Sunteți pe pagina 1din 88

;

PREOT ICONOM MARIN PRETORIAN


PROFESOR
re

Manastiri 4i Schituri
din

Mifropolia Olteniei

11

..

.-

11.,kar

'4,;.?

1
.

.`.4

, ...

-....

4.
,.,s

li

.;'--,.-,,.k

10:

I'
'111.1

.,!111!1

VI'

ArdiLtr:t+tr4g.

SFANTA MANASTIRE ARNOTA

ORAIOV A
EDITURA SFINTEI MITROPOLII A OLTENIEI

1942

Nri

www.dacoromanica.ro

rig

PREOT ICONOM MARIN PRETORIAN


PROFESOR

'

Mangstiri

Schituri

i
din

Mitropolia Olteniei
.
.

..,

Ail. 8.

6e.

I.

i---- .

..-

g.

"- - 4--

!
I

:i.

ii
..

PL.

..

SFANTA MANASTIRE ARNOTA

CRAIOVA
EDITURA TIPOGRAFIEI MITROPOLIEI OLTENIEI

1942

www.dacoromanica.ro

4,

IN LOC DE PREFATA
Aceasto carticica apare din dorinfa de a da iubitorilor de cunoa0erea sfintelor manastiri, atat in
trecutul cat i in prezentul lor, o mica icoana a sir&
lucid! de alto data $i a modestiei de acum din sfintele
manastiri ql schituri, care mai biruesc anti pe meleagurile Olteniei cat i de a le arata munca tacuM $i starultoare, ce se savaw0e In unele din ele, in folosul religiozitafii si moralitafii publice ca $1 al intdririi neamului,
Ea poste fi de folos $i vietuitorilor din manastiri

cu pilda inainta0lor tor, care cu smerenla au cd0igat

cele inalte 0 cu saracia cele bogateg $1 chiar oaspefilor


trecatori prin manastiri, In 'meanie de yard, prin amintirea Domnitorilor $1 Domnifelor, a boerilor maxi si mitt
cu juplinesele for 0 a umililor locuitori din sate, care au

Out 0 au crezut ca nu avem aici celate statatoare ci


pe cea vecinica o cautam".
Cuprinsul ei a fost publicat int& in Anuarul Sfintet
Mitropolii a Olteniei, Rdmnicului qi Severinului,
Tiparirea ei aparte s'a 'acid cu sprijinul Ina It Prea
Sfinfitului Mitropolit NIFON, caruia ma simt dator a-i
aduce mullumirea $1 recuno0infa mea si pe aceasto tale,
Pr. Iconom MARIN PRETOR1AN

Cralooa, 7 lanuarle 1942

Projesor

www.dacoromanica.ro

MANASTIRI SI SCHITURI

www.dacoromanica.ro

MANASTIRI $1 SCHITURI
Sihaotrii singuratici, vietuitori prin peoteri pi prin munti,
cari an intretinut intre Romani in vremea cutropirilor barbare
credinta ortodoxil, facura loc, dupe intemeierea statelor romaneoti, monahilor cu vieata de obote din manastiri,
Manastirile romanesti au fost intemeiate pi organizate loth
pe pamantul Olteniei, de calugarul sarb Nicodim, cu ajutorul
Voievozilor : Vlaicu, Radu pi Mircea. Ucenicii lui Nicodim au
dus apoi peste tot pamantul romanesc entusiasmul ridicarii de
minastiri pi cunoptintele oranduelilor vietii manastireoti cu setea de jertfa pentru credinta creotina pi dorinta nobilii de a folosi omenirii cu raspandirea de lumina" pe calea scrisului.
Din multimea de alts data a mantistirilor olteneoti, vremea
a macinat pe multe, de nu se mai cunosc cleat ca nume. In
cele ce urmeaza, vom arata cite ceva despre cele ce au biruit
dintele vremli, aparan du -$i fiinta pans astazi,

A. Manastiri de Maici
Judetul Valcea
1. Manastirea. Dintr'un Lemn. Dupa traditie, intr'un stejar din local unde se afla manastirea, s'a gasit
o icoana a Maicii Domnului. Din lemnul stejarului s'a facut o
biserica care s'a chemat DIntr'un Lemn", nume imprumutat de
intreaga aoezare manastireasca de mai tarziu.
Marele Voevod Matei Basarab a zidit biserica cu hramul
,,Na$terea Match Domnului", din piatra, caramida pi var nestins,
in anal 1640, impodobindu-o cu bagate zugraveli si imprejmuindu-o

cu cladiri inalte pi incapatoare, din care a ramas numai reoe,

www.dacoromanica.ro

dinta de vary voevodall actuala stAretie, Restul de clAdiri a


azut, ale caror temelii se vad si azi.

PLAN Dr
17,-gAvisfiRf

45/TC/A1/

LI/Y'

.0//v7R ON
Yi,r44 .
w

'7

Jr 5

04

eLW U-1111-1341120111
Zief/Y17.9 .

/ Ebro,. _A...1*u. tenrm.,

vq."'.

0,7.,4,''"e

4 .f relwro.
oe CARmif Sr;reel7ei
4. co...Jove,
n.oes

J..

6.,

41....
-.24-

.8 B1e,y/e. I.

Z/..9

Poporog4e
5

.oveR

o.,45

8 4,/i.9

9 Fw,.rw woo fr,wit


/0 C<<,211,7.
1/

ty
es

1/

an JD

4 Po nw, r
S /V e ow,e.

tI

R."

,..../nroJes

TiorOle

I 6 1,1ww: etteri
ee'

...

74inr

AfAINvel
4

re..

Printul Stefan Cantacuzino si sotia sa Puna Doamna au

reparat-o pi i-au adaos un pridvor in 1700, voind sa mai mii.

reasca biserica lui Matei, care pridvor s'a prAbusit in 1926.


8
www.dacoromanica.ro

Comisia Monumentelor Istorice a oranduit sa se scoata la iveala


vechile coloane ale bisericii, cum a fost zidita din temelie.

Ar fi totusi dovezi ca manastirea Dintr'un Lemn ar veni


din secolul al XVI-lea. Mihnea Volta Turcitul i-a intarit unele
posesiuni gi privelegii. Cine vor fi fost ins& ctitorii, e greu de spus.
Bolnita, de lemn, este atribuita domnitei Ancuta, fats

Doamnei Chiajna a lui Mircea Ciobanul. Ea aduce dela Motru


icoana Maicii Domnului la stejarul ce se af:a aci, din care s'a
fAcut biserica gi uncle s'a sfareit dupa a sa dorintd.
In jurul bolnitei este astazi cimitirul manastiri.
Chiliile formeazd 5 corpuri de casA, numdrand 17 camere.
rr

Manastirea Dintr'un Lemn

Un corp este din 1702 0 altul din 1848. Din celelalte, cloud sunt
refacute si unul zidire noun, Servesc de atelier, dormitor si in-

firmerie. In curtea din vale se Ad Inca cloud corpuri de casa


lucrate iar chiliile dinprejur reparate, prin larga ddrnicie gi bund-

tatea Domnului general Paul Teodorescu, fostul Ministru al


Aerului gi Marine'.
Din odoarele de seamd mentionam : Sf. icoana a Maicii
Domnului, facatoare de minuni, care s'a gasit in stejar una
dintre cele patru icoane zugravite, dupa traditie, de sfantul evanghelist Luca, ce se mai pastreaza in lume. Tampla din biserica Dintr'un Lemn, sculptata de un calugar la 1814. 0 icoana

a Maicii Domnului, tot in biserica de lemn, cu o picture din


secolul al XVI-lea. Alte obiecte de valoare au fost luate ei duse
la Moscova, in timpul rdzboiului mondial, din 1916-1918.
9

www.dacoromanica.ro

Muzeul manAstirii cuprinde icoane vechi, un covor mare


cu vechime de 200 ani gi altul mic de 150 ani, vase de arama
gi alama, doua orare vechi gt bucati de odAjdii, etc,
Ate Herat este instalat in doua sAli. Se lucreaza covoare oltenest', pers ane, chilimuri gi diferite panzeturi gi cusituri romanegti,
.

Biblioteca numara cateva carti de seams, din ale Sf. Efrem


Strut gi Teodor Studitul, cum gi Mineele episcopului Chesarie al
Ramnicului,

Averea manastirii inainte de secularizare, dupA cele spuse


de un blitran, in arhiva manAstirii negasindu-se scripte, era
frumoasA. Avea mogii ping aproape de Dragagani. Satul Cohna
Sutesti de unde se aduceau vinuri. Balta Potel gi Celei in jud.
Romanati, Paduri avea panA la padurea Cotogman. PAdurea
Gaureni-Izlaz, din preajma manAstirii pans la Campia R &ureni,
a fost tot a manAstirii, AstAzi posed& 100 ha, teren zAvoi, avand

ca teren de culture circa 5 ha.


