Sunteți pe pagina 1din 14

FAIMA anul II

Grupa 1521

Fig 1
Apele Oceanului Planetar dein un imens potenial energetic care poate fi valorificat
pentru producerea de energie electric. Principalele surse de energie luate n considerare, cel
puin la nivelul tehnicii actuale, se refer la: maree, cureni, valuri, diferenele de temperatur ale
structurilor de ap marin.
Mareele se produc cu regularitate n anumite zone de litoral de pe glob, cu amplitudini
care pot ajunge uneori la 14-18 m,determinnd oscilaii lente de nivel ale apelor marine.
Principiul de utilizare a energiei mareelor n centrale mareomotrice const n amenajarea
unor bazine ndiguite care s fac posibil captarea energiei apei, declanat de aceste
oscilaii, att la umplere (la flux), cat i la golire (la reflux).
Curentul marin este o mas de ap n micare, ntr-o anumit direcie, la suprafaa
mrilor i oceanelor, sau pe vertical, cauzat de vnturi, maree, diferena de densitate i de
presiune atmosferic.
Inca din cele mai vechi timpuri, omul a folosit energia apei, transformand-o mai tarziu in
energie electrica. Pentru utilizarea energiei hidraulice, s-au facut si se fac in continuare stavilare
cu caderi de apa, baraje si dervatii de rauri prin canale.Energia hidraulica a capatat de-a lungul
timpului numeroase intrebuintati. Apa a fost folosita ca atare, prin energia cinetica a raurilor, sau
transformata in abur pentru actionarea unor masini.

Energia mareelor este una dintre cele


mai vechi surse e energie descoperita, utilizata
de om inca din vremurile Imperiului Roman si
ale Evului Mediu. De exemplu , pe tarmurile
spaniole, franceze si britanice se foloseau un
fel de mori submerse partial, prin a caror
miscare se macinau cerealele. Aceste mori
dateaza inca din anul 787 d.HR.

Energia mareomotric este


valorificat prin centralele mareomotrice. Acestea se pot amplasa acolo unde
amplitudinea mareelor este de cel puin 8m i exist un bazin natural, care s comunice cu
oceanul printr-o deschidere ngust.
O central mareomotric recupereaz energia mareelor. n zonele cu maree, acestea se
petrec de dou ori pe zi, producnd ridicarea, respectiv scderea nivelului apei. Exist dou
moduri de exploatare a energiei mareelor:

Centrale fr baraj, care utilizeaz numai energia cinetic a apei, similar cum morile de
vnt utilizeaz energia eolian.
Centrale cu baraj, care exploateaz energia potenial a apei, obinut prin ridicarea
nivelului ca urmare a mareei.

Fig 3

Baraj mareomotric
Un baraj mareomotric este o structura capabila sa capteze energie din miscarea
maselor de apa care intra si ies dintr-un golf sau dintr-un rau datorita fortelor de gravitatie ale
Lunii sau Soarelui. Spre deosebire de barajele traditionale, acestea permit apei sa patrunda in
3

rau /golf in timpul fluxului, si sa intre inapoi in baraj in timpul refluxului.Acest


proces este efectuat prin masurarea debitului fluxului sau refluxului si controlul ecluzei in
moment cheie ale ciclului mareic.Apoi sunt plasate turbine in dreptul ecluzelor pentru a
primi energia hidraulica a apei.
Centralele mareomotrice reprezint soluia cea mai veche de recuperare a energiei
mareelor. n amplasamentele n care diferena de nivel ntre fluxi reflux este mare,se nchide un
golf sau un estuar prin construcia unui baraj. Se formeaz un spaiu nchis n care nivelul
apei este controlat de baraj. Barajul are o zon echipat cu stavile. Tot n frontul barat se afl o
centrala hidroelectric de tip convenional,echipat cu turbine i generator.

Fig 4 (Schema unei uzine mareomotrice cu barare)

Sistemul clasic de operare este cu generare de energie la reflux. Golful sau estuarul barat
sunt umplute cu ap la flux, apa intrnd prin cmpurile deversante ale barajului care are stavilele
deschise. Accesul apei prin turbine este oprit. Cnd nivelul apei mrii coboar la reflux, apa este
descrcatdin golf spre larg prin turbinare,fructificndu-se diferena de nivel creat.
La egalarea nivelurilor stavilele barajului se deschid din nou, pentru a permite
reumplerea golfului sau a estuarului la fluxul care urmeaz.
Valorificarea maxim a energiei mareei se obine dac turbinarea se face la diferena
maxim de nivel dintre golful barat i mare. Debitul instalat n turbine trebuie s fie foarte
mare, pentru a goli rapid bazinul, pn nu se reduce prea mult cderea prin ridicarea nivelului din
larg, ca urmare a fluxului care succede. Debitarea de energie ar fins foarte neuniform in
timp,cu ocuri(vrfuri) care ar trebui preluate de sistem.Pentru a se elimina din acest dezavantaj
se poate uniformiza debitul de energie produs prin asocierea centralei mareo-motrice cu o uzin
cu acumulare prin pompaj.

n anumite proiecte se preconizeaz utilizarea turbinrii att la reflux,aa cum se ntmpl


n sistemul clasic de operare, dar i la flux, cnd umplerea golfului barat s-ar face cu trecerea
apei tot prin turbine .

