CAPITOLUL VI

DATORIA PUBLIC
1. Noiuni generale.
1.1. Reglementare juridic.
1.1.1. Reglementri financiare. Dreptul comun n domeniu l constituie
Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 64/2007 cu privire la datoria public77. Datoria public
local este reglementat de Legea nr. 273/2006 cu privire la finanele publice locale, precitat, n
completare, aplicndu-i-se dispoziiile OUG. nr. 64/2007, ca drept comun n domeniu.
Aplicarea uniform a acestor reglementri are la baz Normele metodologice de aplicare emise n
temeiul dispoziiilor art. 12 din OUG. nr. 64/2007.
1.1.2. Reglementri de drept comun. Acordurile de mprumut public, precum i cele de garantare a
acestora, esenialmente, acte juridice de factur contractual, sunt supuse reglementrilor de drept
substanial sub a cror inciden intr interne sau internaionale dup caz.
Domeniul legii. OUG. nr. 64/2007 i Legea nr. 273/2006 constituie doar cadrul general cu privire
la datoria public i conine doar principiile administrrii acesteia. Legiuitorul a reinut n noua
reglementare - OUG. nr. 64/2007 n raport cu cele precedente78, att ct permite caracterul
imperativ al finanelor publice.
1.2. Importan i necesitate. mprumuturile publice reprezint o component structural
fundamental a finanelor publice moderne, teoria i practica mprumutului public revendicndu-i
statutul de disciplin de studiu de sine stttoare.
mprumuturile publice sunt integreate echilibrului bugetar, reglementat la art. 13 din Legea
finanelor publice, ce impune acoperirea integral a cheltuielilor din veniturile bugetului respectiv.
Cum resursele fiscale, de regul, sunt insufficiente pentru satisfacerea integral a nevoilor publice
programate, statele au conceput mijloace juridice acoperitoare.
mprumutul public reprezint un mijloc de completare a fondurilor bneti cu destinaie public i
a devenit un fenomen cu o dinamic accelerat n toatele statele, beneficiind de o reglementare
juridic actual, modern, n raport cu dispoziiile instituiilor comunitare abilitate.
Avantajele mprumutului public rezult din:
- consolidarea patrimoniului statului cu valorile reale create prin ntrebuinrea sumelor de bani
mprumutate;
- ncurajarea economiilor bneti i activarea capitalurilor particulare, nlesnind astfel plasarea
capitalului autohton n economia naional.
Dezavantajele acestuia rezult din:
- angajarea generaiilor viitoare, acestea fiind obligate s suporte cheltuielile de rambursare
contractate, mai ales, pe termene ndelungate;
- reducerea capitalului particular circulant din economia naional i implicit mpiedicarea
procesului normal de dezvoltare a produciei, influenarea creterii i micorrii capacitii
contributive a cetenilor;
- reducerea consumului, fapt ce conduce la scderea cererii i, implicit, produciei..
Scopul pentru care acestea sunt contractate trebuie s se nscrie n limitele legii (art. 4 din
Ordonana privind datoria public.:
1.3. Noiune i terminologie.
Coceptual, se impune a diferenia ntre: mprumut public, credit public, datorie public, serviciul
datoriei publice.
1.3.1. mprumut i credit public. ntre mprumut public i credit public exist o sinonimie79,
acestea putnd fi folosite cu acelai neles ndomeniul supus analizei aici. Creditul public este
integrat creditului lato sensu, cei mai muli autori abordnd, ca punct introductiv, n abordarea
mprumutului public, noiunea de credit, creditul n general. Cuvntul public ataat cuvntului
credit are semnificaia de a-l separa de creditul privat, unul dintre criteriile de detaare fiind
calitatea debitorului, aici, statul sau autoritile administraiei publice locale, direct sau
indirect, n cazul garaniilor asumate de acestea pentru garantarea mprumuturilor contractate de
enitile prevzute de lege.