In manAstire vietuesc 54 de calugarite gi surori, intr'o frumoasii gi fericiti vieatA monahala : slujbe chip& cel mai complect
tipic gl muncA gospodareasca gi. de atelier, vrednicA de toatA

lauds gi urmarea. Nu lipsesc nici faptele de caritate fate de bolanvil gi saracii satului Surpatele, care dovedesc lepadarea de
sine gi jertfa calugaritelor, Icoana fAcAtoare de minuni le face gi
astazi asupra celor ce se roaga ei cu credinta si cu increderea
despre care vorbesc cuvintele Sfintei Eva nghelii : Cred Doamte,
ajutd necredintel mete.
Personalul bugetar al manastirii: Storefd: Monahia PaIsia
liceul complementar,
Vas'lescu, nascuta 1880, Bucuregti,
numita 1920 ; in monahism din 1916. Preoti: Pr. David Mosor,
nascut 1902, Gugoeni-VAlcea, hirotonit 1928, licentiat in teologie ;

pr. Nbolae Carstolu, nascut 1909, MA dulari-Valcea, licentiat in


teologie, numit 1937 ; pr, Petre Donitd, nascut 1906, $irineasaValcea, hirotonit 1939, licentiat in teologie ; Ieromonah Pandoleon Albulescu numit 1941, detagat Eclesiarh la sf, Mitropolie,
licentiat in teologie ; Diaconi Diacon D. Bdrlogeanu, nascut
1912, Vartej-Ilfov, absolvent teologie, numit 1940; Cantarete :
Monahia Zenaida Mcirculescu, nascuta 1891, Fagarag, numita
1926, in monahism din 1909; Monahia Magdalena Crlstescu,
nascuta 1876, R.-Valcii, numita 1924, in monahism din 1908;
Monahia Atanasta Popescu, nascuta 1911, Gugoeni-Valcea, numita
.

1930, in monahism din 1928; Monahia Eusevia Mlu, nascuta


1911, Ocnele Mari-Valcea, numita 1929, in monahism din 1928;
10
www.dacoromanica.ro

Monahia Epifanla Moga, nascuta 1916, Ozne le Mari-Valcea,


numita 1937, in monahism din 1931 ; Monahia Zerwata Olaru,
nascuta 1914, Francesti Valcea, numita 1937, in monahism din
1931. Servitoare : Monahia Achilina Tocca, nascuta 1890, VIAdila-Romanati, numita 1937, in monaaism din 1931 ; Monahia
Haritlna M hand, nascuta 1910, Giavile-Valcea, numita 1936,
In monahism din 1941,
In afara de salariu, Manastirea Dintr'un Lemn mai are prevAzut in bugetul statnlui 73.160 lei cheltuieli materiale pi de
intretinere pentru 27 monahii pi 2 servitoare,
Manastirea tine de comuna Surpatele, ca gi manastirea
Surpatele, pi se afla pe apa Otasau la varsarea ei In raul
Bistrita, 10 km, departure de gara Babeni gi 30 km. de R.-Valcii.

2, Manastirea Hurezi. Este manastirea Domnitorului Constantin Brancoveanu, ziditi pentru Ingroparea sa
pi a neamului say, ca pi pentru adapostirea unei vieti calugarepti
care sa poata fi indreptariu pentru cultivarea artei religloase
pi a scrisului bisericesc, o manastire fara pereche" (N. lorga),
$i este. Hurezul poate fi privit ca tipul definitiv al arhitecturii
bisericepti romanepti, rezultaf din contopirea stilului moldovenesc

cu cel din Muntenia. Biserica incapatoare gi in forma de cruce,

cu doua turle ware sprijinite de bolti trainice, cu altar, naos,


pronaos gi pridvor deschis cu stalpi sculptati cu mare bogatie de
podoabe, Intre pronaos pi naos, tot stalpi sculptati, In jurul

upii pi ferestrelor, cadru de piatra cu flori,


Chiliile cu doua randuri de caturi sunt in cerdace, tot pe
stalpi lucrati cu o frumusete neintrecuU.
Armonia arhitecturii pi bogatia sculpturii dela Hurezi se

mai vad numai Ia manastirea Vacarepti pi biserica Stavropoleos


din Bucurepti, dar fara a ft intrecute.
Biserica manastirii Hurezului sau Hurezilor, cu hramul Sf.
Impirati Constantin 61 Elena", a Post inceputa la 1690 gi stintita
la 8 Julie 1694. Infrumusetarea ei a continuat pi dupa sfintire,
sub ingrijirea primului egumen loan Arhimanditul, ucenic distins
al Mitropolitului Antim Ivireanul pi al carui mormant se vede
in biserica alaturi de al Smarandei, fiica lui Brancoveanu, al
Mariei Bengescu gi Ion Maldarescu. Tragicul sfarpit al Domnulu
nu i-a ingaduit a se logropa aci. Pe peretii bisericii se afla insa
pictata familia Brancoveanu pi a Basarabilor, ruda dupa tats

pi familia Cantacuzinilor, ruda dupa mama cu Brancoveanu.


11

www.dacoromanica.ro

De remarcat Catapeteazma frumos sculptatit in lemn de


tei oi suflata cu aur. Sus se afla crucea, cu cele doua icoane
ale Maicii Domnului gi Sfantului loan, apoi medalioanele cu
chipurile proorocilor aunt Into yurate in rinceau-uri de ramura de
vita oi Litre scene reprezentand ingeri gi vulturi cu doua capete ;
in fate unui intins portic sant reprezentati apostolii oi spot praznicile imparategti, incunjurate de aceleaoi rinceau-uri de ramura
de vita ce inconjura toata tamp's, care ies din trupul lui
lese reprezintat jos culcat".
-

MAnastirea Hurezi

Pictura in stil bizantin oi Candelele de argint, donate de


Doamna Maria Brancoveanu,
Dintre cele doua paraclise, until este zidit de Doamna
Maria Brancoveanu gi zugravit de Preda gi Maria. Dedesupt are
trapeza caracteristica prin arhitectura gi pictura ei. Altul este
facut de stareta Epiharia simonahia.
Hurezii, ca toate manastirile domnegti, era oi cetate, prin
dealurile la poalele carora se afla asezata cat pi prin zidurile ce
o inconjura gi prin turnul clopotnitei malt de peste 25 m. sub
care se afla tesaurul mOneisttrit, Un al doilea tesaur se afla sub
paraclisul dela Apus, unde se putea intra prin altar,
12

www.dacoromanica.ro

In jurul manastirii, darnicii ctitori ai neobositii egumeni au


mai zidit cinci schituri, dintre care patru exists gi azi:
1. Bolnija, cu hramul Adarm rea Maim norrinulur, zidita de Doamna Marica Brancoveanu, la 1696-1699,
2. Schitul Sf-iii Apostoll Petra 61 Pavel, zidit de primul

Pridvorul chiliilor.

egumen al manastirii Joan, la 1698, iar zugraveala s'a isprAvit

la 1700, Aci se gaseate inceputa cladire a a 24 chilli,


3. Schitul Sf. $tef 'n, ctitoria lut Beizadeaua Stefan, fiul lui
Constantin Brancoveanu, la 1703.
4. Schitul Sf -ti! Voevi,zt Mihail fi Govrill, zidit prin indemnul ai cheltuiala A,him. Dionisie, la anul 1714. Astazi este
biserica parohiala a satului Romani.
-

13

www.dacoromanica.ro

Ca odoare sfinte, manastirea posed moagte a u nsprezece


sfinti mucenici,

MAnAstirea Hurezi, ctitorie domneascA, a lost daruita cu


marl averi si numeroase privilegii. Se title ca dinaintea secularizarii poseda : satele Oteegti si Baia de fier din Gorj. Avea ca
metoh al ei manastirea Polovragi cu tot avutul sari, care a lost
rAscumparata dela patriarhia Ierusalimului de insusi C-tin Bran.

coveanu, In prezent are urmatoarele terenuri: 125 pogoane,


vatra mAnAstirii; 18112 pogoane pennant arabil gi un metoc la
Folegti ; 600 ha. 'Arline,

Manastirea are ateliere de covoare gi tesatorie, conduse


de o moire,
La inceput, Hurezli a lost manastire de calugAri. DupA
secularizare, calugarii s'au mutat la Bistrita iar aci s'au adus
calugarite din 3 manastiri SAracinesti, Surpatele gi Mamul.
VatrA luminoasA de culturA, cum a lost gandita de ctitorul
ei, n'a lost manastirea Hurezi niciodata, Din vremea Intemeerii
ei, munca culturalA se mute la episcopii gi mitropolii, mfinAstirilor
ramtinand evlavia si gospodaria.