Fig 5 (Central mareomotrice cu turbinare att la flux ct i la reflux)


Exemple de centrale mareomotrice:
Rance este prima central mareomotrica din lume care a fost realizat n Frana ntre
1961-1966, n estuarul rului Rance la vrsarea n Golful St. Malo, avnd o putere
instalat de 240 MW. Aceast central valorific diferena de nivel dintre amplitudinea
maxim a fluxului i refluxului (13,5m), care genereaz un debit de ap de 18 000 mVsec.
Estuarul Fluviului Rance a fost nchis spre Marea Mnecii printr-un baraj de 750 m
lungime, central electric fiind ncorporat n dig.

Fig 6

San Jose este cea mai puternic central mareomotric, avnd o producie de energie
electric de 21 600 Gwh. A fost construit n Argentina.
Prima central electric ce folosete energia valurilor s-a constuit ninsula Bali din
Indonezia.
Canada deine cele mai multe centrale mareomotrice (5), toate construite n Golful
Fundy , cunoscut pentru mareele sale care au un nivel ridicat. Cel mai nalt nivel de ap
nregistrat vreodat n Golful Fundy a avut loc la capul din Bazinul Minas n noaptea de 45 octombrie 1869 n timpul unui ciclon tropical numit "SaxbyGale". Nivelul apei de 21,6
metri a rezultat din combi-naia de vnt puternic, presiunea atmosferic anormal de joas
i un val de primvar.

Fig 7

Portughezii au inaugurat un nou tip


de centrala electrica (Anaconda), momentan
unica in lume, care foloseste energia valurilor.
Aceasta centrala este instalata in largul coastei
Agucadoura, la 5 Km de tarm. A costat
aproximativ 13 milioane $ (marea parte pentru a
realiza cablurile electrice subacvatice), si are o
productie de 2.25 MW de energie.
Desi pare scumpa la prima vedere, aceasta solutie intrece in eficienta / cost atat panourile
solare, cat si centralele eoliene. Si fiind la prima implementare, energia valurilor va fi din
ce in ce mai bine exploatata (nu ca la panourile solare, unde s-a cam atins maximul, de
40.8 %). Si ca un alt avantaj fata de panourile solare, aceste centrale furnizeaza energie
non stop.
"Anaconda" are o lungime de 200 de metri si este confectionat aproape complet din
cauciuc, avand astfel o rezistenta mai mare in ocean. Fiecare dispozitiv este ancorat de
fundul oceanului si se misca in directia valurilor generand suficienta energie electrica
pentru alimentarea a 1.000 de locuinte.
Un grup de cate 50 de generatoare "Anaconda" ar putea produce destula electricitate
pentru alimentarea a 50.000 de locuinte la un pret foarte mic, au aratat dezvoltatorii
Anacondei, Checkmate Group. Acestia spun ca primele sisteme Anaconda vor fi instalate
pana in 2014.
Portughezii intentioneaza o a doua faza a proiectului, cand vor creste numarul de
generatoare de la 3 la 28. Si atunci se vor produce 21 MW de energie, suficienti pentru
aproximativ 15 000 de locuinte.

Fig 8
7


Deoarece mareea n Marea Neagr este de doar civa centimetri, Romnia nu are
potenial pentru astfel de centrale. Valurile reprezint o form de stocare a energiei
transmise de vnt, energie calculubil i demn de luat n consideraie.
Rusia a dat n exploatare uzina Kislaia Guba (320 MW) n apropiere de Murmansk
golful Kola, unde amplitudinea este de l4m.
Condiiile favorabile de utilizare ale mareelor n scopuri energetice exist i n golfurile
Brest i Mont Saint Michel din Frana, rmul Mrii Ohotsk n Rusia, estuarul Severn
din Marea Britanie, ca i pe rmurile Indiei i Indoneziei.
Centrala de la Lacul Sihwa, Korea de Sud; cea mai mare din lume, finalizat n anul
2011