De remarcat c n legea special OUG. nr. 64/2007 - nu avem o definiie a mprumutului public
i nici a speciilor acestuia mprumutul de stat (guvernamental, n legea nou) i mprumutul
public local- legea opernd cu noiuni direct legate de gestiunea datoriei publice. mprumutul de

stat este actul juridic contract, acord, tratat etc. prin care statul, prin autoritile publice
abilitate, de regul, Ministerul Economiei i Finanelor, obine fonduri de la o persoan fizic sau
juridic creditoare pe care se angajeaz s le ramburseze mpreun cu accesoriile acestora i cu
alte costuri, n perioada specificat.
Creditul public local actul juridic contract, acord, tratat etc. prin care autoritile
administraiei publice locale obin fonduri de la o persoan fizic sau juridic creditoare pe care
se angajeaz s le ramburseze mpreun cu accesoriile acestora i cu alte costuri, n perioada
specificat.
n lege sunt utilizate expresiile de finanare rambursabil angajat pe baze contractuale i
finanare rambursabil garantat n locul celei de mprumut public i mprumut garantat.
1.3.2. Datoria public este un concept legat de creditul public, cu care nu se confund, avnd
semnificaia proporiei cantitative, a cuantificrii mprumuturilor publice, fiind o rezultant a
acestora. n accepiunea legii, datoria public semnific totalitatea obligaiilor de natura datoriei
publice guvernamentale i locale (art. 2 lit. c, OUG. nr. 64/2007). Datoria public (a Romniei)
este rezultanta mprumuturilor de stat i a celor contractate de autoritile administraiei publice
locale, cu meniunea c acestea din urm nu reprezint datorii sau rspunderi ale Guvernului,
serviciul aferent acestora realizndu-se exclusiv din veniturile cu care au fost garantate
mprumuturile.
OUG. nr. 64/2007 reglementeaz aceast dimensiune, cu alte cuvinte, aspectele strict financiare i
bugetare. Aspectele strict juridice viznd actele juridice de mprumut i de garanie vor fi supuse
reglementrilor incidente, altele dect cele su menionate.
Datoria public are dou componente:
a. datoria public guvernamental totalitatea obligaiilor statului la un moment dat, provenind
din finanrile rambursabile angajate pe baze contractuale sau garantate de Guvern prin Ministerul
Economiei si Finanelor, conform dispoziiilor Ordonanei de Urgen nr. 64/2007;
b. datoria public local totalitatea obligaiilor unitilor administrativteritoriale, la un moment
dat, provenind din finanrile rambursabile angajate pe baze contractuale sau garantate de ctre
autoritile administraiei publice locale, conform dispoziiilor Ordonanei de Urgen nr. 64/2007
i ale Legii nr. 273/2006 privind finanele publice locale.
Datoria public este cea rezultnd din finanri rambursabile directe (mprumutul public al statului
i al autoritilor administraiei publice locale) ct i din finanri rambursabile garantate. Aadar,
se impune a preciza, n continuare, noiunea de garanie asumat de stat sau de autoritile
administraiei publice locale, cu privire la finanrile rambursabile contractate la care cele dou
reglementri fac trimitere.
Garania este angajamentul asumat n numele i n contul statului de ctre Guvern, prin Ministerul
Economiei i Finanelor, sau de ctre unitile administrativteritoriale, prin autoritile
administraiei publice locale, n calitate de garant, de a plti la scaden obligaiile neonorate ale
garantatului, n condiiile Ordonanei de Urgen nr. 64/2007;
Garantatul este persoana juridic pentru care se prevede c rambursarea finanrii garantate de stat
s se fac din veniturile proprii, fr a afecta bugetul de stat, sau, n cazul garaniilor acordate
unitilor administrativ-teritoriale, se prevede c rambursarea s se fac din bugetele locale,
precum i din veniturile operatorilor economici i ale serviciilor publice din subordinea unitilor
administrativ-teritoriale care beneficiaz de garaniile acordate de ctre acestea, pentru care se
prevede c rambursarea s se fac din surse proprii.