Starea religioasa si morale a celor 40 ae monahii gi 67


surori de astazi este model de slujire lui Dumnezeu, ziva gi
noaptea, in bisericA gi desavarsire in virtute, dupA regulile Sian-

tului Vasile cel Mare 51 ale Sfantului Teodor Studitul, din lucrArile cArora se fac regulat citiri spre aducere aminte. In
fruntea manAstirii, ca exemplu intAi gi apoi conducatoare, se oste-

negte starita Frumentla Lupu,


Personalul bugetar al ManAstirii StaretA : monahia Frumentia Lupu, nascuta 1909, Novaci-Gorj, numitA 1941, in monahism din 1929 ; Preoti: Pr, D. Cotar, nascut 1904, StroestiValcea, numit 1932, licentiat in teologie ; Pr. I. Pusolu, nascut
1909, Romani-Valcea, numit 1933, student teologie ; Diaconi
Diacon Ion S. Constantinescu, nascut 1912, Costesti-Valcea,
numit 1929, licentiat teologie ; CantArete : Monahia lunla Alma,
nascuta 1916, MaciucaValcea, numita 1932, in monahism din
1939, e gi secretara ; monahia Meletla Ghltu, nascuta 1904,
Bengesti-Gorj, numitA 1927, in monahism din 1929, e gi eclesiarhA; monahia Agatla Caragel, nascuta 1914, Novaci-Gorj,
numitA 1932, in monahism din 1934, e gi casierA ; monahia
Elpidla Auram, nascuta 1882, Costesti-Valcea, numitA 1925, in
monahism din 1901 ; Monahia Agapla Auram, nascuta 1895,
Costesti-Valcea, numitA 1925, in monahism din 1911 ; monahia
14

www.dacoromanica.ro

011rnplada Barba, nAscuta 1898, Locusteni-Valcea, numita 1925;


in moahism din 1915; monahia Atanasta Popescu, nascuta 1894,
Costesti-Valcea, numita 1925, in monahism din 1927 ; monahia
Meg ilusia Ispcisolu, nAscuta 1913, Costesti-Valcea, numita 1932,

in monahism din 1939; doua posturi de cantarete sunt vacante


Servitoare ; Dumitra Mocioiu, Constartina 7ica, Ana Auram,
Marlu Lazar, Ana Luca.
In afara de salarii, Manastirea Hurezi are prevAzut in bugetul statului 114.140 lei, cheltueli materiale sl de intretinere
pentru 42 monahii si 5 servitoare.
Pentru vizitatori : Manastirea Hurezi este situate in comuna
Romani, jud, Valcea, la 45 km, depArtare de gara Babeni si 50
km, de R.-Valcii. Oficiul postal Targu-Hurezi la 3 km,

3. Manastirea Mamul. Manastirea de allegerite Mamul, numita asa poate dupe rani de fang& ea, se aflA
in comuna Lungesti, judetul Takes, la 6 km, depktare de gara
Strejesti pi 11 km, de DrAgasani.
Este ctitorie a Domnulut Constantin Brancoveanu, Biserica
manastirii, construita din piatrA si caramidA, in anul 1696, in

local unei biserici de lemn fundatie a Buzestilor, are pisania


urmatoare : Aceastci sranta si Dumnezeloscci mcinestire fe se
chlamci Mamul, unde se prasnueste hramul SIOntulul gi Feedtorulul de mtnuni Nicolae Arlziepis opal dela Mira Lichiel, care

mat inainte fund Biserica !acute: de lemn, china ce Domnul


Dumnezeu au miluit cu Domnia Tara romoneosca la Scabnul
stramosilor pe prea bunul, credinclosul 61 ibbitorz41 de Hrtstos
Domrzul lo Constantin Basarab Voevod, salmi pentru dumnezeiegtile locasurl, intamplcindu-se cu trecerea a venit la aceastd

mcindstlre, pus-au 'Midi sd zideascci acecsta sf, mamisfire din Matra si la at faptelea an din domnia Martel
sleintel

Site, lad infra ajutor pre Dumnezeu $i pre Sfcirztul Moolae, inceput-au a zidl din temolie panel in stare!] si cu Coate
cele pe clinlciuntru podoabe elks precum se vede, Intru slava
lot Dumnezeu si Infra lauda Pcirintelui nostru de nzir tint taco-

tor Meal. Aihtepiscopul dela Mira Licht& $i -Mina vesnica


pomenire a Marie! Sale 81 a Pcirinttlor, care s'a scivOrsit la al
optulea an de Damn .a Martel Sale.
Biserica a fost reparata radical in 1914-1916. Bolnita este
de lemn si nu se stie de cand. Chiliile cu pridvor s'au construct
in anal 1932 de cAtre societatea Acoperamantul Maicil Dom15

www.dacoromanica.ro

nului" pentru a servi camin de retragere al maicilor ostenitoare


in aceasta institutie.
Din vechlle odoare ctitoricesti ale bisericii se mai pastreaza sfintele vase gi o cadelnita de atgint,
Manastirea poseda 8 ha pamant arabil gi 50 ha. padure
donate de stat, Are gi atelier de teslitorie gi cusaturi nstionale,
'
Vieata spiritual& gi morale. a celor 9 maici gi 10 surori,
se urmeaza dupe tipicul vietii obgtegti. Ca fapte de caritate este
de mentionat gradinita de vary gi ;'cantina pentru copiii din
sat. Se intentioner,za infiintarea unui spital de copii. Starita :
Eopraxla bngureanu, nascuta 1910, Olgnesti-Valcea, absolventa
a Seminarului monahal din manastirea Bictria, numita 1932,
in monahism din 1925. Preot deservent: Pr. Gh. Bddltescu, rigscut 1910, Frumugeni-Valcea, numit 1937, seminarist gr. II.
In bugetul Statului este trecut flume, preotul deservent gi
12.600 lei, chel.ueli de intretmere, pentru 5 monehii.
.

4. Manastirea Sara.cineti. A fost

intal

schit de catugart, ctitoria boerilor Saracinegtt gi Paugegti. Schitului Saracinegtt i-a intent Vlad Voda Dracul, la anul 1436-37,
stapanirea peste mogia sa de vatra.
Iachlnat metuh episcopiei Ramnicului, episcopul Stefan
inalta cladirile actuate Ia 1688, fare a pomeni in pisania bisericii
de vechea biserica. Iata gi pisania ; Cu urerea 7 atalut st cu
alutorul Fiulut 61 c' sivdr$1rea Duhului suant(e) ziclatu-s'au
aceasta &marled clit3(a) ternelle cu toata podoaba et, Mint lavda
aduraziret Preacestel Cfite (Bagorodite) st ca th It le imprelur(0)
cu toatd cheltuiala Parntelut Ste fan episcopal Ramniculuf, ftind(ci) data mosia cu cLsele de TOnase Pd.sescal, fu Mete lut

.5erban K. (Cantacuzlno) B. (Basarab) Voevod gi au fust(d)


fsprabrzic(ci) Zosima eromonah eg (egumen) ant, dela Adam 7196
far dela Is Hr. 1688. Sept. 28. Pis. (ar) Er, (eromonoh) Neagoe.

Biserica, in forma crucii cu pridvor gi o turlii, a lost zugravita abia Ia 1718 de episcopal Damaschin, al carui chip ca
gi al ctitorului, care se ally gi ingropat in tinda bisericii, sunt
pictate pe interioru peretelui dela intrare,
Pe peretele dela M. Noapte sunt pictate familile vechilor
ctitori Stracinescu gt Paugescu, tar pe peretele dela M. Zi, cuviogti parinti zugravi.
_

La anul 1860 schitul de caluggri a fost schimbat in schit


de maici parka la 1873, cand schitul a fost desfiintat. Mai tar16

www.dacoromanica.ro

1-

..t

ziu, biserica schitului ajunge biserica satului Saracinesti iar vatra


schitului, caci mosiile ii fusesera secularizate, a lost vanduta de
stat la licitatie s,i cumparata de Constantin Disescu, La 1913,
C. Disescu, fiind Ministru al Cultelor, repard biserica $i casele
staretlei si infiinteaza manastirea de calugarite de azi, care pros-

pereaza pe zi ce trece,
lath mosiile si privileglile avute de Schitul Saracinesti
Mosia Saracinesti unde este dada pi Salistile din prejur, cu hrisovul lui Vlad Voda din 6945 (1437), laterite $i de Stefan Cantacuzen Voevod cu hrisovul din 7223 (1715). Constantin Brancoveanu a scutit pentru slujba acestui Schit vase case, cu
hrisovul din 7197 (1689). Avea parte din mosia Pausesti, cu
hrisovul lui Mircea Voda Ciobanu din 7060 (1552) $i al lui Radu
Voda din 7120 (1612). Mici proprietati ca : Mamura, jumatate

din Poganu, a treia parte din Popfinzalesti, dupe acte de cumparatoare si danii; citeva bucati din Pausesti cumparate si daruite; o vie cumparata la Brad, cu hrisov dela Constantin Brancoveanu din 7197 (1689) si tot cu hrisov dela el primea 40
bolobani de sare, care au fost luati pe seams vistierii din Viena
in timpul cat Oltenia a stat sub ocupatia austriaca.
Odoare mai de valoare suet :
Dotia randuri de sfinte vase de argint aurit, until foarte
frumos gravat ; 2 icoane Maica Domnulul, marline potrivita, de
argint si our si o booms/ Buna Vestire $i alta Sf. Ion Gull de
Aur, vechi stil bizantin.
Chiliile manastirii
done corpuri cu 12 camera rezidite
de Casa Bisericii, adapostesc 33 calugarite 5i surori.
Al treilea corp de cladire, facut din temelie in 1930, serveste de atelier unde se lucreaza : tesatorie, croitorie, covoare
si tricotaj.
Vieata monahall se traeste dupe regullle sfantului Teodor
Studitul in rugaciune gi munca.
Personalul bugetar al Manastirii : Stareta : monahia stavrofora Ecaterina Miclaug, nascuta 1882, TiliscaStbiu, numita
1920, in monahism din 1898; Preot deservent: Preot Dumitru
Stroe, seminarist gr. II, nascut 1908, comuna Pausesti-Mbg asValcea, transferat 1933, dela schitul Ostrov- Valcea. Cantartte :
Monahia Pelagh a Pried, nascuta 1908, 'Niece Sibiu, numita
1921, in monahism din 1926; monahia &tank' Poled, nascuta
1921, Tilisca-Sibiu, numita 1934, in monahism din 1930. Servi-

tor: Ille 74toc, nascut 1868, SaracinestiValcea, numit

1936,

17

www.dacoromanica.ro

In afara de salariu, MAnastirea Saracire Oi mai are in


bugetul statulul 41.170 lei, cheltueli materiale

pi

intretinere pen-

tru 15 monahi si un servitor.