Fig 9

Avantaje si dezavantaje
Cel mai evident beneficiu al unei centrale electrice care foloseste energia mareeelor il
reprezinta costurile reduse in comparatie cu o centrala electrica termica care utilizeaza
combustibili fosili sau izotopi radio activi. Desi costurile initiale de constructie a unei centrale
mareo-motrice pot fi mai ridicate , nu vor urma facturi de plata a combustibilului.
Un dezavantaj il constituie periodicitatea mareelor. Curentul electric ar putea fi generat
doar pe o portiune a zilei. Oamenii lucreaza dupa o perioada solara, mareele se produc dupa o
perioada lunara, deci energia obtinuta de la o centrala mareo-motrica ar fi accesibila doar la
jumatate din timpul in care este necesara.Pentru a contracara acest inconveninet energia ar trebui
distribuita intr-un loc pe Pamant unde este nevoie de ea, acest loc poate fi la o distanta foarte
mare, derivand intr-o problema costisitoare de transmitere . Alternativ, energia poate fi stocata,
dar prezinta o mare si costisitoare problema tehnica.

Pentru a genera electricitate turbinele (generatoarele) trebuie sa functioneze la o viteza


constanta, ceea ce este dificil, tinand cont de fluxul variabil al curentilor mareici in doua directii,
aceasta face sa fie nevoie de un anumit model, care sa permita atat apei care avanseaza cat si
celei care se retrage sa roteasca palele turbinei.
Un alt dezavantaj este ca folosirea apelor din apropierea tarmurilor pentru a construi o
centrala mareo-motrica va avea efecte nedorite asupra mediului rezultate din modificarea
curentilor. Va interveni asupra modalitatilor traditionale de a utiliza apele din apropiarea
tarmurilor, precum transportul si pescuitul.
Folosirea puterii mareelor ca sursa regenerabila de energie a castigat teren in ultimii ani
datorita inexistentei unor combustibili fosili ieftini si a intelegerii ca acesti combustibili fosili la
un moment se vor sfarsi. Chiar daca centrale-mareo motrice vor fi sau nu construite la o sacara
mai mare, aceasta potentiala sursa de energie va primi probabil o atentie marita pe masura ce
costul generarii energiei electrice prin mijloace conventionale creste. Exista in intreaga lume
zone in care potentialul realizarii unor centrale mareo-motrice este ridicat.
Evident, exist numeroase alte aspecte de ordin tehnologic (fie pozitive, fie negative) care
ar fi de discutat, ns n lipsa unor studii de specialitate n domeniul tehnic, v invit s adugai i
voi prerile/ cunotinele voastre la rubrica de comentarii.
Este cert c tehnologia exploatrii energiei mareelor va fi perfecionat. S sperm c
cercettorii i inginerii vor gsi soluii pentru a minimiza impactul asupra vieii marine. Cu
siguran, energia mareomotric reprezint un subiect care va fi studiat ndeaproape n viitorul ce
ne ateapt.

Impactul asupra mediului


n raport cu alte surse de energie, bazate pe arderea combustibililor, energia
mareelor este net favorabil, deoarece este regenerabil, nu consum combustibili, nu produce
emisii, nu produce deeuri. Singurul impact negativ se produce asupra ecosistemelor marine.
Elicele n cureni mareici pot rnii petii i mamiferele din zonele de operare.
Prelunddifereniat o parte din energia cureni- lor pot modifica evoluia rmului i habitatul
costier. Pentru a evita fixarea de alge i nevertebrate de elementele instalaiei energetice sunt
utilizate materiale care pot fi toxice mediului. Efectele sunt ns reduse i n parte se pot evita.
Dirijarea acustic a petilor i mamiferelor poate evita contactul cu elicea. Bilanul energetic al
rmului depinde relativ puin de energia curenilor de flux i reflux.
Sistemele cu barare produc un impact semnificativ mai mare. Bararea afecteaz circulaia
petilor ntre zona barat i mare. Petii pot circula liber prin deschiderile
barajului cnd stavilele sunt deschise, dar la turbinare sunt atrai de curentul spre turbine i sunt

rnii cnd ncearc s nnoate prin acestea. Turbiditatea din zona barat scade n timp,i ca
urmare razele soarelui penetreaz pn la adncimi mai mari.
Fitoplanctonul se dezvolt dezechilibrat i apoi intreg lanul trofic. Bilanul sedimentelor
este de asemenea afectat,n special dac este vorba de bararea estuarelor unde intervine i debitul
rului. Cea mai mare parte dintre efectele negative sunt ns eliminate dac soluia cu barare
este nlocuit de soluia cu lagun, creat n largul rmului prin diguri de contur.