1.3.3. Serviciul datoriei publice semnific totalitatea sumelor reprezentnd rate de capital,
dobnzi, comisioane i alte costuri aferente datoriei publice provenind din finanrile rambursabile
angajate pe baze contractuale sau garantate de ctre Guvern, prin Ministerul Economiei i
Finanelor, ori de ctre unitile administrativ-teritoriale, prin autoritile administraiei publice
locale, pentru o perioad determinat.
2. Formele datoriei publice
mprumuturile contractate de stat i de autoritile administraiei publice locale n nume propriu
sau de alte persoane juridice cu garania acestora, pot fi:
- mprumuturi interne contractate de stat;
- mprumuturi externe contractate de stat;
- mprumuturi garantate de stat (interne/externe);
- mprumuturi interne contractate de autoritile administraiei publice locale;

- mprumuturi externe contractate de autoritile administraiei publice locale;

- mprumuturi garantate de autoritile administraiei publice locale (interne/externe).
Sintetiznd, avem:
a. n raport cu mprumutatul:
- mprumuturi guvernamentale (de stat);
- mprumuturi locale (ale unitilor administrativ-teritoriale);
b. n raport cu mprumuttorul:
- interne (capital autohton);
- externe (capital extern);
c. n raport cu obligaiile pe care le nasc:
- directe (obligaii directe, definitive n sarcina mprumutatului);
- indirecte (garaniile - emise de MEF sau AAPL, deoarece obligai direct cu privire la imprumut
vor fi garantaii).
2.1. Datoria publica guvernamentala
2.1.1. Contractarea datoriei publice guvernamentale
Guvernul este autorizat sa angajeze in numele si in contul statului obligatii de natura datoriei
publice guvernamentale numai prin Ministerul Economiei si
Finantelor, in urmatoarele scopuri:
- finantarea deficitului bugetului de stat, finantarea temporara a deficitelor din anii precedenti ale
bugetului asigurarilor sociale de stat, pana la alocarea de sume cu aceasta destinatie, finantarea
deficitelor temporare ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat din exercitiul
curent;
- refinantarea si rambursarea anticipata a datoriei publice guvernamentale;
- mentinerea in permanenta a unui sold corespunzator in contul curent general al Trezoreriei
Statului, stabilit de Ministerul Economiei si Finantelor, in conformitate cu criteriile prevazute in
normele metodologice elaborate de MEF i MIRA;
- finantarea pe baza de lege a unor programe/proiecte sau a altor necessitati prioritare pentru
economia romaneasca aici, beneficiarii garantiilor de stat, precum si subimprumutatii se
stabilesc, pentru fiecare caz in parte, prin lege, numai dupa obtinerea avizului din partea
Comitetului Interministerial de Finantari, Garantii si Asigurari.
Autoritatile administratiei publice centrale nu pot fi beneficiari ai garantiilor de stat sau ai
subimprumuturilor acordate de catre Ministerul Economiei si Finantelor. Pe parcursul unui an,
Ministerul Economiei si Finantelor contracteaza imprumuturi guvernamentale, pentru scopurile
precizate mai sus, independent de evolutia disponibilitatilor existente in contul curent general al
Trezoreriei Statului si de evolutia veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat in decursul acelui an.
Finantarile rambursabile contractate de la organismele financiare internazionale destinate
finantarii deficitului bugetului de stat se aproba prin hotarare a Guvernului.
Modalitatea de aprobare a operatiunilor de contractare a datoriei publice guvernamentale se
stabileste prin norme emise in aplicarea ordonantei de urgenta nr. 64/2007.
2.1.2. Rambursarea datoriei publice guvernamentale
Rambursarea datoriei publice guvernamentale reprezinta o obligatie a statului neconditionata si
irevocabila de plata a capitalului, dobanzilor, comisioanelor si a altor costuri aferente finantarilor
rambursabile angajate sau garantate. Cheltuielile privind serviciile prestate de agentiile de rating
pentru evaluarea riscului de tara, comisioanele, dobanzile, valoarea discontului si alte cheltuieli
legate de angajarea finantarilor rambursabile in numele si contul statului vor fi platite din bugetul
de stat. In vederea platii serviciului datoriei publice guvernamentale, se acorda autorizare
bugetara permanenta pentru efectuarea acestor cheltuieli.
