurările de viaţă trebuie să definim câţiva termeni, cum ar fi:
Suma la risc este diferenţa dintre indemnizaţia de asigurare şi
rezerva matematică, calculată pentru contractele de asigurare care
acoperă riscul de deces;

3
Ordin nr. 5 din 2.05.2007 pentru punerea în aplicare a Normelor privind
metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul care practică
asigurări de viaţă, al marjei de solvabilitate minimă şi al fondului de siguranţă.
4
Prevăzute la lit. A.c) şi/sau la lit. B pct. 1 şi/sau pct. 2 din anexa nr. 1 la Legea nr.
32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Universitatea SPIRU HARET
139
Suma la risc brută reprezintă suma la risc calculată înainte de
cedările în reasigurare;
Suma la risc netă reprezintă suma la risc calculată după cedările în
reasigurare;
Rezerva tehnică reprezintă rezerva matematică plus orice altă
rezervă adiţională;
Rezerva tehnică brută reprezintă rezerva tehnică calculată înainte
de cedările în reasigurare;
Rezerva tehnică netă reprezintă rezerva tehnică calculată după
cedările în reasigurare;
Rezerva matematică brută reprezintă rezerva matematică calculată
înainte de cedările în reasigurare;
Rezerva matematică netă reprezintă rezerva matematică calculată
după cedările în reasigurare.

III.1.2.1. Determinarea marjei de solvabilitate disponibile


Asigurătorii autorizaţi să practice asigurări de viaţă au obligaţia să deţină
permanent o marjă de solvabilitate disponibilă, corespunzătoare activităţii
desfăşurate de către aceştia, cel puţin egală cu marja de solvabilitate minimă,
calculată în conformitate cu legile în vigoare.
Marjei de solvabilitate disponibile îi corespunde totalitatea elementelor de
activ libere de orice sarcini, cu excepţia activelor necorporale.
Pentru determinarea marjei de solvabilitate disponibile, în calculul acesteia
sunt cuprinse următoarele componente:
capitalul social subscris şi vărsat sau, după caz, dacă este vorba de societăţi
mutuale, fondul de rezervă liber vărsat, la care se adaugă toate conturile
membrilor săi care întrunesc următoarele criterii:
statutul trebuie să prevadă că din aceste conturi se pot face plăţi
membrilor doar în situaţia în care plăţile nu au drept rezultat
diminuarea marjei de solvabilitate disponibile sub nivelul minim sau,
în cazul dizolvării societăţii, dacă au fost plătite toate celelalte datorii;
statutul trebuie să prevadă că pentru orice plăţi menţionate la punctul
anterior, efectuate în alte scopuri decât retragerea individuală din
societatea mutuală, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor trebuie să
fie informată cu cel puţin o lună înainte de efectuarea plăţii, astfel încât
aceasta să poată interzice, dacă este cazul, operaţiunea de plată în
cadrul acestei perioade;
toate rezervele societăţii, altele decât rezervele tehnice, şi anume: rezerve
de prime de capital, din reevaluare, legale, statutare, de conversie, alte
rezerve;
profitul net rezultat după deducerea dividendelor care trebuie plătite sau,
după caz, pierderea înregistrată de asigurător;
rezultatul reportat.

Universitatea SPIRU HARET


140
Marja de solvabilitate disponibilă este diminuată cu valoarea acţiunilor
proprii deţinute direct de asigurător.
În afara componentelor prevăzute mai sus, în calculul marjei de solvabilitate
disponibile mai pot fi incluse şi următoarele componente, după caz:
acţiunile preferenţiale cumulative şi/sau datoriile subordonate în proporţie
de până la 50% din cea mai mică valoare obţinută prin compararea marjei
de solvabilitate disponibile şi a marjei de solvabilitate minime. Dintre
acestea maximum 25% trebuie să fie constituite din datorii subordonate cu
scadenţă fixa şi/sau acţiuni preferenţiale cumulative cu durata determinată.
Trebuie să existe acorduri în temeiul cărora, în caz de faliment sau
lichidare a asigurătorului, obligaţiile de plată generate de capitalul
subordonat împrumutat şi/sau acţiunile preferenţiale cumulative vor fi
onorate după ce au fost plătite obligaţiile faţă de toţi ceilalţi creditori sau
orice alte obligaţii de plată existente la momentul respectiv. Datoriile
subordonate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
sumele aferente datoriilor subordonate sunt vărsate integral;
pentru împrumuturile cu scadenţă fixă, scadenţa iniţială este stabilită la
cel puţin 5 ani. Cu cel puţin un an înainte de scadenţă, asigurătorul va
supune Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor spre aprobare un plan
din care să rezulte modul în care marja de solvabilitate disponibilă va
fi menţinută sau adusă peste nivelul marjei minime la scadenţă,
exceptând cazul în care valoarea împrumutului care intră în
componenţa marjei de solvabilitate disponibile a fost redusă treptat în
decursul celor 5 ani care au precedat scadenţa. Rambursarea anticipată
a acestor sume se poate aproba dacă asigurătorul a solicitat acest lucru
Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, cu condiţia ca marja sa de
solvabilitate disponibilă să nu scadă sub nivelul minim;
împrumuturile a căror scadenţă nu este fixată trebuie rambursate doar cu
respectarea unui preaviz de cel puţin 5 ani, exceptând cazurile în care
aceste împrumuturi nu mai sunt considerate componentă a marjei de
solvabilitate disponibile sau când, după caz, s-a obţinut acordul
prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor privind ram-
bursarea lor anticipată. În acest ultim caz, asigurătorul trebuie să
informeze Comisia de Supraveghere a Asigurărilor cu cel puţin 6 luni
înainte de data stabilită pentru rambursare, indicându-se valoarea
marjei de solvabilitate disponibile şi valoarea marjei de solvabilitate
minime atât înainte, cât şi după această rambursare. Comisia de
Supraveghere a Asigurărilor poate aproba rambursarea doar în
condiţiile în care valoarea marjei de solvabilitate disponibile a asi-
gurătorului nu scade sub nivelul valorii marjei de solvabilitate minime;
contractul de împrumut nu poate conţine nicio clauză care să prevadă că,
în anumite circumstanţe, altele decât lichidarea asigurătorului,
împrumutul poate fi rambursat înainte de scadenţa convenită;

Universitatea SPIRU HARET


141
contractul de împrumut nu poate fi modificat decât cu acordul prealabil
al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;
titlurile de valoare cu durată nedeterminată şi alte titluri de valoare, inclusiv
acţiunile preferenţiale cumulative, altele decât cele menţionate mai sus,
până la un nivel care să nu poată depăşi 50% din valoarea cea mai mică
obţinută prin compararea marjei de solvabilitate disponibile şi a marjei de
solvabilitate minime, dacă se îndeplinesc următoarele condiţii:
titlurile nu se pot rambursa fără acordul prealabil al Comisiei de
Supraveghere a Asigurărilor;
contractul de emisiune îi permite asigurătorului posibilitatea de a amâna
plata dobânzilor aferente împrumutului;
creanţele creditorului faţă de asigurător ocupă un nivel inferior raportat
la creanţele tuturor creditorilor nesubordonaţi;
documentele care stau la baza emisiunii de titluri de valoare trebuie să
prevadă capacitatea societăţii de a acoperi datoria şi dobânda aferentă,
astfel încât să permită asigurătorului să îşi continue activitatea;
se vor lua în calcul numai sumele vărsate integral.
La cererea asigurătorului, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate
aproba, în temeiul unor documente doveditoare, includerea în calculul marjei de
solvabilitate disponibile şi a următoarelor componente, după caz:
o sumă egală cu 50% din profiturile viitoare ale societăţii, dar care să fie
mai mică sau egală cu 25% din valoarea cea mai mică obţinută prin
compararea marjei de solvabilitate disponibile şi a marjei de solvabilitate
minime. Valoarea profiturilor viitoare se obţine prin înmulţirea profitului
anual estimat cu un factor care reprezintă perioada medie rămasă din
derularea contractelor de asigurare. Factorul utilizat poate fi maximum 6.
Profitul anual estimat poate fi mai mic sau egal cu media aritmetică a
profiturilor obţinute în ultimele 5 exerciţii financiare. Aceste prevederi sunt
valabile până la data de 31 decembrie 2009. Comisia de Supraveghere a
Asigurărilor poate accepta includerea unei astfel de sume în calculul marjei
de solvabilitate disponibile numai dacă:
i se prezintă un raport actuarial care dovedeşte posibilitatea şi
probabilitatea obţinerii acestor profituri în viitor;
cota-parte din profiturile viitoare provenind din rezervele nete ascunse
menţionate mai sus nu a fost deja luată în considerare la determinarea
marjei de solvabilitate;
valoarea reprezentând diferenţa dintre rezerva matematică nediminuată sau
diminuată parţial prin procedeul Zillmer şi rezerva matematică diminuată
prin acest procedeu cu procentul aferent costurilor de achiziţie incluse în
prima, dacă nu se practică procedeul sau când, dacă se practică, în
diminuarea rezervei matematice se utilizează un procent mai mic decât cel
aferent costurilor de achiziţie incluse în prima. Diferenţa se va reduce cu
valoarea tuturor costurilor de achiziţie reportate înregistrate ca active;
orice rezerve nete ascunse provenind din evaluarea activelor, în măsura în
care aceste rezerve nu au o natură excepţională;
Universitatea SPIRU HARET
142
jumătate din capitalul social nevărsat sau, după caz, din fondul de rezervă
liber nevărsat, atunci când capitalul social vărsat sau fondul de rezervă
liber vărsat reprezintă cel puţin 25% din capitalul social sau din fondul de
rezervă liber, până la un nivel care să nu depăşească 50% din valoarea cea
mai mică obţinută prin compararea marjei de solvabilitate disponibile şi a
marjei de solvabilitate minime.

III.1.2.2. Determinarea marjei de solvabilitate minime


Determinarea marjei de solvabilitate minime pentru activitatea de asigurări
de viaţă se va realiza ţinându-se seama de specificul produselor de asigurări de
viaţă, după cum urmează:
pentru asigurările de supravieţuire, de deces, asigurări mixte de
viaţă, anuităţi, asigurări de căsătorie şi de naştere, asigurări de
capitalizare 5 , marja de solvabilitate minimă se va determina adunând
rezultatele de mai jos:
produsul dintre 4% din rezervele matematice brute privind activitatea
directă şi acceptările din reasigurări şi raportul, calculat la sfârşitul
ultimului exerciţiu financiar, dintre rezervele matematice după
deducerea cedărilor în reasigurare şi rezervele matematice brute.
Raportul menţionat mai sus nu poate fi mai mic de 85%.
produsul dintre 0,3% din suma la risc brută şi raportul, calculat la
sfârşitul ultimului exerciţiu financiar, dintre suma la risc reţinută
ca obligatorie a societăţii după cedările în reasigurare şi suma la
risc brută. Raportul menţionat mai sus nu poate fi mai mic de
50%. Calculul priveşte doar poliţele pentru care suma la risc este
pozitivă. Coeficientul de 0,3% poate fi înlocuit cu 0,1% în cazul
în care contractele de asigurare de deces au o durată de
maximum 3 ani, respectiv cu 0,15%, dacă durata acestor
contracte este cuprinsă între 3 şi 5 ani;
pentru asigurări de viaţă suplimentare 6 marja de solvabilitate
minimă se calculează în conformitate cu prevederile Normelor
privind metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care
dispune asigurătorul care practică asigurări generale, al marjei de
solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă;
pentru asigurările permanente de sănătate 7 , marja de solvabilitate
minimă este egală cu 4% din rezervele matematice, calculată ca
produsul dintre 4% din rezervele matematice brute privind activitatea

5
Prevăzute la litera A, lit. a) si b) din Anexa 1 la Legea nr.32/2000 privind activitatea
de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.
6
Prevăzute la litera A, lit. c din Anexa 1 la Legea nr.32/2000 privind activitatea de
asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.
7
Prevăzute la litera A.d) din anexa nr. 1 la Legea nr. 32/2000, cu modificările şi
completările ulterioare.
Universitatea SPIRU HARET
143
directă şi acceptările din reasigurări şi raportul, calculat la sfârşitul
ultimului exerciţiu financiar, dintre rezervele matematice după
deducerea cedărilor în reasigurare şi rezervele matematice brute.
Raportul menţionat mai sus nu poate fi mai mic de 85%.
pentru asigurările de viaţă legate de fonduri de investiţii 8 marja de
solvabilitate minimă este egală cu suma valorilor prevăzute mai jos:
dacă asigurătorul îşi asumă riscul de investiţii, marja de
solvabilitate minimă este egală cu produsul dintre 4% din
rezervele matematice brute privind activitatea directă şi
acceptările din reasigurări şi raportul, calculat la sfârşitul
ultimului exerciţiu financiar, dintre rezervele matematice după
deducerea cedărilor în reasigurare şi rezervele matematice brute.
Raportul menţionat mai sus nu poate fi mai mic de 85%.
dacă asigurătorul nu îşi asumă riscul de investiţii, şi termenul
contractelor este de peste 5 ani, iar costurile stipulate în contract
se alocă pe o perioadă mai mare de 5 ani, procentul de 4% din
rezervele tehnice se reduce la 1%, menţinându-se nivelul
celorlalte elemente prevăzute la primul punct;
dacă asigurătorul nu îşi asumă riscul de investiţii şi alocaţia pentru
acoperirea cheltuielilor de administrare nu este fixată pentru o
perioadă mai mare de 5 ani, marja de solvabilitate minimă este
egală cu 25% din cheltuielile de administrare nete
corespunzătoare activităţii în cauză din ultimul exerciţiu
financiar;
dacă asigurătorul acoperă riscul de deces marja de solvabilitate
minimă se va determina calculându-se produsul dintre 0,3% din
suma la risc brută şi raportul, calculat la sfârşitul ultimului
exerciţiu financiar, dintre suma la risc reţinută ca obligatorie a
societăţii după cedările în reasigurare şi suma la risc brută.
Raportul menţionat mai sus nu poate fi mai mic de 50%.
Calculul priveşte doar poliţele pentru care suma la risc este
pozitivă. Coeficientul de 0,3% poate fi înlocuit cu 0,1% în cazul
în care contractele de asigurare de deces au o durată de
maximum 3 ani, respectiv cu 0,15%, dacă durata acestor
contracte este cuprinsă între 3 şi 5 ani;
pentru asigurătorii autorizaţi să practice asigurări de viaţă, care
deţin o autorizaţie pentru practicarea următoarelor clase9 :
1. Asigurări de accidente (inclusiv accidentele de muncă şi bolile
profesionale) pentru care se acordă:

8
Prevăzute la litera A, lit. a) si b) legate de fonduri de investiţii din Anexa 1 la Legea
nr.32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi
completările ulterioare.
9
Prevăzute la litera B pct. 1 şi/sau pct. 2 din anexa nr. 1 la Legea nr. 32/2000, cu
modificările şi completările ulterioare.
Universitatea SPIRU HARET
144
» despăgubiri financiare;
» despăgubiri în natură;
» despăgubiri mixte (financiare şi în natură);
» despăgubiri pentru vătămări corporale suferite de persoane
în timpul transportului.
2. Asigurări de sănătate pentru care se acordă:
» despăgubiri financiare;
» despăgubiri în natură;
» despăgubiri mixte (financiare şi în natură).
Marja de solvabilitate minimă se calculează în conformitate cu
prevederile Normelor privind metodologia de calcul al marjei de
solvabilitate de care dispune asigurătorul care practică asigurări
generale, al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de
siguranţă, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de
Supraveghere a Asigurărilor nr. 4/2007.

III.1.2.3. Metodologia de calcul a fondului de siguranţă pentru asigurări


de viaţă
O treime din marja de solvabilitate minimă va constitui fondul de siguranţă.
Valoarea minimă a fondului de siguranţă pentru asigurările de viaţă este
echivalentul în lei a 3,2 milioane euro la data raportării. În cazul societăţilor
mutuale, valoarea minimă a fondului de siguranţă se reduce cu o pătrime.
Valoarea în euro a fondului de siguranţă, va fi revizuită anual în funcţie de
schimbările în indicele european al preţurilor de consum cuprinzând statele
membre, publicat de Eurostat.
Comisia de Supraveghere a Asigurărilor solicită agenţiilor şi/sau sucursalelor
înfiinţate în România şi aparţinând unor societăţi de asigurare cu sediul central în
afara Comunităţii:
marja de solvabilitate disponibilă;
o treime din marja de solvabilitate minimă va constitui fondul de
siguranţă. Agenţiile şi sucursalele înfiinţate în România şi aparţinând
unor societăţi de asigurare cu sediul central în afara Comunităţii
trebuie să depună o pătrime din valoarea minimă a fondului de
siguranţă sub forma unei garanţii, care va fi luată în calculul fondului
de siguranţă;
activele care acoperă marja de solvabilitate minimă trebuie să fie păstrate
în România până la nivelul fondului de siguranţă, iar surplusul, în
cadrul Comunităţii.

Universitatea SPIRU HARET


145
III.2. LICHIDITATEA

Lichiditatea reprezintă numerarul disponibil pe termen scurt.


Lichiditatea unui asigurător poate fi determinată prin raportarea
disponibilităţilor plus valoarea curentă a activelor investite la obligaţiile societăţii
faţă de asiguraţi.
Rata lichidităţii = disponibilităţi + active investite / rezerva de prime cuvenite +
rezerva de daună şi cheltuieli de soluţionare a daunei
Coeficientul de lichiditate reprezintă raportul dintre activele lichide şi
obligaţiile pe termen scurt ale asigurătorului faţă de asiguraţi.
Coeficientul de lichiditate = active lichide / obligaţiile pe termen scurt ale
asigurătorului faţă de asiguraţi
Activele lichide, atât pentru asigurările generale 10 , cât şi pentru asigurările de
viaţă 11 , sunt:
a) titlurile de stat şi obligaţiunile emise de autorităţile administraţiei
publice locale;
b) depozitele bancare;
c) disponibilităţile în conturi curente şi casierie;
d) valorile mobiliare tranzacţionate pe pieţele reglementate şi
supravegheate în următoarele condiţii:
– în limita a 5% din totalul valorilor mobiliare emise de aceeaşi
entitate;
– în calculul activelor lichide obligaţiunile vor fi ponderate cu un
coeficient de 0,75;
– în calculul activelor lichide acţiunile vor fi ponderate cu un
coeficient de 0,50;
e) titluri de participare la organisme de plasament colectiv în valori
mobiliare (OPCVM) ponderate cu un coeficient de 0,90, în limita a
maximum 20% din activul net pentru fiecare fond.
Activele lichide de la literele d şi e, vor fi luate în calculul coeficientului de
lichiditate în limita a 50% din totalul activelor lichide.
Activele lichide grevate de sarcini nu sunt luate în considerare la calculul
coeficientului de lichiditate.
Obligaţiile asigurătorilor faţă de asiguraţi pe termen scurt sunt:
1. pentru asigurări generale - rezerva de daune brută.
2. pentru asigurări de viaţă 12 :

10
Conform Ordinul Nr.113130 din 6 noiembrie 2006 pentru punerea în aplicare a
Normelor privind activele admise să acopere rezervele tehnice brute pentru asigurătorul
care practică activitatea de asigurări generale, dispersia activelor admise să acopere
rezervele tehnice brute, precum şi coeficientul de lichiditate.
11
Conform Ordinul Nr.113131 din 6 noiembrie 2006 pentru punerea în aplicare a
Normelor privind rezervele tehnice pentru asigurările de viaţă, activele admise să le acopere
şi dispersia activelor admise să acopere rezervele tehnice brute.
Universitatea SPIRU HARET
146
0,5% din sumele asigurate, în cazul asigurărilor de deces;
maximum dintre 0,5% din sumele asigurate şi 10% din valorile
de răscumpărare, în cazul asigurărilor care acoperă riscul de
deces şi la care este garantată o valoare de răscumpărare;
10% din valorile de răscumpărare, în cazul asigurărilor care nu
acoperă riscul de deces şi la care este garantată o valoare de
răscumpărare;
rezerva de daune brută.
Pentru activităţile desfăşurate în statele membre, activele lichide trebuie
localizate pe teritoriul acestora.
Asigurătorii au obligaţia de a avea coeficientul de lichiditate atât pentru
activitatea de asigurări generale, cât şi pentru cea de viaţă, de cel puţin 1. În
situaţia în care rata lichidităţii are o valoare subunitară, atunci acest lucru indică o
situaţie nefavorabilă societăţii din punct de vedere al lichidităţii.

III.3. RENTABILITATEA

Capacitatea unui asigurător de a fi rentabil va garanta supravieţuirea şi


creşterea firmei. Rentabilitatea indică dacă condiţiile existente sunt suficient de
atractive pentru a atrage fluxuri de capital în domeniul asigurărilor, în vederea
extinderii capacităţii de asigurare.
Indicatorii de rentabilitate sunt determinaţi prin:
⇒ combinarea rezultatelor din activitatea de subscriere şi investiţii;
⇒ raportarea profitului la vânzări, active şi valoarea netă;
⇒ determinarea câştigurilor per acţiune.
Indicatorii de rentabilitate sunt:
rata combinată;
rata de daună pură;
rata de daună netă
rata cheltuielilor.
Indicatorul cel mai des folosit este rata combinată, care este utilizată şi ca
indicator al rentabilităţii pe termen scurt.
Rata combinată ilustrează performanţele obţinute din activitatea de subscriere
pe întreaga perioadă a exerciţiului financiar. Rata combinată este determinată prin
însumarea ratei daunei şi a ratei cheltuielilor. Dacă ambele rate folosesc la numitor
primele cuvenite, se obţine rata combinată financiară.
Rata combinată = rata de daună + rata cheltuielilor
Rata combinată financiară = rata de daună + rata cheltuielilor / prime
cuvenite

12
Conform Ordinul Nr.113131 din 6 noiembrie 2006 pentru punerea în aplicare a
Normelor privind rezervele tehnice pentru asigurările de viaţă, activele admise să le acopere
şi dispersia activelor admise să acopere rezervele tehnice brute.
Universitatea SPIRU HARET
147
Dacă din 100% scădem rata combinată financiară obţinem rata profitului
din subscriere.
Rata profitului din subscriere = 100% - rata combinată financiară
Situaţia asigurătorului este favorabilă când rata combinată a activităţii de
subscriere este redusă.
Rata de daună pură exprimă relaţia dintre daune şi prime şi este dată de
formula:
Rata de daună pură = daune apărute / prime cuvenite * 100%
Rezultatul acestui indicator reflectă costul activităţii de subscriere.
Rata de daună netă = daune apărute + cheltuieli de soluţionare a daunei /
prime cuvenite *100%
Rata cheltuielilor exprimă relaţia dintre cheltuielile efectuate şi prime.
Rata cheltuielilor poate fi:
* comercială;
* financiară.
Rata cheltuielilor comercială = cheltuieli efectuate / prime subscrise *100%
Rata cheltuielilor financiară = cheltuieli efectuate / prime cuvenite *100%

III.4. PROFITABILITATEA

Principalul obiectiv al societăţilor de asigurări şi reasigurări este obţinerea de


profit. Calcularea profitului implică respectarea regulilor impuse pentru
dimensionarea veniturilor şi cheltuielilor înregistrate de firmă.
Profitul contabil 13 reprezintă diferenţa dintre venituri şi cheltuieli.
Profitul contabil se obţine prin aplicarea unor norme contabile la
evenimentele financiare care influenţează firma. Normele contabile pot fi:
principiile contabile generale;
principiile contabile din asigurări;
procedurile fiscale;
principiile contabile ale unei alte ţări;
alte convenţii contabile.

Profitul economic reprezintă modificarea activului net al unei firme într-o


perioadă dată.
Societăţile de asigurări au cinci surse de profit economic, şi anume:
profitul din activitatea de subscriere (Ps);
venitul net din investiţii (Vni);
câştigurile (pierderile) de capital realizate (Cr);
câştigurile (pierderile) de capital nerealizate (Cn);
profiturile excepţionale (Pe).

13
Dan Anghel Constantinescu, Andreia Rotaru, Cristina Protopopescu, Octavian
Bratu, Adriana Manea, Management financiar în asigurări, Ed.Economică, 2005.
Universitatea SPIRU HARET
148
Deci, profitul total este exprimat prin următoarea formulă:
Profit total = Ps + Vni + Cr + Cn + Pe
Profitul din activitatea de subscriere (Ps) este obţinut dacă primele
cuvenite, într-un exerciţiu financiar, depăşesc volumul daunelor apărute (inclusiv
cheltuielile cu soluţionarea daunelor).
Rata profitului din activitatea de subscriere (Rp) = 1 – rata combinată
ajustată
Rata combinată ajustată = ⎛⎜
DI CI ⎞
+ ⎟
⎝ PC PS ⎠
⎛ DI CI ⎞
Rp = 1 − ⎜ + ⎟
⎝ PC PS ⎠
unde: DI = daunele şi cheltuielile de soluţionare a daunelor înregistrate pentru o
perioadă dată
PC = primele cuvenite în aceeaşi perioadă
CI = cheltuielile înregistrate în aceeaşi perioadă
PS = primele subscrise în aceeaşi perioadă
O societate de asigurări poate obţine profit scăzut din subscriere datorită:
condiţiilor competitive de pe piaţă;
evoluţiei ciclice a profitului în activitatea de asigurare;
impactului oportunităţilor de câştig din investiţii.
Venitul net din investiţii (Vni) este format din:
* dobândă;
* dividende;
* venitul net obţinut din investiţiile în active imobilizate.
Profiturile (pierderile) nete din investiţii = profiturile (pierderile) nete din
vânzarea activelor + venitul net din investiţii.
Rata câştigurilor din investiţii = profitul net din investiţii / media activelor
cu lichiditate mare.
Rata profitului din investiţii = profitul total (pierderea) din investiţii /
media activelor cu lichiditate mare.
Câştigurile (pierderile) de capital realizate (Cr) se realizează atunci când
asigurătorii înregistrează un profit (pierdere) din vânzarea unui activ la un preţ mai
mare (sau mai mic) decât costul lui. Profiturile (pierderile) nete realizate din
vânzarea activelor sunt reflectate în contul de profit şi pierdere.
Câştigurile (pierderile) de capital nerealizate (Cn) nu sunt incluse în
contabilitatea veniturilor, ele contribuie la profitul total al societăţii, reprezentând o
componentă a profitului economic, deoarece influenţează activul net al asigurătorului.
Profiturile excepţionale (Pe) sunt profituri obţinute din veniturile şi
cheltuielile care nu sunt aferente activităţii de subscriere sau investiţii.
Profitul acţionarilor este reprezentat de dividendele acordate plus
modificările apărute în valoarea de piaţă a acţiunilor.
Rata profitului de exploatare este o rată care prezintă profitul în raport cu
veniturile.
Universitatea SPIRU HARET
149
Rata profitului de exploatare = Rata profitului din activitatea de subscriere +
Fondurile asiguraţilor * profitul net din investiţii
(altele decât cele din acţiuni)/ primele cuvenite
Rata profitului în funcţie de activul net raportează profitul net total la
diferenţa dintre activele şi obligaţiile companiei.
Rata profitului în funcţie de activul net = Profit net / activ net x 100%

A. Cuvinte-cheie
Lichiditatea, coeficientul de lichiditate, solvabilitatea, marja de solvabilitate,
fond de siguranţă, rentabilitatea, profitabilitatea

B. Întrebări de evaluare a cunoştinţelor


1. Ce reprezintă solvabilitatea?
2. Cum se calculează marja de solvabilitate pentru activitatea de asigurări generale?
3. Ce reprezintă lichiditatea? Dar coeficientul de lichiditate?
4. Ce reprezintă rentabilitatea şi cum se calculează?
5. Ce reprezintă profitabilitatea şi cum se calculează?
6. Ce reprezintă fondul de siguranţă?