Manastirea se afla la 12 km. departare de Ramnicul-Valcii,
gara cea mai apropiata, pe drumul bailor Olanesti,

5, Manastirea Surpatele. In forma dintai, e


ctitorle a boierilor Barest'. Apoi a fost refacuta din temelie,
din piatra gi caramida, prin evlavia darnica a Doamnei Maria
sotia lui Constantin Brancoveanu, dupa cum spune pi inscriptia
dela intrarea bisericii, pe care o reproducem Aceasta Santa
ol Dumlezetascd blsericci a tame sttrit de cOlugaricioare ce se
chiamd Surpatele, in care so prOznueote una de Dumnezeu fdcdtoare de ()leaf?! Prea Sfanta Troltd, zidltd au fost oareocOnd de
Blamed, insa mica of prost lucratd, lard apol dupe, mild vreme
strIcandu-se olsurpcindu- se: Blagocestiva ft buna creolinel Doamna

Marla a luminatulul of tnaltatului Ion Constantin Basarob Voevod I mtoceindu-se de bundtatea Sa, au prat a o preface ol aoa
din temelie au ridlcat -o cu (heltuiala Martel Sale, cum astcizI se
cede. &kaki frumoasci fi cu isms ntci impodobitd cu de toate
of miluinda-o pe cat unei sfinte btserIci $1 mcindstioare aceasta
se cade of se cu9lne, pentru buna pomentre 1 ispdoenia sufletelor in pact a parintilor ft a Martel Sale of ispravnic !Lind:
Kir ban Arhimandritul de Harezt ; $1 savarolndu- se la anul dela
Adam 7214 luna August 'Midi.

Dupa recladirea ei de Doamna lui Brancoveanu a durat


pane la 1870, cand a fost parasite de cuvioasele maici, fiind expuse darimarii, din cauza terenului fugitiv, atat sfanta biserica cat si

chiliile, A stat in parasire 57 ani, cand totul s'a ruinat. In anul


1927 s'a inceput refscerea bisericii de Comisiunea Monumentelor Istorice iar reparatia clopotnitei pi cladirea din nou a chiliilor
cu 17 camere prin colecta publica la staruinta staritei
Maica Varvara Predescu,
Odoare sfinte : 0 stints Evanghelie, un potir, un policandru
sl 4 candele de argint, dela Brancoveanu.
.
Avere vatra manastiril de 81/2 ha. ramase din vechea
proprietate si 50 ha,, padure, donates] de Stat in 1939. Are si
atelier de tesatorie, covoare gi cusAturi,
In mlnastire vletuesc 15 monahii si surori.
Personalul bugetar al Mangstirii Surpatele : Stareta : Monahia stavrofora Varvara Predescu, nascuta 1879, Salatruc-Ar18

www.dacoromanica.ro

ges, numita 1927, in monahism din 1898; Preoti deserventi :


Pr. V ctor Popescu, nascut 1914, com. Sipot-Gorj, numit 1939,
licentiat in teologie ; pr. loan Andronic, nascut 1908, corn. Zavideni-Valcea, transferat 1941, absolvent teologie ; preot C. Albeanu,
nascut 1888, corn. Balesti-Gorj, transferat 1941, seminarist gr.
II ; Cantarete
Monahia Monad Predescu, nascuta 1883, Salatrue Arges, numita 1937, in monahism d n 1905.
s

In afira de salarii, manastirea are in bugetul Ministerului


12.600 lei, intretinere pentru 5 monahi.
8

.4

N.
.11

;)-

lit1247""#--

.1

r:\

)4-

ManAstirea Surpatele

Manastirea este pe o colir A inconjurata de paduri, in apropierea satului Surpatele judetul Valces, de care mai tine $i ma,

nastirea Dintr'un lemn. Gara cea mai apropiata este Babeni,


la 15 km iar Ramnicul Valcii este la 32 km,
In apropierea manastirii este biserica Colnicul", monument istoric, cladita de episcopul Clement al Ramnicului si
cantata de renumitul cantaret gi scriitor Anton Pan,

Judetul Doll
1. Manastirea Jitiearm. Situata intre satele Branistea, Balta Verde si FacAi, care formeaza Comuna Balta Verde,
la 6 km. spre Miaza-zi de Craiova. Exists din sec. al XVI-lea,
facuta de jupaneasa Maria din Obede, ajutata de varul ei boerul
19
r

www.dacoromanica.ro

Bengescu, Mein Astir. Jitianu sau Jitia, impreuna cu manAstirea


Copula. sau Bucovatul, ctitoria lui Stefan clucer gi apoi ban al
Craiovei, tot din sec, al XVI-lea, sunt marturii de tAria credintei
vechilor boeri din Willa Craiovei,

In popor se pastreazi legenda el la Jitianu ar fi existat o


bisericutA ridicatA de Mircea cel Beltran 4n urma bAtAliei ce a
avut cu Turcii la Rovine Tanga Craiova, care ar fi chiar aceste
locuri, Pang acum cativa ani, manAstirea era inconjuratA din trei

parti de bAlti cari au fost secate in mare parte de Primaria


oragului Craiova,

Mai inainte de 1628, manAstirea Jitianu a fost inchinata


Sfantului Pavel din Atos.
Doamna Bala's, sotia Voevodului Constantin Basarab Carnu,

a rezidit pela 1658 biserica ce se vede astazi cu hramul Sf.


Mare Mucenic Dimitrie, se zice pentru insAnatoairea sotului situ,
care se afla bolnav in spitalul Csiltea din Bucuregti.

Petre Obedeanu, vel armag, cu drepturile neamului sAu


asupra manastirii, o repara in anul 1717. I se mai face o a doua
reparatie in 1812, cand i se adaoga clopotnita din fats, numai
cu un etaj, care claramandu-se din cauza cutremurului se reface
adaogandu-i-se gi etajul al II lea. Are ,o inaltime de 24 metri,
Mai este reparatA la 1853 de arhimandritul Dorotei, egumenul manastirii, pentru care se gaseate zugravit in naosul
bisericli, alaturi de Constantin Basarab gi Doamna [Wage,
Inscriptia: Aceasta sJ. mandstire Jattan, hram sf. Dim trip,
s'a facia din temelle de doamna Balasa a 1141 Constantin Vu.

cet Vitra% insd dupd trecere de limp s'a surpat $t, neavand
ccilugirit undo sal meargd, s'au apucat papa Luca (?) egn, dela
sf. Agora de au dres si, rdmatnd neisprOvitci, Petra Obedanu
Vel Armag s'au apucat $i au sdoarfit-o InfrumusErdnd-o cu
zugravell, addogand st chili!, In zilele Domnulut lo Constantin Basarob Brancoveanu, 1651 (sic); tar, la anul 1812, aridmandritul Dorotel Craloveanul o regard cu zugrdueli, to zilele
Out Vod)) $tirb41, episcop Calinic; 1853",
Comisia Monumentelor Istorice, cu ajutorul Primaries Craiova, Prefecturei judetului Dolj gi al locuitorilor, a refAcut biserica in 1932.
Chiliile ve hi nu mai aunt. Materialul din ele a fost intrebuintat de armata la cladirea depe poligonul de tragere. Cele
de astazi, cladiri noui cu 16 incAperi, suit facute din colecta
publics, unde trebue sa mentionam Prefectura jud, Dolj gi Pri20
www.dacoromanica.ro

maria Craiova si din lucrul mainilor calugaritelor ce au lost


aduse aci in 1933, dupe restaurarea bisericii, $i care au infiintat
un atelier de tesatorie, cusaturi pi covoare. La inceput aceasta
manastire a fost de calugari.
Averea manastirii este 17 pogoane, date de stat bisericii
manastirii, care dupe secularizare a servit ca biserica pal-Ghia%
in manAstire instalandu-se o scoalii de agriculture panA la 1873,