Sursele de plata pentru serviciul datoriei publice guvernamentale sunt, dupa
caz, urmatoarele:
a) disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei Statului;
b) finantarile rambursabile angajate in numele statului pentru refinantarea datoriei publice
guvernamentale;
c) cheltuielile prevazute cu aceasta destinatie in bugetul de stat;

d) sumele incasate de Ministerul Economiei si Finantelor de la subimprumutati, in baza acordurilor

incheiate cu acestia, cu respectarea conditiilor acordurilor prin care au fost angajate finantarile
rambursabile;
e) sumele prevazute in bugetele persoanelor juridice care au contractat finantari rambursabile cu
garantia statului;
f) fondul de risc constituit la Ministerul Economiei si Finantelor pentru situatiile in care
garantatii/subimprumutatii nu isi onoreaza obligatiile prevazute in acordurile incheiate cu
Ministerul Economiei si Finantelor;
g) alte surse, in conditiile legii.
Banca Nationala a Romaniei, in baza conventiilor incheiate cu Ministerul Economiei si Finantelor,
poate actiona ca agent al statului in rambursarea datoriei publice guvernamentale contractate in
alta moneda decat moneda nationala, precum si in organizarea licitatiilor de titluri de stat pe piata
interna. Pentru activitatile derulate de catre Banca Nationala a Romaniei sus menionate, in calitate
de agent al statului pentru rambursarea datoriei publice guvernamentale si pentru plasarea catre
terti a emisiunilor de titluri de stat, Ministerul Economiei si Finantelor este autorizat sa plateasca
comisioane din bugetul de stat, al caror cuantum este stabilit prin conventie intre cele doua parti.
2.1.3. Tehnici juridice de asigurare a rambursrii datoriei publice.
2.3.1.1. Fondul de risc pentru datoria public guvernamental. Pentru mprumuturile
guvernamentale directe, rambursarea se va asigura din sumele prevzute cu aceast destinaie n
bugetul de stat sau din garaniile care care nsoesc aceste mprumuturi.
Pentru submprumuturi, ct i pentru garaniile emise de stat, prin Ministerul Economiei i
Finanelor, n condiiile sus menionate, se constituie Fondul de risc pentru datoria public
guvernamental. Este un fond legal, avnd regimul prevzut de lege.
Sursele fondului de risc sunt:
a) sumele incasate sub forma de comisioane de la subimprumutati/garantati de stat;
b) sumele incasate de la subimprumutati/garantati de stat, reprezentand rate de capital, dobanzi,
comisioane si alte costuri aferente finantarilor rambursabile garantate sau subimprumutate de stat,
platite de Ministerul Economiei si Finantelor in numele garantatului ori al subimprumutatului;
c) dobanzi la disponibilitatile aflate in contul fondului de risc;
d) majorari de intarziere, la nivelul celor prevazute pentru neplata in termen a obligatiilor fiscale,
aplicate pentru neplata in termen de catre subimprumutati sau garantati de stat a comisioanelor la
fondul de risc si, respectiv, a ratelor scadente, a dobanzilor, a comisioanelor si a altor costuri
aferente finantarii rambursabile;
e) sume recuperate conform legii;
f) fonduri alocate de la bugetul de stat in acest scop.
Sumele aflate in fondul de risc sunt destinate achitarii obligatiilor aferente garantiilor de stat si
subimprumuturilor, in cazul in care subimprumutatii sau garantatii de stat nu dispun la scadenta de
resurse financiare proprii pentru achitarea obligatiilor de plata.
2.3.1.2. Calitatea de titlu executoriu a inscrisurilor intocmite de directiile de specialitate din
cadrul Ministerului Economiei si Finantelor, prin care se individualizeaza sumele pltite n contul
subimprumutatilor sau garantiilor de stat.