C. Teste de autoevaluare
1. Solvabilitatea reprezintă:
a. numerarul disponibil pe termen lung (numerar disponibil în viitor);
b. numerarul disponibil pe termen scurt;
c. raportul dintre activele lichide şi obligaţiile certe ale asigurătorului faţă de
asiguraţi.
Alegeţi răspunsul corect.
2. Lichiditatea reprezintă:
a. numerarul disponibil pe termen lung (numerar disponibil în viitor);
b. numerarul disponibil pe termen scurt;
c. raportul dintre activele lichide şi obligaţiile certe ale asigurătorului faţă de
asiguraţi.
Alegeţi răspunsul corect.
3. Asigurătorii autorizaţi să practice asigurări generale au obligaţia să deţină
permanent o marjă de solvabilitate disponibilă, corespunzătoare activităţii
desfăşurate de către aceştia, cel puţin egală cu marja de solvabilitate..............,
calculată în conformitate cu prevederile legale.
Completaţi cuvântul lipsă.
4. Asigurătorii au obligaţia de a avea coeficientul de lichiditate pentru activitatea
de asigurări generale de cel puţin 1,5.
Precizaţi dacă răspunsul este:
a. adevărat;
b. fals.

Universitatea SPIRU HARET


150
5.

a Solvabilitatea A reprezintă raportul dintre activele lichide şi


obligaţiile certe ale asigurătorului faţă de
asiguraţi.
b Marja de solvabilitate B reprezintă numerarul disponibil pe termen
lung (numerar disponibil în viitor).
c Lichiditatea C reprezintă valoarea cu care activele unui
asigurător sunt mai mari decât valoarea
obligaţiilor sale.
d Profitul economic D reprezintă numerarul disponibil pe termen
scurt.
e Coeficientul de lichiditate E reprezintă modificarea activului net al unei
firme într-o perioadă dată.

Potriviţi răspunsurile.

6.

a Rata cheltuielilor (comercială) A rata de daună + rata cheltuielilor


b Rata cheltuielilor (financiară) B daune apărute/ prime cuvenite * 100%
c Rata combinată financiară C cheltuieli efectuate / prime subscrise *100%
d Rata de daună pură D daune apărute + cheltuieli de soluţionare a
daunei / prime cuvenite *100%
e Rata daună netă E cheltuieli efectuate / prime cuvenite *100%

Potriviţi răspunsurile.

Universitatea SPIRU HARET


151
Universitatea SPIRU HARET
152
PARTEA a IV-a

STUDII
DE CAZ

Universitatea SPIRU HARET


153
Universitatea SPIRU HARET
154
STUDIU DE CAZ NR. 1

Evidenţierea înregistrărilor contabile la societatea de asigurare „TERRA”


pentru:
− PRIMELE încasate pentru o asigurare pentru locuinţă şi bunurile din
aceasta
− DAUNELE produse conform condiţiilor din poliţa de asigurare

La societatea „TERRA”, Domnul X, şi-a încheiat o asigurare pentru locuinţa


sa şi pentru bunurile aflate în aceasta. Suma asigurată pentru apartament este în
valoare de 40.000 lei, iar pentru bunuri în valoare de 15.000 lei. Perioada de
asigurare este de la 15.02.200N-1 la 14.02.200N. Prima de asigurare s-a stabilit la
valoarea de 147,5 lei şi s-a încasat prin casieria societăţii.
La data de 20.05.N-1, în apartamentul asiguratului X s-a intrat prin efracţie.
Inspectorul de daune evaluează dauna la suma de 1.700 lei, dar la final se constată
ca dauna a fost de 1.752 lei şi suma s-a plătit asiguratului, din casieria societăţii, cu
chitanţa nr. 35267851.

1. ÎNCHEIEREA POLIŢEI:
a) Încasarea primei de asigurare, prin casieria societăţii:
54721 = 4012 147,5 lei
„Casa în lei „Decontări privind primele de
privind asigurările asigurare aferente asigurărilor
generale” generale”

b) Concomitent se înregistrează veniturile din asigurări (primele


subscrise):
4012 = 702 147,5 lei
„Decontări privind „Venituri din prime brute subscrise
primele de asigurare privind asigurările generale
aferente asigurărilor subscrise”
generale”

2. DAUNA
Inspectorul de daună se deplasează la locul daunei şi face o evaluarea a
daunei. Se estimează că dauna este în valoare de 1.700 lei.
Universitatea SPIRU HARET
155
a) Crearea rezervei de daună:

62711 = 32711 1.700 lei


„Cheltuieli privind rezerva de „Rezerve de daune avizate
daune avizate aferentă privind asigurările generale
asigurărilor generale directe” directe”

Observaţie:

În momentul în care este anunţată o daună, societatea de asigurare are


obligaţia de a crea o rezervă de daună. Mărimea rezervei de daună este stabilită la
suma la care este evaluată dauna. Rezerva este ţinută în contabilitatea societăţii
până la plata daunei, când aceasta se va diminua cu valoarea constituită, indiferent
de cuantumul despăgubirii plătite.

b) Plata daunei prin casieria unităţii:

6021 = 54721 1.752 lei


„Cheltuieli privind daunele şi „Casa în lei privind
prestaţiile la asigurările generale asigurările generale”
directe”

c) Diminuarea rezervei de daună:

32711 = 62711 1.700 lei


„Rezerve de daune avizate „Cheltuieli privind rezerva de
privind asigurările generale daune avizate aferentă
directe” asigurărilor generale directe”

Observaţie:

Diminuarea rezervei de daună se face la suma la care s-a creat


rezerva şi nu la dauna plătită, deoarece suma plătită ca daună poate fi mai mare,
mai mică sau egală cu rezerva constituită.

Universitatea SPIRU HARET


156
STUDIU DE CAZ NR. 2

Evidenţierea înregistrărilor contabile la societatea de asigurare „TERRA”


a primelor încasate în valută şi cedarea unei părţi
din primele încasate în reasigurare

Societatea de asigurare „TERRA” S.A. încheie o poliţă de asigurare pentru o


clădire cu o primă în valoare de 2.000 USD valabilă pentru un an de zile începând
cu 1 iunie 200N, data intrării în vigoare a poliţei. Primele se plătesc trimestrial în
prima zi a fiecărui trimestru. Poliţa este cedată în reasigurare în proporţie de 50%.
În cursul anului 200N, societatea a încasat poliţa de asigurare pentru primele trei
trimestre. Cursul de schimb la data intrării în vigoare a poliţei, respectiv 1 iunie
200N este de 3,34 lei/USD. Cursul de schimb la data de 31 decembrie 200N este de
3,50 lei/USD. În contract se specifică că în cazul în care asiguratul nu plăteşte
poliţa de asigurare în prima zi a fiecărui trimestru, contractul rămâne în vigoare
încă o lună de la expirarea trimestrului, timp în care poliţa trebuie achitată.
Încasarea primelor de asigurare se face în lei. Dacă până la această dată nu se
achită poliţa, contractul se reziliază din oficiu.

1. Evidenţierea în contabilitate a primelor brute subscrise la data intrării


în vigoare a poliţei de asigurare:

2.000 USD × 3,34 = 6.680,00 lei

4012 = 702 2000 USD


„Decontări privind primele de „Venituri din prime brute (6.680,00 lei)
asigurare aferente asigurărilor subscrise privind asigurările
generale” generale directe”

Observaţie:

Operaţiunile privind asigurările încheiate şi încasate în valută se


înregistrează în contabilitate în lei şi valută, la cursul de schimb valutar al BNR, de
la data efectuării lor. Primele subscrise în valută se vor reflecta în contabilitate la
cursul de schimb de la data întrării în vigoare a contractelor de asigurare.

2. Evidenţierea în contabilitate a încasării ratei a I-a din prima de


asigurare:
2.000 USD / 4 × 3,34 = 1.670 lei

Universitatea SPIRU HARET


157
54724 = 4012 500 USD
„Casa în valută privind „Decontări privind primele (1.670,00 lei)
asigurările generale” de asigurare aferente
asigurărilor generale”

3. Evidenţierea în contabilitate a primei brute subscrise cedată în


reasigurare:
2.000 USD × 3,34 lei × 50% = 3.340,00 lei

7093 = 41221 1000 USD


„Prime brute subscrise „Decontări privind operaţiunile de (3.340,00 lei)
cedate aferente reasigurare-cedări aferente
asigurărilor generale asigurărilor generale”
directe”

4. Evidenţierea în contabilitate a plăţii ratei a I-a încasate din prima de


asigurare încasată, cedată în reasigurare (pentru un reasigurător din
România):
(2.000 USD/4) × 3,34 lei × 50% = 835,00 lei

41221 = 54424 250 USD


„Decontări privind operaţiunile „Conturi la bănci în valută (835,00 lei)
de reasigurare-cedări aferente privind asigurările generale”
asigurărilor generale”

5. Evidenţierea în contabilitate la 30.06.200N a rezervei de prime


aferentă contractului de asigurare:

(334/365) × 6.680,00 lei = 6.112,66 lei

6151 = 3151 6.112,66 lei


„Cheltuieli privind rezerva de „Rezerva de prime privind
prime aferentă asigurărilor asigurările generale”
generale directe”

6. Evidenţierea în contabilitate la 30.06.200N a părţii cedate


reasigurătorului din rezerva de prime:
(334/365) × 6.680,00 lei × 50% = 3.056,33 lei
sau (334/365) × 3.340,00 lei = 3.056,33 lei

3951 = 61951 3.056,33 lei


„Partea cedată „Partea cedată reasigurătorului
reasigurătorului din rezerva din rezerva de prime aferentă
de prime aferentă asigurărilor generale directe”
asigurărilor generale directe”

Universitatea SPIRU HARET


158
7. Evidenţierea în contabilitate la 31.07.200N a sumelor reprezentând
diminuarea rezervei de prime aferentă perioadei expirate a contractului de
asigurare:
(30/365) × 6.680,00 lei = 549,04 lei

3151 = 6151 549,04 lei


„Rezerva de prime privind „Cheltuieli privind rezerva de prime
asigurările generale” aferentă asigurărilor generale directe”

8. Evidenţierea în contabilitate la 31.07.200N a sumelor reprezentând


diminuarea rezervei de prime aferente reasigurării:

(30/365) × 6.680,00 lei × 50% = 274,52 lei

61951 = 3951 274,52 lei


„Partea cedată reasigurătorului din „Partea cedată reasigurătorului
rezerva de prime aferentă din rezerva de prime aferentă
asigurărilor generale directe” asigurărilor generale directe”

9. Evidenţierea în contabilitate la 01.09.200N a încasării ratei a II-a din


prima brută subscrisă aferentă contractului de asigurare (cursul de schimb la
data de 01.09.200N a fost de 3,29 lei/USD):
2.000 USD / 4 × 3,29 = 1.645 lei

Calculul diferenţei de curs valutar:


2.000 USD / 4 × (3,34 – 3,29) = 25 lei

54724 = 4012 1.645,00 lei


„Casa în valută „Decontări privind primele de 500 USD
privind asigurările asigurare aferente asigurărilor
generale” generale”

6652 = 4012 25,00 lei


„Cheltuieli din diferenţe „Decontări privind primele de
de curs valutar” asigurare aferente asigurărilor
generale”

10. Evidenţierea în contabilitate la 01.09.200N a plăţii ratei a II-a din


prima brută încasată cedată în reasigurare:
(2.000 USD / 4 × 50%) × 3,29 = 822,50 lei
Calculul diferenţei de curs valutar:
(2.000 USD / 4 × 50% ) × (3,34 lei – 3,29 lei) = 12,50 lei

Universitatea SPIRU HARET


159
41221 = 54424 500 USD

„Decontări privind operaţiunile „Conturi curente la bănci în (822,50 lei)


de reasigurare-cedări aferente valută pentru asigurări
asigurărilor generale” generale”

41221 7652 12,50 lei


„Decontări privind operaţiunile „Venituri din diferenţe de
de reasigurare-cedări aferente curs valutar aferente
asigurărilor generale” asigurărilor generale”

11. Înregistrarea diferenţelor de curs valutar la sfârşitul anului 200N,


pentru primele de asigurare încasate:
Calculul diferenţei valutare:
2.000 USD : 4 = 500 USD /TRIMESTRU
Cursul de schimb la data de 31 decembrie 200N este de 3,50 lei/USD
Cursul de schimb la data de 1 iunie 200N este de 3,34 lei/USD
500 USD × (3,50 lei – 3,34 lei) = 80 lei
4012 = 7652 80 lei
„Decontări privind primele de „Venituri din diferenţe de curs
asigurare aferente asigurărilor valutar aferente asigurărilor
generale” generale”

12. Înregistrarea diferenţelor de curs valutar la sfârşitul anului 200N,


pentru primele de asigurare cedate în reasigurare:
Calculul diferenţei valutare:
500 USD × 50% × (3,50 lei – 3,34 lei) = 40 lei

6652 = 41221 40 lei


„Cheltuieli din diferenţe de „Decontări privind operaţiunile de
curs valutar” reasigurare-cedări”

Observaţie:

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, creanţele şi datoriile în


valută la data de 31 decembrie 200N se reflectă în contabilitate la cursul de schimb
al pieţei valutare comunicat de BNR pentru acea dată.
Universitatea SPIRU HARET
160
STUDIU DE CAZ NR. 3

Contabilitatea cheltuielilor cu gestionarea daunelor

Societatea de asigurare „TERRA” S.A. primeşte în luna februarie 200N


avizarea unei daune produse la o clădire asigurată de la societatea „LUNA” S.A.
Dauna este evaluată la suma de 10.000 USD (cursul de schimb la 31 februarie
200N este de 3,29 lei/USD). În urma analizei dosarului de daună a rezultat că
valoarea despăgubirii este de 9.000 USD.
Plata daunei către societatea „LUNA” S.A. se face în data de 24 mai 200N, la
cursul de schimb de 3,30 lei/USD. Poliţa de asigurare la clădirea respectivă a fost
cedată în reasigurare în proporţie de 60%. Încasarea părţii ce revine
reasigurătorului are loc în data de 27 iulie 200N, la cursul de schimb de
3,35 lei/USD.

1. Evidenţierea în contabilitate în luna februarie a rezervei de daune


avizată:
10.000 USD × 3,29 lei = 32.900,00 lei

62711 = 32711 32.900 lei


„Cheltuieli privind rezerva de „Rezerve de daune avizate
daune avizate aferentă privind asigurările
asigurărilor generale directe” generale directe”

2. Evidenţierea în contabilitate a părţii din rezerva de daune ce revine


reasigurătorului:
10.000 USD × 3,29 lei × 60% = 19.740,00 lei

3971 = 62971 19.740 lei


„Partea cedată reasigurătorului din „Partea cedată reasigurătorului
rezerva de daune avizate aferentă din rezervele de daune avizate şi
asigurărilor generale” neavizate aferente asigurărilor
generale directe”

3. Evidenţierea în contabilitate în luna mai 200N a plăţii daunei:


9.000 USD × 3,30 lei = 29.700,00 lei

6021 = 54421 29.700 lei


„Cheltuieli privind daunele „Conturi curente la bănci
aferente asigurărilor generale în lei”
directe”
Universitatea SPIRU HARET
161
4. Concomitent cu plata daunei se anulează:
− rezerva de daune avizată constituită:
32711 = 62711 32.900 lei
„Rezerve de daune „Cheltuieli privind rezerva de
avizate privind daune avizate aferentă
asigurările generale asigurărilor generale directe”
directe”

− partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune:


62971 = 3971 19.740 lei
„Partea cedată reasigurătorului din „Partea cedată
rezervele de daune avizate şi reasigurătorului din rezerva
neavizate aferente asigurărilor de daune avizate aferente
generale directe” asigurărilor generale”

5. Evidenţierea în contabilitate a încasării sumei reprezentând dauna


achitată de către reasigurător ce intră în sarcina reasigurătorului:
9.000 USD × 60% × 3,30 = 17.820 lei
54421 = 41221 17.820 lei
„Conturi curente la „Decontări privind operaţiunile de
bănci în lei” reasigurare-cedări aferente asigurărilor
generale”

6. Concomitent evidenţierea în contabilitate a obligaţiei de plată a


resigurătorului:
41221 = 70522 17.820 lei
„Decontări privind „Venituri reprezentând
operaţiunile de reasigurare- daune care au intrat în
cedări aferente asigurărilor sarcina reasigurătorului”
generale”

7. Concomitent cu încasarea sumei reprezentând dauna achitată de către


reasigurător se anulează rezerva de daună ce revine reasigurătorului:

3971 = 62971 19.740,00 lei


„Partea cedată „Partea cedată
reasigurătorului din rezerva reasigurătorului din
de daune avizate aferente rezervele de daune
asigurărilor generale” avizate şi neavizate
aferente asigurărilor
generale directe”

Universitatea SPIRU HARET


162
STUDIU DE CAZ NR. 4

Evidenţierea înregistrărilor contabile la societatea de asigurare „TERRA”


a operaţiunilor privind ASIGURAREA OBLIGATORIE AUTO (RCA)
printr-un BROKER DE ASIGURARE

Societatea de asigurare „TERRA” S.A. încasează în luna decembrie 200N-1,


prin brokerul „URANUS”, o sumă de 14.000 lei, pentru asigurarea obligatorie auto
(RCA), cu valabilitate de la 01.01.200N – 31.12.200N. Comisionul de brokeraj este
20%.
În contabilitatea asigurătorului autorizat pentru practicarea asigurării
obligatorii RCA se efectuează următoarele înregistrări contabile:

1. Evidenţierea primelor de asigurare de răspundere civilă auto, încasate


în exerciţiul financiar precedent, respectiv în luna decembrie 200N-1 şi
aferente exerciţiului financiar următor, respectiv pentru perioada 01.01.200N
– 31.12.200N:
54421 = 4742 14.000 lei
„Conturi la bănci în lei privind „Venituri înregistrate în avans
asigurările generale” privind asigurările generale”

2. La începutul exerciţiului financiar următor, respectiv la 01.01.200N, se


vor efectua următoarele înregistrări:
4012 = 702 14.000 lei
„Decontări privind primele de „Venituri din primele brute (cu primele de
asigurare aferente asigurărilor subscrise privind asigurările asigurare brute
generale” generale directe” subscrise)
şi concomitent
4742 = 4012 14.000 lei
„Venituri înregistrate în „Decontări privind (cu primele de asigurare
avans privind asigurările primele de asigurare încasate în exerciţiul
generale” aferente asigurărilor financiar precedent)
analitic distinct generale”

3. Evidenţierea cheltuielilor cu comisioanele plătite brokerilor şi


agenţilor de asigurare:
14.000 lei × 20% = 2.800 lei
4222 = 54421 2.800 lei
„Sume datorate „Conturi la bănci în lei privind
intermediarilor în asigurări asigurările generale” sau
privind asigurările generale” 54721
„Casa privind asigurările generale”
Universitatea SPIRU HARET
163
Ulterior se va evidenţia repartizarea acestor cheltuieli în perioadele
următoare, pe naturi de cheltuieli, conform scadenţarului, efectuându-se
înregistrarea contabilă:

4722 = 4222 2.800 lei


„Cheltuieli de achiziţie „Sume datorate intermediarilor în
reportate privind asigurările asigurări privind asigurările
generale” generale”

La începutul exerciţiului financiar următor respectiv la 1.01.200N se v-a


efectua următoarea înregistrare:

65622 = 4722 2.800 lei


„Cheltuieli privind „Cheltuieli de achiziţie reportate
comisioanele şi onorariile” privind asigurările generale”

4. Evidenţierea sumei virate în contul Comisiei de Supraveghere a


Asigurărilor:
14.000 lei × 1,38% = 193,20 lei

Pentru gestionarea programului de monitorizare a activităţii asigurătorilor


care practică RCA, pentru implementarea şi întreţinerea unei baze unice de date la
nivel naţional, pentru protejarea corespunzătoare a intereselor asiguraţilor şi
prevenţie rutieră, în sensul legislaţiei rutiere în vigoare, se prelevă o cotă
procentuală de 1,38% din volumul primelor de asigurare încasate lunar pentru
asigurarea obligatorie RCA, care este remisă în contul Comisiei de Supraveghere a
Asigurărilor până la data de 25 ianuarie 200N.

6432 = 4472 193,20 lei


„Cheltuieli cu alte impozite, taxe „Fonduri speciale, taxe şi
şi vărsăminte asimilate vărsăminte asimilate
privind asigurările privind asigurările
generale” generale”

Plata sumei virate în contul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor:

4472 = 54421 193,20 lei


„Fonduri speciale, taxe şi „Conturi curente la bănci
vărsăminte asimilate privind privind asigurările generale”
asigurările generale”

Universitatea SPIRU HARET


164
STUDIU DE CAZ NR. 5

Evidenţierea înregistrărilor contabile privind derularea unei asigurări


de bunuri pe timpul transportului, CARGO, din momentul încheierii asigurării
până în momentul producerii daunei şi al acordării despăgubirii

S.C. „NAŢIONALA SA” a asigurat o cantitate de 200 tone de hârtie de


ziar, ambalată în hârtie naturală, în valoare de 900.000 lei, cu o franşiză de 1%.
Prima de asigurare este de 3.600 lei, care s-a plătit integral şi anticipat în momentul
încheierii asigurării. Mijlocul de transport a fost camionul iar documentul de
transport l-a constituit scrisoarea de trăsură. S-a stabilit de către asigurat că primele
de asigurare şi eventualele despăgubiri să se plătească în lei.
La data 06.04.200N, când are loc descărcarea mărfii se observă degradarea a
9 tone din aceasta. După inspecţia de rigoare şi întocmirea actelor necesare, se
stabileşte valoarea daunei la 31.500 lei. Suma de 31.500 lei, care reprezintă
despăgubirea pentru dauna suferită, este vărsată în contul clientului de la bancă
prin ordinul de plată nr. 456, datat 03.05.200N, care certifică executarea plăţii.
Banca va remite societăţii de asigurări un extras de cont care va confirma operaţia.
O operaţie foarte importantă în domeniul asigurărilor o constituie rezerva de
daună. Astfel, în momentul avizării daunei, la data de 06.04.200N, se face o
aproximare a pierderilor suferite de asigurat şi se creează rezerva de daună în valoare
de 40.000 lei. După plata daunei rezerva constituită va fi anulată.
Deoarece dauna nu s-a produs din cauze naturale, vinovat de dauna produsă
fiind cărăuşul, societatea de asigurări îşi rezervă dreptul de regres împotriva
vinovatului 1 şi îi va solicita acestuia achitarea sumei de 31.500 lei, reprezentând
contravaloarea hârtiei deteriorate.

Calculul despăgubirii:
1 tonă = 900.000 : 200 = 4.500 lei/TONA
9 tone × 4.500 lei/tona = 40.500 lei

Din aceasta sumă se scade franşiza de 1% din valoarea mărfii, respectiv:

1% × 900.000 lei = 9.000 lei


40.500 – 9.000 = 31.500 lei – valoarea daunei

1
LEGEA Nr. 136 din 29 decembrie 1995 privind asigurările şi reasigurările în
România, cu modificările şi completările ulterioare.
Universitatea SPIRU HARET
165
În contabilitatea societăţii de asigurări se fac următoarele înregistrări contabile:
1) Înregistrarea primei de asigurare încasată integral prin bancă la
încheierea poliţei de asigurare:
54421 = 4042 3.600 lei
„Conturi curente la bănci în lei „Decontări privind intermediarii în
privind asigurările generale” asigurări aferente asigurărilor generale”

2) Concomitent se înregistrează subscrierea primei de asigurare cu


plata integrală:
4042 = 4012 3.600 lei
„Decontări privind intermediarii în „Decontări privind primele de asigurare
asigurări aferente asigurărilor generale” aferente asigurărilor generale”

4012 = 702 3.600 lei


„Decontări privind primele de „Venituri din prime brute
asigurare aferente asigurărilor subscrise privind asigurările
generale” generale subscrise”

3) Înregistrarea rezervei de daună cargo, la data de 30.04.200N:


Rezerva de daună se înregistrează în contabilitate la sfârşitul lunii.
62711 = 32711 40.000 lei
„Cheltuieli privind rezerva de „Rezerve de daune avizate
daune avizate aferentă asigurărilor privind asigurările generale
generale directe” directe”
4) Înregistrarea plăţii daunei la data de 03.05.200N:
6021 = 54421 31.500 lei
„Cheltuieli privind daunele şi „Conturi curente la bănci în
prestaţiile la asigurări generale” lei privind asigurările
generale”
6) Diminuarea rezervei de daună, la 31.05.200N:
32711 = 62711 40.000 lei
„Rezerve de daune avizate „Cheltuieli privind rezerva de
privind asigurările generale daune avizate aferentă asigurărilor
directe” generale directe”
7) Evidenţierea regresului:
4612 = 7531 31.500 lei
„Debitori diverşi privind „Venituri din recuperări
asigurările generale” privind asigurările generale”

8) Încasarea regresului:
54421 = 4612 31.500 lei
„Conturi curente la bănci în lei „Debitori diverşi privind
privind asigurările generale” asigurările generale”
Universitatea SPIRU HARET
166
STUDIU DE CAZ NR. 6

Evidenţierea înregistrărilor contabile la societatea de asigurare „TERRA” a


primelor încasate prin INTERMEDIARII ÎN ASIGURĂRI

Societatea de asigurări „TERRA” încheie un contract de agent de asigurări


cu dl. Dinu Vasile. Acesta a încasat în numele societăţii prime pentru asigurări
generale în valoare de 10.000 lei. Comisionul negociat este de 10% din primele
încasate. Agentul de asigurări, dl. Dinu Vasile, predă la casieria societăţii primele
încasate.

1. Evidenţierea primelor încasate prin intermediarii în asigurări:

54421 = 4042 10.000 lei


„Conturi la bănci în lei” „Decontări privind intermediarii în asigurări”

2.Decontarea primelor de asigurare încasate prin intermediarii în


asigurări cu societatea:
4042 = 4012 10.000 lei
„Decontări privind „Decontări privind primele de asigurare
intermediarii în asigurări” aferente asigurărilor generale”

4012 = 702 10.000 lei


„Decontări privind primele de „Venituri din prime brute
asigurare aferente asigurărilor subscrise privind asigurările
generale” generale subscrise”

3. Înregistrarea comisioanelor datorate pentru încheierea şi încasarea


poliţelor de asigurare:

65622 = 4222 1.000 lei


„Cheltuieli cu „Sume datorate intermediarilor în
comisioanele şi onorariile” asigurări privind asigurările
generale”

Observaţie:

Conform prevederilor legale în vigoare, din comisionul cuvenit


agentului de asigurare, societatea calculează, reţine şi virează bugetului de stat un
procent de 10% reprezentând impozit anticipat:
Universitatea SPIRU HARET
167
4222 = 4442 100 lei
„Sume datorate intermediarilor în „Impozitul pe salarii
asigurări privind asigurările generale” pentru asigurările
generale”

Plata impozitului la bugetul de stat:

4442 = 54421 100 lei


„Impozitul pe salarii pentru „Conturi curente la bănci
asigurările generale” privind asigurările generale”

5. Achitarea comisioanelor nete pentru încasări din asigurări:


Calculul comisioanelor nete pentru încasări din asigurări:
1.000 – 100 = 900 lei

4222 = 54421 900 lei


„Sume datorate intermediarilor în „Conturi curente la
asigurări privind asigurările generale” bănci în lei”

6.Evidenţierea sumelor neridicate reprezentând comisioane pentru


încasări din asigurări:

4222 = 4262 900 lei


„Sume datorate intermediarilor în „Drepturi de personal
asigurări privind asigurările generale” neridicate”

7. Achitarea comisioanelor neridicate:


8.
4262 = 54721 900 lei
„Drepturi de personal „Conturi curente la bănci în lei”
neridicate”

Universitatea SPIRU HARET


168
STUDIU DE CAZ NR. 7

Evidenţierea înregistrărilor contabile la societatea de asigurare „TERRA”


aferentă VENITURILOR DE NATURA SALARIILOR

Societatea de asigurare „TERRA” trebuie să plătească salarii brute în valoare


de 15.000 lei, pentru activitatea de asigurări generale.