Instalaii care recupereaz energia valurilor


Pentru recuperarea energiei valurilor se pot folosi scheme similare cu cele de la centralele
mareomotrice cu baraj, ns, datorit perioadei scurte a valurilor aceste scheme sunt puin
eficiente.
Un obiect care plutete pe valuri execut o
micare cu o traiectorie eliptic. Cea mai simpl
form de valorificare a acestei micri pentru
recuperarea energiei valurilor sunt pontoanele
articulate. O construcie modern este cea de tip
Pelamis format din mai muli cilindri articulai,
care, sub aciunea valurilor au micri relative care
acioneaz nite pistoane.
Fig 10
Dispozitivul Pelamis este construit din cinci segmente tubulare legate de articulatii
specifice, care permit miscari in doua directii. Acest miriapod artificial pluteste jumatate
scufundat pe suprafata apei si, in mod normal, sta perpendicular fata de frontul de unda. Atunci
cand valurile trec pe sub lungimea masinii si segmentele se flexeaza in apa, miscarea este
transformata in energie electrica cu ajutorul a doua sisteme hidraulice de putere, care se afla in
tuburile masinii. Atunci puterea este trimisa catre mal prin echipamente obisnuite si prin cabluri
aflate la adancime. Generatoarele de la articulatiile fiecarui segment sunt similare si functioneaza
independent unul de altul, cu redundanta tuturor componentelor generale.
Pelamis este alcatuit din mai multi cilindri articulati, care, sub actiunea valurilor au miscari
relative care actioneaza niste pistoane. Pistoanele pompeaza ulei sub presiune prin motoare
hidraulice care actioneaza generatoare electrice.
Pelamis a fost realizat si comercializat de Pelamis Wave Power Ltd (cu sediul in Scotia,
cunoscuta anterior ca Ocean Power Delivery Ltd).
10

In anul 2009 Portugalia a si dat in folosinta primul generator: la cinci kilometri de tarm a
fost instalat dispozitivul Pelamis, dupa numele vechi al sarpelui de mare.

Fig 11
Turbinele pentru exploatarea curentilor marini poate fi (ca i pentru tehnologiile eoliene),
cu ax orizontal sau axa vertical. Turbinele cu ax orizontal sunt mai potrivite pentru cureni
constani, cum ar fi cele gsite n Marea Mediteran, turbinele verticale axe sunt mai potrivite
pentru cureni maree la faptul c i schimb direcia de aproximativ 180 de mai multe ori de-a
lungul zilei.Descrierea tehnic a unei turbine special, adic una n imagine, pentru exploatarea
curentilor mareelor, poate fi adaptat ca o turbin eolian, care are o performan mai bun la
vitez sczut a vntului: turbina Chiral.

11

Fig 12

Calcul energetic
Diverse design-uri de turbine au randamente variabile, astfel Puterea produsa variaza.Daca
randamentul turbinei este cunoscut,ecuatia urmatoare poate fi folosita pentru a determina
puterea produsa de turbina:

Unde:

12

Bibliografie:
Imagini:
Fig 1 http://www.mokor.net energie mareomotrice
Fig 2 http://greenly.ro/apa/energia-mareelor-eco-sau-nu/
Fig 3 http://www.sunenergyconsulting.ro/2010/02/energie-hidraulica/
Fig 4&5 http://ro.scribd.com/doc/59305722/74/Centrale-mareo-motrice
Fig 6 http://greenly.ro/apa/energia-mareelor-eco-sau-nu/
Fig 7 http://ro.wikipedia.org/wiki/Golful_Fundy
Fig 8 Prima centrala electrica cu puterea valurilor | Arena IT
Fig 9 http://greenly.ro/apa/energia-mareelor-eco-sau-nu/
Fig 10 http://www.casaviitorului.webgarden.com/meniu/sisteme-de-generare-a-energiei:2
Fig 11 http://www.ghidelectric.ro/stire-1620-Pelamis-sistemul-care-transforma-puterea-valurilorin-energie-electrica.html
Fig 12 http://www.nke.at/it/novita/novita-single/article/nke-liefert-lager-fuerstroemungskraftwerk/

Text:
http://regenere.wordpress.com/energia-mareelor/
http://www.ae3r-ploiesti.ro/index.php/ro/energie/energii-regenerabile/energie-hidraulica
http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_hidraulic
http://www.scrigroup.com/geografie/Consideratii-despre-centralele32967.php)
Prima centrala electrica cu puterea valurilor | Arena IT
http://greenly.ro/apa/energia-mareelor-eco-sau-nu/
http://ro.scribd.com/doc/59305722/74/Centrale-mareo-motrice
(http://apollo.eed.usv.ro/~elev6/obt_en_el.html )

13

14

S-ar putea să vă placă și