Sumele platite la scadente de Ministerul Economiei si Finantelor, in calitate de imprumutat sau
garant, in contul subimprumutatilor80 sau garantatilor de stat ca urmare a lipsei disponibilitatilor
financiare ale acestora, reprezentand rate de capital, dobanzi, comisioane si alte costuri,
comisioanele datorate si neachitate la fondul de risc de catre acestia, precum si majorarile de
intarziere aferente acestor categorii de debite se recupereaza conform legislatiei in vigoare privind
colectarea creantelor fiscale81 de catre organele fiscale in a caror raza teritoriala isi au domiciliul
fiscal subimprumutatii sau garantatii de stat, in baza inscrisurilor intocmite de directiile de
specialitate din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor, prin care se
individualizeaza sumele de recuperat si care constituie titluri executorii. In cazul in care instantele
judecatoresti s-au pronuntat asupra acestor sume, executarea silita se efectueaza in temeiul
hotararii judecatoresti definitive si irevocabile care, poltrivi legii, constituie titlu executoriu. Cu
sumele recuperate in conditiile prezentului articol se reintregeste disponibilul fondului de risc
pentru datoria publica guvernamentala.
2.1.4. Gestionarea datoriei publice guvernamentale. In procesul de administrare a datoriei publice
guvernamentale, Ministerul Economiei si Finantelor are ca obiectiv asigurarea necesitatilor de

finantare guvernamentala in conditiile minimizarii costurilor pe termen lung si limitarii riscurilor

implicate. In cazul operatiunilor de administrare a riscurilor aferente oligatiilor de natura datoriei
publice guvernamentale, Ministerul Economiei si Finantelor poate incheia acorduri cu institutiile
financiare, in vederea utilizarii de instrumente specifice, care pot prevedea compensarea bilatarela
a obligatiilor rezultate intre partile participante, astfel incat sa rezulte periodic o singura obligatie
finala neta a uneia dintre parti, in conformitate cu legislatia in materie in vigoare si in baza
normelor emise in applicare ordonantei de urgenta sus menionat.
Ministerul Economiei si Finantelor elaboreaza, cu consultarea Bancii Nationale a Romaniei,
strategia pe termen mediu privind administrarea datoriei publice guvernamentale, pe care o
inainteaza spre aprobare Guvernului si spre informare Parlamentului Romaniei; strategia este
revizuibila anual sau ori de cate ori conditiile de piata si/sau necesitatile de finantare o impun.
Veniturile, respectiv cheltuielile rezultate in urma efectuarii operatiunilor de administrare a datoriei
publice guvernamentale reprezinta venituri, respectiv cheltuieli ale bugetului de stat sau ale
bugetului Trezoreriei Statului.
Plasarea mprumuturilor de stat se poate face prin modalitile:
- subscripie public;
- consorii bancare;
- vnzare la burs.
Operaiunile de gestionare mai frecvente sunt:
- gestionarea normal a datoriei publice; are semnificaia amortizrii mprumutului prin plata
ratelor, a dobnzilor i a celorlalte sume la termenele convenite;
- gestionarea excepional a datoriei publice; este generat de modificarea condiiilor
mprumutului, prin modalitile: consolidare, conversiune, arozare.
Legat de gestionarea datoriei publice, se impune determinarea conceptelor: consolidarea,
conversiunea, conversie, arozare, amortizare.
2.1.4.1. Consolidarea mprumutului public (de stat, contractat de autoritile publice locale)
nseamn prelungirea termenului de rambursare a mprumutului, din termen scurt n termen lung;
are semnificaia transformrii datoriei flotante (contractat pe un an ori, cel mai trziu, pentru
exerciiul urmtor) n datorie pe termen lung. Se aplic att pentru mprumuturile interne, ct i
pentru cel externe, n ambele cazuri fiind necesar consimmntul creditorului. Genereaz o
dobnd mai mare, cheltuieli mai mari pentru gestionarea acesteia i este practicat n situaiile n
care angajamentele asumate pe termen scurt nu pot fi onorate n termenul convenit.