− Înregistrarea salariilor brute lunare:


6412 = 4212 15.000 lei
„Cheltuieli cu salariile „Personal – salarii datorate
personalului privind privind asigurările generale”
asigurările generale”

− Înregistrarea reţinerilor din salarii:


4212 = % 11.450 lei
„Personal – salarii 4442 2.400 lei
datorate privind „Impozitul pe venituri de natura salariilor
asigurările generale” pentru asigurările generale” 5.000 lei
4252
„Avansuri acordate personalului privind
asigurările generale” 1.425 lei
43122
„Contribuţia personalului pentru
asigurările sociale privind asigurările
generale” 150 lei
43722
„Contribuţia personalului la fondul de
şomaj privind asigurările generale”
43142 975 lei
„Contribuţia angajaţilor pentru asigurările
sociale de sănătate privind asigurările
generale” 1.000 lei
4272
„Reţineri din salarii datorate terţilor
privind asigurările generale”
4281 500 lei
„Alte datorii în legătură cu personalul”
(garanţii materiale)

− virare contravaloare garanţii materiale:


4272 = 54421 500 lei
„Reţineri din salarii „Conturi curente la bănci în lei
datorate terţilor privind privind asigurările generale”
asigurările generale”
Universitatea SPIRU HARET
169
− plata salarii:
Calculul plată salarii:
15.000 lei (salarii brute) – 11.450 lei (reţineri) = 3.550 lei
4212 = 54421 3.550 lei
„Personal – salarii datorate „Conturi curente la bănci în lei
privind asigurările privind asigurările generale”
generale”

− contribuţia angajatorului la asigurări sociale (19,75 %)


15.000 lei × 19,75% = 2.962,50 lei

64221 = 43112 2.962,50 lei


„Contribuţia angajatorului la „Contribuţia angajatorului la
asigurările sociale aferentă asigurările sociale
asigurărilor generale” privind asigurările generale”

− contribuţia angajatorului la fondul de şomaj 2,5 :


15.000 lei × 2,5% = 450 lei
64222 = 43712 375 lei
„Contribuţia angajatorului „Contribuţia angajatorului la fondul
pentru ajutorul de şomaj de şomaj privind asigurările
aferentă asigurărilor generale” generale”

− contribuţia angajatorului la asigurări sociale de sănătate 7%:


15.000 lei × 7% = 1.050 lei
64223 = 43132 1.050 lei
„Contribuţia „Contribuţia angajatorului pentru
angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
asigurările sociale de privind asigurările generale”
sănătate”

− comision cărţi de muncă (0,75%):


15.000 lei × 0,75% = 112,5 lei
65628 = 4462 112,5 lei
„Alte cheltuieli cu „Alte impozite, taxe şi vărsăminte
serviciile executate de asimilate pentru asigurările
terţi” generale”

Observaţie:

Se reţine numai la societăţile care au cărţile de muncă depuse la


Camera de muncă.
Universitatea SPIRU HARET
170
− contribuţia angajatorului la fondul de accidente şi boli profesionale
(0,75%):
15.000 lei × 0,75% = 112,50 lei

6442 = 4472 112,5 lei


„Cheltuieli cu alte impozite, taxe „Fonduri speciale – taxe şi
şi vărsăminte asimilate privind vărsăminte asimilate
asigurările generale” privind asigurările
generale”

Observaţie:

Contribuţia unităţii la fondul de accidente şi boli profesionale se


stabileşte în funcţie de codul CAEN.

− plata avansuri salarii:


4252 = 54421 5.000 lei
„Avansuri acordate „Conturi curente la bănci în lei
personalului privind privind asigurările generale”
asigurările generale”

− salarii neridicate în valoare de 250 lei:


4212 = 4262 250 lei
„Personal – salarii datorate „Drepturi de personal
privind asigurările generale” neridicate privind asigurările
generale”

Universitatea SPIRU HARET


171
STUDIU DE CAZ NR. 8

Evidenţierea înregistrărilor contabile la societatea de asigurare „TERRA” a


PRIMELOR DE COASIGURARE

Societatea de asigurare „TERRA” încheie un contract de coasigurare pentru


centrala nucleară de la Cernavodă, cu alte trei societăţi, deoarece riscul asumat este
prea mare pentru a putea fi preluat numai de o societate. Prima de asigurare este de
200.000 lei şi fiecărei societăţi îi revine 25% din prima de asigurare.

1. Înregistrarea în contabilitate a primelor de asigurare brute subscrise


aferente contractelor de coasigurare:
200.000 lei × 25% = 50.000 lei
4052 = 702 50.000 lei
„Decontări privind operaţiunile de „Venituri din prime brute
coasigurare aferente asigurărilor subscrise privind asigurările
generale” generale directe”

2. Încasare prime de coasigurare:


54421 = 4052 50.000 lei
„Conturi la bănci în lei „Decontări privind operaţiunile
privind asigurările de coasigurare aferente
generale” asigurărilor generale”

Dacă contractul de coasigurare s-ar fi reziliat:


1. Anulare prime de coasigurare aferente contractelor de coasigurare reziliate,
dacă prima de asigurare s-a încasat integral:

70821 = 4022 50.000 lei


„Prime brute subscrise anulate „Prime anulate şi de restituit
aferente asigurărilor generale” privind asigurările generale”
4022 = 4052 50.000 lei
„Prime anulate şi de restituit privind „Decontări privind
asigurările generale” operaţiunile de coasigurare
aferente asigurărilor
generale”
4052 = 54421 50.000 lei
„Decontări privind operaţiunile de „Conturi la bănci în lei
coasigurare aferente asigurărilor privind asigurările
generale”

Universitatea SPIRU HARET


172
STUDIU DE CAZ NR. 9

Evidenţierea înregistrărilor contabile la societatea de asigurare „TERRA” a


încasării PRIMELOR AFERENTE ASIGURĂRILOR DE VIAŢĂ
ŞI A SUBSCRIERII LOR

1. Subscriere prime asigurare cu plata integrală la încheierea


contractului
Domnul „X” face o asigurare de viaţă la societatea „TERRA”, pentru 5 ani şi
plăteşte integral o primă de 1.000 lei.

4011 = 701 1.000 lei


„Decontări privind primele „Venituri din prime (toată valoarea
de asigurare aferente brute subscrise privind contractului)
asigurărilor de viaţă” asigurările de viaţă
directe”

2. Subscriere prime asigurare cu plata în rate


Dacă Domnul „X” nu plăteşte prima de asigurare integral la începutul
valabilităţii poliţei de asigurare şi plăteşte anual, pe o perioadă de 5 ani,
înregistrarea subscrierii primelor se face prin anualizare, respectiv la data
anualizării poliţei (la împlinirea unui an):
1.000 lei : 5 = 200 lei
4011 = 701 200 lei
„Decontări privind primele de „Venituri din prime brute (prima subscrisă
asigurare aferente asigurărilor subscrise privind asigurările de aferentă an
de viaţă” viaţă directe” aniversar)

3. Încasarea primei de asigurare în lei (suma din borderou este egală cu


suma depusă)
Dacă inspectorul de asigurare de viaţă a încasat 15.000 lei, reprezentând
prime de asigurare, aceeaşi primă de asigurare trebuie să apară şi pe borderoul de
depuneri.
54411 = 4011 15.000 lei
„Conturi la bănci în lei privind „Decontări privind (valoarea
asigurările de viaţă” primele de asigurare primelor
sau aferente asigurărilor de încasate din
54711 viaţă” borderou)
„Casa în lei privind asigurările de
viaţă”

Universitatea SPIRU HARET


173
4. Dacă suma în numerar depusă este mai mare decât suma din borderou
Dacă inspectorul de asigurare de viaţă a încasat 15.000 lei, reprezentând
prime de asigurare, dar pe borderoul de depuneri apar 15.005 lei, înregistrările
contabile sunt următoarele:
54411 = 75815 cu sumele < 1 lei
„Conturi la bănci în lei privind „Alte venituri din
asigurările de viaţă” exploatare”
sau
54711
„Casa în lei privind asigurările
de viaţă”
sau
54411 = 4621 5 lei
„Conturi la bănci în lei „Creditori diverşi (cu sumele > 1 lei)
privind asigurările de viaţă” pentru asigurări de
sau viaţă”
54711
„Casa în lei privind
asigurările de viaţă”
4621 = 4011 5 lei
„Creditori diverşi pentru „Decontări privind primele de asigurare
asigurări de viaţă” aferente asigurărilor de viaţă”

5. Dacă suma depusă este mai mică decât suma din borderou
Dacă inspectorul de asigurare de viaţă a încasat 15.000 lei, reprezentând
prime de asigurare, dar pe borderoul de depuneri apar 14.500 lei, înregistrările
contabile vor fi următoarele:
4611 = 4011 14.500 lei
„Debitori diverşi privind „Decontări privind primele de
asigurările de viaţă” asigurare aferente asigurărilor
de viaţă”

6. Încasări prime asigurare prin sucursale:


− Sucursala 1 încasează 100.000 lei pentru asigurări de viaţă:
54411 = 4821 100.000 lei
„Conturi la bănci în lei „Decontări între subunităţi privind
privind asigurările de viaţă” asigurările de viaţă”

− la Direcţia Asigurări Viaţă:


4821 = 4011 100.000 lei
„Decontări între „Decontări privind primele de
subunităţi privind asigurare aferente asigurărilor de viaţă”
asigurările de viaţă”

Universitatea SPIRU HARET


174
7. Încasări prime asigurare prin intermediari
Brokerul VENUS încasează pentru societatea TERA, prime pentru asigurări
de viaţă în valoarea de 120.000 lei. Înregistrările contabile vor fi următoarele:
54411 = 4041 120.000 lei
„Conturi la bănci în lei privind „Decontări privind
asigurările de viaţă” intermediarii în asigurări
sau aferente asigurărilor de viaţă”
54711
„Casa în lei privind asigurările de
viaţă”
4041 = 4011 120.000 lei
„Decontări privind „Decontări privind primele de
intermediarii în asigurări asigurare aferente asigurărilor de
aferente asigurărilor de viaţă”
viaţă”

8. Încasare prime asigurare cu comision reţinut de intermediari:


Pentru suma de 120.000 lei încasată pentru asigurări de viaţă, brokerului
VENUS i se cuvin comisioane în valoare de 12.050 lei, sumă pe care şi-a reţinut-o
din primele de asigurare încasate pentru societatea TERRA.
Calcul sumă depusă la societatea TERRA:
120.000 lei – 12.050 lei = 107.950 lei
54411 = 4751 107.950 lei
„Conturi la bănci în lei privind „Decontări din operaţii în curs
asigurările de viaţă” de clarificare privind
sau asigurările de viaţă”
54711
„Casa în lei privind asigurările
de viaţă”
− reîntregire sumă cu comisionul reţinut
4221 = 4751 12.050 lei
„Sume datorate intermediarilor în „Decontări din operaţii în curs
asigurări” de clarificare privind
asigurările de viaţă”

4751 = 4041 120.000 lei


„Decontări din operaţii în „Decontări privind intermediarii în
curs de clarificare privind asigurări aferente asigurărilor de
asigurările de viaţă” viaţă”

4041 = 4011 120.000 lei


„Decontări privind „Decontări privind primele de
intermediarii în asigurări asigurare aferente asigurărilor
aferente asigurărilor de viaţă” de viaţă”
Universitatea SPIRU HARET
175
− compensare datorii către intermediari cu comision reţinut

4221 = 4611 12.050 lei


„Sume datorate „Debitori diverşi privind
intermediarilor în asigurări asigurările de viaţă”
privind asigurările de
viaţă”

− înregistrarea comisionului pe cheltuieli:

65612 = 4221 12.050 lei


„Cheltuieli privind „Sume datorate intermediarilor în
comisioanele şi asigurări”
onorariile”

Atenţie!

Momentul înregistrării comisionului este la subscrierea poliţei de asigurări


de viaţă.

9. Reziliere contracte de asigurare:


Situaţia 1: Prima de asigurare încasată integral.
Domnul „X” a încheiat o poliţă de asigurare de viaţă pentru care a plătit
integral prima de asigurare de 1.000 lei. Domnul „X” s-a răzgândit în privinţa
încheierii poliţei de asigurare de viaţă şi solicită rezilierea acesteia. Înregistrările
contabile sunt următoarele:
− rezilierea poliţei de asigurare:
70811 = 4021 1.000 lei
„Prime brute subscrise anulate „Prime anulate şi de restituit
aferente asigurărilor de viaţă” privind asigurările de viaţă”

− restituirea primelor de asigurare:


4021 = 54711 1.000 lei
„Prime anulate şi de restituit „Casa în lei privind asigurările
privind asigurările de viaţă” de viaţă”
sau
54411
„Conturi la bănci în lei privind
asigurările de viaţă”

Universitatea SPIRU HARET


176
Situaţia 2: Prima încasată parţial
Dacă pentru aceeaşi poliţă de asigurare subscrisă, societatea ar fi încasat doar
o parte din prima totală de asigurare de 1.000 lei, respectiv 300 lei, înregistrările
contabile sunt următoarele:
− rezilierea poliţei de asigurare:
70811 = 4021 1.000 lei
„Prime brute subscrise „Prime anulate şi de restituit
anulate aferente privind asigurările de viaţă”
asigurărilor de viaţă”
Calcul prime neîncasate: 1.000 lei – 300 lei = 700 lei
4021 = 4011 700 lei
„Prime anulate şi de restituit „Decontări privind primele de
privind asigurările de viaţă” asigurare aferente asigurărilor de
viaţă”

− restituirea primei de asigurare:


4021 = 54711 300 lei
„Prime anulate şi „Casa în lei privind asigurările de viaţă”
de restituit sau
privind asigurările 54411
de viaţă” „Conturi la bănci în lei privind asigurările
de viaţă”

10. Încasare pe un contract mai mult decât suma subscrisă:


− în asigurări se înregistrează suma corectă (restul de încasat)
− în contabilitate:
S-a încasat o sumă de 1.400 lei. Suma în plus este de 400 lei.
54411 = 4011 1.400 lei
„Conturi la bănci în lei privind „Decontări privind primele de
asigurările de viaţă” asigurare aferente asigurărilor
sau de viaţă”
54711
„Casa în lei privind asigurările
de viaţă”

54411 = 75815 cu sumele < 1 leu


„Conturi la bănci în lei privind „Alte venituri din
asigurările de viaţă” exploatare”
sau
54711
„Casa în lei privind asigurările
de viaţă”

Universitatea SPIRU HARET


177
54411 = 4621 400 lei
„Conturi la bănci în lei privind „Creditori diverşi (cu sumele > 1 leu)
asigurările de viaţă” pentru asigurări de
sau viaţă”
54711
„Casa în lei privind asigurările
de viaţă”

11. Depunere prime prin mandat poştal cu taxe poştale reţinute din
încasări:
S-a încasat prin mandat poştal o sumă de 600 lei, taxa poştală fiind de 3 lei.
− încasarea primei de asigurare:

54411 = 4011 600 lei


„Conturi la bănci în lei privind „Decontări privind primele de (suma
asigurările de viaţă” asigurare aferente asigurărilor încasată)
sau de viaţă”
54711
„Casa în lei privind asigurările
de viaţă”

− înregistrarea taxei poştale:


4611 = 4011 3 lei
„Debitori diverşi privind „Decontări privind primele de (cu taxa poştală)
asigurările de viaţă” asigurare aferente asigurărilor de
viaţă”

− Se înregistrează prin notă contabilă trecerea pe cheltuieli a taxei poştale

65616 = 4611 3 lei


„Cheltuieli poştale şi taxe „Debitori diverşi privind
de telecomunicaţii” asigurările de viaţă”

Universitatea SPIRU HARET


178
STUDIU DE CAZ NR. 10

Evidenţierea înregistrărilor contabile la societatea de asigurare


„TERRA” a PRIMELOR ÎNCASATE PENTRU ASIGURĂRILE DE
VIAŢĂ

Pentru domnul „Y” s-a emis un contract de asigurare pentru viaţă în luna
decembrie 200N-1, cu intrare în vigoare la 1 ianuarie 200N. Prima de asigurare
este de 460 lei.

a) Dacă prima de asigurare se încasează în luna decembrie 200N-1:

54411 = 4741 460 lei


„Conturi la bănci în lei privind „Venituri înregistrate în
asigurările de viaţă” avans privind asigurările
sau de viaţă”
54711
„Casa în lei privind asigurările de
viaţă”

Atenţie!

La intrarea în vigoare a contractului, în luna ianuarie, se înregistrează


subscrierea primei de asigurare:

4011 = 701 460 lei


„Decontări privind primele de „Venituri din prime brute
asigurare aferente asigurărilor de subscrise privind
viaţă” asigurările de viaţă directe”

Concomitent

4741 = 4011 460 lei


„Venituri înregistrate în „Decontări privind primele de
avans privind asigurările asigurare aferente asigurărilor de
de viaţă” viaţă”

Universitatea SPIRU HARET


179
b) Dacă prima de asigurare se încasează în luna ianuarie 200N, se
înregistrează atât subscrierea, cât şi încasarea în luna ianuarie, la data intrării
în vigoare a contractului

54411 = 4011 460 lei


„Conturi la bănci în lei privind „Decontări privind (Cu suma încasată
asigurările de viaţă” primele de asigurare alocată pe poliţă)
sau aferente asigurărilor de
54711 viaţă”
„Casa în lei privind asigurările
de viaţă”

4011 = 701 460 lei


„Decontări privind primele de „Venituri din prime brute
asigurare aferente asigurărilor subscrise privind
de viaţă” asigurările de viaţă directe”
sau
54411 = 4011 460 lei
„Conturi la bănci în lei privind „Decontări privind (cu suma regăsită şi
asigurările de viaţă” primele de asigurare alocată direct poliţei
sau aferente asigurărilor de de asigurare)
54711 viaţă”
„Casa în lei privind asigurările de
viaţă”

Universitatea SPIRU HARET


180
STUDIU DE CAZ NR. 11

Evidenţierea înregistrărilor contabile la societatea de asigurare „TERRA” a


GARANŢIILOR PENTRU GESTIONARI (COMISIONARI)

− reţinerea garanţiei pe baza dispoziţiei de încasare


− asigurări de viaţă:
54711 = 42811
„Casa în lei privind asigurările de „Alte datorii în legătură cu personalul privind
viaţă” asigurările de viaţă”
− asigurări generale:
54721 = 42812
„Casa privind asigurările generale în „Alte datorii în legătură cu personalul
lei” privind asigurările generale”

- depunerea garanţiei în cont la CEC sau în cont de depozit la bancă:


− din casierie:
5611 = 54711
„Viramente interne privind asigurările de „Casa în lei privind asigurările de
viaţă” viaţă”
5612 54721
„Viramente interne privind asigurările = „Casa privind asigurările generale în
generale” lei”
54411 = 5611
„Conturi curente la bănci privind „Viramente interne privind asigurările
asigurările de viaţă în lei” de viaţă”
analitic garanţii
54421 = 5612
„Conturi curente la bănci privind asigurările „Viramente interne privind asigurările
generale” generale”
analitic garanţii
− din contul curent
54411 = 54411
„Conturi curente la bănci privind asigurările „Conturi curente la bănci privind
de viaţă în lei” asigurările de viaţă în lei”
analitic garanţii 54421
54421 „Conturi curente la bănci privind
„Conturi curente la bănci privind asigurările asigurările generale”
generale” =
analitic garanţii
Universitatea SPIRU HARET
181
− încasarea dobânzii cuvenită gestionarului pentru sumele reţinute
54411 = 42811
„Conturi curente la bănci privind asigurările „Alte datorii în legătură cu personalul
de viaţă în lei” privind asigurările de viaţă”
analitic garanţii 42812
54421 = „Alte datorii în legătură cu personalul
„Conturi curente la bănci privind asigurările privind asigurările generale”
generale”
analitic garanţii

− comisionul perceput pentru operaţiunile de încasări sau plăţi, în contul


de la CEC sau în contul de depozit (evidenţiate în extras):
42811 54411
„Alte datorii în legătură cu personalul = „Conturi curente la bănci privind
privind asigurările de viaţă” asigurările de viaţă în lei”
analitic garanţii
42812 54421
„Alte datorii în legătură cu personalul „Conturi curente la bănci privind
privind asigurările generale” asigurările generale”
= analitic garanţii

− restituiri ale garanţiilor direct din contul deschis la CEC? sau din
contul de depozit de la bancă
42811 54411
„Alte datorii în legătură cu personalul = „Conturi curente la bănci privind
privind asigurările de viaţă” asigurările de viaţă în lei”
analitic garanţii
42812 54421
„Alte datorii în legătură cu personalul = „Conturi curente la bănci privind
privind asigurările generale” asigurările generale”
analitic garanţii

− sumele ridicate din contul de la CEC sau din contul de depozit de la


bancă, reprezentând garanţii de restituit
5611 = 54411
Viramente interne privind „Conturi curente la bănci privind
asigurările de viaţă asigurările de viaţă în lei”
analitic garanţii
5612 = 54421
Viramente interne privind „Conturi curente la bănci
asigurările generale privind asigurările generale”
analitic garanţii

Universitatea SPIRU HARET


182
− sumele depuse în registrul de casă
54711 = 5611
„Casa în lei privind asigurările de „Viramente interne privind asigurările de viaţă”
viaţă”

54721 = 5612
„Casa privind asigurările de viaţă în „Viramente interne privind asigurările
lei” generale”

− restituirea garanţiei comisionarului (cuprinde: garanţia reţinută,


dobânda şi comisionul)
42811 = 54711
„Alte datorii în legătură cu personalul privind „Casa în lei privind asigurările de
asigurările de viaţă” viaţă”

42812 = 54721
„Alte datorii în legătură cu personalul privind „Casa privind asigurările de viaţă în
asigurările generale” lei”

Universitatea SPIRU HARET


183
STUDIU DE CAZ NR. 12

Evidenţierea înregistrărilor contabile la societatea de asigurare „TERRA” pentru:


REZILIEREA POLIŢEI DE ASIGURARE

La societatea „TERRA”, Domnul X, şi-a încheiat o asigurare pentru locuinţa


sa şi pentru bunurile aflate în aceasta. Suma asigurată pentru apartament este în
valoare de 40.000 lei iar pentru bunuri în valoare de 15.000 lei. Perioada de
asigurare este de la 15.02.200N-1 la 14.02.200N. Prima de asigurare s-a stabilit la
valoarea de 147,5 lei şi s-a încasat prin casieria societăţii. Dar asiguratul, din
anumite motive s-a răzgândit şi nu mai doreşte încheierea poliţei de asigurare. În
acest caz se reziliază poliţa de asigurare şi se fac următoarele înregistrări:
a) Rezilierea poliţei
Asiguratului i se va reţine un comision de 10% (diferit de la o societate la
alta) din suma plătită, care reprezintă cheltuielile făcute de societate pentru
încheierea poliţei.
Calculul comisionului reţinut:
(147,5 * 10%) = 14,75 lei
4612 = 7682 14,75 lei
„Debitori diverşi privind „Alte venituri financiare aferente
asigurările generale” asigurărilor generale”
54721 = 4612 14,75 lei
„Casa în lei privind „Debitori diverşi privind asigurările
asigurările generale” generale”
b) Concomitent diferenţa este stornată din veniturile societăţii
Calculul diferenţei de stornat din veniturile societăţii:
147,5 – (147,5 * 10%) = 132,75 lei
7082 = 4022 132,75 lei
„Prime brute subscrise „Prime anulate şi restituite privind
anulate aferente asigurările generale”
asigurărilor generale”
c) Restituirea prin casieria societăţii a primei de asigurare
4022 = 54721 132,75 lei
„Prime anulate şi restituite „Casa în lei privind asigurările
privind asigurările generale” generale”

Observaţie:

În registrul de casă, restituirile se evidenţiază ca plăţi.


Universitatea SPIRU HARET
184
GLOSAR

A
active circulante elemente patrimoniale care se utilizează pe o perioadă
scurtă în activitatea societăţii şi, în general, participă
la un singur circuit economic, modificându-şi în
permanenţă forma.
activele imobilizate activele unei societăţi destinate utilizării pe o perioadă
îndelungată în activitatea acesteia.
activitatea de asigurare activitatea exercitată în sau din România, care
desemnează, în principal, oferirea, intermedierea,
negocierea, încheierea de contracte de asigurare şi
reasigurare, încasarea de prime, lichidarea de daune,
activitatea de regres şi de recuperare, precum şi
investirea sau fructificarea fondurilor proprii şi atrase
prin activitatea desfăşurată.
activitatea curentă activitatea desfăşurată de o societate potrivit
obiectului său de activitate, inclusiv activităţile legate
de/derivate din realizarea acestuia.
activitatea de dezvoltare activitatea desfăşurată în scopul aplicării rezultatelor
cercetării sau a altor cunoştinţe în cadrul unui plan sau
proiect pentru producerea de materiale, dispozitive,
produse, procese, sisteme sau servicii noi sau
substanţial îmbunătăţite, înainte de începerea
producţiei sau utilizării în scopuri comerciale.
activitatea extraordinară evenimente sau tranzacţii diferite de activităţile
curente ale societăţii şi care nu apar frecvent sau cu
regularitate.
activitatea de intermediere în activitatea de introducere, propunere ori îndeplinire a
asigurări altor activităţi preliminarii încheierii contractelor de
asigurare sau oferirea de asistenţă pentru
administrarea ori îndeplinirea unor contracte,
îndeosebi în cazul unei daune. Aceste activităţi nu vor
fi considerate activităţi de intermediere în asigurări, în
cazul în care sunt îndeplinite de către un asigurător
sau de un angajat al acestuia care acţionează sub
responsabilitatea asigurătorului.