1111111,:ilit

ManAstirea J tianu

cand se mute la Her6strau. Pena la secularizare, manastirea a


avut foarte multe mosii, inzestrare dela multi Domni,
1) $imnicul, Dolj, intarit de Serban Cantacuzino prin hrisoavele dela 7189 (1680-81) 2) Ciulnita azi Malu Mare, DO.
3) Dealul Balanestilor cu vii. 4) Volcane$ti, Dolj. 5) Prisaca. 6)
Potbanita. 7) Cheresoaia. 8) Ciutura, intarita de Mihnea Voda, la
anul 7084 (1575-76). Pe aceasta mosie au fost improprietariti
un numar de 189 clacasi cu 1303 pogoane, care reprezinta doua
treimi din toata suprafata. 9) Cosmeni, intarita de A'exandru
Voevod la anul 7125 (1516-17). 10) G3brovul, Dolj, intarit de

www.dacoromanica.ro

Matei Voevod la 7142 (1537). 11) $tiubeiul, Dolj, intarit de Leon

Voevod la 7138. 12) Degerati, intaritti de Constantin Carnu la


7165, 13) Somorul, intarit de Matei Voevod, la 7141. 14) Slatioarele, Mehedinti, intarit la 7174 de Constantin B. Carnu, 15)
Popova, Dolj, clftruiD, de Boerul Bengescu la 7119, 16) Floranul,
Dolj, intarit de Constantin Brancoveanu la 7202, improprietariti
la 1865 un numerar de 144 locuitori cu 1097 pogoane, 17) Goicea
Mare, Dolj, intarita. de . 7119 uncle s'a improprietarit 189

locuitori cu 1560 pogoane. 18) Pisculesti, dat de Banul Dumitru la 7125. 19) Ceratul, Dolj, zis Malaia, fost in siapanirea
mantistirii la 1731, Improprietariti 23 locuitori cu 171 pogoane.
20) Carpen, Dolj, intarit de Brancoveanu la 7201. 21) Balta
Verde, Dolj, pe o parte s'a improprietarit 100 locuitori cu 171
pogoane. 22) BucovAtul, 727 pogoane date la 98 locuitori, 23)
Podari, 805 pogoane date la 117 locuitori. 24) Terpezita, 232
pogoane date la 37 locuitori,
In partea de Rasarit paste Jiu si la Miaza-zi de comuna
/ Podari, se afla urmele unui schit Varla, fost metoh al manastirii,
Personalul slujitor al manastirii: Stadia: monahia Fevionia
Mic/cius, nascuta in 1888, Tilisca Sibiu, num'ta in 1935, in monahism din 1907, clasele primare. Preot deservent : Victor EarlanPscu, nascut in 1915, corn. BucinisRomanati hirotonit in
1940, licentiat in teologie ; dlacon: Ion Gh. Banu, nascut in
1915, com. Nanon, Teieorman in 1940, student in teologie;
detasat la Catedrala Sf. Mitropolii din Craiova, Canton t : monahia Eafrostna Ganders, nascuta in 1905, corn. Apoldu Sibiu si
monahia Ermionta Candea, nascuta is 1900, Apoldu, Sibiu, SuvItoare: monahia Leontaa Bal neon!, nascuta in 1915, Glatna,
Severin, In af aril de personalul monahal bugetar, obstca manAs-

tirii mai are 4 monahii si ape surori, In bugetul statului are gi


o pre vedere de 32.760 lei cheltueli de intretinere pentru 12 monahii,

1%1

22

www.dacoromanica.ro

B, Manastiri i Schituri de Calugari


Judetul Valcea
a) MANASTIRI

1 Manastirea Arnota. Asezata pe muntele cuacelasi nume, ca un cuib de vultur, catarata pe stanca", Arnota
este locul de odihnA vesnicA a Voevodului Matei Basarab, care
marturiseste in inscriptia puss pe mormantul tatalui sAu, Danciul Vornicul, di a ztdit-o din temelie.
Aicea zac oasele a(le) c(restinului) i binecredIncios(ului
si a nost)re ruda bolaren jup(anului Danciul) Vornicul (din)
Brancovea(ni, caruia prilej)indu-i-se moartea (in tars) Ardealului,
acolo i s'au (pi ingro)pat trupul in mitropolia Belgradului in
cursul anilor 7108(1600). lar fiiu-seu prea lominatul Ion Matei
Basarab Voevod (si Domn Til(rii Rom'aneti intr'al 6 an (-1636)
trimis-au pe credinciosul Marii Sale Dragomir Vel Vornic de'u
adus oasele de 1 -au ingrupat intraceastA S-ta manastire Arnot(a),
carea e zld,t(1) din temel(ie) de Maria Sa". (dupa DrAghiceau),
Se pare a fi existat intro stare modestA dela boerii Craioveti, ctitorii manAstirii Bistrita dela poalele muntelui Arnota,
rudenii de sange ale hit VodA Matei, care ar rAmane numai
innoitor din temelie, din caranaidi si piatra, pe la inceputul
domniai sale, la anul 1633, in vremea razboaielor cu Turcii,
pentru domnie,
Traditia, pastratA in satele dinprejurul manastirii, spune
ca Matei Voda fiind 'Aril la Turci ca jefueste tare, Sultanul
a trimis o armata ca sa-I prinda. Matei Voila a fugit de grabs,
urmat de cativa ostent credinciosi, trecand dela Targoviste, unde
se afla Curtea Domneasca, la Curtea de Arges, de aci la manAstirea Cozia, la schitul Iezerul vi in muntele Arnota, langa
Bistrita, unde, urmarit de aproape de Turci, s'a ascuns intr'un

23

www.dacoromanica.ro

lac cu rachita multa, ce se afla pe acel munte, Turcii nu 1-au


putut gasi gi astfel a scApat cu vieata,
In sewn de recunostintA, Matei Basarab a hotArit sit face
o manastire pe locul unde Dumnezeu i-a scapat vieala, In acest
scop a secat lacul, I-a umplut cu aibuni, zidind Altarul chiar
.

pe locul unde statuse ascuns, $i pentruca a fost in ziva de Sfintii


Arhangheli, and a stat in lacul cu rachita, a hotArit ca hramul
manastirii sit fie SPIN Arhanghell Mthall ft Gaunt!".

Biserica MAnastirii Arnota

Biserica mandstirii este o cladire mica in forma crucii si cu

pridvor adlogat, inchis gi tencuitpe cand restul are caramida


aparentilprobabil inchis mai tarziu, cand a fost reparata de
Brancoveanu, Nu are pisanie, In schimb, mormantul ctitorului,
ce se afla In pronaes, spat in marmora, are o pompoasa inscriptie slavona. Iata traducerea ei In romaneste : Alct zace
Mate! Basarab, cu rrrla tut Dumnezeu od nioard Wigan fi Domn
al Terti Thmetneott, bdrbat Intelept, indunitor ft milostlu, tritemeietor fl tnno.tor a matte bisencl st mandate ; nIclodata Wulf,

24

www.dacoromanica.ro

.
.

ci blrultor, ft a matte Invingerl inoingator prea slava, dufmantlor


infricogat, prletentlor de folds, trnbcgOtitor al tent sale, (El ce,
cu malts bogOtie sl infra toate Indestalot, In band pace a
cbmnit doudzecl ft tree ant ; a adormit Intru Domnul la clnstlte
batrtinefe, In anal Domnulul 1654'.
Prin faptul ca fiind retrasa a scapat de refacerile innoitoare,

biserica Arnotei pastreaza un pretios tezaur de veche athitectura, pictura sl sculptura romaneasca. Dupa. bolnita Bistritei,
pictura dela Arnota este a doua mai veche. Ea ne da icoana
fidela a picturii dela inceputul secolului al XVII-lea. In pronaos,
la Rasarit, se afla portretele lui Matei Basarab si Elena Doamna

linand pe maini manastirea, Nicairea nu s'a pastrat mai fidel


chipul lui Matei ce la Arnota. Pe pertele dela Apus, In
stanga, se aflA Vel Vornicul Danciu, fatal lui Maffei, Larga el
japan Valsan. In dreapta, este jupan Preda vel spatar gi jupanits Stanca.
Pe peretele dela sud este jupan Datco si si jupanita Calea.

-.

Pe peretele dela Nord este jupan Radu $, jupan Barbu.


Sculpturile sunt deasemenea adevarate comori artistice.
Tampla gi usa bisericii, facute de Brancoveanu, sunt giuvaeruri
ale sculpturii noastre yacht. Astazi se gaseste la Muzeul de
arta religioasa d n Bucuresti, A servit de model pentru Tampla
Catedralei Mitropoliei Olteniei din Craiova,

Din odoarele de alts data nu mai sunt decat putine, cad


au lost dose cu tezaurul tarsi la Moscova, de unde nu s'au mai
intors ; altele sunt la Muzeul din Bucuregti. Sfintele moasie cu
care a lost inzestrata manastirea chiar de ctitor : mane sfantului
apostol Filip ; mana sfintei mucenite Marina si sfantului M.hail
episcopul Sinadelor gi altele, au fost luate in 1893 la bi,,erica
,

Episcopiei Ramnicului.

Reparatii insemnate s'au facut manastirii Arnota la 1654


1659, de catre Constantin Basarab Voevod, la 1834 si cea din
urma la 1935, prin subscriptie publics, la staruinta preotului D.
Cristescu, consilier eparhial, care i-a scris si un istoric.
Domnitorul Barbu Stirbei, dupa ce va fi daramat toate
chiliile dela Matei Basarab, a cladit din caramida si piatra, in
1852, chillile de astazi cu 37 camere, destinate ca arest politic,
Ctitorul si multi Domni si boeri piosi au Iczestrat Arnota
cu mosii, munti, vii si privilegti : Motile Bogclanesti, Dobriceni
si Barbatestt, din apropiere de Arnota ; Gradistea gi Floreni din

25

www.dacoromanica.ro

5.

judetul Teleorman; MIceoul, Carna oi Sapata din judetul Do 1j;


Cacova of Cuceoti din judetul Valcea, Jum4tate din muntii Ar-

19

t???