2.1.4.2. Conversiunea82 este un procedeu de schimbare, de nlocuire a unui mprumut public cu
un alt mprumut, contractat pentru o dobnd mai mic, n scopul diminurii serviciului datoriei
publice (ex. n cazul n care pe piaa intern scade nivelul dobnzii, ca urmare a sporirii capitalului
de mprumut). Nu se confund cu conversia fondurilor, ce are semnificaia transformrii n
moneda naional a mprumuturilor contractate n valut.
2.1.4.3. Arozarea este operaiunea de majorare a ratei dobnzii, pentru stoparea scderilor mari ale
cursului obligaiunilor de stat.
2.1.4.4. Amortizarea mprumuturilor publice. Are semnificaia stingerii datoriei publice prin
rscumprarea titlurilor de stat sau prin rambursarea sumero mprumutate, dup caz. Amortizarea
cunoate modaliti diferite, n funcie de formele mprumutului i de instrumentele datoriei
publice:
a. rambursarea pe calea anuitilor, ce se aplic n cazul mprumuturilor pe termen lung, curg din
anul urmtor al mprumutului i nglobeaz dobnda datorat ct i o parte a capitalului
mprumutat. Anuitile pot fi: fixe, progresive, regresive, pe de o parte, terminabile sau viagere, pe
de alt parte;
b. rscumprarea se aplic n cazul titlurilor de stat (bonuri, certificate de trezorerie, obligaiuni)
i cunoate ca varieti:
- rambursarea prin tragerea la sori. La data lansrii mprumutului, contractat de la un numr
mare de creditori, statul stabilete valoarea obligaiunilor amortizabile n fiecare an, prin tragere la
sori;
- rambursarea prin rscumprare la burs; se practic, de regul, atunci cnd cursul obligaiunilor
a sczut: Atunci cnd legea care a autorizat mprumutul prevede c acesta nu poate fi rambursat
nainte de scaden, nu se poate face rambursarea prin anuiti sau prin tragere la sori, dar se poate

recurge la rscumprarea la burs. n practica i teoria mprumutului public sunt cunoscute i alte
modaliti de stingere a datorie publice, considerate excepionale, exemplu, bancruta de stat
(insolvabilitatea statului), cnd statul declar c nu poate rambursa datoria
contractat, i anularea unor mprumuturi, n situaia unor schimbri politice, cnd noua putere
repudiaz obligaiunile emise de puterea nlturat.
Resursele pentru rambursarea datoriei publice sunt prevzute cu acest scop n bugetele celor
obligai la restituire: statul, unitatea administrativ teritorial, persoana juridic contractant a
mprumutului public, acestea trebuind s conin inclusiv sumele necesare pentru situaia n care
garaniile asumate de ele vor fi puse n executare.
Gestionarea datoriei publice este o activitate complex, n care activitatea juridic este strns
mpletit cu activitatea economic, administrativ, de verificare, evaluare, estimare a
documentaiei, de nregistrare, plasare a emisiunilor de titluri de stat, rambursare a sumelor
mprumutate, executare a garaniilor, recuperare a sumero pltite n executarea acestora.
Raportarea datoriei publice guvernamentale. Ministerul Economiei si Finantelor elaboreaza anual
raportul privind datoria publica guvernamentala si il transmite Guvernului spre aprobare. Forma
aprobata a raportului este transmisa spre informare Parlamentului, dar nu mai tarziu de data de 30
iulie a anului urmator celui de raportare
2.2. Datoria public local. Datoria publica locala reprezinta o obligatie generala care trebuie
rambursata, conform acordurilor incheiate, din veniturile proprii ale unitatii administrativteritoriale imprumutate, prevazute la art. 5 alin. (1) lit. a), precum si din veniturile beneficiarilor de
imprumuturi garantate de autoritatile administratiei publice locale, dupa caz. Se particularizeaz
prin cteva aspecte, rezultnd din specificul domeniului: scop, reglementare special, competene
diferite, condiii de garantare, gestionare etc.