Universitatea SPIRU HARET 185


Nu vor fi considerate activităţi de intermediere în
asigurări următoarele:
a) furnizarea de informaţii în mod ocazional, în
contextul unei alte activităţi profesionale al cărei
scop nu constă în oferirea de asistenţă clienţilor în
vederea încheierii sau administrării unui contract;
b) administrarea daunelor unui asigurător pe baze
profesionale, precum şi regularizarea daunelor.
activitatea de intermediere în activitatea de introducere, propunere ori îndeplinire a
reasigurări altor activităţi preliminarii încheierii contractelor de
reasigurare sau oferirea de asistenţă pentru
administrarea ori îndeplinirea unor contracte,
îndeosebi în cazul unei daune. Aceste activităţi nu vor
fi considerate activităţi de intermediere în reasigurări,
în cazul în care sunt îndeplinite de către un
reasigurător sau de un angajat al acestuia care
acţionează sub responsabilitatea reasigurătorului. Nu
vor fi considerate activităţi de intermediere în
reasigurări nici următoarele: furnizarea de informaţii
în mod ocazional, în contextul unei alte activităţi
profesionale al cărei scop nu constă în oferirea de
asistenţă clienţilor în vederea încheierii sau
administrării unui contract, administrarea daunelor
unui reasigurător pe baze profesionale, precum şi
regularizarea daunelor.
actuar persoana fizică înregistrată în Registrul actuarilor, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare,
specialist în calcule statistice privitoare la asigurări şi
in general, la probleme financiare.
acţionar semnificativ orice persoană care, nemijlocit şi singură ori prin
intermediul sau în legătură cu alte persoane fizice ori
juridice, exercită drepturi ce decurg din deţinerea unor
acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 10% din
capitalul social al unui asigurător/ reasigurător, ori îi
conferă acesteia cel puţin 10% din totalul drepturilor
de vot în adunarea generală a acţionarilor sau care dau
posibilitatea să exercite o influenţă semnificativă
asupra conducerii unui asigurător, reasigurător, broker
de asigurare şi/sau de reasigurare în care are poziţia
semnificativă, după caz.
agent de asigurare persoană fizică sau juridică împuternicită, în baza
autorizării unui asigurător ori reasigurător, să încheie
în numele şi în contul asigurătorului sau reasigu-
rătorului, contracte de asigurare ori de reasigurare cu
terţii, conform condiţiilor stipulate în contractul de
mandat încheiat, fără să aibă calitatea de asigu-
rător/reasigurător, broker de asigurare şi/sau de
reasigurare.

Universitatea SPIRU HARET


186
angajament obligaţia asumată printr-un contract de asigurare.
asigurare operaţiunea prin care un asigurător constituie, pe
principiul mutualităţii, un fond de asigurare, prin
contribuţia unui număr de asiguraţi, expuşi la
producerea anumitor riscuri şi îi indemnizează pe cei
care suferă un prejudiciu pe seama fondului alcătuit
din primele încasate, precum şi pe seama celorlalte
venituri rezultate ca urmare a activităţii desfăşurate.
asigurat persoană care are un contract de asigurare încheiat cu
asigurătorul.
asigurător persoana juridică română sau filială autorizată în
condiţiile prezentei legi să exercite activităţi de
asigurare, precum şi sucursala unei societăţi de
asigurare, sau a unei societăţi mutuale, dintr-un stat
membru, care a primit o autorizaţie de la autoritatea
competentă a statului membru de origine (Legea
32/2000 cu modificările şi completările ulterioare).
asigurător dintr-un stat terţ asigurător al cărui sediu real se află în afara Uniunii
Europene, ale cărui filiale deschise în cadrul Uniunii
Europene funcţionează pe baza unei autorizaţii de la
autoritatea competentă a statului membru gazdă. Prin
sediu real se înţelege centrul principal de conducere şi
de gestiune a activităţii statutare, chiar dacă hotărârile
organelor respective sunt adoptate potrivit dispo-
ziţiilor transmise de acţionari sau asociaţi din alte
state.
asistenţi în brokeraj persoane fizice sau juridice care în baza unui contract
cu un broker de asigurare şi/sau de reasigurare
primesc o împuternicire în legătură cu un mandat de
brokeraj al acestuia şi sub acoperirea contractului de
răspundere profesională a brokerului în cauză, trebuie
să întreprindă anumite activităţi necesare pentru
ducerea la îndeplinire a mandatului de brokeraj.
autorităţi competente autorităţile naţionale care, prin lege sau alte
reglementări, sunt abilitate să supravegheze piaţa
asigurărilor.

B
brevete, licenţe, mărci, drepturi de proprietate industrială sau intelectuală,
drepturi şi valori similare după caz.
broker de asigurare a) persoană juridică română sau străină, autorizată în
condiţiile prezentei legi, care negociază pentru clienţii
săi, persoane fizice sau juridice, asiguraţi ori potenţiali
asiguraţi, încheierea contractelor de asigurare sau de
reasigurare şi acordă asistenţă înainte şi pe durata
derulării contractelor, ori în legătură cu regularizarea
Universitatea SPIRU HARET 187
daunelor, după caz;
b) un intermediar dintr-un stat membru care desfăşoară
activităţi de intermediere pe teritoriul României,
conform dreptului de stabilire şi libertăţii de a presta
servicii.
bunurile fungibile bunuri de orice natură care nu se pot distinge în mod
substanţial unele de altele.

C
capitalul propriu dreptul acţionarilor (interesul rezidual) în activele
societăţii, după deducerea tuturor datoriilor acesteia.
catastrofă un eveniment sau o serie de evenimente care provoacă
pagube substanţiale într-o perioadă scurtă de timp.
cheltuielile de constituire cheltuielile înregistrate nemijlocit ca rezultat al
constituirii societăţii ca persoană juridică distinctă.
cheltuielile de dezvoltare cheltuielile care se atribuie direct activităţii de
dezvoltare sau care pot fi alocate în mod raţional
acesteia.
cifra de afaceri conform prezentelor reglementări reprezintă primele
brute subscrise din asigurarea directă, coasigurare şi
reasigurare-acceptări în cursul exerciţiului financiar
plus variaţia rezervelor de prime rezultată ca diferenţă
între rezervele de la începutul perioadei şi rezervele de
la sfârşitul perioadei.
coasigurare operaţiunea prin care doi sau mai mulţi asigurători
subscriu acelaşi risc, fiecare asumându-şi o cotă-parte
din acesta.
concesiunea convenţia prin care o persoană fizică sau juridică
dobândeşte dreptul de utilizare a anumitor bunuri sau
servicii în schimbul unor beneficii pentru concesionar.
Din punct de vedere contabil, concesiunea este o
imobilizare necorporală a cărei valoare este
determinată de valoarea bunurilor sau serviciilor
preluate cu titlu de concesiune, pe bază de contract.
conglomerat financiar un grup în cadrul căruia este îndeplinită una dintre
condiţiile:
a) o societate de asigurare, o instituţie de credit sau o
societate de investiţii se află la conducerea grupului ori
cel puţin o filială a grupului este o societate de
asigurare, o instituţie de credit sau o societate de
investiţii;
b) atunci când o societate de asigurare, o instituţie de
credit sau o societate de investiţii se află la conducerea
grupului, aceasta este fie o societate mamă a unei
entităţi din cadrul sectorului financiar, a unei entităţi
care deţine o participaţie la o entitate din cadrul
Universitatea SPIRU HARET
188
sectorului financiar;
c) atunci când la conducerea grupului nu se află a
societate de asigurare, o instituţie de credit sau o
societate de investiţii, dar activitatea grupului se
desfăşoară, în principal, în cadrul sectorului financiar,
respectiv peste 40% din totalul bilanţului grupului este
aferent entităţilor din cadrul sectorului financiar;
d) cel puţin una dintre entităţile din cadrul grupului
aparţine sectorului asigurărilor şi cel puţin una dintre
entităţile din cadrul grupului aparţine sectorului bancar
sau sectorului de investiţii;
e) atât activităţile consolidate din sectorul asigurărilor
ale entităţilor din cadrul grupului, cât şi activităţile
consolidate din sectorul bancar şi din sectorul de
investiţii ale entităţilor din cadrul grupului sunt
semnificative.
Orice subgrup al unui grup care îndeplineşte aceste
condiţii va fi considerat conglomerat financiar.
congruenţa activelor acoperirea obligaţiilor subscrise într-o anumită monedă
cu active exprimate sau realizabile în aceeaşi monedă.
control relaţia dintre o societate mamă şi o filială sau o relaţie
similară.
contabilitatea generală denumită şi contabilitate financiară, reprezintă
ansamblul operaţiunilor de înregistrare a existenţei şi
mişcării elementelor de activ şi de pasiv ale unei
societăţi pe baza regulilor şi normelor speciale.
conturile anuale bilanţul, contul de profit şi pierdere şi note.
costul administrativ al costul de întocmire, distribuire şi publicare a acestuia.
raportului anual
costul de înlocuire sau curent costul potenţial al unui activ pe care societatea ar putea
net să-l obţină în situaţia în care ar fi nevoită să înlocuiască
activul la data bilanţului.
costul de producţie este determinat prin adăugarea, la costul de achiziţie al
materiilor prime şi consumabilelor utilizate, a
costurilor înregistrate de societate, care sunt direct
atribuite producerii acelui bun. În plus, costul de
producţie mai poate cuprinde:
1) o pondere rezonabilă din costurile înregistrate de
societate care sunt numai indirect atribuite
producerii acelui bun, dar numai în măsura în care
ele se referă la perioada de producţie;
2) în cazul activelor cu ciclu lung de producţie, dobânda
la capitalul împrumutat pentru finanţarea pro-
ducerii acelui bun, în măsura în care aceasta se
acumulează în raport cu perioada de producţie;
Un activ cu ciclu lung de producţie este un activ care
necesită o perioadă substanţială de timp pentru a fi gata
pentru utilizare sau vânzare, cum sunt stocurile ce
necesită o perioadă substanţială de timp pentru a fi
Universitatea SPIRU HARET 189
aduse la stadiul de a fi vandabile, navele, aeronavale
etc. Investiţiile şi stocurile ce se produc în cantităţi
mari, în mod repetat, într-o perioadă scurtă de timp sau
cu ciclu de producţie normal, nu sunt active cu ciclu
lung de producţie. Activele care pot fi utilizate sau
vândute în momentul în care au fost achiziţionate nu
sunt active cu ciclu lung de producţie.
În cazul activelor pe termen scurt, costurile de
distribuţie nu pot fi incluse în costurile de producţie.

D
dividendele partea din profitul net al societăţii, care se distribuie
acţionarilor sau asociaţilor.
dividendele propuse (1) dividendele propuse pentru a fi plătite din profitul
de distribuit, dar care nu sunt plătite încă şi
(2) dividendele propuse pentru a fi plătite din profitul
de distribuit, dar nu sunt încă aprobate.
documentele justificative documentele primare care probează legal o operaţiune.

dreptul de subscriere la opţiunea oricărei persoane de a subscrie şi dreptul de a


alocarea acţiunilor cere alocarea de acţiuni provenind fie din conversia în
acţiuni a titlurilor de valoare de orice altă natură, fie
din alte surse.

F
fond de rezervă liber vărsat totalul sumelor cu care membrii societăţii mutuale au
contribuit la fondurile acesteia.
fondul comercial partea din fondul de comerţ care nu figurează în cadrul
celorlalte elemente de activ sau de pasiv, dar care
contribuie la menţinerea sau dezvoltarea potenţialului
de activităţi al societăţii, reprezentat de clientelă, vad
comercial, reputaţie, debuşee, poziţie geografică etc.
Fondul comercial (engl.goodwill), din punct de vedere
contabil este o imobilizare necorporală care se
determină ca diferenţă de achiziţie între valoarea reală,
stabilită ca valoare recunoscută de părţi în cadrul
tranzacţiilor directe şi valoarea înregistrată în
contabilitate pentru bunurile identificabile care au făcut
obiectul tranzacţiei.
filiala o societate controlată de societatea mamă.

Universitatea SPIRU HARET


190
G
grup grupul de societăţi format dintr-o societate mamă,
filialele acesteia şi entităţile în cadrul cărora societatea
mamă sau filialele acesteia deţin o participaţie.

H
holding de asigurare o societate mamă a cărei activitate principală constă în
achiziţionarea şi deţinerea de participaţii în filiale,
atunci când aceste filiale sunt exclusiv sau în principal
societăţi de asigurare, societăţi de reasigurare ori
societăţi de asigurare din state terţe, cel puţin una din
aceste filiale fiind o societate de asigurare.
holding financiar mixt o societate mamă, alta decât o societate de asigurare, o
instituţie de credit sau o societate de investiţii care,
împreună cu filialele sale, dintre care cel puţin una este
o societate de asigurare, o instituţie de credit sau o
societate de investiţii cu sediul social în Uniunea
Europeană, constituie un conglomerat financiar.
holding mixt de asigurare o societate mamă, alta decât o societate de asigurare
sau o societate de asigurare dintr-un stat terţ ori o
societate de reasigurare sau un holding de asigurare,
care include printre filialele sale cel puţin o societate de
asigurare.

I
interes de participare drepturile în capitalul altor entităţi, reprezentate sau nu
prin certificate, care, prin crearea unei legături durabile
cu aceste entităţi, sunt destinate să contribuie la
activităţile entităţii. Deţinerea de către o entitate a unui
procent de cel mult 20% din capitalul altei entităţi se
prezumă că reprezintă un interes de participare.
intermediarii în asigurări persoane fizice sau juridice care desfăşoară activitate
de intermediere în asigurări în schimbul unei
remuneraţii, autorizate sau înregistrate în condiţiile
stabilite de legea 32/2000, cu modificările şi
completările ulterioare şi de normele emise în aplicarea
acesteia, precum şi intermediarii din statele membre,
care desfăşoară pe teritoriul României activitate de
intermediere în asigurări, conform dreptului de stabilire
şi libertăţii de a presta servicii, după caz.
intermediar în reasigurări persoana juridică română autorizată în condiţiile legii
32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, care
intermediază în schimbul unei remuneraţii, în principal
Universitatea SPIRU HARET 191
activitatea de reasigurare, precum şi intermediarii din
Statele Membre care desfăşoară pe teritoriul României
activitate de intermediere în reasigurări, conform
dreptului de stabilire şi a libertăţii de a presta servicii,
după caz.
investiţia directă investiţia care se realizează prin aport de fonduri
financiare, bunuri mobile şi imobile sau orice alte
drepturi de proprietate ce pot fi evaluate în bani, prin
crearea sau extinderea unei societăţi comerciale
integral deţinute de aceasta, a unei filiale, prin
achiziţionarea integrală a unei societăţi existente, prin
participarea parţială într-o societate nouă sau existentă,
cu sau fără posibilitatea de a exercita o influenţă directă
asupra administrării societăţii.
investiţia de portofoliu o altă investiţie decât cea directă, care se realizează
prin intermediul următoarelor categorii de instrumente:
valori mobiliare specifice pieţei de capital, instrumente
specifice pieţei monetare, instrumente de plasament
colectiv, operaţiuni în conturi curente, operaţiuni în
conturi de depozit.

L
localizarea activelor existenţa activelor, mobiliare sau imobiliare, într-un
stat membru; activele reprezentate de creanţe sunt
considerate situate în statul membru în care sunt
realizabile.
legături „strânse” relaţii existente între două ori mai multe persoane
fizice şi/sau juridice aflate în una dintre următoarele
situaţii:
a) participaţie, care înseamnă deţinerea directă sau
indirectă a 20% ori mai mult din drepturile de vot sau
din capitalul unei entităţi;
b) control, care înseamnă relaţia dintre o societate
mamă şi o filială sau o relaţie similară între orice
persoană fizică sau juridică şi o entitate. Toate filialele
directe sau indirecte sunt considerate filiale ale
aceleiaşi societăţi mamă;
c) două sau mai multe persoane fizice ori juridice
sunt legate permanent printr-o relaţie de control de una
şi aceiaşi persoană.

Universitatea SPIRU HARET


192
M
mandat de brokeraj contractul dintre un asigurat sau un potenţial asigurat,
în calitatea de mandant şi brokerul de asigurare şi/sau
de reasigurare, în calitate de mandatar, prin care se
încredinţează mandatarului negocierea sau încheierea
contractelor de asigurare sau de reasigurare,
acordarea de asistenţă înainte şi pe durata derulării
contractelor ori în legătură cu regularizarea daunelor,
după caz.

O
obligaţiile curente obligaţiile care:
a) se aşteaptă să fie exigibile în cadrul ciclului normal
de exploatare al societăţii sau
b) sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului.
Toate celelalte obligaţii reprezintă obligaţii pe termen
lung (mai mare de un an).
obligaţiunea valoarea mobiliară negociabilă, care conferă
deţinătorului calitatea de creditor. El are dreptul de a
încasa de la emitent dobânzile aferente sumei date cu
împrumut.

participaţie deţinerea directă sau prin control a cel puţin 20% din
drepturile de vot ori din capitalul unei societăţi.
piaţa o piaţă delimitată după criterii geografice.
(în sensul aprecierii cifrei de
afaceri)
piaţa reglementată a) în cazul unei pieţe situate într-un stat membru – un
sistem multilateral, administrat de către un operator de
piaţă, ce reuneşte sau facilitează reunirea unor terţe
părţi care achiziţionează sau vând instrumente
financiare – în cadrul sistemului şi în concordanţă cu
regulile nediscreţionare ale acestuia – într-o manieră ce
rezultă din contract, în conformitate cu instrumentele
financiare admise să fie tranzacţionate cu respectarea
acestor reguli sau sisteme şi care este autorizat de către
autoritatea competentă din statul membru şi
funcţionează în conformitate cu cerinţele autorităţii
competente din statul membru;
b) în cazul unei pieţe situate într-un stat terţ – o piaţă
financiară recunoscută de către statul membru de
Universitatea SPIRU HARET 193
origine al asigurătorului, care îndeplineşte cerinţe
asemănătoare. Orice instrumente financiare
tranzacţionate pe această piaţă trebuie să fie de o
calitate comparabilă cu cea a instrumentelor
tranzacţionate în cadrul pieţelor reglementate sau în
cadrul pieţelor din statul membru respectiv.
persoane semnificative administratorii şi/sau conducerea executivă ai / a
asigurătorului / reasigurătorului / brokerului de
asigurare şi/sau de reasigurare, după caz.
portofoliu de asigurări totalitatea sau o parte din contractele de asigurări
încheiate de un asigurator
poziţia financiară relaţia dintre activele, datoriile şi capitalurile proprii
ale unei societăţi, aşa cum sunt raportate în bilanţ.
pragul de semnificaţie o expresie a semnificaţiei sau importanţei relative a
unei probleme în contextul situaţiilor financiare. O
problemă sau valoare este considerată semnificativă
dacă omiterea sa ar influenţa în mod vădit deciziile
utilizatorilor situaţiilor financiare.
prevalenţa economicului principiul potrivit căruia informaţia contabilă, pentru a
asupra juridicului fi credibilă, trebuie ca evenimentele şi tranzacţiile pe
care le reprezintă să fie reflectate în contabilitate în
concordanţă cu realitatea economică şi nu numai cu
forma lor juridică.
producţia imobilizată costul lucrărilor şi cheltuielile efectuate de societate
pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active
imobilizate corporale şi necorporale.
prime brute subscrise primele încasate şi de încasat, inclusiv primele de
reasigurare încasate şi de încasat, aferente tuturor
contractelor de asigurare şi contractelor de reasigurare,
care intră în vigoare în exerciţiul financiar, înainte de
deducerea oricăror sume din acestea; (Legea nr.
32/2000 cu modificările şi completările ulterioare)
prime nete subscrise primele brute subscrise din care se deduc sumele plătite
şi de plătit drept prime de reasigurare.
prime brute încasate totalul primelor încasate, inclusiv primele de
reasigurare încasate în perioada de referinţă, înainte de
deducerea oricăror sume din acestea.
prime nete încasate primele brute încasate din care se deduc sumele plătite
drept prime de reasigurare.

R
raportul anual situaţiile financiare, raportul administratorilor şi
raportul auditorilor.
reasigurare operaţiunea de asigurare a unui asigurător sau
reasigurător de către un reasigurător.

Universitatea SPIRU HARET


194
reasigurător persoana juridică română autorizată în condiţiile legii
să exercite activităţi de asigurare, precum şi sucursala
unei societăţi ori a unui holding de asigurare sau a unui
holding mixt de asigurare dintr-un stat membru care a
primit o autorizaţie de la autoritatea competentă a
statului membru de origine, care practică în principal
activitate de reasigurare.
reprezentanţe de despăgubiri unităţi desemnate în fiecare stat membru, de către
asigurătorii din România autorizaţi să practice clasa 10
exclusiv răspunderea transportatorului, care au în
sarcină administrarea şi soluţionarea cererilor de
despăgubire ca urmare a unui accident de autovehicul.
reţinere proprie partea din risc care rămâne în sarcina asigurătorului
după deducerea reasigurării.

S
sectorul de activitate o parte distinctă a activităţii unei societăţi ce furnizează
(în sensul aprecierii cifrei de un produs sau un serviciu diferit sau un grup diferit de
afaceri) produse sau servicii înrudite, în primul rând clienţilor
din afara societăţii.
sediu sediul social al unui asigurător, reasigurător,
intermediar în asigurări şi/sau în reasigurări, persoană
juridică, precum şi agenţia sau sucursala acestora ,
după caz.
situaţiile financiare bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia
modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de
trezorerie, politici contabile şi note explicative.
societatea unitatea de tipul regiilor autonome, societăţilor
comerciale pe acţiuni, societăţilor cu răspundere
limitată sau alte tipuri de societăţi comerciale, definite
prin Legea nr.31/1990, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare care întocmesc situaţii
financiare ce reflectă activitatea proprie.
societate afiliată o filială sau o altă societate în care se deţine o
participaţie ori o entitate aflată în legătură cu o altă
entitate printr-o relaţie definită prin:
a) conducerea unitară asupra entităţii în cauză şi una ori
mai multe entităţi cu care nu are legătură, ca urmare a
unui contract încheiat cu acea entitate sau în temeiul
unor prevederi din actele constitutive ori din statutul
acelor entităţi; sau
b) prezenţa majoritară a aceloraşi persoane în consiliul
de supraveghere ale entităţii în cauză şi a uneia sau mai
multor entităţi cu care nu are legătură, în cursul anului
financiar şi până la întocmirea situaţiilor financiare
consolidate.
Universitatea SPIRU HARET 195
societatea asociată o societate în care investitorul are o influenţă
semnificativă şi care nu este nici filială, nici afiliată. În
mod normal, aceasta este evidenţiată prin deţinerea de
către investitor a 20 până la 50% din acţiunile cu drept
de vot ale societăţii asociate.
societate mamă persoana juridică aflată faţă de o entitate cu
personalitate juridică, denumită în continuare filială, în
una dintre următoarele situaţii:
a) deţine direct şi/sau indirect majoritatea drepturilor de
vot dintr-o filială.
b) are dreptul să numească sau să revoce majoritatea
membrilor organelor de administrare sau de control ori
majoritatea conducătorilor unei filiale şi este în acelaşi
timp acţionar sau asociat al acelei filiale;
c) are dreptul de a exercita o influenţă dominantă
asupra unei filiale la care este acţionar sau asociat, în
virtutea unor clauze cuprinse în contracte încheiate cu
persoana juridică respectivă sau a unor prevederi
cuprinse în actul constitutiv al acelei persoane juridice,
în situaţia în care legislaţia care guvernează statutul
filialei permite existenţa unor astfel de clauze ori
prevederi;
d) este acţionar sau asociat al unei filiale şi în ultimii
doi ani a numit singur, ca rezultat al exercitării
drepturilor sale de vot, majoritatea membrilor
organelor de administrare sau de control ori majoritatea
conducătorilor filialei;
e) este acţionar sau asociat al unei filiale şi controlează
singur, în baza unui acord încheiat cu ceilalţi acţionari
sau asociaţi, majoritatea drepturilor de vot în acea
filială, precum şi orice entitate care, în opinia Comisiei
de Supraveghere a Asigurărilor, exercită o influenţă
dominantă asupra unei alte entităţi;
societate participativă o entitate care este fie o societate mamă, fie altă
societate care deţine o participaţie, fie o entitate aflată
în legătură cu o altă entitate printr-o relaţie definită
prin:
a) conducerea unitară asupra entităţii în cauză şi una
sau mai multe entităţi cu care nu are legătură, ca
urmare a unui contract încheiat cu acea entitate ori în
temeiul unor prevederi din actele constitutive sau din
statutul acelor entităţi; sau
b) prezenţa majoritară a aceloraşi persoane în consiliul
de administraţie, conducerea executivă ori în consiliul
de supraveghere ale entităţii în cauză şi ale uneia sau
mai multor entităţi cu care nu are legătură, în cursul
anului financiar şi până la întocmirea situaţiilor
financiare consolidate.

Universitatea SPIRU HARET


196
societate mutuală de asigurări persoana juridică civilă ai cărei asociaţi sunt deopotrivă
asiguraţi şi asigurători.
state membre statele membre ale Uniunii Europene şi celelalte state
aparţinând Spaţiului Economic European.
stat membru al statul membru în care asiguratul, persoană fizică, îşi
angajamentului are reşedinţa sau statul membru în care asiguratul,
persoană juridică, îşi are sediul.
stat membru al furnizării de statul membru al angajamentului, dacă acesta este
servicii asumat de un asigurător sau o sucursală a acestuia
situată în alt stat membru.
stat membru în care este a) statul membru în care se află imobilul, atunci când
situat riscul acoperirea prin contractul de asigurare se referă fie la
acest imobil, fie la imobilul în cauză şi bunurile aflate
în acesta, atâta timp cât aceste bunuri sunt asigurate
prin acelaşi contract de asigurare;
b) statul membru al înmatriculării, când contractul de
asigurare se referă la autovehicule de orice fel;
c) statul membru în care contractul de asigurare, cu o
durata de 4 luni sau mai mică, acoperă riscuri de
călătorie în străinătate, indiferent de clasa de asigurare
în care sunt încadrate acestea;
d) statul membru în care asiguratul îşi are domiciliul
sau, în cazul asiguratului, persoană juridică, statul
membru în care îşi are sediul social.
stat membru gazdă statul membru, altul decât statul de origine, în care
asigurătorul sau reasigurătorul îşi desfăşoară acti-
vitatea.
stat membru gazdă al statul membru, altul decât statul membru de origine, în
intermediarului care un intermediar în asigurări sau în reasigurări îşi
desfăşoară activitatea în baza dreptului la stabilire şi a
libertăţii de a presta servicii.
stat membru de origine statul membru în care este situat sediul social al
asigurătorului sau al reasigurătorului.
stat membru de origine statul membru în care este situat sediul social al
asigurătorului sau al reasigurătorului.
stat membru de origine al a) în cazul în care intermediarul este o persoană fizică
intermediarului – statul membru în care este situată reşedinţa acestuia
şi în care îşi desfăşoară activitatea;
b) în cazul în care intermediarul este o persoană
juridică – statul membru în care este situat sediul social
sau, în cazul în care legislaţia statului respectiv nu
prevede existenţa unui sediu social, statul membru în
care este situat sediul central.
stat membru al sucursalei statul membru în care este situată sucursala care îşi
asumă o obligaţie printr-un contract de asigurare.
stat terţ stat care nu este stat membru al Uniunii Europene sau
al Spaţiului Economic European.
sucursală agenţia sau sucursala unui asigurător sau reasigurător.