':je-.4

',A

"e3
.1.1;t14.74:1

cox:.

ritsrr/I

-4 : e

Tamp la bisericii man6s1. rii ArnGta,


.

26

www.dacoromanica.ro

nota, cealaltA jumAtate fiind a rnanastirii Bistrita, gi falnicii munti


Schinteia oi Neteda ; vii in OcneleMari, Drt gagani gi Teig iar

ca privilegii primegte vinericiul" din satul Costegti, BarbAteoti,


;

din hotarul Dobricenilor panA in hotarul Hurezului gi a treia


parte dela schela din aineni, Din toate aceste averi, manAstirea posed& azi 4 ha. ptmant, lAsat dela secularizare, ca ograciA

gi 400 ha. padure, dupa legea din 1938, in jurul manAstirii,


Vieata duhovniceesca a manAstirii se desft soma de cei 3
monahi, dupa canoane gi pravilele manAstireoti,

0 vieata culturala n'a fost in aceasta manastire niciodatA.


Un singur carturar este cunoscut, egumenul Stefan, care trece
la Govora oi ajunge in 1726 episcop al Ramnicului, dar moare
inainte de a fi hirotonit aihiereu. Arnota a fost destinatA, prin
insaoi agezarea ei vietuirei de schimnicie, de sihastrie of de

duhovnicie aleasa".
Personalul slujitor: staret, ieromonah Melchisedec Cddinotu, nascut 1911, comuna Steftineoii-Botooani, absolvent gcoala

de cantareti, numit 1941. Un post de preot vacant. antAret,


Haralambie PuicA, Obotea manAstirii mai are pe langa staret un
ieromonah pensionar, protosinghelul Teodosie Ionescu gi un
monah
r.

Pentru vizitatori se adauga ca Arnota se aflA la 45 km.


de Ramnicul-Valcii gi 37 km, de gara Babeni. Autobuz dela
Ramnicul-Valcii la manastirea Bistrita.

2. Manastirea Bistrita. Este ctitoria boierilor


.

Craiovegti, ziclita la gura cheilor Bistritei pela anul 1494, In

forma de astazi, este cladita de Domnitorul Gh, Bibescu.

\ Vechea biserica a Craiovegtilor, cu hramul Adormlrea


Welt Domnulut", a lost stricata la cativa ani dupa zidire, de
Mihnea Vocla, ca rasbunare. Reparata iaragi de Barbu Banul,
este ingrij ita de Preda Brancoveanu gi de nepotul sau Constantin
vel Spatar pi dureaza Nina la Bibescu Vocla, care o clarama
gi face o clAdire noun, la 1855,

In zidul peretelui de sub clopotnita este agezatA pisania


dela vechea biserica a manastirii, in care se spune :
Sfeinta aceasta si a.mnezeiased Mandating se pernenqte
'
a fl ztd,tei dintai qi din temelle de Barbu Banu Cm Maraca, la
anal 1494, care act ft isagerescul chip al ccilugealei, mai pe urmd
; tar dupti aceea, reaua urc4m1fie a crudulut Mihnea Vodd
a
27

www.dacoromanica.ro

Dracea, ce a unit pe dansa de pe fata panuintailui a o surge,


Wind cu tunuri f I cu alte... siderite i-au surpat. toad Dumnezeu cel ce stricatele drege, slabele tntdreste, desnaciajduirile
omenesti ta band nddefcle gst flint! le aduce Acela, n'a lased tiranIca fapta a M hnel a se sdvdrsi de tot, ci in Barbui Banul,
tntr'armare ft putere luand, tar o cu prefcicut mat bland ft Inca
mai frumoasd,
dupci aceea, tar bundtatea $1 adanca intelepclune Dumnezelascci ateitand ft tlind din rodul Barbului cameni mart f
vrednicl o au tinut $t o au pdrzit, precum $i Preda vel Vornicul
Brancoveanul, fn toata vieata tut, o au taut, pe unde a lost
cate ceva strlcat au dres. lar in anti cesti de pe urnid, cu mat
mare osardie gi cu mal mare cheltulalci, nepctul sau : Constantin
al Cratovestilor, care si &seminal se chemou $1 despre mama
ft mat din b,itrcina $11mpdraleasca case a Cantacuzlniloi, wand

a rdspunde $1 evlavIel sale, care mitre Dumnezeestile newt,: cued,

multe au Weird, multe au Infrumusetat $t din nou au fecut la


aceasta Sfantei $i Dumnezeiascci casa, &Ind ft lasand precum
It s'a cant In veac band pomenire bunului $t luminatulut nec-

mulut sciu $1 sciodrsind aceasta fn zilele tinchlului sau lo $erbon


Voevol cel B7traa si fund egurnen Partenle leromonahul. Leaf
7193 1683, Septembrle 12",
Chipul vechii biserici, in forma crucii cu dou tune din-

tre care. una mai mare, se poate sti din doua reproduceri:
Una, o lucrare de orfevrerie, un artoforiu din 1799 facut

zice

inscriptia, dar judecand dupe facture grosolana in care este


lucrat trebue sA banuirn mai bine ca reparat de arhimandritul

Constantin Peloponeslotul. Dupe aceasta lucrare biserica avea


f irma cru
si cloud tune pe acoperis, dintre care, una mai mare.
Alt& reproducere este un tablou de musama facut la 1830, ce
reprezinta plecarea lui Birlou Craiovescu la mtinastire, care
are aceiasi infatisare,
Biserica de azi zidirea lui Bibescu are, dupa stilul bisericilor catolice, doua tune patrate in fata pi dote frontoane triunghiulare pe laturi.
Manastirea Bistrita, unde si ctitorul ei Barbu se cAlugArise
cu numele Pahomie, ajuoge un mare focar de culture slavona.
M azeul din Bicuresti pistreaza 72 de manuscrise slavone, 4
grecesti si 44 romanesti, unele lucrari de caligrafie, care pot sta
alaturi de cele dela Neamtul Moldovei. Prima tipografie slavoni
se pare a fi lost adApostita tot la Bistrita.
.

28

.
IF

www.dacoromanica.ro

'

'"!

Din tot ce a ramas la Bistrita, Bolnita, cu hramul Scrambarea la fatal, prezinta cea mai mare insemnatate, Ea este insitsi cladirea lui Barbu, Mare le Ban al Craiovei, zidita din piatra
qt caramida, la 1500 si se pare c pastreaza cea mai veche zu-

s,

,
1.;

o.

--:"
ci

Biserica Manastirii Bistrita

grAveala", Este deci cel mai pretios tezaur de picture si foarte


de seams pentru istoricul fazelor evolutii picturii la noi.
Splendidele usi lucrate ajour si lipite pe blane, sunt din
timpul lui Matei Basarab. (V. Draghicescu, Bul. Corn. Mon, Ist).
Bisericuta din pestera de Tanga manastire are hramul Stint 11
Voevozi MAGI 1 $1 Gaur la, si este zidita la anul 1633 de Epts.

29
www.dacoromanica.ro

'

copal Teofil $i reficuta in zilele lui Climent, de Macarie ieromonahul, la 1732. Un altar mai vechi se afla In fundsil pastel-1i,

taiat in stance, cu hramul Ovedeniei". In peretele naosului este


local cosciugului ca moastele sfantului Grigore, unde se aduceau
in vremuri grele. Tot de Bistrita tine ai Schitul Papua ", de
cealalta parte a raului pe o coasts stancoasa, ca metoh al manastirii, si inprejurul caruia este cimitirul satului $i al manastirii. Inscriptia din 1712 spune ca e zidit din temelie de egumenul Stefan al Bistritei. Va fi fost ridicat insa la Inceput de
Cralovesti,

Ctitorii au adus la Bistrita, pe timpul domniei lui Neagoe


Basarab, si sfintele moaste ale sfantului Grigore Decapolitul, care
a trait in veacul al IX-lea. Sicriul stralucit de azi, lucrat cu chipurile sfintilor pe placi de argint aurit, este dania lui Constantin
$erban BAsarab $i a sotiei Sale Doamna Masa,
Biserica mare este inconjurata de un corp de case cu etaj,

care numara 80 de camere, construit la 1855, ca resedinta de


vara a Domnitorului Bibescu. In el se adaposte$te de 20 ani
Seminarul monahal yi orfelinatul Acoperarrantul Maicii Dom-

nului". Pe vremuri a fost aci scoala de filed dela Bistrita,


apoi Seminarul, care s'a mutat la R.-Valcea.
Casa staretiei, de Tanga Bo Inita, este din 1700 $i a servit
pe vremuri de spital al manastirii.
Vatra manastirii are o suprafata de 10 ha. $i in afara de
ea manastirea mai are 400 ha. de padure, din 1938, in jurul
manastirii.

Soborul manastirii este format din 8 calugari : 1) Staret


Throw. Teofil Niculescu nascut 1913, Caracal, hlrotonit 1933 $i
1934, absolvent Fac. de teologie, detasat 1941 ; 2) protosinghel,

Barton Cristea, nascut 1885, Costesti Valcea, hirotonit 19101912, 2 clase de seminar numit 1919, 3) Ieromonah Varnova
Lasconi, nascut 1883, Ohaba de plat)* Hunedoara, hirotonit
1929, scoala primara numit 1940. 4) pr. Gh, Pletraru, nascut

1911,

Barbate$ti Valcea,

absolv, teologie, numit 1940,

5) lerodlacon Gheromano &neat& nascut 1914, Sauleti Gorj,


student an Ill. teologie. numit 1936. COntdrefe: 6) Paraschiva
Chita, nAscuta 1907, Casimcea, Tulcea, absolv, sem. monahal
Bistrita, in monahism din 1927 ; numita 1926. 7) Vichentia Palinescu, nascuta 1908, Buzau, absolv, sem. monahal Bistrita, in
monahism din 1927; numita 1940 ; servitor: 8) monah Thodorit
Bator, numit 1941.