2.2.1. Aprobarea imprumuturilor
Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot aproba
contractarea sau garantarea de imprumuturi interne ori externe pe termen scurt, mediu si lung,
pentru realizarea de investitii publice de interes local, precum si pentru refinantarea datoriei
publice locale.
Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, hotarasc, la
propunerea ordonatorului principal de credite, contractarea sau garantarea de imprumuturi, cu
votul a cel putin jumatate plus unu din numarul consilierilor in functie.
Autoritatile administratiei publice locale pot contracta sau garanta imprumuturi in conditiile
susmenionate, potrivit legii, numai cu avizul comisiei de autorizare a imprumuturilor locale,
avnd o componenta si functionnd potrivit legii.
2.2.2. Contractatrea sau garantarea datorie publice locale. Condiii.
Toate acordurile de imprumut sau de garantare incheiate potrivit prevederilor Legii nr. 273/2006
vor fi considerate ca fiind pe deplin autorizate si vor constitui obligatii care pot fi impuse bugetelor
locale respective (fac parte din datoria public, lato sensu, dar nu constituie obligaii ale
Guvernului).
Contractarea se caracterizeaz prin:
a. Plafonarea datoriei publice locale. Unitatilor administrativ-teritoriale li se interzice accesul
la imprumuturi sau sa garanteze orice fel de imprumut, daca totalul datoriilor anuale
reprezentand ratele scadente la imprumuturile contractate si/sau garantate, dobanzile si
comisioanele aferente acestora, inclusiv ale imprumutului care urmeaza sa fie contractat
si/sau garantat in anul respectiv, depaseste limita de 30% din totalul veniturilor prevazute
la art. 5 alin. (1) lit. a).
b. Garantarea datoriei publice locale doar prin veniturile proprii.
Imprumuturile contractate de unitatile administrativ-teritoriale, precum si cele
contractate de operatorii economici si de serviciile publice din subordinea acestora
pot fi garantate de catre acestea prin veniturile proprii prevazute la art. 5 alin. (1) lit.
a. (venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte
venituri si cote defalcate din impozitul pe venit).
c. Acoperirea serviciului datoriei publice prin veniturile bugetelor locale sau
refinanarea acesteia. Ratele scadente aferente imprumuturilor, dobanzile si
comisioanele datorate de unitatile administrativ-teritoriale se prevad in bugetul local

sau, dupa caz, se pot contracta noi imprumuturi pentru achitarea ratelor scadente, in conditiile
prevederilor prezentei legi.
d. Prioritatrea actului de garanie. Orice garantare prin venituri devine valabila si se aplica din
momentul acordarii garantiei; veniturile care se constituie in garantie si care sunt incasate la
bugetul local vor fi supuse conditiilor acordului de garantare respectiv, care se va aplica cu
prioritate fata de orice revendicari ale unor terti catre autoritatea administratiei publice locale
respective, indiferent daca aceste terte parti cunosc sau nu cunosc acordul de garantare.
e. nregistrarea actului de garanie. Documentul prin care se incheie acordul de garantare prin
venituri trebuie inregistrat la autoritatile administratiei publice locale si la imprumutator.
2.2.3. Fondul de risc
Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de catre unitatile administrativteritoriale a imprumuturilor contractate de operatoriieconomici si serviciile publice de
subordonare locala se constituie fondul de risc in afara bugetului local.
Fondul de risc se pastreaza in conturi separate, deschise la unitatile territoriale ale Trezoreriei
Statului, si se constituie distinct pentru garantii locale la imprumuturi interne si, respectiv, pentru
garantii la imprumuturi externe. Resursele fondului de risc. Fondul de risc se constituie din:
sumele incasate sub forma de comisioane de la beneficiarii imprumuturilor garantate; dobanzile
acordate de unitatile Trezoreriei Statului la disponibilitatile fondului; majorari de intarziere la
nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, aplicate pentru neplata in termen de catre
beneficiarii imprumuturilor garantate a comisioanelor si, respectiv, a ratelor scadente, dobanzilor
cazul in care se efectueaza plati din fondul de risc, aferente unor scadente neonorate de garantat,
veniturile fondului de risc se reintregesc cu sumele recuperate de la acesta.