Universitatea SPIRU HARET 197


Orice prezenţă permanentă a unui asigurător sau
reasigurător pe teritoriul unui stat membru trebuie să
fie tratată ca o agenţie ori sucursală, chiar dacă
prezenţa nu ia forma unei agenţii sau sucursale, dar
consistă în principal, într-o reprezentanţă condusă de
personalul acelei entităţi ori de o persoană
independentă care are un mandat permanent de a
acţiona în numele şi pentru acea entitate.
sucursala unui intermediar în dezmembrământ fără personalitate juridică a unui
asigurări sau în reasigurări intermediar în asigurări sau în reasigurări care, în baza
unui mandat, este împuternicită să desfăşoare, parţial
sau total, activitatea de asigurare ori de reasigurare.
suma la risc suma plătită la decesul persoanei asigurate, diminuată
cu rezerva matematică pentru riscul de deces.
suport durabil orice mijloc care permite clientului să stocheze
informaţia adresată lui, într-o modalitate accesibilă
pentru utilizări viitoare, într-o perioadă de timp
corespunzătoare scopului pentru care a fost furnizată
informaţia şi care permite reproducerea exactă a
acesteia de pe dischete, CD-ROM-uri, DVD-uri,
unităţile centrale ale computerelor pe care poşta
electronică este stocată, cu excepţia site-urilor Internet,
care nu îndeplinesc criteriile de stocare şi reproducere a
informaţiei.

T
titlurile de participare drepturile sub formă de acţiuni şi alte titluri cu venit
variabil deţinute în capitalul altor societăţi comerciale,
a căror deţinere durabilă este considerată utilă acesteia.
titluri de participare titluri de participare care sunt deţinute într-un procent
strategice de până la 20% şi nu asigură posibilitatea exercitării
unei influenţe semnificative.
În situaţia în care titlurile de participare strategice sunt
deţinute într-un procent de sub 10%, sunt considerate
interese minoritare.
titlurile de participare titluri de participare ale unei societăţi a căror deţinere
deţinute în societăţi asociate într-o proporţie cuprinsă între 20 – 50 % asigură
posibilitatea exercitării unei influenţe semnificative.
tranzacţii intra-grup totalitatea tranzacţiilor pe care o societate de asigurare,
o instituţie de credit sau o societate de investiţii din
cadrul unui conglomerat financiar le desfăşoară direct
sau indirect cu o altă societate din cadrul aceluiaşi grup
sau cu orice persoană fizică sau juridică ce are legături
strânse cu societăţile din cadrul grupului, în vederea
îndeplinirii obligaţiilor sale, indiferent de natura
acestora.
Universitatea SPIRU HARET
198
V
valoarea contabilă netă suma la care este înregistrat un activ în bilanţ după
deducerea tuturor deprecierilor.
valoarea de piaţă a unui activ preţul care poate fi obţinut pe o piaţă activă. O piaţă
activă există atunci când:
a) activele de pe piaţă sunt relativ omogene;
b)sunt cantităţi suficiente de asemenea active
tranzacţionate, în aşa fel încât oricând pot fi găsiţi
potenţiali cumpărători şi vânzători;
c)preţurile sunt disponibile pentru a fi cunoscute de
public.
valoarea justă (engl. fair suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau
value) decontată o datorie, de bunăvoie, între părţi aflate în
cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care
preţul este determinat obiectiv.
valoarea realizabilă a unui preţul estimat la care activul poate fi vândut sau
activ înstrăinat în mod normal, în jurul datei de închidere a
bilanţului.
valoarea realizabilă netă preţul de vânzare estimat la care activul ar putea fi
vândut sau înstrăinat în mod normal, în apropierea
datei de închidere a bilanţului, mai puţin costurile
estimate pentru finalizare şi costurile de vânzare
necesare.
valoarea recuperabilă suma pe care societatea se aşteaptă să o recupereze din
utilizarea viitoare a unui activ, inclusiv valoarea sa
reziduală în momentul înstrăinării.
valoarea reziduală valoarea netă pe care o societate estimează să o obţină
prin cedarea unui activ la încheierea duratei sale de
utilizare, după deducerea cheltuielilor aferente cedării.
variaţia stocurilor de produse variaţia în plus (creştere) sau în minus (reducere) dintre
finite şi producţie în curs de valoarea la cost de producţie a stocurilor de produse şi
execuţie producţie în curs de la finele perioadei şi valoarea
stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs,
fără a se lua în calcul provizioanele constituite pentru
depreciere.
venituri/cheltuieli angajate veniturile/cheltuielile ce se înregistrează în exerciţiul
financiar în care au apărut, fără a ţine seama de
momentul efectiv al încasării/plăţii acestora.
venituri/cheltuieli în avans veniturile/cheltuielile care se încasează/plătesc în
exerciţiul financiar curent, dar care se referă la un
exerciţiu financiar ulterior.
veniturile şi cheltuielile venituri şi cheltuieli care nu provin din activităţile
extraordinare curente ale societăţii şi, ca urmare, nu apar frecvent
sau cu regularitate.

Universitatea SPIRU HARET 199


Universitatea SPIRU HARET
200
PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU: ASIGURĂTORI

Activ/
Pasiv
CLASA 1
CONTURI DE CAPITALURI
10 CAPITAL SI REZERVE
P 101 Capital social
P 1011 Capital social privind asigurările de viaţă
P 10111 Capital subscris nevărsat
P 10112 Capital subscris vărsat
P 1012 Capital social privind asigurările generale
P 10121 Capital subscris nevărsat
P 10122 Capital subscris vărsat
P 104 Prime de capital
P 1041 Prime de capital privind asigurările de viaţă
P 10411 Prime de emisiune
P 10412 Prime de fuziune/divizare
P 10413 Prime de aport
P 10414 Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni
P 1042 Prime de capital privind asigurările generale
P 10421 Prime de emisiune
P 10422 Prime de fuziune/divizare
P 10423 Prime de aport
P 10424 Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni
P 105 Rezerve din reevaluare
P 1051 Rezerve din reevaluare privind asigurările de viaţă
P 1052 Rezerve din reevaluare privind asigurările generale
P 106 Rezerve
P 1061 Rezerve privind asigurările de viaţă
P 10611 Rezerve legale
P 10613 Rezerve statutare sau contractuale
P 10614 Rezerva de valoare justă*
P 10615 Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare
P 10618 Alte rezerve
P 1062 Rezerve privind asigurările generale
P 10621 Rezerve legale
P 10623 Rezerve statutare sau contractuale
P 10624 Rezerva de valoare justă*
P 10625 Rezerva reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare
P 10628 Alte rezerve
108 Interese minoritare*
1081 Interese minoritare privind asigurările de viaţă
10811 Interese minoritare – rezultatul exerciţiului financiar
10812 Interese minoritare – alte capitaluri proprii
1082 Interese minoritare privind asigurările generale
10821 Interese minoritare – rezultatul exerciţiului financiar
10822 Interese minoritare – alte capitaluri proprii
Universitatea SPIRU HARET
201
A 109 Acţiuni proprii
A 1091 Acţiuni proprii privind asigurările de viaţă
A 10911 Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt
A 10912 Acţiuni proprii deţinute pe termen lung
A 1092 Acţiuni proprii privind asigurările generale
A 10921 Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt
A 10922 Acţiuni proprii deţinute pe termen lung
11 REZULTATUL REPORTAT
A/P 117 Rezultatul reportat
A/P 1171 Rezultatul reportat privind asigurările de viaţă
A/P 11711 Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea
neacoperita
A/P 11712 Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai
puţin IAS 29**
A/P 11714 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile
A/P 11716 Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor
contabile conforme cu Directivele Europene
A/P 1172 Rezultatul reportat privind asigurările generale
A/P 11721 Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea
neacoperita
A/P 11722 Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai
puţin IAS 29**
A/P 11724 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile
A/P 11726 Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor
contabile conforme cu Directivele Europene
12 REZULTATUL EXERCIŢIULUI
A/P 121 Profit sau pierdere
A 129 Repartizarea profitului
13 SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII
P 131 Subvenţii pentru investiţii
P 1311 Subvenţii pentru investiţii aferente asigurărilor de viaţă
P 13111 Subvenţii guvernamentale pentru investiţii
P 13112 Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii
P 13113 Donaţii pentru investiţii
P 13114 Plusuri de inventar de natura imobilizărilor
P 13118 Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii
P 1312 Subvenţii pentru investiţii aferente asigurărilor generale
P 13121 Subvenţii guvernamentale pentru investiţii
P 13122 Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii
P 13123 Donaţii pentru investiţii
P 13124 Plusuri de inventar de natura imobilizărilor
P 13128 Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii
15 PROVIZIOANE
P 151 Provizioane
P 1511 Provizioane privind asigurările de viaţă
P 15111 Provizioane pentru litigii
P 15114 Provizioane pentru restructurare
P 15113 Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte acţiuni
similare legate de acestea***
202 Universitatea SPIRU HARET
P 15115 Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare
P 15116 Provizioane pentru impozite
P 15118 Alte provizioane
P 1512 Provizioane privind asigurările generale
P 15121 Provizioane pentru litigii
P 15123 Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte acţiuni
similare legate de acestea***
P 15124 Provizioane pentru restructurare
P 15125 Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare
P 15126 Provizioane pentru impozite
P 15128 Alte provizioane
16 ÎMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE
P 161 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni
P 1611 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni privind asigurările de viaţă
P 16111 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni convertibile
P 16114 Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat
P 16115 Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de bănci
P 16117 Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat
P 16118 Alte împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni
P 1612 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni privind asigurările generale
P 16121 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni convertibile
P 16124 Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat
P 16125 Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de bănci
P 16127 Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat
P 16128 Alte împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni
P 162 Credite bancare pe termen lung
P 1621 Credite bancare pe termen lung privind asigurările de viaţă
P 16211 Credite bancare pe termen lung
P 16212 Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta
P 16213 Credite externe guvernamentale
P 16214 Credite bancare externe garantate de stat
P 16215 Credite bancare externe garantate de bănci
P 16216 Credite de la trezoreria statului
P 16217 Credite bancare interne garantate de stat
P 16218 Alte credite pe termen lung
P 1622 Credite bancare pe termen lung privind asigurările generale
P 16221 Credite bancare pe termen lung
P 16222 Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă
P 16223 Credite externe guvernamentale
P 16224 Credite bancare externe garantate de stat
P 16225 Credite bancare externe garantate de bănci
P 16226 Credite de la trezoreria statului
P 16227 Credite bancare interne garantate de stat
P 16228 Alte credite pe termen lung
P 163 Datorii subordonate
P 1631 Datorii subordonate privind asigurările de viaţă
P 1632 Datorii subordonate privind asigurările generale
P 164 Datorii care privesc imobilizările financiare
P 1641 Datorii care privesc imobilizările financiare pentru asigurările de viaţă
Universitatea SPIRU HARET
203
P 16411 Datorii către societăţile afiliate
P 16412 Datorii către societăţile care deţin interese de participare
P 1642 Datorii care privesc imobilizările financiare pentru asigurările generale
P 16421 Datorii către societăţile afiliate
P 16422 Datorii către societăţile care deţin interese de participare
P 165 Depozite primite de la reasigurători
P 1651 Depozite primite de la reasigurători privind asigurările de viaţă
P 1652 Depozite primite de la reasigurători privind asigurările generale
P 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate
1671 Alte împrumuturi şi datorii asimilate privind asigurările de viaţă
1672 Alte împrumuturi şi datorii asimilate privind asigurările generale
P 168 Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate
P 1681 Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate privind asigurările
de viaţă
P 16811 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni
P 16812 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung
P 16815 Dobânzi aferente datoriilor către societăţile afiliate
P 16816 Dobânzi aferente datoriilor către societăţile care deţin interese de
participare
P 16817 Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate
P 16818 Dobânzi privind depozitele primite de la reasigurători
P 1682 Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate privind asigurările
generale
P 16821 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni
P 16822 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung
P 16825 Dobânzi aferente datoriilor către societăţile afiliate
P 16826 Dobânzi aferente datoriilor către societăţile care deţin interese de
participare
P 16827 Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate
P 16828 Dobânzi privind depozitele primite de la reasigurători
A 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor
A 1691 Prime privind rambursarea obligaţiunilor pentru asigurările de viaţă
A 1692 Prime privind rambursarea obligaţiunilor pentru asigurările generale
CLASA 2
CONTURI DE PLASAMENTE
21 PLASAMENTE ÎN IMOBILIZĂRI CORPORALE
A 211 Terenuri şi construcţii
A 2111 Terenuri şi construcţii privind asigurările de viaţă
A 21111 Terenuri şi amenajări de terenuri
A 21112 Construcţii
A 2112 Terenuri şi construcţii privind asigurările generale
A 21121 Terenuri şi amenajări de terenuri
A 21122 Construcţii
23 PLASAMENTE ÎN IMOBILIZĂRI CORPORALE ÎN CURS
A 231 Plasamente în imobilizări corporale în curs
A 2311 Plasamente în imobilizări corporale în curs privind asigurările de viaţă
A 23111 Amenajări de terenuri
A 23112 Construcţii
A 2312 Plasamente în imobilizări corporale în curs privind asigurările generale
204 Universitatea SPIRU HARET
A 23121 Amenajări de terenuri
A 23122 Construcţii
A 232 Avansuri acordate pentru plasamente în imobilizări corporale
A 2321 Avansuri acordate pentru plasamente în imobilizări corporale privind
asigurările de viaţă
A 23211 Avansuri acordate pentru terenuri
A 23212 Avansuri acordate pentru construcţii
A 2322 Avansuri acordate pentru plasamente în imobilizări corporale privind
asigurările generale
A 23221 Avansuri acordate pentru terenuri
A 23222 Avansuri acordate pentru construcţii
24 PLASAMENTE AFERENTE ASIGURĂRILOR DE VIAŢĂ PENTRU
CARE EXPUNEREA LA RISCUL DE INVESTIŢII ESTE
TRANSFERATĂ CONTRACTANTULUI
A 241 Plasamente aferente asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de
investiţii este transferată contractantului
A 2411 Acţiuni şi alte titluri cu venit variabil
A 2412 Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix
A 2413 Alte plasamente financiare
A 2414 Dobânzi pentru plasamente aferente asigurărilor de viaţă pentru care
expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului
P 249 Vărsăminte de efectuat pentru plasamente aferente asigurărilor de viaţă
pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului
26 PLASAMENTE ÎN IMOBILIZĂRI FINANCIARE
A 261 Titluri de participare deţinute la societăţi afiliate
A 2611 Titluri de participare deţinute la societăţi afiliate privind asigurările de viaţă
A 2612 Titluri de participare deţinute la societăţi afiliate privind asigurările generale
A 263 Interese de participare
A 2631 Interese de participare privind asigurările de viaţă
A 2632 Interese de participare privind asigurările generale
264 Titluri puse în echivalenţă*
Acest cont apare numai în situaţiile financiare consolidate
2641 Titluri puse în echivalenţă privind asigurările de viaţă
2642 Titluri puse în echivalenţă privind asigurările generale
A 265 Alte titluri imobilizate
A 2651 Alte titluri imobilizate privind asigurările de viaţă
A 2652 Alte titluri imobilizate privind asigurările generale
A 267 Creanţe imobilizate şi alte plasamente financiare
A 2671 Creanţe imobilizate şi alte plasamente financiare privind asigurările de viaţă
A 26711 Sume datorate de societăţile afiliate
A 26712 Împrumuturi acordate pe termen lung
A 26713 Creanţe legate de interesele de participare
A 26714 Alte creanţe imobilizate
A 26715 Împrumuturi ipotecare
A 26716 Alte împrumuturi
A 26717 Depozite la instituţiile de credit
A 2672 Dobânzi aferente creanţelor imobilizate şi altor împrumuturi privind
asigurările de viaţă
A 26721 Dobânzi aferente sumelor datorate de societăţile afiliate
Universitatea SPIRU HARET
205
A 26722 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe termen lung
A 26723 Dobânzi aferente creanţelor legate de interesele de participare
A 26724 Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate
A 26725 Dobânzi aferente împrumuturilor ipotecare
A 26726 Dobânzi aferente altor împrumuturi
A 26727 Dobânzi aferente depozitelor la instituţiile de credit
A 2673 Creanţe imobilizate şi alte plasamente financiare privind asigurările
generale
A 26731 Sume datorate de societăţile afiliate
A 26732 Împrumuturi acordate pe termen lung
A 26733 Creanţe legate de interesele de participare
A 26734 Alte creanţe imobilizate
A 26737 Depozite la instituţiile de credit
A 2674 Dobânzi aferente creanţelor imobilizate şi altor împrumuturi privind
asigurările generale
A 26741 Dobânzi aferente sumelor datorate de societăţile afiliate
A 26742 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe termen lung
A 26743 Dobânzi aferente creanţelor legate de interesele de participare
A 26744 Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate
A 26747 Dobânzi aferente depozitelor la instituţiile de credit
A 268 Depozite la societăţi cedente
A 2681 Depozite la societăţi cedente privind asigurările de viaţă
A 2682 Depozite la societăţi cedente privind asigurările generale
A 2683 Dobânzi aferente depozitelor la societăţi cedente
A 26831 Dobânzi aferente depozitelor la societăţi cedente privind asigurările de
viaţă
A 26832 Dobânzi aferente depozitelor la societăţi cedente privind asigurările
generale
P 269 Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare
P 2691 Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare privind asigurările de
viaţă
P 26911 Vărsăminte de efectuat privind titlurile de participare deţinute la societăţile
P afiliate
P 26912 Vărsăminte de efectuat privind interesele de participare
P 26913 Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări financiare
P 2692 Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare privind asigurările
generale
P 26921 Vărsăminte de efectuat privind titlurile de participare deţinute la societăţile
afiliate
P 26922 Vărsăminte de efectuat privind interesele de participare
P 26923 Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări financiare
27 ALTE PLASAMENTE FINANCIARE PE TERMEN SCURT
A 271 Plasamente financiare în titluri cu venit variabil
A 2711 Plasamente financiare în titluri cu venit variabil privind asigurările de viaţă
A 27111 Acţiuni cotate
A 27112 Acţiuni necotate
A 27113 Alte titluri cu venit variabil
A 2712 Plasamente financiare în titluri cu venit variabil privind asigurările generale
A 27121 Acţiuni cotate
206 Universitatea SPIRU HARET
A 27122 Acţiuni necotate
A 27123 Alte titluri cu venit variabil
A 272 Plasamente financiare în titluri cu venit fix
A 2721 Plasamente financiare în titluri cu venit fix privind asigurările de viaţă
A 27211 Obligaţiuni cotate
A 27212 Obligaţiuni necotate
A 27213 Alte titluri cu venit fix
A 27214 Dobânzi la obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix
A 2722 Plasamente financiare în titluri cu venit fix privind asigurările generale
A 27221 Obligaţiuni cotate
A 27222 Obligaţiuni necotate
A 27223 Alte titluri cu venit fix
A 27224 Dobânzi la obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix
A 273 Unităţi la fondurile comune de plasament
A 2731 Unităţi la fondurile comune de plasament privind asigurările de viaţă
A 2732 Unităţi la fondurile comune de plasament privind asigurările generale
A 274 Părţi în fonduri comune de investiţii
A 2741 Părţi în fonduri comune de investiţii privind asigurările de viaţă
A 2742 Părţi în fonduri comune de investiţii privind asigurările generale
A 278 Alte plasamente financiare pe termen scurt
A 2781 Alte plasamente financiare pe termen scurt privind asigurările de viaţă
A 2782 Alte plasamente financiare pe termen scurt privind asigurările generale
A 2783 Dobânzi aferente altor plasamente financiare pe termen scurt
A 27831 Dobânzi aferente altor plasamente financiare pe termen scurt privind
A asigurările de viaţă
P 27832 Dobânzi aferente altor plasamente financiare pe termen scurt privind
P asigurările generale
P 279 Vărsăminte de efectuat pentru alte plasamente financiare pe termen
scurt
P 2791 Vărsăminte de efectuat pentru alte plasamente financiare pe termen scurt
privind asigurările de viaţă
P 2792 Vărsăminte de efectuat pentru alte plasamente financiare pe termen scurt
privind asigurările generale
28 AMORTIZAREA PLASAMENTELOR ÎN IMOBILIZĂRI
CORPORALE
P 281 Amortizarea plasamentelor în imobilizări corporale
P 2811 Amortizarea plasamentelor în imobilizări corporale privind asigurările de
viaţă
P 28111 Amortizarea amenajărilor de terenuri
P 28112 Amortizarea construcţiilor
P 2812 Amortizarea plasamentelor în imobilizări corporale privind asigurările
generale
P 28121 Amortizarea amenajărilor de terenuri
P 28122 Amortizarea construcţiilor
29 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA PLASAMENTELOR
P 291 Ajustări pentru deprecierea plasamentelor în imobilizări corporale
P 2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi construcţiilor privind asigurările
de viaţă
P 29111 Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri
Universitatea SPIRU HARET
207
P 29112 Ajustări pentru deprecierea construcţiilor
P 2912 Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi construcţiilor privind asigurările
P generale
P 29121 Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri
P 29122 Ajustări pentru deprecierea construcţiilor
P 293 Ajustări pentru deprecierea plasamentelor în imobilizări corporale în
curs
P 2931 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs privind
asigurările de viaţă
P 29311 Ajustări pentru deprecierea amenajărilor de terenuri
P 29312 Ajustări pentru deprecierea construcţiilor
P 2932 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs privind
asigurările generale
P 29321 Ajustări pentru deprecierea amenajărilor de terenuri
P 29322 Ajustări pentru deprecierea construcţiilor
P 294 Ajustări pentru pierderea de valoare a plasamentelor aferente
asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferata
contractantului
P 296 Ajustări pentru pierderea de valoare a plasamentelor în imobilizări
financiare
P 2961 Ajustări pentru pierderea de valoare a plasamentelor în imobilizări
financiare privind asigurările de viaţă
P 29611 Ajustări pentru pierderea de valoare a titlurilor de participare deţinute la
societăţi afiliate
P 29613 Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare sub forma
intereselor de participare
P 29614 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate
P 29615 Ajustări pentru pierderea de valoare a sumelor datorate de societăţi afiliate
P 29616 Ajustări pentru pierderea de valoare a împrumuturilor acordate pe termen
lung
P 29617 Ajustări pentru pierderea de valoare a creanţelor legate de interesele de
participare
P 29619 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor creanţe imobilizate
P 2962 Ajustări pentru pierderea de valoare a plasamentelor în imobilizări
financiare privind asigurările generale
P 29621 Ajustări pentru pierderea de valoare a titlurilor de participare deţinute la
societăţi afiliate
P 29623 Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare sub forma
intereselor de participare
P 29624 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate
P 29625 Ajustări pentru pierderea de valoare a sumelor datorate de societăţi afiliate
P 29626 Ajustări pentru pierderea de valoare a împrumuturilor acordate pe termen
lung
P 29627 Ajustări pentru pierderea de valoare a creanţelor legate de interesele de
P participare
P 29629 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor creanţe imobilizate
P 2963 Ajustări pentru pierderea de valoare a împrumuturilor ipotecare şi a altor
împrumuturi privind asigurările de viaţă
P 29631 Ajustări pentru pierderea de valoare a împrumuturilor ipotecare
208 Universitatea SPIRU HARET
P 29632 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor împrumuturi
P 2964 Ajustări pentru pierderea de valoare a depozitelor la instituţiile de credit şi
la societăţile cedente privind asigurările de viaţă
P 29641 Ajustări pentru pierderea de valoare a depozitelor la instituţiile de credit
privind asigurările de viaţă
P 29642 Ajustări pentru pierderea de valoare a depozitelor la societăţile cedente
privind asigurările de viaţă
P 2965 Ajustări pentru pierderea de valoare a depozitelor la instituţiile de credit şi
la societăţile cedente privind asigurările generale
P 29651 Ajustări pentru pierderea de valoare a depozitelor la instituţiile de credit
privind asigurările generale
P 29652 Ajustări pentru pierderea de valoare a depozitelor la societăţile cedente
privind asigurările generale
P 297 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor plasamente financiare pe
termen scurt
P 2971 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor plasamente financiare pe termen
scurt privind asigurările de viaţă
P 29711 Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor şi altor titluri cu venit
variabil
P 29712 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor şi altor titluri cu venit
fix
P 29713 Ajustări pentru pierderea de valoare a unităţilor la fondurile comune de
plasament
P 29714 Ajustări pentru pierderea de valoare a părţilor în fondurile comune de
P investiţii
29718 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor plasamente financiare
P 2972 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor plasamente financiare pe termen
scurt privind asigurările generale
P 29721 Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor, altor titluri cu venit
variabil
P 29722 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor şi altor titluri cu venit
fix.
P 29723 Ajustări pentru pierderea de valoare a unităţilor la fondurile comune de
plasament
P 29724 Ajustări pentru pierderea de valoare a părţilor în fondurile comune de
investiţii
P 29728 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor plasamente financiare
CLASA 3
CONTURI DE REZERVE TEHNICE
31 REZERVE TEHNICE PRIVIND ASIGURĂRILE DE VIAŢĂ
ŞI REZERVA DE PRIME PRIVIND ASIGURĂRILE GENERALE
P 311 Rezerve matematice
P 3111 Rezerve matematice privind asigurările directe
P 3112 Rezerve matematice privind acceptările în reasigurare
P 312 Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind asigurările
de viaţă
P 3121 Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind asigurările
directe