30

II III

www.dacoromanica.ro

In afara de personalul bugetar de mai sus, se mai afla in


minastire un ieromonah.
Dintre calugarii de altA data ai Bistritei trebuesc amintiti
Teofil, care ajunge episcop la Ramnic si apoi mitropolitul lui
Matei Basarab, until dintre cei dintai ctitori ai limbii rornfinesti
in cartea bisericeasca. Sub el ca mitropolit s'a tiparit Pray Ila
dela Govora (1640), cea dintai carte in romanegte din Principate. Ilarlon, episcop al Ramnicului, inaintea lui Antrn Ivireanu,

sprijinitor al traducerilor de carti blsericegti, dar tolerant iata


de catolici gi caligraful Mardarte, dela care sunt multe manuscrise slavone scrise frumos.
Mai aratam ca manastirea Bistrita este in comuna Costegti,

sub poala muntelui gi pe malul drept al raului Bistrita, la 45


km, de Ramnicu Valcii, unde se gasegte autobuz, si la 37 km. de
,
gars Babeni,

3. Manastirea COZia.. Este asezata pe valea


A

atului, mai sus de Calimanesti, Domnitorul Mircea cel Batt an


o inalta ca local de inchinare, dar gi ca sa pazeasca vadul
Oltului si drumul catre cetatea de Scaun a lath". Era gi relate
puternica, Sunt pareri ca manastirea Cozia a lust inceputa de
Radu I gi terminate de fii lui : Dan gi Mircea. Poarta intai numele

de Nucet iar dela Mircea de Cozia, Inscriptia din pridvor de


deasupra usii de intrare spune :
tiara slaua sf ntet $1 de vista friccitoare1 Trolls s'au inOltat din temelte aceostd sranid Bserled, ae crp$t,r,ui Damn al
Tara Romoneel, lo Mircea Voevod, la leat 6894-1386 $i lipslndu-se de podoaba et cea dirtchu, pentru nalltimea antler, au
luat tariffs aceasta infrumusetare, precut?' se le, e, de cet ce s'au

indarat, in zilele Prea LarnInatulut Damn Constantin B. B.


Voevod, fund Maranon! al Tarn Rorneineal Kir Teodosle $1
ostenitor K r clean (luireanul) Eols;opul de RamnIc, Teat
7215-1707, in eg irnenla Prea cuv. Kir M hall".

Biserica manastirii a lost zidita din piatra span. e gi caramida aparenta. Planul apartine bisericilor sarbesti zise ale Moravel, dintre care face parte si Vodita. In decursul timpului i s'au
flout reparatii si de Neagoe Basarab, la anul 1517. Sub Constantin
cum arata pisatia
V, Brancoveanu a lost tails reparata
adaegandu-i-se pridvorul. Au lost imbunatatite chiliile gi s'a

sapat o lantana.
Pictura este fa cuta de jupanul Serbia Cantacuzino biv vel
31

www.dacoromanica.ro

,
Paharnic, feciorul spMarillui Drighici,

la

anti 1705um se

arata in inscriptia din naosafara din cea din pronaos i o


,

mica parte din naos si altar care ar fi din sec. al XIV-lea. La


intrarea in naos, in partea dreaptil, este thipul lui Mircea cu
fiul sau Mihail tinand in maini biserica yi inchinand-o Sfintei
Fecioare Maria cu Iisus in brate. Pe zidul din stanga sunt zugraviti restauratorii bisericii : Jupan Drighici Csntacyziro, biv

Biserica &Angel dela Co zia.

vel spatar ; jupanita Pauna ; jupan Serban Canta uzino, biv vel
paharnic ; jupanita Adriana ; jupanita Maria Si f<tita cea mica
a Mariei.

Catapeteazma nu este cea dintai. A lost zidita la 1794 lar


zngraveala ei este din 1907, facuta prin osardia Episcopului Atanasie, de catre pictorui Covaci.

Lange partea dinspre miaza zi at pronaosului este asezat


mormantul prea fericitului Mircea Voevod, al Doamnei si copiilor. Corn. M. Istorice a inlocuit piatra funerary cea veche si
cu inscriptia stearsa prin piatra de asttzi. Alaturt de mormantul
lui Mircea se aflti al Teofanei (Teodora) mama lui Mihai Viteazu.

32
/

www.dacoromanica.ro
-

'

Era oblceiul, din lipsa manastirilor de maid, ca manastirile de


calugari sg gazduiasca oi cate o maica blitrana, Inscrir tia este
In limbs romans : A rOposat roaba 1111 Dumnezcu, cdItge rata
Teofang, mama rciposatulut M hal Voevod $1 fiesa Doamna

2
1:".0.3

.041t,t,s...

...,......

...;

eh.

NoCtksa,-/-,.

w.

_.

Aoki -.Tv

.:1!...N.S'---. 4,

o,
at

Madmen Cozia

Florica pi flul sent Mooing Voevod, au nevoit $i au scrls (rldicat) lo Rada Voevod 1605'. Astazi, dalorita reparatiilor Acute

de Corn, Mon, Istorice, biserica se gaseste intro stare bung.


Se remarca in pictura ce a mai ramas arta bizantina.
Petru Voda Paisie zideote la 1542-1543, pe colina dela
Nord, Biserica Bolnita, cu hramul Sftnta Apostolt Petru 11 Pa-

33

www.dacoromanica.ro

Zidirea din piatra pi caramida aparentA, este in stilul


moldovenesc, cu pereti inalti, dar i cu elemente noi, cum, se
vede sub stra0na, carAmizi alcatuind un zigzag. Zugravelile ei
sunt cele vechi din jum. sec, al XVI.
Cozia are pi doug paradise ; unul in partea de MiazA-Zi
a cetatii, cu hramul Adormirea Maid, Domnului, zidit la 1583
de egumenul ieromonah Amfilohie, care se pastreaza bin4or,
dept fare nici o reparatie ; altul in partea de Miaza Noapte, cu
hramul Buna Vestire, zidit la 1711 de Arhim. Ion dela Hurezi,
JumAtate din acest paraclis este dArtimat in Olt din 1907. Peace
turnurile acestor paradise, care se oglindesc In apele Oitului,
au inspirat poetului Gr, Alexandrescu versurile : Ale turnurilor
umbre peste unde stau culcate.
vel.

Chiliile dimprejurul manastirii, zidite la 1386 din cArAmida


pi

piatra au fost daramate in cea mai mare parte impreuna cu

clopotnita, de D. $tirbei, iar din claramAturi s'au fAcut doll& pavilioane cu 12 camere, la intrarea in manastire, Din vechile

chilii au mai ramas 20 camere, locuite azi de coala de cantareti. La Cozia a fost pi inchisoare de detinuti iar mai tarziu lee de

recreatie pentru azilul Elena Doamna" din Bucurepti

pi

in

1927-28 tipografia episcopiei Ramnicului. Chiliile bolnitei aunt


in numar de 16. Lino ele este o cladire ridicatA de Ministerul
Cultelor.
.

Odoarele cele mai de seams ale Coziel, ca pi ale tuturor


manastirilor, au fost luate pi duse la muzeul din Bucurepti.
Intre acestea stint de remarcat: o evanghelie greco-romans, tiparita la 1693, legate in argint gi aur ; o psaltire cu opt foi, manuscript din sec. al XVIII-lea ; un epitrahil de catifea brodat cu
aur din sec. al XIV-lea pi tin epitaf din anul 1396 lucrat pe

matase cu fir de aur pi argint.


In manastire se afla un muzeu de vestminte biserice0i din
sec. XVIXIX, precum gi cArAmizi pi ceramics din epoca romana, un bazar cu icoane pi carti pi un atelier de tampler e pi
altul de croltorie in care se lucreazA pentru manAstire pi pentru

particulari.