2.2.4. Instrumentele datoriei publice locale sunt:
a) titluri de valoare;
b) imprumuturi de la bancile comerciale sau de la alte institutii de credit;
c) credite furnizor;
d) leasing financiar;
e) garantie locala.
Avalizarea de catre autoritatile administratiei publice locale a biletelor la ordin emise de operatorii
economici si serviciile publice din subordinea acestora reprezinta datorie publica locala.
Emiterea si lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de catre autoritatile administratiei
publice locale sau prin intermediul unor agentii ori al altor institutii specializate.
2.2.5. Imprumuturile din contul curent general al Trezoreriei Statului
In situatia in care, pe parcursul executiei, apar goluri temporare de casa ca urmare a decalajului
dintre veniturile si cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin imprumuturi acordate
de Ministerul Finantelor Publice din disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei
Statului, numai dupa utilizarea fondului de rulment.
Valoarea totala a acestor imprumuturi (de la trezorerie, cont curent general) este supusa
urmatoarelor limite:
a) nu va depasi 5% din totalul veniturilor estimate a fi incasate pe durata anului bugetar in care se
face imprumutul, in regim derogatoriu de la prevederile art. 63 alin. (4) ce plafoneaz valoarea
total a mprumuturilor ntr-un an la 30% din totalul veniturilor proprii din anul bugetar respectiv.
b) in conditiile prevederilor lit. a), autoritatile administratiei publice locale nu pot angaja
imprumuturi mai mari decat fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiasi an bugetar .
2.2.6. Gestionare i raportare. Serviciul datoriei publice locale nu reprezinta obligatii sau
raspunderi ale Guvernului si va fi platit din bugetele locale si din bugetele beneficiarilor de
imprumuturi garantate de autoritatile administratiei publice locale, precum si din sumele obtinute
din contractarea de imprumuturi pentru refinantarea datoriei publice locale directe.
Valoarea totala a datoriei contractate de autoritatea administratiei publice locale va fi inscrisa in
registrul de evidenta a datoriei publice locale al acestei autoritati si se raporteaza anual prin
situatiile financiare. Registrul de evidenta a datoriei publice locale va include informatii care sa
specifice suma totala a datoriilor autoritatilor administratiei publice locale, precum si detalierea
datoriilor si alte informatii stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenta a
datoriei publice locale, emise de Ministerul Finantelor Publice. Valoarea totala a garantiilor emise

de autoritatea administratiei publice locale se inscrie in registrul de evidenta a garantiilor locale al

acestei autoritati si se raporteaza anual prin situatiile financiare.
Registrul de evidenta a garantiilor locale cuprinde informatii care sa specifice suma totala a
garantiilor emise de autoritatea administratiei publice locale, precum si detalierea garantiilor si alte
informatii stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenta a garantiilor locale,
emise de Ministerul Finantelor Publice.
Dupa contractarea si/sau garantarea de imprumuturi interne si/sau externe, autoritatile
administratiei publice locale au obligatia de a transmite Ministerului Finantelor Publice, in termen
de 10 zile de la data intrarii in vigoare a contractului respectiv, copii de pe fiecare document
primar, care atesta, dupa caz:
a) contractarea/garantarea imprumutului;
b) actul aditional la contractul/acordul de imprumut/garantare, daca au fost aduse modificari la
acesta, cu respectarea clauzelor contractuale.
Pe perioada utilizarii si rambursarii imprumutului contractat/garantat, raportarea la Ministerul
Economiei i Finantelor a datelor privind datoria publica locala se efectueaza lunar, in termen de
15 zile de la sfarsitul perioadei de raportare. In scopul evaluarii datoriei publice locale, orice
obligatie de plata, exprimata in alta moneda decat cea nationala, este calculata in moneda
nationala, utilizandu-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru
ultima zi din perioada la care se face raportarea.