Universitatea SPIRU HARET


209
P 3122 Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind acceptările în
reasigurare
P 313 Alte rezerve tehnice privind asigurările de viaţă
3131 Alte rezerve tehnice privind asigurările directe
P 3132 Alte rezerve tehnice privind acceptările în reasigurare
3133 Rezerve pentru prime nealocate
P 314 Rezerva matematică aferentă asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la
riscul de investiţii este transferată contractantului
P 3141 Rezerva matematică aferentă asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la
riscul de investiţii este transferată contractantului – asigurări directe
P 3142 Rezerva matematică aferentă asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la
riscul de investiţii este transferată contractantului – acceptări în reasigurare
P 315 Rezerva de prime privind asigurările generale
P 3151 Rezerva de prime privind asigurările directe
P 3152 Rezerva de prime privind acceptările în reasigurare
P 318 Rezerva de prime privind asigurările de viaţă
P 3181 Rezerva de prime privind asigurările directe
3182 Rezerva de prime privind acceptările în reasigurare
P 32 REZERVA DE DAUNE PRIVIND ASIGURĂRILE DE VIAŢĂ ŞI
ASIGURĂRILE GENERALE
P 326 Rezerva de daune privind asigurările de viaţă
P 3261 Rezerva de daune avizate
P 32611 Rezerva de daune avizate aferente asigurărilor directe
P 32612 Rezerva de daune avizate aferente acceptărilor în reasigurare
P 3262 Rezerva de daune neavizate
P 32621 Rezerva de daune neavizate aferente asigurărilor directe
P 32622 Rezerva de daune neavizate aferente acceptărilor în reasigurare
P 327 Rezerva de daune privind asigurările generale
P 3271 Rezerva de daune avizate
P 32711 Rezerva de daune avizate privind asigurările directe
P 32712 Rezerva de daune avizate privind acceptările în reasigurare
P 3272 Rezerva de daune neavizate
P 32721 Rezerva de daune neavizate privind asigurările directe
32722 Rezerva de daune neavizate privind acceptările în reasigurare
P 33 REZERVE TEHNICE PRIVIND ASIGURĂRILE GENERALE
P 332 Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri
P 3321 Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind asigurările
directe
P 3322 Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind acceptările în
reasigurare
P 333 Rezerva de catastrofă
3331 Rezerva de catastrofă privind asigurările directe
P 3332 Rezerva de catastrofă privind acceptările în reasigurare
P 334 Rezerva pentru riscuri neexpirate
P 3341 Rezerva pentru riscuri neexpirate aferente asigurările directe
P 3342 Rezerva pentru riscuri neexpirate aferente acceptărilor în reasigurare
P 335 Alte rezerve tehnice
P 3351 Alte rezerve tehnice privind asigurările directe
P 3352 Alte rezerve tehnice privind acceptările în reasigurare
210 Universitatea SPIRU HARET
338 Rezerva de egalizare
A 39 REZERVE TEHNICE AFERENTE CONTRACTELOR CEDATE ÎN
REASIGURARE
A 391 Partea cedată reasigurătorului din rezervele matematice
A 3911 Partea cedată reasigurătorului din rezervele matematice aferente asigurărilor
directe
A 3912 Partea cedată reasigurătorului din rezervele matematice aferente acceptărilor
A 392 Partea cedată reasigurătorului din rezerva pentru participare la
beneficii şi risturnuri
A 3921 Partea cedată reasigurătorului din rezervele pentru participare la beneficii şi
risturnuri aferente asigurărilor de viaţă
A 39211 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe
A 39212 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor
A 3922 Partea cedată reasigurătorului din rezervele pentru participarea la beneficii
şi risturnuri aferente asigurărilor generale
A 39221 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe
A 39222 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor
A 393 Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve tehnice aferente
asigurărilor de viaţă
A 3931 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe
A 3932 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor
A 394 Partea cedată reasigurătorului din rezerva matematică aferentă
asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferata
contractantului
A 3941 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe
A 3942 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor
A 395 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de prime aferentă
asigurărilor generale
A 3951 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe
A 3952 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor
A 396 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate şi neavizate
aferentă asigurărilor de viaţă
A 3961 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate
A 39611 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate aferentă
asigurărilor directe
A 39612 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate aferentă
acceptărilor
A 3962 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune neavizate
A 39621 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune neavizate aferentă
asigurărilor directe
A 39622 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune neavizate aferentă
acceptărilor
A 397 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate şi neavizate
aferentă asigurărilor generale
A 3971 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate
A 39711 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate aferentă
asigurărilor directe
A 39712 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate aferentă
acceptărilor
Universitatea SPIRU HARET
211
A 3972 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune neavizate
39721 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune neavizate aferentă
A asigurărilor directe
A 39722 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune neavizate aferentă
acceptărilor
A 398 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de prime privind asigurările
de viaţă
A 3981 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe
3982 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor
A 399 Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve tehnice aferente
asigurărilor generale
A 3991 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de catastrofă
A 39911 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe
A 39912 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor
3992 Partea cedată reasigurătorului din rezerva pentru riscuri neexpirate
A 39921 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe
A 39922 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor
A 3993 Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve tehnice aferente asigurărilor
A generale
A 39931 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe
A 39932 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor
CLASA 4
CONTURI DE TERŢI
A 40 DECONTĂRI PRIVIND OPERAŢIUNILE DE ASIGURĂRI DIRECTE
A 401 Decontări privind primele de asigurare
A 4011 Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor de viaţă
P 4012 Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor generale
P 402 Prime anulate şi de restituit
P 4021 Prime anulate şi de restituit privind asigurările de viaţă
A/P 4022 Prime anulate şi de restituit privind asigurările generale
A/P 404 Decontări privind intermediarii în asigurări
A/P 4041 Decontări privind intermediarii în asigurări aferente asigurărilor de viaţă
A 4042 Decontări privind intermediarii în asigurări aferente asigurărilor generale
A 405 Decontări privind operaţiunile de coasigurare
A 4051 Decontări privind operaţiunile de coasigurare aferente asigurărilor de viaţă
4052 Decontări privind operaţiunile de coasigurare aferente asigurărilor generale
A/P 41 DECONTĂRI PRIVIND OPERAŢIUNILE DE REASIGURARE
A/P 411 Decontări privind operaţiunile de reasigurare-acceptări
A/P 4111 Decontări privind operaţiunile de reasigurare acceptări aferente asigurărilor
de viaţă
A/P 4112 Decontări privind operaţiunile de reasigurare acceptări aferente asigurărilor
generale
A/P 412 Decontări privind operaţiunile de reasigurare-cedări
A/P 4121 Decontări privind operaţiunile de reasigurare cedări aferente asigurărilor de
viaţă
4122 Decontări privind operaţiunile de reasigurare cedări aferente asigurărilor
generale
P 42 PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE
P 421 Personal – salarii datorate
212 Universitatea SPIRU HARET
P 4211 Personal – salarii datorate privind asigurările de viaţă
P 4212 Personal – salarii datorate privind asigurările generale
P 422 Sume datorate intermediarilor în asigurări asimilate salariilor
P 4221 Sume datorate intermediarilor în asigurări privind asigurările de viaţă
P 4222 Sume datorate intermediarilor în asigurări privind asigurările generale
P 423 Personal – ajutoare materiale datorate
P 4231 Personal – ajutoare materiale datorate privind asigurările de viaţă
A 4232 Personal – ajutoare materiale datorate privind asigurările generale
A 425 Avansuri acordate personalului
A 4251 Avansuri acordate personalului privind asigurările de viaţă
P 4252 Avansuri acordate personalului privind asigurările generale
P 426 Drepturi de personal neridicate
P 4261 Drepturi de personal neridicate privind asigurările de viaţă
P 4262 Drepturi de personal neridicate privind asigurările generale
P 427 Reţineri din salarii datorate terţilor
P 4271 Reţineri din salarii datorate terţilor privind asigurările de viaţă
A/P 4272 Reţineri din salarii datorate terţilor privind asigurările generale
A/P 428 Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul
A/P 4281 Alte datorii în legătură cu personalul
A/P 42811 Alte datorii în legătură cu personalul privind asigurările de viaţă
A/P 42812 Alte datorii în legătură cu personalul privind asigurările generale
A/P 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul
A/P 42821 Alte creanţe în legătură cu personalul privind asigurările de viaţă
42822 Alte creanţe în legătură cu personalul privind asigurările generale
P 43 ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI
ASIMILATE
P 431 Asigurări sociale
P 4311 Contribuţia angajatorului la asigurările sociale
P 43111 Contribuţia angajatorului la asigurările sociale privind asigurările de viaţă
P 43112 Contribuţia angajatorului la asigurările sociale privind asigurările generale
P 4312 Contribuţia personalului pentru asigurările sociale
P 43121 Contribuţia personalului pentru asigurările sociale privind asigurările de
viaţă
P 43122 Contribuţia personalului pentru asigurările sociale privind asigurările
generale
P 4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
43131 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate privind
asigurările de viaţă
P 43132 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate privind
asigurările generale
P 4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate
P 43141 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate privind
asigurările de viaţă
P 43142 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate privind
asigurările generale
P 437 Ajutor de şomaj
P 4371 Contribuţia angajatorului la fondul de şomaj
P 43711 Contribuţia angajatorului la fondul de şomaj privind asigurările de viaţă
P 43712 Contribuţia angajatorului la fondul de şomaj privind asigurările generale
Universitatea SPIRU HARET
213
P 4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj
P 43721 Contribuţia personalului la fondul de şomaj privind asigurările de viaţă
P 43722 Contribuţia personalului la fondul de şomaj privind asigurările generale
A/P 438 Alte datorii şi creanţe sociale
A/P 4381 Alte datorii sociale
A/P 43811 Alte datorii sociale privind asigurările de viaţă
A/P 43812 Alte datorii sociale privind asigurările generale
A/P 4382 Alte creanţe sociale
A/P 43821 Alte creanţe sociale privind asigurările de viaţă
43822 Alte creanţe sociale privind asigurările generale
A/P 44 BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SI CONTURI
ASIMILATE
A/P 441 Impozitul pe profit
A/P 442 Taxa pe valoarea adăugată
P 4423 TVA de plată
A 4424 TVA de recuperat
A 4426 TVA deductibilă
P 4427 TVA colectată
A/P 4428 TVA neexigibilă
P 443 Fonduri speciale privind activitatea de asigurare
P 4431 Fonduri speciale privind activitatea de asigurări de viaţă
P 44311 Taxa de funcţionare
P 44312 Contribuţia la fondul de garantare
P 44318 Alte contribuţii la fonduri speciale privind activitatea de asigurare
P 4432 Fonduri speciale privind activitatea de asigurări generale
P 44321 Taxa de funcţionare
P 44322 Contribuţia la fondul de garantare
P 44323 Contribuţia procentuală din primele pentru asigurarea obligatorie RCA
P 44324 Contribuţia la fondul de protecţie a victimelor străzii
P 44325 Contribuţia la fondul de compensare
P 44328 Alte contribuţii la fonduri speciale privind activitatea de asigurare
P 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor
P 4441 Impozitul pe venituri de natura salariilor pentru asigurările de viaţă
P 4442 Impozitul pe venituri de natura salariilor pentru asigurările generale
A 445 Subvenţii
A 4451 Subvenţii privind asigurările de viaţă
A 44511 Subvenţii guvernamentale
A 44512 Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii
A 44518 Alte sume primite cu caracter de subvenţii
A 4452 Subvenţii privind asigurările generale
A 44521 Subvenţii guvernamentale
A 44522 Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii
A 44528 Alte sume primite cu caracter de subvenţii
P 446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
P 4461 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate pentru asigurările de viaţă
P 4462 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate pentru asigurările generale
P 447 Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate
P 4471 Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate privind asigurările de viaţă
P 4472 Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate privind asigurările generale
214 Universitatea SPIRU HARET
A/P 448 Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului
A/P 4481 Alte datorii faţă de bugetul statului
A/P 44811 Alte datorii faţă de bugetul statului privind asigurările de viaţă
A/P 44812 Alte datorii faţă de bugetul statului privind asigurările generale
A/P 4482 Alte creanţe privind bugetul statului
A/P 44821 Alte creanţe privind bugetul statului aferente asigurărilor de viaţă
44822 Alte creanţe privind bugetul statului aferente asigurărilor generale
A/P 45 GRUP ŞI ACŢIONARI
A/P 451 Decontări între societăţi afiliate
A/P 4511 Decontări între societăţi afiliate
A/P 45111 Decontări între societăţi afiliate privind asigurările de viaţă
A/P 45112 Decontări între societăţi afiliate privind asigurările generale
A/P 4518 Dobânzi aferente decontărilor între societăţi afiliate
A/P 45181 Dobânzi aferente decontărilor între societăţi afiliate privind asigurările de
viaţă
A/P 45182 Dobânzi aferente decontărilor între societăţi afiliate privind asigurările
generale
A/P 452 Decontări privind interesele de participare
A/P 4521 Decontări privind interesele de participare
A/P 45211 Decontări privind interesele de participare privind asigurările de viaţă
A/P 45212 Decontări privind interesele de participare privind asigurările generale
A/P 4528 Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare
A/P 45281 Dobânzi în cadrul grupului privind asigurările de viaţă
A/P 45282 Dobânzi în cadrul grupului privind asigurările generale
P 455 Sume datorate acţionarilor
P 4551 Acţionari – conturi curente
P 45511 Acţionari – conturi curente privind asigurările de viaţă
P 45512 Acţionari – conturi curente privind asigurările generale
P 4558 Acţionari – dobânzi la conturi curente
P 45581 Acţionari – dobânzi la conturi curente privind asigurările de viaţă
P 45582 Acţionari – dobânzi la conturi curente privind asigurările generale
A 456 Decontări cu acţionarii privind capitalul
A 4561 Decontări cu acţionarii privind capitalul-asigurări de viaţă
A 4562 Decontări cu acţionarii privind capitalul-asigurări generale
P 457 Dividende de plată
A/P 458 Decontări din operaţii în participaţie
A/P 4581 Decontări din operaţii în participaţie-activ
A/P 45811 Decontări din operaţii în participaţie-activ privind asigurările de viaţă
A/P 45812 Decontări din operaţii în participaţie-activ privind asigurările generale
A/P 4582 Decontări din operaţii în participaţie-pasiv
A/P 45821 Decontări din operaţii în participaţie-pasiv privind asigurările de viaţă
45822 Decontări din operaţii în participaţie-pasiv privind asigurările generale
A/P 46 DEBITORI SI CREDITORI DIVERŞI
A 461 Debitori diverşi
A 4611 Debitori diverşi privind asigurările de viaţă
A 4612 Debitori diverşi privind asigurările generale
P 462 Creditori diverşi
P 4621 Creditori diverşi pentru asigurări de viaţă
P 4622 Creditori diverşi pentru asigurări generale
Universitatea SPIRU HARET
215
P 463 Efecte de plătit
P 4631 Efecte de plătit pentru asigurări de viaţă
P 4632 Efecte de plătit pentru asigurări generale
A 464 Efecte de primit
A 4641 Efecte de primit pentru asigurări de viaţă
4642 Efecte de primit pentru asigurări generale
A 47 CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE
A 471 Cheltuieli privind chiriile şi dobânzile înregistrate în avans
A 4711 Chirii şi dobânzi înregistrate în avans privind asigurările de viaţă
A 4712 Chirii şi dobânzi înregistrate în avans privind asigurările generale
A 472 Cheltuieli de achiziţie reportate
A 4721 Cheltuieli de achiziţie reportate privind asigurările de viaţă
A 4722 Cheltuieli de achiziţie reportate privind asigurările generale
A 473 Alte cheltuieli înregistrate în avans
A 4731 Alte cheltuieli înregistrate în avans privind asigurările de viaţă
A 4732 Alte cheltuieli înregistrate în avans privind asigurările generale
P 474 Venituri înregistrate în avans
P 4741 Venituri înregistrate în avans privind asigurările de viaţă
P 4742 Venituri înregistrate în avans privind asigurările generale
A/P 475 Decontări din operaţii în curs de clarificare
A/P 4751 Decontări din operaţii în curs de clarificare privind asigurările de viaţă
4752 Decontări din operaţii în curs de clarificare privind asigurările generale
A/P 48 DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII
A/P 481 Decontări între unitate şi subunităţi
A/P 4811 Decontări între unitate şi subunităţi privind asigurările de viaţă
A/P 4812 Decontări între unitate şi subunităţi privind asigurările generale
A/P 482 Decontări între subunităţi
A/P 4821 Decontări între subunităţi privind asigurările de viaţă
4822 Decontări între subunităţi privind asigurările generale
A/P 49 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR
P 491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor privind operaţiunile de asigurare
şi reasigurare
P 4911 Ajustări pentru deprecierea creanţelor privind operaţiunile de asigurare şi
reasigurare pentru asigurările de viaţă
P 4912 Ajustări pentru deprecierea creanţelor privind operaţiunile de asigurare şi
reasigurare pentru asigurările generale
P 495 Ajustări pentru deprecierea creanţelor – decontări între societăţile
afiliate şi cu acţionarii
P 4951 Ajustări pentru deprecierea creanţelor – decontări între societăţile afiliate şi
cu acţionarii privind asigurările de viaţă
P 4952 Ajustări pentru deprecierea creanţelor – decontări între societăţile afiliate şi
cu acţionarii privind asigurările generale
P 496 Ajustări pentru deprecierea creanţelor-debitori diverşi
P 4961 Ajustări pentru deprecierea creanţelor – debitori diverşi privind asigurările
P de viaţă
4962 Ajustări pentru deprecierea creanţelor – debitori diverşi privind asigurările
generale

216 Universitatea SPIRU HARET


CLASA 5
ALTE ELEMENTE DE ACTIV
A 50 IMOBILIZĂRI NECORPORALE
A 501 Cheltuieli de constituire
A 5011 Cheltuieli de constituire privind asigurările de viaţă
A 5012 Cheltuieli de constituire privind asigurările generale
A 503 Cheltuieli de dezvoltare
A 5031 Cheltuieli de dezvoltare privind asigurările de viaţă
A 5032 Cheltuieli de dezvoltare privind asigurările generale
A 505 Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori similare
A 5051 Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori similare privind asigurările de
viaţă
A 5052 Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori similare privind asigurările
generale
A 507 Fond comercial
A 5071 Fond comercial pozitiv****
A 50711 Fond comercial pozitiv privind asigurările de viaţă
A 50712 Fond comercial pozitiv privind asigurările generale
A 5072 Fond comercial negativ*
A 50721 Fond comercial negativ privind asigurările de viaţă
A 50722 Fond comercial negativ privind asigurările generale
A 508 Alte imobilizări necorporale
A 5081 Alte imobilizări necorporale privind asigurările de viaţă
5082 Alte imobilizări necorporale privind asigurările generale
A 51 IMOBILIZĂRI CORPORALE DE EXPLOATARE
A 511 Mijloace fixe
A 5111 Mijloace fixe privind asigurările de viaţă
A 51112 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)
A 51113 Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare
A 51114 Mijloace de transport
51116 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi
A materiale şi alte active corporale
A 5112 Mijloace fixe privind asigurările generale
A 51122 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)
A 51123 Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare
A 51124 Mijloace de transport
51126 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi
materiale şi alte active corporale
A 52 IMOBILIZĂRI ÎN CURS
A 521 Imobilizări corporale în curs
A 5211 Imobilizări corporale în curs privind asigurările de viaţă
A 52112 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)
A 52113 Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare
A 52118 Alte imobilizări corporale în curs
A 5212 Imobilizări corporale în curs privind asigurările generale
A 52122 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)
A 52123 Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare
A 52128 Alte imobilizări corporale în curs
A 522 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale
Universitatea SPIRU HARET
217
A 5221 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale privind asigurările de viaţă
A 52212 Avansuri acordate pentru echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi
instalaţii de lucru)
A 52213 Avansuri acordate pentru aparate şi instalaţii de măsurare, control şi
reglare
A 52214 Avansuri acordate pentru mijloace de transport
A 52218 Avansuri acordate pentru alte imobilizări corporale
A 5222 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale privind asigurările generale
A 52222 Avansuri acordate pentru echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi
A instalaţii de lucru)
A 52223 Avansuri acordate pentru aparate şi instalaţii de măsurare, control şi
reglare
A 52224 Avansuri acordate pentru mijloace de transport
A 52228 Avansuri acordate pentru alte imobilizări corporale
A 523 Imobilizări necorporale în curs
A 5231 Imobilizări necorporale în curs privind asigurările de viaţă
A 5232 Imobilizări necorporale în curs privind asigurările generale
A 524 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale
5241 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale privind asigurările de
A viaţă
5242 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale privind asigurările
generale
A 53 ALTE ACTIVE MATERIALE SI STOCURI
A 531 Materiale consumabile
A 5311 Materiale consumabile privind asigurările de viaţă
A 53111 Materiale consumabile
A 53112 Combustibili
A 53114 Piese de schimb
A 53118 Alte active materiale şi stocuri
A 5312 Materiale consumabile privind asigurările generale
A 53121 Materiale consumabile
A 53122 Combustibili
A 53124 Piese de schimb
A 53128 Alte active materiale şi stocuri
A 532 Materiale de natura obiectelor de inventar
A 5321 Materiale de natura obiectelor de inventar privind asigurările de viaţă
5322 Materiale de natura obiectelor de inventar privind asigurările generale
A 54 CONTURI DE TREZORERIE
A 542 Obligaţiuni emise şi răscumpărate
A 5421 Obligaţiuni emise şi răscumpărate privind asigurările de viaţă
A 5422 Obligaţiuni emise şi răscumpărate privind asigurările generale
A 543 Valori de încasat
A 5431 Valori de încasat privind asigurările de viaţă
A 54311 Cecuri de încasat
A 54312 Efecte de încasat
A 54313 Efecte remise spre scontare
A 5432 Valori de încasat privind asigurările generale
A 54321 Cecuri de încasat
A 54322 Efecte de încasat
218 Universitatea SPIRU HARET
A 54323 Efecte remise spre scontare
A 544 Conturi curente la bănci
A 5441 Conturi curente la bănci privind asigurările de viaţă
A 54411 Conturi la bănci în lei
A 54414 Conturi la bănci în valută
A 54415 Sume în curs de decontare
A 5442 Conturi curente la bănci privind asigurările generale
A 54421 Conturi la bănci în lei
A/P 54424 Conturi la bănci în valută
A/P 54425 Sume în curs de decontare
A/P 545 Dobânzi
A/P 5451 Dobânzi privind asigurările de viaţă
A/P 54511 Dobânzi de plătit
A/P 54512 Dobânzi de încasat
A/P 5452 Dobânzi privind asigurările generale
P 54521 Dobânzi de plătit
P 54522 Dobânzi de încasat
P 546 Credite bancare pe termen scurt
P 5461 Credite bancare pe termen scurt privind asigurările de viaţă
P 54611 Credite bancare pe termen scurt
P 54612 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta
P 54613 Credite externe garantate de stat
P 54614 Credite externe garantate de bănci
P 54615 Credite de la trezoreria statului
P 54616 Credite interne garantate de stat
P 54617 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt
P 5462 Credite bancare pe termen scurt privind asigurările generale
P 54621 Credite bancare pe termen scurt
P 54622 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta
P 54623 Credite externe garantate de stat
P 54624 Credite externe garantate de bănci
P 54625 Credite de la trezoreria statului
A 54626 Credite interne garantate de stat
A 54627 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt
A 547 Casa
A 5471 Casa privind asigurările de viaţă
A 54711 Casa în lei
A 54714 Casa în valută
A 5472 Casa privind asigurările generale
A 54721 Casa în lei
A 54724 Casa în valută
A 548 Alte valori
A 5481 Alte valori privind asigurările de viaţă
A 54811 Timbre fiscale şi poştale
A 54818 Alte valori
A 5482 Alte valori privind asigurările generale
P 54821 Timbre fiscale şi poştale
P 54828 Alte valori
P 549 Vărsăminte de efectuat
Universitatea SPIRU HARET
219
A 5491 Vărsăminte de efectuat pentru asigurările de viaţă
5492 Vărsăminte de efectuat pentru asigurările generale
A 55 ACREDITIVE ŞI AVANSURI DE TREZORERIE
A 551 Acreditive
A 5511 Acreditive privind asigurările de viaţă
A 55111 Acreditive în lei
A 55112 Acreditive în valută
A 5512 Acreditive privind asigurările generale
A 55121 Acreditive în lei
A 55122 Acreditive în valută
A 552 Avansuri de trezorerie
A 5521 Avansuri de trezorerie privind asigurările de viaţă
5522 Avansuri de trezorerie privind asigurările generale
A 56 VIRAMENTE INTERNE
A 561 Viramente interne
A 5611 Viramente interne privind asigurările de viaţă
5612 Viramente interne privind asigurările generale
P 58 AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE
P 580 Amortizări privind imobilizările necorporale
P 5801 Amortizări privind imobilizările necorporale privind asigurările de viaţă
P 58011 Amortizarea cheltuielilor de constituire
P 58013 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
P 58015 Amortizarea concesiunilor, brevetelor şi altor drepturi şi valori similare
P 58017 Amortizarea fondului comercial
P 58018 Amortizarea altor imobilizări necorporale
P 5802 Amortizări privind imobilizările necorporale privind asigurările generale
P 58021 Amortizarea cheltuielilor de constituire
P 58023 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
P 58025 Amortizarea concesiunilor, brevetelor şi altor drepturi şi valori similare
P 58027 Amortizarea fondului comercial
P 58028 Amortizarea altor imobilizări necorporale
P 581 Amortizări privind imobilizările corporale
P 5811 Amortizarea privind imobilizările corporale aferente asigurărilor de viaţă
P 58112 Amortizarea echipamentelor tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de
lucru)
P 58113 Amortizarea aparatelor şi instalaţiilor de măsurare, control şi reglare
P 58114 Amortizarea mijloacelor de transport
P 58116 Amortizarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentului de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale
P 5812 Amortizări privind imobilizările corporale aferente asigurărilor generale
P 58122 Amortizarea echipamentelor tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de
lucru)
P 58123 Amortizarea aparatelor şi instalaţiilor de măsurare, control şi reglare
P 58124 Amortizarea mijloacelor de transport
58126 Amortizarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentului de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale
P 59 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZĂRILOR ŞI ALTOR
ACTIVE MATERIALE
P 590 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale
220 Universitatea SPIRU HARET
P 5901 Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale privind asigurările
de viaţă
P 59013 Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare
P 59015 Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor şi altor drepturi şi
valori similare
P 59017 Ajustări pentru deprecierea fondului comercial*
P 59018 Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale
P 5902 Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale privind asigurările
generale
P 59023 Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare
P 59025 Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor şi altor drepturi şi
valori similare
P 59027 Ajustări pentru deprecierea fondul comercial
P 59028 Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale
P 591 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale de exploatare
P 5911 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale privind asigurările de
viaţă
59112 Ajustări pentru deprecierea echipamentelor tehnologice (maşini, utilaje şi
instalaţii de lucru)
P 59113 Ajustări pentru deprecierea aparatelor şi instalaţiilor de măsurare, control
şi reglare
P 59114 Ajustări pentru deprecierea mijloacelor de transport
P 59116 Ajustări pentru deprecierea mobilierului, aparaturii birotice,
echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi altor active
corporale
P 5912 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale privind asigurările
generale
P 59122 Ajustări pentru deprecierea echipamentelor tehnologice (maşini, utilaje şi
instalaţii de lucru)
P 59123 Ajustări pentru deprecierea aparatelor şi instalaţiilor de măsurare, control
şi reglare
P 59124 Ajustări pentru deprecierea mijloacelor de transport
P 59126 Ajustări pentru deprecierea mobilierului, aparaturii birotice,
echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi altor active
corporale
P 592 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs
P 5921 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs privind asigurările de viaţă
P 59211 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs
P 59213 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale în curs
P 5922 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs privind
asigurările generale
P 59221 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs
P 59223 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale în curs
P 593 Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile
P 5931 Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile privind asigurările de
viaţă
P 5932 Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile privind asigurările
generale

