Sunteți pe pagina 1din 1

Vikingii sau normanzii au fost comerciani, exploratori i rzboinici scandinavi care, n perioada 7001050, au dominat jumtatea nordic a Europei.

Dup unele izvoare istorice, vikingii ar fi atins chiar


coasta Americii de Nord. Vikingii erau cunoscui sub numele de varegi, de ctre slavii de rsrit,
de bizantini i de arabi.
Curajul i cruzimea lor n lupt sunt binecunoscute, ns trebuie menionat c vikingii aveau i
ocupaii panice, precum comerul i construirea de aezri (colonizare).
Iniial, vikingii s-au aezat ca agricultori n regiunile de coast. Mai trziu, folosind superioritatea lor
n construirea corbiilor i arta navigaiei, ncep s practice pirateria de-a lungul coastelor mrilor,
urcnd i pe cursul unor fluvii, fiind numii "vikingi" ntre anii 793 i1066. Datorit ndrznelii lor,
vikingii erau adversari temui, care prin aciunile lor de prad au rspndit team i panic n
rndurile populaiilor btinae.
Azi[Cnd?] s-a ajuns la concluzia c vikingii au prsit regiunile nordice, cu o clim aspr, ca s se
aeze n Europa apusean, mai bogat i cu o clim mai blnd. Istorisirile despre bogiile Europei
au atras vikingii, care erau sraci, ducnd n nord o via modest, aspr.
Dei este rspndit imaginea vikingilor purtnd coifuri cu coarne, nu exist nicio dovad istoric a
acestui presupus obicei. n schimb, se tie c alt popor nordic din Epoca Bronzului folosea astfel de
coifuri.[necesit citare]
Vikingii au profitat de conflictele interne din Europa pentru a-i extinde activitatea n alte teritorii,
Astfel, dup moartea lui Ludovic cel Pios,mpratul francilor, n 840, fiul su Lothar I a solicitat
sprijinul unei flote vikinge n lupta pentru putere pe care o ducea mpotriva fra ilor si. Vikingii i-au
dat seama c nobilii franci erau dispui s le plteasc sume bogate pentru a-i mpiedica s-i atace,
fcnd astfel inuturile lor o int irezistibil pentru raidurile vikinge.