Universitatea SPIRU HARET


221
P 594 Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de
inventar
P 941 Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar
privind asigurările de viaţă
P 5942 Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar
privind asigurările generale
P 596 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi
răscumpărate
P 5961 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate
privind asigurările de viaţă
P 5963 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate
privind asigurările generale
CLASA 6
CONTURI DE CHELTUIELI
A 60 CHELTUIELI DE EXPLOATARE
A 601 Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările de viaţă directe
A 6011 Cheltuieli privind daunele
A 6013 Cheltuieli privind anuităţile
A 6014 Cheltuieli privind răscumpărările
A 6018 Alte cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările de viaţă directe
A 602 Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările generale directe
A 6021 Cheltuieli privind daunele
A 6023 Cheltuieli privind anuităţile
A 6024 Cheltuieli privind recuperările
A 6028 Alte cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările generale directe
A 604 Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările de viaţă acceptări
A 6041 Cheltuieli privind daunele
A 6043 Cheltuieli privind anuităţile
A 6044 Cheltuieli privind răscumpărările
A 6048 Alte cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările de viaţă acceptări
A 605 Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările generale acceptări
A 6051 Cheltuieli privind daunele
A 6053 Cheltuieli privind anuităţile
A 6054 Cheltuieli privind recuperările
6058 Alte cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările generale acceptări
61 CHELTUIELI PRIVIND REZERVELE TEHNICE AFERENTE
ASIGURĂRILOR DE VIAŢĂ ŞI A REZERVEI DE PRIME LA
ASIGURĂRI GENERALE
A 611 Cheltuieli privind rezerva matematică
A 6111 Cheltuieli privind rezerva matematică aferentă asigurărilor directe
A 6112 Cheltuieli privind rezerva matematică aferentă acceptărilor în reasigurare
A 612 Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri
aferentă asigurărilor de viaţă
A 6121 Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri
aferentă asigurărilor directe
A 6122 Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri
aferentă acceptărilor în reasigurare
A 613 Cheltuieli privind alte rezerve tehnice aferente asigurărilor de viaţă
A 6131 Cheltuieli privind alte rezerve tehnice aferente asigurărilor directe
222 Universitatea SPIRU HARET
A 6132 Cheltuieli privind alte rezerve tehnice aferente acceptărilor în reasigurare
A 6133 Cheltuieli privind rezerve pentru prime nealocate
A 614 Cheltuieli privind rezerva matematică aferentă asigurărilor de viaţă
pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului
A 6141 Cheltuieli privind rezerva matematică aferentă asigurărilor de viaţă pentru
care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului pentru
asigurările directe
A 6142 Cheltuieli privind rezerva matematică aferentă asigurărilor de viaţă pentru
care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului pentru
acceptările în reasigurare
A 615 Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă asigurărilor generale
A 6151 Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă asigurărilor directe
A 6152 Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă acceptărilor în reasigurare
A 618 Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă asigurărilor de viaţă
A 6181 Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă asigurărilor directe
P 6182 Cheltuieli privind rezerva de prime aferentă acceptărilor în reasigurare
619 Partea cedată reasigurătorului din rezervele tehnice privind asigurările
P de viaţă şi rezerva de prime la asigurările generale
P 6191 Partea cedată reasigurătorului din rezervele matematice
P 61911 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe
P 61912 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor
6192 Partea cedată reasigurătorului din rezerva pentru participare la beneficii şi
P risturnuri privind asigurările de viaţă
P 61921 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe
P 61922 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor
P 6193 Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve tehnice aferente asigurărilor
de viaţă
P 61931 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe
P 61932 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor
P 6194 Partea cedată reasigurătorului din rezerva matematică aferentă asigurărilor
de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată
contractantului
P 61941 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe
P 61942 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor
P 6195 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de prime aferente asigurărilor
generale
P 61951 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe
P 61952 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor
P 6196 Partea cedată reasigurătorului din rezerva pentru participarea la beneficii şi
risturnuri aferente asigurărilor generale
P 61961 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe
P 61962 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor
P 6198 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de prime aferente asigurărilor de
viaţă
P 61981 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe
61982 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor
A 62 CHELTUIELI PRIVIND REZERVELE DE DAUNE AFERENTE
ASIGURĂRILOR DE VIAŢĂ ŞI GENERALE
A 626 Cheltuieli privind rezerva de daune aferente asigurărilor de viaţă
Universitatea SPIRU HARET
223
A 6261 Cheltuieli privind rezerva de daune avizate
A 62611 Cheltuieli privind rezerva de daune avizate aferentă asigurărilor directe
A 62612 Cheltuieli privind rezerva de daune avizate aferentă acceptărilor în
reasigurare
A 6262 Cheltuieli privind rezerva de daune neavizate
A 62621 Cheltuieli privind rezerva de daune neavizate aferentă asigurărilor directe
A 62622 Cheltuieli privind rezerva de daune neavizate aferentă acceptărilor în
reasigurare
A 627 Cheltuieli privind rezerva de daune aferentă asigurărilor generale
A 6271 Cheltuieli privind rezerva de daune avizate
A 62711 Cheltuieli privind rezerva de daune avizate aferentă asigurărilor directe
A 62712 Cheltuieli privind rezerva de daune avizate aferentă acceptărilor în
reasigurare
A 6272 Cheltuieli privind rezerva de daune neavizate
A 62721 Cheltuieli privind rezerva de daune neavizate aferentă asigurărilor directe
P 62722 Cheltuieli privind rezerva de daune neavizate aferentă acceptărilor în
reasigurare
P 629 Partea cedată reasigurătorului din rezervele de daune aferente
asigurărilor de viaţă şi generale
P 6296 Partea cedată reasigurătorului din rezervele de daune avizate şi neavizate
aferente asigurărilor de viaţă
P 62961 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate şi neavizate
aferente asigurărilor directe
P 62962 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate şi neavizate
aferentă acceptărilor
P 6297 Partea cedată reasigurătorului din rezervele de daune avizate şi neavizate
aferente asigurărilor generale
P 62971 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate şi neavizate
aferentă asigurărilor directe
62972 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de daune avizate şi neavizate
aferentă acceptărilor
A 63 CHELTUIELI PRIVIND ALTE REZERVE TEHNICE AFERENTE
ASIGURĂRILOR GENERALE
A 632 Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri
A 6321 Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri
aferentă asigurărilor directe
A 6322 Cheltuieli privind rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri
aferentă acceptărilor în reasigurare
A 633 Cheltuieli privind rezerva de catastrofă
A 6331 Cheltuieli privind rezerva de catastrofă aferentă asigurărilor directe
A 6332 Cheltuieli privind rezerva de catastrofă aferentă acceptărilor în reasigurare
A 634 Cheltuieli privind rezerva pentru riscuri neexpirate
A 6341 Cheltuieli privind rezerva pentru riscuri neexpirate aferente asigurărilor
directe
A 6342 Cheltuieli privind rezerva pentru riscuri neexpirate aferente acceptărilor în
reasigurare
A 635 Cheltuieli privind alte rezerve tehnice
A 6351 Cheltuieli privind alte rezerve tehnice aferente asigurărilor directe
A 6352 Cheltuieli privind alte rezerve tehnice aferente acceptărilor în reasigurare
224 Universitatea SPIRU HARET
P 638 Cheltuieli privind rezerva de egalizare
P 639 Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve tehnice aferente
asigurărilor generale
P 6391 Partea cedată reasigurătorului din rezerva de catastrofă
P 63911 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe
P 63912 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor
P 6392 Partea cedată reasigurătorului din rezerva pentru riscuri neexpirate
P 63921 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe
P 63922 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor
P 6393 Partea cedată reasigurătorului din alte rezerve tehnice
P 63931 Partea cedată reasigurătorului aferentă asigurărilor directe
63932 Partea cedată reasigurătorului aferentă acceptărilor
64 CHELTUIELI CU PERSONALUL, IMPOZITE, TAXE ŞI
A VĂRSĂMINTE ASIMILATE
A 641 Cheltuieli cu salariile personalului
A 6411 Cheltuieli cu salariile personalului privind asigurările de viaţă
A 6412 Cheltuieli cu salariile personalului privind asigurările generale
A 642 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
A 6421 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială aferentă asigurărilor de
viaţă
A 64211 Contribuţia angajatorului la asigurările sociale
A 64212 Contribuţia angajatorului pentru ajutorul de şomaj
A 64213 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
A 64218 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
A 6422 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială aferentă asigurărilor
generale
A 64221 Contribuţia angajatorului la asigurările sociale
A 64222 Contribuţia angajatorului pentru ajutorul de şomaj
A 64223 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
A 64228 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
A 643 Cheltuieli cu fondurile speciale privind activitatea de asigurare
A 6431 Cheltuieli cu fondurile speciale privind asigurările de viaţă
A 64311 Cheltuieli privind taxa de funcţionare
A 64312 Cheltuieli privind contribuţia la fondul de garantare
A 64318 Cheltuieli privind contribuţii la alte fonduri speciale
A 6432 Cheltuieli cu fondurile speciale privind asigurările generale
A 64321 Cheltuieli privind taxa de funcţionare
A 64322 Cheltuieli privind contribuţia la fondul de garantare
A 64323 Cheltuieli privind contribuţia procentuală din primele pentru asigurarea
obligatorie RCA
A 64324 Cheltuieli privind contribuţia la fondul de protejare a victimelor străzii
A 64325 Cheltuieli privind contribuţia la fondul de compensare
A 64328 Cheltuieli privind contribuţii la alte fonduri speciale
A 644 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
A 6441 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate privind asigurările
de viaţă
A 6442 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate privind asigurările
generale
A 645 Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor
Universitatea SPIRU HARET
225
A 6451 Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor privind asigurările de
viaţă
A 6452 Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor privind asigurările
generale
A 65 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
A 651 Cheltuieli privind comisioanele din reasigurare
A 6511 Cheltuieli privind comisioanele din reasigurare privind asigurările de viaţă
A 6512 Cheltuieli privind comisioanele din reasigurare privind asigurările generale
A 652 Cheltuieli cu materialele consumabile
A 6521 Cheltuieli cu materialele consumabile privind asigurările de viaţă
A 65211 Cheltuieli cu materialele consumabile
A 65212 Cheltuieli privind combustibilul
A 65214 Cheltuieli privind piesele de schimb
A 65218 Cheltuieli cu alte active materiale consumabile
A 6522 Cheltuieli cu materialele consumabile privind asigurările generale
A 65221 Cheltuieli cu materialele consumabile
A 65222 Cheltuieli privind combustibilul
A 65224 Cheltuieli privind piesele de schimb
A 65228 Cheltuieli cu alte active materiale consumabile
A 653 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
A 6531 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar aferente
asigurărilor de viaţă
A 6532 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar aferente
asigurărilor generale
A 654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi
A 6541 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi privind asigurările de viaţă
A 6542 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi privind asigurările generale
A 655 Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi
A 6551 Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi privind asigurările de
viaţă
A 65511 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
A 65512 Cheltuieli cu revedenţele, locaţiile de gestiune şi chirii
A 65513 Cheltuieli cu primele de asigurare
65514 Cheltuieli cu studiile şi cercetările
A 65515 Cheltuieli privind energia şi apa
A 6552 Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi privind asigurările
generale
A 65521 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
A 65522 Cheltuieli cu revedenţele, locaţiile de gestiune şi chirii
A 65523 Cheltuieli cu primele de asigurare
A 65524 Cheltuieli cu studiile şi cercetările
A 65525 Cheltuieli privind energia şi apa
A 656 Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi
A 6561 Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi privind asigurările de viaţă
A 65611 Cheltuieli cu colaboratorii
A 65612 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile
A 65613 Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate
A 65614 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal
A 65615 Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări
226 Universitatea SPIRU HARET
A 65616 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii
A 65617 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate
A 65618 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi
A 6562 Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi privind asigurările generale
A 65621 Cheltuieli cu colaboratorii
A 65622 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile
A 65623 Cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate
A 65624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal
A 65625 Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări
A 65626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii
A 65627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate
A 65628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi
A 657 Variaţia cheltuielilor de achiziţie reportate
A 6571 Variaţia cheltuielilor de achiziţie reportate privind asigurările de viaţă
A 6572 Variaţia cheltuielilor de achiziţie reportate privind asigurările generale
A 658 Alte cheltuieli de exploatare
A 6581 Alte cheltuieli de exploatare privind asigurările de viaţă
A 65811 Despăgubiri, amenzi şi penalităţi
A 65812 Donaţii şi subvenţii acordate
A 65813 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital
A 65818 Alte cheltuieli de exploatare
A 6582 Alte cheltuieli de exploatare privind asigurările generale
A 65821 Despăgubiri, amenzi şi penalităţi
A 65822 Donaţii şi subvenţii acordate
A 65823 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital
A 65828 Alte cheltuieli de exploatare
A 66 CHELTUIELI CU PLASAMENTELE ŞI ALTE CHELTUIELI
A 662 Pierderi din creanţe legate de participaţii
A 6621 Pierderi din creanţe legate de participaţii la asigurările de viaţă
A 6622 Pierderi din creanţe legate de participaţii la asigurările generale
A 663 Cheltuieli privind plasamentele
A 6631 Cheltuieli privind plasamentele cedate la asigurările de viaţă
A 66311 Cheltuieli privind plasamentele în imobilizări corporale şi în curs cedate
A 66312 Cheltuieli privind plasamentele în imobilizări financiare cedate
A 66314 Pierderi privind plasamentele financiare pe termen scurt cedate
A 66315 Pierderi privind plasamentele cedate aferente asigurărilor de viaţă pentru
care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului
A 66316 Minusvalori privind plasamentele aferente asigurărilor de viaţă pentru care
A expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului
A 66317 Minusvalori aferente altor plasamente
A 6632 Cheltuieli privind plasamentele cedate la asigurările generale
A 66321 Cheltuieli privind plasamentele în imobilizări corporale şi în curs cedate
A 66322 Cheltuieli privind plasamentele în imobilizări financiare cedate
A 66324 Pierderi privind plasamentele financiare pe termen scurt cedate
A 66327 Minusvalori aferente altor plasamente
A 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
A 6651 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar privind asigurările de viaţă
A 6652 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar privind asigurările generale
A 666 Cheltuieli privind dobânzile
Universitatea SPIRU HARET
227
A 6661 Cheltuieli privind dobânzile – asigurări de viaţă
A 6662 Cheltuieli privind dobânzile – asigurări generale
A 667 Cheltuieli privind sconturile acordate
A 6671 Cheltuieli privind sconturile acordate la asigurările de viaţă
A 6672 Cheltuieli privind sconturile acordate la asigurările generale
A 668 Alte cheltuieli similare
A 6681 Alte cheltuieli similare la asigurările de viaţă
6682 Alte cheltuieli similare la asigurările generale
A 67 CHELTUIELI EXTRAORDINARE
A 671 Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare
A 6711 Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare aferente
asigurărilor de viaţă
A 6712 Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare aferente
asigurărilor generale
A 68 CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ŞI
AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE
A 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările
pentru depreciere
A 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările
pentru depreciere aferente asigurărilor de viaţă
A 68111 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
A 68113 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
A 68114 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor
A 68115 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea altor
elemente de activ
A 6812 Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările
pentru depreciere aferente asigurărilor generale
A 68121 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
A 68123 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
A 68124 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor
A 68125 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea elementelor
de activ
A 682 Cheltuieli privind ajustările pentru depreciere sau pierderi de valoare
privind plasamentele
A 6821 Cheltuieli cu ajustările pentru depreciere sau pierderi de valoare privind
plasamentele pentru asigurările de viaţă
A 68211 Cheltuieli cu ajustările pentru deprecierea plasamentelor în terenuri şi
construcţii
A 68214 Cheltuieli cu ajustările pentru pierderi de valoare privind plasamentele
aferente asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este
transferată contractantului
A 68216 Cheltuieli cu ajustările pentru pierderi de valoare privind plasamentele în
imobilizări financiare
A 68217 Cheltuieli cu ajustările pentru pierderi de valoare privind plasamentele
financiare pe termen scurt
A 68218 Cheltuieli cu ajustările pentru pierderi de valoare privind alte plasamente
financiare
A 6822 Cheltuieli cu ajustările pentru depreciere sau pierderi de valoare privind
plasamentele pentru asigurări generale
228 Universitatea SPIRU HARET
A 68221 Cheltuieli cu ajustările pentru deprecierea plasamentelor în terenuri şi
construcţii
A 68226 Cheltuieli cu ajustările pentru pierderi de valoare privind plasamentele în
imobilizări financiare
A 68227 Cheltuieli cu ajustările pentru pierderi de valoare privind plasamentele
financiare pe termen scurt
A 68228 Cheltuieli cu ajustările pentru pierderi de valoare privind alte plasamente
financiare
A 686 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a
obligaţiunilor
A 6861 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a
obligaţiunilor la asigurările de viaţă
6862 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a
obligaţiunilor la asigurările generale
A 69 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit
CLASA 7
CONTURI DE VENITURI
P 70 VENITURI DIN EXPLOATARE
P 701 Venituri din prime brute subscrise privind asigurările de viaţă directe
P 702 Venituri din prime brute subscrise privind asigurările generale directe
P 703 Venituri din prime brute subscrise aferente acceptărilor la asigurările de
viaţă
P 704 Venituri din prime brute subscrise aferente acceptărilor la asigurările
generale
P 705 Venituri din servicii prestate
P 7051 Venituri din servicii prestate privind asigurările de viaţă
P 70511 Venituri din comisioane de reasigurare
P 70512 Venituri reprezentând daune care au intrat în sarcina reasigurătorului
P 70513 Venituri reprezentând participarea la profitul reasigurătorului
P 70518 Alte venituri din servicii prestate
P 7052 Venituri din servicii prestate privind asigurările generale
P 70521 Venituri din comisioane de reasigurare
P 70522 Venituri reprezentând daune care au intrat în sarcina reasigurătorului
P 70523 Venituri reprezentând participarea la profitul reasigurătorului
P 70528 Alte venituri din servicii prestate
P 706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii
P 7061 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii privind asigurările
de viaţă
A 7062 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii privind asigurările
generale
A 708 Prime brute subscrise anulate
A 7081 Prime brute subscrise anulate aferente asigurărilor de viaţă
A 70811 Prime brute subscrise anulate aferente asigurărilor directe
A 70812 Prime brute subscrise anulate aferente acceptărilor în reasigurare
A 7082 Prime brute subscrise anulate aferente asigurărilor generale
A 70821 Prime brute subscrise anulate aferente asigurărilor directe
A 70822 Prime brute subscrise anulate aferente acceptărilor în reasigurare
A 709 Prime brute subscrise cedate
Universitatea SPIRU HARET
229
A 7091 Prime brute subscrise cedate aferente asigurărilor de viaţă directe
A 7092 Prime brute subscrise cedate aferente acceptărilor la asigurări de viaţă
A 7093 Prime brute subscrise cedate aferente asigurărilor generale directe
P 7094 Prime brute subscrise cedate aferente acceptărilor la asigurări generale
P 72 VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZĂRI
P 721 Venituri din producţia de imobilizări aferentă asigurărilor de viaţă
P 7211 Venituri din producţia de imobilizări necorporale
P 7212 Venituri din producţia de imobilizări corporale
P 722 Venituri din producţia de imobilizări aferentă asigurărilor generale
P 7221 Venituri din producţia de imobilizări necorporale
P 7222 Venituri din producţia de imobilizări corporale
P 73 VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE
P 731 Venituri din subvenţii de exploatare aferente asigurărilor de viaţă
P 732 Venituri din subvenţii de exploatare aferente asigurărilor generale
75 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
P 753 Venituri din recuperări aferente asigurărilor generale
P 754 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi
P 7541 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi aferente asigurărilor de
viaţă
P 7542 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi aferente asigurărilor
generale
P 758 Alte venituri din exploatare
P 7581 Alte venituri din exploatare aferente asigurărilor de viaţă
P 75811 Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi
P 75812 Venituri din donaţii şi subvenţii primite
P 75813 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital
P 75814 Venituri din subvenţii pentru investiţii
P 75815 Alte venituri din exploatare
P 7582 Alte venituri din exploatare aferente asigurărilor generale
P 75821 Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi
P 75822 Venituri din donaţii şi subvenţii primite
P 75823 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital
P 75824 Venituri din subvenţii pentru investiţii
P 75825 Alte venituri din exploatare
P 76 VENITURI DIN PLASAMENTE ŞI ALTE VENITURI
P 761 Venituri din plasamente
P 7611 Venituri din plasamente aferente asigurărilor de viaţă
P 76111 Venituri din titluri de participare deţinute la societăţile afiliate
P 76112 Venituri din interese de participare
P 76117 Venituri din alte plasamente
P 76118 Venituri din plasamente aferente asigurărilor de viaţă pentru care
P expunerea la riscul de investiţii este transferata contractantului
P 7612 Venituri din plasamente aferente asigurărilor generale
P 76121 Venituri din titluri de participare deţinute la societăţile afiliate
P 76122 Venituri din interese de participare
P 76127 Venituri din alte plasamente
P 762 Venituri din creanţe imobilizate
P 7621 Venituri din creanţe imobilizate privind asigurările de viaţă
P 7622 Venituri din creanţe imobilizate pricind asigurările generale
230 Universitatea SPIRU HARET
P 763 Alte venituri privind plasamentele
P 7631 Alte venituri privind plasamentele aferente asigurărilor de viaţă
P 76311 Venituri privind plasamentele în imobilizări corporale şi în curs cedate
P 76312 Venituri privind plasamentele în imobilizări financiare cedate
P 76314 Câştiguri privind plasamente financiare pe termen scurt cedate
P 76315 Câştiguri privind plasamentele cedate aferente asigurărilor de viaţă pentru
care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului
P 76316 Plusvalori privind plasamentele aferente asigurărilor de viaţă pentru care
expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului
P 76317 Plusvalori aferente altor plasamente
P 7632 Alte venituri privind plasamentele aferente asigurărilor generale
P 76321 Venituri privind plasamentele în imobilizări corporale şi în curs cedate
P 76322 Venituri privind plasamentele în imobilizări financiare cedate
P 76324 Câştiguri privind plasamente financiare pe termen scurt cedate
P 76327 Plusvalori aferente altor plasamente
P 765 Venituri din diferenţe de curs valutar
P 7651 Venituri din diferenţe de curs valutar aferente asigurărilor de viaţă
P 7652 Venituri din diferenţe de curs valutar aferente asigurărilor generale
P 766 Venituri din dobânzi
P 7661 Venituri din dobânzi aferente asigurărilor de viaţă
P 7662 Venituri din dobânzi aferente asigurărilor generale
P 767 Venituri din sconturi obţinute
P 7671 Venituri din sconturi obţinute aferente asigurărilor de viaţă
P 7672 Venituri din sconturi obţinute aferente asigurărilor generale
P 768 Alte venituri financiare
P 7681 Alte venituri financiare aferente asigurărilor de viaţă
P 7682 Alte venituri financiare aferente asigurărilor generale
P 77 VENITURI EXTRAORDINARE
P 771 Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare
P 7711 Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare
P aferente asigurărilor de viaţă
P 7712 Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare
aferente asigurărilor generale
P 78 VENITURI DIN PROVIZIOANE SI AJUSTĂRI PENTRU
DEPRECIERE SAU
PIERDERE DE VALOARE
P 781 Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea
de exploatare
P 7811 Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de
exploatare aferentă asigurărilor de viaţă
P 78113 Venituri din provizioane
P 78114 Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor
P 78115 Venituri din ajustări pentru deprecierea altor elemente de activ
P 78116 Venituri din fondul comercial negativ*
P 7812 Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare
privind activitatea de exploatare aferentă asigurărilor generale
P 78123 Venituri din provizioane
P 78124 Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor
P 78125 Venituri din ajustări pentru deprecierea altor elemente de activ
Universitatea SPIRU HARET
231
P 78126 Venituri din fondul comercial negativ*
P 782 Venituri din ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare privind
plasamentele
P 7821 Venituri din ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare privind
P plasamentele aferente asigurărilor de viaţă
P 78211 Venituri din ajustări pentru depreciere privind plasamentele în imobilizări
corporale
P 78214 Venituri din ajustări pentru pierdere de valoare privind plasamentele
aferente asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este
transferata contractantului
P 78216 Venituri din ajustări pentru pierdere de valoare privind plasamentele în
imobilizări financiare
P 78217 Venituri din ajustări pentru pierdere de valoare privind plasamentele
financiare pe termen scurt
P 78218 Venituri din ajustări pentru pierdere de valoare privind alte plasamente
financiare
P 7822 Venituri din ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare privind
plasamentele aferente asigurărilor generale
P 78221 Venituri din ajustări pentru depreciere privind plasamentele în imobilizări
corporale
P 78226 Venituri din ajustări pentru pierdere de valoare privind plasamentele în
imobilizări financiare
P 78227 Venituri din ajustări pentru pierdere de valoare privind deprecierea altor
plasamente financiare pe termen scurt
78228 Venituri din ajustări pentru pierdere de valoare privind deprecierea altor
plasamente financiare
CLASA 8 "CONTURI SPECIALE"
80 ANGAJAMENTE PRIMITE SI DATE
801 Angajamente primite
8010 Angajamente contractuale
8011 Angajamente legale
802 Angajamente date
8020 Avaluri, cauţiuni şi garanţii de credite contractuale date
80201 Societăţi afiliate
80202 Participaţii
80203 Alte avaluri, cauţiuni şi garanţii de credite contractuale date
81 ANGAJAMENTE PRIVIND TITLURILE
811 Titluri de primit
8111 Titluri vândute cu posibilitate de răscumpărare
8112 Alte titluri de primit
812 Titluri de livrat
8121 Titluri cumpărate cu posibilitate de răscumpărare
8122 Alte titluri de livrat
82 ANGAJAMENTE DIVERSE
821 Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate
822 Titluri primite în garanţie
823 Alte angajamente diverse
8231 Alte angajamente date
8232 Alte angajamente primite
232 Universitatea SPIRU HARET
83 CONTURI DE EVIDENŢĂ
831 Imobilizări corporale luate cu chirie
832 Valori primite în păstrare sau custodie
833 Debitori scoşi din activ urmăriţi în continuare
834 Alte conturi de evidenţă
8341 Alte valori primite
8342 Alte valori date
8343 Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă
835 Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a imobilizărilor corporale
89 BILANŢ
891 Bilanţ de deschidere
892 Bilanţ de închidere
* Acest cont apare numai în situaţiile financiare consolidate
** Acest cont este menţinut până la închiderea soldului existent la data aplicării
prezentelor Reglementări
*** Acest cont apare doar până la scoaterea din evidenţă a imobilizărilor
corporale în valoarea cărora au fost incluse aceste provizioane. Ca urmare, aceste
provizioane nu se mai pot constitui în baza prezentelor reglementări.
****Acest cont apare, de regulă, în situaţiile financiare consolidate

PLANUL DE CONTURI PENTRU:


BROKERII DE ASIGURARE
CLASA 1
CONTURI DE CAPITALURI
P 10 CAPITAL SI REZERVE
P 101 Capital social
P 1011 Capital social nevărsat
P 1012 Capital social vărsat
P 104 Prime de capital
P 1041 Prime de emisiune
P 1042 Prime de fuziune/divizare
P 1043 Prime de aport
P 1044 Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni
P 105 Rezerve din reevaluare
P 106 Rezerve
P 1061 Rezerve legale
P 1063 Rezerve statutare sau contractuale
P 1064 Rezerva de valoare justă*
P 1065 Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare
1068 Alte rezerve
108 Interese minoritare*
1081 Interese minoritare – rezultatul exerciţiului financiar
A 1082 Interese minoritare – alte capitaluri proprii
A 109 Acţiuni proprii
A 1091 Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt
1092 Acţiuni proprii deţinute pe termen lung
A/P 11 REZULTATUL REPORTAT
Universitatea SPIRU HARET
233
A/P 117 Rezultatul reportat
A/P 1171 Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea
neacoperită
A/P 1172 Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai
puţin IAS 29**
A/P 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile
1176 Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor
contabile conforme cu Directivele Europene
A/P 12 REZULTATUL EXERCIŢIULUI
A 121 Profit sau pierdere
129 Repartizarea profitului
P 13 SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII
P 131 Subvenţii guvernamentale pentru investiţii
P 132 Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investii
P 133 Donaţii pentru investiţii
P 134 Plusuri de inventar de natura imobilizărilor
P 138 Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii
P 15 PROVIZIOANE
P 151 Provizioane
P 1511 Provizioane pentru litigii
1513 Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte acţiuni
P similare legate de acestea***
P 1514 Provizioane pentru restructurare
P 1515 Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare
P 1516 Provizioane pentru impozite
1518 Alte provizioane
P 16 ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE
P 161 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni
P 1611 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni convertibile
P 1614 Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni
P 1615 Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de bănci
P 1617 Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat
P 1618 Alte împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni
P 162 Credite bancare pe termen lung
P 1621 Credite bancare pe termen lung
P 1622 Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă
P 1623 Credite externe guvernamentale
P 1624 Credite bancare externe garantate de stat
P 1625 Credite bancare externe garantate de bănci
P 1626 Credite de la trezoreria statului
P 1627 Credite bancare interne garantate de stat
P 1628 Alte credite pe termen lung
P 164 Datorii care privesc imobilizările financiare
P 1641 Datorii faţă de societăţile afiliate
P 1642 Datorii faţă de societăţile care deţin interese de participare
P 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate
P 168 Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate
P 1681 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni
P 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung
234 Universitatea SPIRU HARET
P 1685 Dobânzi aferente datoriilor faţă de societăţile afiliate
P 1686 Dobânzi aferente datoriilor faţă de societăţile care deţin interese de
P participare
1687 Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate
169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor
CLASA 2
CONTURI DE IMOBILIZĂRI
A 20 IMOBILIZĂRI NECORPORALE
A 201 Cheltuieli de constituire
A 203 Cheltuieli de dezvoltare
A 205 Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori similare
A 207 Fond comercial
A 2071 Fond comercial pozitiv*
A 2072 Fond comercial negativ*
A 208 Alte imobilizări necorporale
A 21 IMOBILIZĂRI CORPORALE
A 211 Terenuri şi amenajări de terenuri
A 2111 Terenuri
A 2112 Amenajări de terenuri
A 212 Construcţii
A 213 Instalaţii tehnice, mijloace de transport
A 2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)
A 2132 Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare
A 2133 Mijloace de transport
214 Mobilier, aparatura birotică, echipamente de protecţie a valorilor
umane şi materiale şi alte active corporale
A 23 IMOBILIZĂRI ÎN CURS ŞI AVANSURI PENTRU IMOBILIZĂRI
A 231 Imobilizări corporale în curs
A 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale
A 233 Imobilizări necorporale în curs
234 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale
A 26 IMOBILIZĂRI FINANCIARE
A 261 Titluri de participare deţinute la societăţi afiliate
A 263 Interese de participare
A 264 Titluri puse în echivalenţă*
A 265 Alte titluri imobilizate
A 267 Creanţe imobilizate
A 2671 Sume datorate de societăţile afiliate
A 2672 Dobânzi aferente sumelor datorate de societăţile afiliate
A 2673 Creanţe legate de interesele de participare
A 2674 Dobânzi aferente creanţelor legate de interesele de participare
A 2675 Împrumuturi acordate pe termen lung
A 2676 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe termen lung
A 2678 Alte creanţe imobilizate
P 2679 Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate
P 269 Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare
P 2691 Vărsăminte de efectuat privind titlurile de participare deţinute la societăţile
afiliate
P 2692 Vărsăminte de efectuat privind interesele de participare
Universitatea SPIRU HARET
235
2693 Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări financiare
P 28 AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE
P 280 Amortizări privind imobilizările necorporale
P 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire
P 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
P 2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor şi altor drepturi şi valori similare
P 2807 Amortizarea fondului comercial*
P 2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale
P 281 Amortizări privind imobilizările corporale
P 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri
P 2812 Amortizarea construcţiilor
P 2813 Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport
2814 Amortizarea altor imobilizări corporale
P 29 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE
VALOARE A IMOBILIZĂRILOR
P 290 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale
P 2903 Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare
P 2905 Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor şi altor drepturi şi
valori similare
P 2907 Ajustări pentru deprecierea fondului comercial*
P 2908 Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale
P 291 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale
P 2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri
P 2912 Ajustări pentru deprecierea construcţiilor
P 2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor, mijloacelor de transport
P 2914 Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări corporale
P 293 Ajustări pentru deprecierea imobilizări în curs
P 2931 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs
P 2932 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale în curs
P 296 Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare
P 2961 Ajustări pentru pierderea de valoare a titlurilor de participare deţinute la
P societăţi afiliate
P 2962 Ajustări pentru pierderea de valoare a intereselor de participare
P 2963 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate
P 2964 Ajustări pentru pierderea de valoare a sumelor datorate de societăţi afiliate
P 2965 Ajustări pentru pierderea de valoare a creanţelor legate de interesele de
participare
P 2966 Ajustări pentru pierderea de valoare a împrumuturilor acordate pe termen
lung
2968 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor creanţe imobilizate
CLASA 3
CONTURI DE MATERIALE ŞI STOCURI
A 30 MATERIALE ŞI STOCURI
A 302 Materiale consumabile
A 3021 Materiale consumabile
A 3022 Combustibili
A 3024 Piese de schimb
A 3028 Alte active materiale şi stocuri

236 Universitatea SPIRU HARET


P 303 Materiale de natura obiectelor de inventar
P 39 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA MATERIALELOR ŞI
STOCURILOR
392 Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile
393 Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de
inventar
CLASA 4
CONTURI DE TERŢI
P 40 DECONTĂRI CU TERŢII PRIVIND ACTIVITATEA DE
INTERMEDIERE
P 401 Decontări cu asigurătorii şi reasigurătorii privind primele intermediate
A/P 402 Decontări cu colaboratorii privind primele intermediate şi activităţi
asimilate
A 403 Decontări din activitatea de despăgubire în numele asigurătorilor
externi
A 41 DECONTĂRI PRIVIND ACTIVITATEA DE INTERMEDIERE
411 Decontări privind comisioanele cuvenite din activitatea de intermediere
412 Decontări privind alte sume cuvenite din alte operaţiuni aferente
activităţii de intermediere
P 42 PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE
P 421 Personal – salarii datorate
A 423 Personal – ajutoare materiale datorate
P 425 Avansuri acordate personalului
P 426 Drepturi de personal neridicate
A/P 427 Reţineri din salarii datorate terţilor
A/P 428 Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul
A/P 4281 Alte datorii în legătură cu personalul
4282 Alte creanţe în legătură cu personalul
P 43 ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI
P ASIMILATE
P 431 Asigurări sociale
P 4311 Contribuţia angajatorului la asigurările sociale
P 4312 Contribuţia personalului la asigurările sociale
P 4313 Contribuţia angajatorului la asigurările sociale de sănătate
P 4314 Contribuţia angajaţilor la asigurările sociale de sănătate
P 437 Ajutor de şomaj
A/P 4371 Contribuţia angajatorului la fondul de şomaj
A/P 4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj
A/P 438 Alte datorii şi creanţe sociale
4381 Alte datorii sociale
A/P 4382 Alte creanţe sociale
A/P 44 BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE ŞI CONTURI
ASIMILATE
A/P 441 Impozitul pe profit/venit
A/P 4411 Impozitul pe profit
P 4418 Impozitul pe venit*****
A 442 Taxa pe valoarea adăugată
A 4423 TVA de plată
P 4424 TVA de recuperat
Universitatea SPIRU HARET
237
A/P 4426 TVA deductibilă
P 4427 TVA colectată
P 4428 TVA neexigibilă
P 443 Fonduri speciale privind activitatea de intermediere
P 4431 Taxa de funcţionare
A 4438 Alte taxe şi fonduri asimilate
A 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor
A 445 Subvenţii
A 4451 Subvenţii guvernamentale
P 4452 Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii
P 4458 Alte sume primite cu caracter de subvenţii
A/P 446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
A/P 447 Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate
A/P 448 Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului
4481 Alte datorii faţă de bugetul statului
A/P 4482 Alte creanţe privind bugetul statului
A/P 45 GRUP ŞI ACŢIONARI/ASOCIAŢI
A/P 451 Decontări între societăţile afiliate
A/P 4511 Decontări între societăţile afiliate
A/P 4518 Dobânzi aferente decontărilor între societăţile afiliate
A/P 452 Decontări privind interesele de participare
P 4521 Decontări privind interesele de participare
P 4528 Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare
P 455 Sume datorate acţionarilor/asociaţilor
A 4551 Acţionari/Asociaţi – conturi curente
P 4558 Acţionari/Asociaţi – dobânzi la conturi curente
A/P 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul
A/P 457 Dividende de plată
A/P 458 Decontări din operaţii în participaţie
4581 Decontări din operaţii în participaţie-activ
A 4582 Decontări din operaţii în participaţie-pasiv
P 46 DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERŞI
P 461 Debitori diverşi
A 462 Creditori diverşi
463 Efecte de plătit
A 464 Efecte de primit
P 47 CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE
A/P 471 Cheltuieli înregistrate în avans
472 Venituri înregistrate în avans
A/P 473 Decontări din operaţii în curs de clarificare
A/P 48 DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII
481 Decontări între unitate şi subunităţi
P 482 Decontări între subunităţi
P 49 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR
491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor privind activitatea de
intermediere
P 495 Ajustări pentru deprecierea creanţelor – decontări între societăţile
afiliate şi cu acţionarii/asociaţii
496 Ajustări pentru deprecierea creanţelor-debitori diverşi
238 Universitatea SPIRU HARET
CLASA 5
ALTE ELEMENTE DE ACTIV
A 50 INVESTIŢII PE TERMEN SCURT
A 501 Titluri de participare deţinute la societăţile afiliate
A 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate
A 506 Investiţii în titluri cu venit fix
A 5061 Obligaţiuni cotate
A 5062 Obligaţiuni necotate
A 5063 Alte titluri cu venit fix
A 5064 Dobânzi la obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix
A 508 Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate
A 5081 Alte titluri de plasament
P 5088 Dobânzi la alte titluri de plasament
P 509 Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt
P 5091 Vărsăminte de efectuat pentru titlurile de participare deţinute la societăţile
afiliate
A 5092 Vărsăminte de efectuat pentru alte investiţii pe termen scurt
A 51 CONTURI LA BĂNCI
A 511 Valori de încasat
A 5111 Cecuri de încasat
A 5112 Efecte de încasat
A 5113 Efecte remise spre scontare
A 512 Conturi curente la bănci
A 5121 Conturi la bănci în lei
A/P 5124 Conturi la bănci în valută
A/P 5125 Sume în curs de decontare
A/P 518 Dobânzi
P 5181 Dobânzi de plătit
P 5182 Dobânzi de încasat
P 519 Credite bancare pe termen scurt
P 5191 Credite bancare pe termen scurt
P 5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă
P 5194 Credite externe garantate de stat
P 5195 Credite externe garantate de bănci
P 5196 Credite de la trezoreria statului
5197 Credite interne garantate de stat
A 5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt
A 53 CASA
A 531 Casa
A 5311 Casa în lei
A 5314 Casa în valută
A 532 Alte valori
5321 Timbre fiscale şi poştale
A 5328 Alte valori
A 54 ACREDITIVE ŞI AVANSURI DE TREZORERIE
A 541 Acreditive
A 5411 Acreditive în lei
5412 Acreditive în valută
A 542 Avansuri de trezorerie
Universitatea SPIRU HARET
239
58 VIRAMENTE INTERNE
581 Viramente interne
P 59 AJUSTĂRI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR
DE TREZORERIE
P 591 Ajustări pentru pierderea de valoare a titlurilor de participare deţinute
la societăţile afiliate
P 595 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi
răscumpărate
P 596 Ajustări pentru pierderea de valoare a investiţiilor în titluri cu venit fix
598 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi
creanţe asimilate
CLASA 6
CONTURI DE CHELTUIELI
A 60 CHELTUIELI PRIVIND MATERIALELE ŞI STOCURI
A 602 Cheltuieli cu materialele consumabile
A 6021 Cheltuieli cu materialele consumabile
A 6022 Cheltuieli cu combustibilul
A 6024 Cheltuieli cu piesele de schimb
A 6028 Cheltuieli cu alte active materiale şi stocuri
603 Cheltuieli cu materialele de natura obiectelor de inventar
A 61. CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE EXECUTATE DE
TERŢI
A 611. Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
A 612. Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile
A 613. Cheltuieli cu primele de asigurare
A 614. Cheltuieli cu studiile şi cercetările
615. Cheltuieli privind energia şi apa
A 62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI
A 621. Cheltuieli cu colaboratorii
A 622. Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile
A 623. Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate
A 624. Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal
A 625. Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări
A 626. Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii
A 627. Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate
628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi
A 63 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE
ASIMILATE
A 633 Cheltuieli cu fondurile speciale privind activitatea de intermediere
A 6331 Cheltuieli cu taxa de funcţionare
A 6338 Cheltuieli privind alte taxe şi fonduri asimilate
A 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
A 64 CHELTUIELI CU PERSONALUL
A 641 Cheltuieli cu salariile personalului
A 642 Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor
A 645 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
A 6451 Contribuţia angajatorului la asigurările sociale
A 6452 Contribuţia angajatorului pentru ajutorul de şomaj
A 6453 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
240 Universitatea SPIRU HARET
6458 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
A 65 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
A 654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi
A 658 Alte cheltuieli de exploatare
A 6581 Despăgubiri, amenzi şi penalităţi
A 6582 Donaţii şi subvenţii acordate
A 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital
6588 Alte cheltuieli de exploatare
A 66 CHELTUIELI FINANCIARE
A 663 Pierderi din creanţe legate de participaţii
A 664 Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate
A 6641 Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate
A 6642 Pierderi din investiţiile pe termen scurt cedate
A 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
A 666 Cheltuieli privind dobânzile
A 667 Cheltuieli privind sconturile acordate
668 Alte cheltuieli financiare
A 67 CHELTUIELI EXTRAORDINARE
671 Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare
68 CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ŞI
AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE
A 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările
pentru depreciere
A 6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
A 6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
A 6813. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor
A 6814. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea altor active
A 686. Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru pierderea
de valoare
A 6863. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a
imobilizărilor financiare
A 6864. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a altor
active
A 6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a
obligaţiunilor
A 69 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit
A 698. Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite care nu apar în
elementele de mai sus
CLASA 7
CONTURI DE VENITURI
P 70 VENITURI DIN EXPLOATARE
P 706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii
P 707 Venituri din activitatea de intermediere în asigurări
P 7071 Venituri din comisioane
P 7072 Venituri din efectuarea inspecţiilor de risc
P 7073 Venituri din activitatea de regularizări de daune
P 7074 Venituri din activitatea de comisariat de avarii
P 7075 Venituri din alte activităţi în legătură cu obiectul de activitate
Universitatea SPIRU HARET
241
P 72 VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZĂRI
P 721 Venituri din producţia de imobilizări necorporale
P 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale
P 74 VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE
P 741 Venituri din subvenţii de exploatare
P 75 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
P 754 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi
P 758 Alte venituri din exploatare
P 7581 Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi
P 7582 Venituri din donaţii şi subvenţii primite
P 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital
P 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii
P 7588 Alte venituri din exploatare
P 76 VENITURI FINANCIARE
P 761 Venituri din imobilizări financiare
P 7611 Venituri din titluri de participare deţinute la societăţile afiliate
P 7613 Venituri din interese de participare
P 762 Venituri din investiţii financiare pe termen scurt
P 763 Venituri creanţe imobilizate
P 764 Venituri din investiţii financiare cedate
P 7641 Venituri din imobilizări financiare cedate
P 7642 Venituri din investiţii pe termen scurt cedate
P 765 Venituri din diferenţe de curs valutar
P 766 Venituri din dobânzi
P 767 Venituri din sconturi obţinute
P 768 Alte venituri financiare
P 77 VENITURI EXTRAORDINARE
P 771 Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare
P 78 VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTĂRI PENTRU
DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE
P 781 Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea
de exploatare
P 7812 Venituri din provizioane
P 7813 Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor
P 7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea altor elemente de activ
P 7815 Venituri din fondul comercial negativ
P 786 Venituri financiare din ajustări pentru pierderi de valoare
P 7863 Venituri din ajustări pentru pierdere de valoare privind imobilizările
financiare
7864 Venituri din ajustări pentru pierdere de valoare privind investiţiile pe termen
scurt
CLASA 8 "CONTURI SPECIALE"
80 ANGAJAMENTE PRIMITE SI DATE
801 Angajamente acordate
8011 Giruri şi garanţii acordate
8018 Alte angajamente acordate
802 Angajamente primite
8021 Giruri şi garanţii primite
8028 Alte angajamente primite
242 Universitatea SPIRU HARET
81 ANGAJAMENTE PRIVIND TITLURILE
811 Titluri de primit
8111 Titluri vândute cu posibilitate de răscumpărare
8112 Alte titluri de primit
812 Titluri de livrat
8121 Titluri cumpărate cu posibilitate de răscumpărare
8122 Alte titluri de livrat
82 ANGAJAMENTE DIVERSE
821 Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate
822 Titluri primite în garanţie
823 Alte angajamente diverse
8231 Alte angajamente date
8232 Alte angajamente primite
83 CONTURI DE EVIDENŢĂ
831 Imobilizări corporale luate cu chirie
832 Valori primite în păstrare sau custodie
833 Debitori scoşi din activ urmăriţi în continuare
834 Alte conturi de evidenţă
8341 Alte valori primite
8342 Alte valori date
8343 Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă
835 Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a imobilizărilor corporale
89 BILANŢ
891 Bilanţ de deschidere
892 Bilanţ de închidere
* Acest cont apare numai în situaţiile financiare consolidate
** Acest cont este menţinut până la închiderea soldului existent la data aplicării
prezentelor Reglementări
*** Acest cont apare doar până la scoaterea din evidenţă a imobilizărilor
corporale în valoarea cărora au fost incluse aceste provizioane. Ca urmare, aceste
provizioane nu se mai pot constitui în baza prezentelor reglementări.
****Acest cont apare, de regulă, în situaţiile financiare consolidate
*****Se utilizează pentru evidenţierea impozitului pe venitul
microîntreprinderilor, definite conform legii.

Universitatea SPIRU HARET


243
244 Universitatea SPIRU HARET
BIBLIOGRAFIE

Andrew Chambers, Graham Rand, The Operational Auditing Handbook: Auditing Business
Processes. John Wiley & Soons, 1997.
Anthony Boardman, David Greenberg, Aidan Vining, David Weimer, Analiză,
Cost-Beneficiu, ed. a II-a, Editura Arc, Chişinău, 2003.
Arens Loebbecke, Audit, O abordare integrată, ed. a VIII-a, Editura Arc, Chişinău, 2003.
Camelia Iuliana Lungu, Teorie şi practici contabile privind întocmirea şi prezentarea
situaţiilor financiare, Editura CECCAR, Bucureşti, 2007.
Cicilia Ionescu, Contabilitate-Bazele teoriei şi practicii contabile, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2004.
Dan Anghel Constantinescu, Marinică Dobrin, Ana Maria Ungureanu, Daniela Grădişteanu,
Tratat de asigurări, Editura Semne ’94, Bucureşti, 1999.
Dan Anghel Constantinescu, Marinică Dobrin, Oana Niculescu, Stănel Niţă, Auditul intern,
Editura Semne ’94, Bucureşti, 1999.
Dan Anghel Constantinescu, Reglementarea şi supravegherea asigurărilor în Uniunea
Europeană, Editura Semne ’94, Bucureşti, 2004.
Dan Anghel Constantinescu, Tratat de asigurări, Vol.I+II, Editura Economică, Bucureşti,
2004.
Dan Anghel Constantinescu, Andreia Rotaru, Cristina Protopopescu, Octavian Bratu,
Adriana Manea, Management financiar în asigurări, Editura Economică,
Bucureşti, 2005.
Dumitru Badea, Luminiţa Ionescu, Asigurările de personal şi reflectarea lor în
contabilitate, Editura Economică, Bucureşti, 2001.
Iulian Văcărel, Florian Bercea, Asigurări şi reasigurări, ediţia a IV-a, Editura Expert,
Bucureşti, 2007.
Marinică Dobrin, Luminiţa Ionescu, Contabilitatea societăţilor de asigurări, Editura
Semne’94, Bucureşti, 2000.
Marinică Dobrin, Mihaela Găliceanu, Asigurări şi reasigurări, Editura Fundaţiei România
de Mâine, Bucureşti, 2003.
Marinică Dobrin, Asigurări şi reasigurări, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
2000.
Marinică Dobrin, Contabilitatea specifică domeniului asigurărilor, Editura Bren,
Bucureşti, 2005.
Marinică Dobrin, Paul Tănăsescu, Teoria şi practica asigurărilor, ed.a II-a, Editura
Economică, Bucureşti, 2003.
Marinică Dobrin, Contabilitate baze, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
2004.
Marinică Dobrin, Managementul contabilităţii în asigurări, Editura Tribuna Economică,
Bucureşti, 2006.
Universitatea SPIRU HARET 245
Mihai Ristea, coordonator, Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară,
Bucureşti, 2005.
Mircea Boulescu, Marcel Ghiţă, Valerică Mareş, Controlul fiscal şi auditul financiar-fiscal,
Editura CECCAR, Bucureşti, 2003.
Niculae Feleagă, Ion Ionaşcu, Tratat de contabilitate financiară, Editura Economică
Bucureşti, 1998.
Oprea Călin, Marinică Dobrin, Bazele contabilităţii-Caiet de lucrări practice, monografii
contabile şi teste grilă, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.
Prezentare IAS-concepte generale, Şerban Toader Audit Manager, Financial Services,
KPMG, 1999.
Rapoartele anuale ale CSA – 2000-2006.

Legislaţie
Legea nr. 503 din 17.11.2004 privind redresarea financiară şi falimentul
societăţilor de asigurare (Publicată în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 1193 din
14 decembrie 2004).
Legea nr. 212 din 27.05.2004 asigurărilor private de sănătate (Publicată în
„Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 505 din 04 iunie 2004).
Legea nr. 32 din 03.04.2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea
asigurărilor (Publicată în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 148 din 10 aprilie 2000) OBS:
modificată şi completată prin:
Ordonanţa de urgenţă nr. 201/2005 („Monitorul Oficial”, Partea I,
nr. 1191 din 29 decembrie 2005).
Ordonanţa de urgenţă nr. 61/2005 („Monitorul Oficial”, Partea I, nr.562
din 30 iunie 2005), aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr.283/2005 („Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 897 din 07 octombrie
2005) - potrivit art.VI, se abrogă art.37 alin. (2) si (3) din Legea
nr.32/2000.
Legea nr. 503/2004 („Monitorul Oficial”, Partea I, nr.1193 din
14 decembrie 2004).
Legea nr. 403/2004 („Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 976/25
octombrie 2004)
Legea nr. 76/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/2000
privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor
(„Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 193/26 martie 2003)
Ordonanţa de urgenţă nr. 51/2001 („Monitorul Oficial”, Partea I,
nr. 175/06 aprilie 2001)
Ordonanţa de urgenţă nr. 116/2000 („Monitorul Oficial”, Partea I,
nr. 311/05 iulie 2000)
Legea nr. 136 din 29.12.1995 privind asigurările şi reasigurările în România
(Publicată în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 303 din 30 decembrie 1995).
OBS: modificata şi completată prin:
Ordonanţa de Urgenţă nr. 61/2005 („Monitorul Oficial”, Partea I,
nr.562 din 30 iunie 2005), aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr.283/2005 („Monitorul Oficial”, Partea I, nr.897 din
07 octombrie 2005).
Legea nr. 172/2004 („Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 473 din
26 mai 2004)

Universitatea SPIRU HARET


246
Legea contabilităţii nr.82/1991, publicată în („Monitorul Oficial”, partea I,
nr. 6291/26.08.2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Ordin nr. 3129 din 21.12.2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene specifice domeniului asigurărilor (Publicat în „Monitorul Oficial”,
Partea I, nr. 1187 din 29 decembrie 2005), modificat şi completat prin:
Ordinul nr. 7/2007 privind modificarea şi completarea Ordinului
preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3129/2005
pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene specifice domeniului asigurărilor.

Ordin nr. 4 din 2.05.2007 pentru punerea în aplicare a Normelor privind metodologia de
calcul al marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul care practică asigurări
generale, al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă (Publicat în
„Monitorul Oficial”, Partea, I nr. 344 din 21 mai 2007)
Ordin nr. 5 din 2.05.2007 pentru punerea în aplicare a Normelor privind metodologia de
calcul al marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul care practică asigurări de viaţă,
al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă (Publicat în „Monitorul
Oficial”, Partea I, nr. 331 din 16 mai 2007)
Ordin nr. 113119/2006 pentru punerea în aplicare a Normelor privind informaţiile minime
care trebuie publicate anual de către asigurători (Publicat în „Monitorul Oficial”, Partea I,
nr. 630 din 21 iulie 2006)
Ordinul Nr.113131 din 6 noiembrie 2006 pentru punerea în aplicare a Normelor privind
rezervele tehnice pentru asigurările de viaţă, activele admise să le acopere şi dispersia
activelor admise să acopere rezervele tehnice brute. („Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 960
din 29 noiembrie 2006)
Ordinul Nr.113130 din 6 noiembrie 2006 pentru punerea în aplicare a Normelor privind
activele admise să acopere rezervele tehnice brute pentru asigurătorul care practică
activitatea de asigurări generale, dispersia activelor admise să acopere rezervele tehnice
brute, precum şi coeficientul de lichiditate. („Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 960 din
29 noiembrie 2006)
Ordin nr. 3124 din 10.11.2005 pentru punerea în aplicare a Normelor privind redefinirea
structurii activelor lichide ale asigurătorilor şi a calculului coeficientului de lichiditate
(Publicat în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr.1165 din 22 decembrie 2005)
Ordin nr. 3123 din 12.10.2005 pentru punerea în aplicare a Normelor privind cota
procentuală pentru contribuţia asigurătorilor la Fondul de protecţie a victimelor străzii
pentru anul 2005 (Publicat în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr.931 din 19 octombrie 2005)
Ordin nr. 3114 din 17.06.2005 pentru punerea în aplicare a Normelor privind calculul
solvabilităţii ajustate a societăţilor de asigurare (Publicat în „Monitorul Oficial”, Partea I,
nr. 615 din 15 iulie 2005)
Ordin nr. 3109 din 17.06.2005 pentru punerea în aplicare a Normelor privind rezervele
tehnice pentru asigurările generale, activele admise să le acopere, precum şi dispersia
activelor admise să acopere rezervele tehnice brute (Publicat în „Monitorul Oficial”, Partea
I, nr. 615 din 15 iulie 2005). OBS: Modificat şi completat prin:
Ordinul nr.113129/6.11.2006 privind modificarea şi completarea
Ordinului nr. 3.109/2003 pentru punerea în aplicare a Normelor privind
metodologia de calcul şi evidenţă a rezervelor tehnice minimale pentru
activitatea de asigurări generale („Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 960
din 29 noiembrie 2006)

Universitatea SPIRU HARET 247


Colecţii de reviste:
xxx Accounting developments – Issues relating to IASB insurance project “phase
I”/IAS 39 proposals, MARKT/03, Insurance Commitee, noiembrie 2003.
xxx Business Insurance, 2003.
xxx Piaţa financiară, Finmedia SA, 2000-2007.
xxx Tribuna Economică, Editura Tribuna economică SA, 2000 – 2007.
xxx Colecţia Capital, 2000 – 2007.
xxx Finanţe, bănci, asigurări, Bucureşti, 2000 – 2007.
xxx Finanţe, Credit şi Contabilitate, Bucureşti, 2000 – 2007.
xxx Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor, 2000 – 2007.
xxx Risk and Insurance, L.R.P. Publication Company, Horsham, 2000-2007.
xxx Revista Primm, Bucureşti, 2000 – 2007.
xxx „Monitorul Oficial”, 2000-2007.

Websiteuri utile:
» www.ceccar.ro
» www.csa-ics.ro.
» www.mfinante.ro.
» www.contab-audit.ro
» www.accountancyage.com
» www.ins.ro
» www.capital.ro
» www.economist.org
» www.1asig.ro
» www.europa.eu.int
» www.iasb.org.uk
» www.iasplus.com
» www.capital.ro

Universitatea SPIRU HARET


248