Manastirea Cozia a fost piing la secularizare cea mai bogata dintre manastirile tarii, Erau supuse ei manAstirile 1 schiturtle : Stanipara, Turnul, ScAueni, Trivale, Fe delepiu, Cotmean a,

i Seaca cu Coate bunurile lor ; deasemenea 20 de sate, Avea


muntii Cozia, Calugarul Miclaugul, Scarioara, Bivolarul, Cirei pi

Fole; trei mopii cumparate si obiecte sfinte de mare pret. AstAzi

34

S..

www.dacoromanica.ro
_17

X'

1,',

manastirea Cozia poseda : 18 ha. pamant, dintre care 10 ha.


dela secularizare si 8 ha. date de stat in 1910 si 1922 si
400 ha. de Ware, improprietarire din 1938, in Mar gineni Prahova.
Viata spirituals in manastire este sustinuta de 26 vietuitori,
cart, sub conducerea staretului Ieromonah Dosoftei Florea, licen,

tiat in teologie, si in deaproape supraveghere a I. P. S. Mitropolit Nifon mitropolitul cu chip cuvios traesc o vieata de
obste vrednica de traditia spirituals de alts data, card din ciilugarii Coziei s'au ridicat episcopi si mitropoliti ca : Teodosie
mitropolitul Ungro-Vlahiei, nationalistul din VIE men lui Serban
Cantacuzino pi Mitropolitul Nifon, ctitorul Seminarului Nifon din
Bucuresti.
Personalul bugetar al manastirii : Staret : Ieromonah Dosof-

fel Florea, nascut in 1910, corn, Giulesti-Valcea, hirotonit in

1935, numit in 1940, licentiat in teologie yi exarh al Manastirilor


din Oltenia ; preot 1: Ieromonah Calinic Balan, nascut in 1940,
Oporelu-Olt, hirotonit in 1935-36, 2 clase comerciale, numit in
1940; preot II: ieromonah Nifon Beam, nascut in 1908, corn.
Sibiciu-Buzau, hirotonit in 1938, numit in 1940, scoala primary ;
diacon, vacant; cantareti: protosinghel Amfilohle Mrindilescu,
nascut in 1882, corn. Tomsani-Buzau, hirotonit in 1912-1916,
tit coal a de cantareti, numit, In afara de personalul bugetar mai
vietuesc in manastire, 3 ieromonahi, 1 ierodiacon, 7 monahi
si 9 frail.
Pe Tanga salarii, Manastirea Cozia mai are in bugetul Sta,
tului 51.220 lei, cheltueli materiale si de intretinere pentru 19
monahi qi un servitor.
Prin asezarea ei la 20 km. de Ramnicu-Valcii gi Tanga gara
Jiblea $i statiunea balneara Calimanesti, Cozia este cea mai
vizitata dintre manastiri.
.

4. Manastirea Frasineiu. In muntii Calimanestilor departe de asezari omenesti, intr'o pozitie cu frumuseti naturale chiar salbatice, dainueste manastirea Frasineiu, ctitoria celui mai cuvios episcop al Ramnicului, Calinic cel Sfant.
Se poate merge la ea numai cu cart* Qi carul sau Ware. Gara
mai apropiata este R.-Valcii, la 25 km.

Blserica Sfintei Manastiri, cu hramul Adormlrea Maid:


Domnului", a fost zidita la 1863, dupa aratarea pisaniei,
Infra marirea Sf. Treimi, unuta Dumnezeu pi Intru cinstlrea Adormiril Mated Domnulul, s'au edit din temelle aceastd
.

35
'1.

eV

www.dacoromanica.ro

r_

sf data IS leaned, cu clopotnifei $l clan (Mare

de smeritul epis-

cop al &tun !cults! D. D, Calinic Cernicanu, spre a fl locuitd


de pcirinti monahl cu Weald de aide, ne supus la tire un alt
stabiliment public. S'au sf Nit la anul 1863, Mal 12%
Biserica Bolnita cu hramul Sf. Ion Botezdtorul" este mai
veche. S'a zidit de Carstea IovIpall of Damian, frati hagii, 'Doled din

of

..4.1

Manastirea FrAsineiu

R: Valcil, cu binecuvantarea episcopului Filaret, la 1763. $i movie


imprejur au cumpArat oi chinovioasA vieata de monahi, an mime.

La anul 1780, din cauza rasboiului cu Nemtil, monahii


isgoniti au plecat din schit, care a stat pustiu papa in 1845,
and s'a aoezat aci calugarul Acachie din manAstirea Cernica.
El inchide pridvorul bisericii, transformandu-1 in pron. s.
Episcopul Calinic al Ramnicului viziteaza schitul In 1859
36
www.dacoromanica.ro

,
si

placandu-i locurile zideste biserica cea mare la 1860-63.

ZugrAveala e facutA de cunoscutul pictor Misu Pop, in felul lui


TatarAscu. Calinic aduce dela Sf. Munte pe calugarul Policarp
care ageaza in manastire randuiala din Sf. Munte, pAstrata gi
astazi, Paza riinduelii a lost intAritA de Calinic prin blestem,
Gherasim Safirin, episcopul de Roman, oltean de origins,
admirator al cuviosiei din FrAsineiu, i-a zidit casele dela RasArit
.

tj,

gi paraclisul, cu hramul Sf. Tref lerarizt". Dupa demisia din


episcopat, s'a retras gi a murit la FrAsineiu.
Odoare sfinte stint : 2 sf, Evanghelii, imbricate cu argint,
0 cutie de argint in care se pastreazA trei sfinte oase de ale
sfintilor mucenici Calinic gi Trifon qi Cuv. Pahomie cel Mare,
Biblioteca numArA 600 volume, in mare parte dania episcopului Safirin.
In atelierul cu rAsboi sistematic se tese panza de bumbac,
mohair de land $i dimie. Se lucreaza covoare, cismarie, croitorie
fierArie gi tamplarie.
Chiliile manastirii sunt de zid $i de lemn, cu 52 camere de
locuit gi adApostesc 61 de monahi si frati,
Vieata spiritualA $i morala, ca gi cea gospodareasch, este

condusi de staretul Nicodim Sachelarie, dupA stricta observare a regulelor calugaresti ale Atosului gi randuiala ctitorului.
,

Dupa asezAmantul ctitorului episcop Calinic, in aceastA manes


tire nu este vole a veni parte femeiascA, La hotarul mogii manastirii, dinspre comuna Muerestile, se vede $i azi un strasnic
blestem sapat in piatra, ca de aci inainte parte femeiascA sA nu
treacA, lucru ce s'a observat cu strictete.
Iota -l: Calinic, cu mila lui Dumnezeu, episcop al Ramnicului
Noul Severin.
Acest sfant laces s'a clA dit din temelie spre a fi chinovie
de pArinti monahi. Si Mudd, prin parte a femeiascA putea sit
aducii vre-un scandal monahilor vietuitori de acolea, de ace ia
sub grea legatura s'au oprit ca dela acest loc sa an mai treacA

inainte, subt nici un chip, parte femeiascA, lar cele ce vor indrazni a trece sA fie subt blestem gi toate nenorocirile sa vie
asupra lor, precum sArAcia, gubavia gi tot felul de pedepse.
Si larAvi, celor ce vor pAzi aceastA hotArire sii aibA blagoslovenia lui Dumnezeu gi a Smereniei Noastre, sA vie asupra for

tot fericitul bine, Amin. Calinic, episcopul Ramnicului Noul


Severin ; 1867 Ianuarie 17",

1/4

Averea manastirii este : un metoc cu 1/2 ha, Omani

sa-

37
t

www.dacoromanica.ro

tul Muereasca, altul la Cetatuia Ramnicul Weil, 8 ha. pamant


in com. Strejesti Romanati, date de monahul Calinic Dragu ai
25 ha. cumparate, 150 ha, teren de cultura si pa.dure in jurul
manastirii. Este singura manastire a carei avere n'a fost secularizata ai aceasta multumita consideratinnii lui Voda Cuza pentru
ctitorul ei episcopul Calinic, Cuza Voda Incuviinteaza aceasta

printeo scrisoare olografa, pe care o dam in copie :


Bacureati, 19 Noemvrie 1864
Slgilul lui
Cuza Voda
.

PREA SFINTE PARINTE

Am vazut cele ce-mi scriti despre Schitul FrAsinei, pe care


mi-aratati, ca, intr'un simtamant de religiozitate, din propriile

Prea Sfintiei Voastre mijloace, 1-ati ridicat din ruina in care se

afla. Eu, laudand o asemenea fapta de pietate

si

spre a va

exprima multumirea mea, am ordonat ministrului meu de Culte

a lua cuveniteie masuri pentru a va satisface dorinta ce-mi


exprimati in privinta Schitului Frasinei.

Asupra acestora rog pe Dumnezeu, Prea Sfinte Parinte


sa va tie in sfanta ai buna sa paza,
,

(ss) A. I, CUZA
I

Personalul bugetar al manastirii : Starer, ieromonah N.cocIlm


Sachelarte, licentiat in ieologie, numit in 1941 ; preot; ieromonah
Cal,st Mthdesca, nascut 1900, Bujoreni-Valcea, hirotonit 1929,
in monahism din 1924 ; Macon Calinic Lumeinar, nascut 1915,
Jina-Sibiu, hirotonit 1938, in monahism din 1933, scoala primara,
cc-ink-vet : ierodiacon Varahll Lupu nascut 1912 Mueresti, Valcea,
numit 1938, in monahism din 1928. In af aril. de personalul bugetar, Manastirea mai are in obste un arhimandrit fostul Stare%
SU-talon Combei; vase ieromonahi, un ierodiacon, 22 monahi ai
28 frati. In bugetul Ministerului, este prevazuta si cu 12,600 lei,
intretinere pentru cinci monahi,

5, Manastirea. Govora.. Este din numarul intailor manastiri oltenesti, din sec. al XIV-lea. Ar fi intemeiata
la 1386, odata cu Cozia, si a dus o vieata de umilit schit de
lemn, pans cand Radu cel Mare, Domnul bogat Si evlavios, o
recladeste din piatra gi caramida, cum spune pi pisania de pe
piatra de deasupra usii bisericii,
Aceastci stintd ft dumnezelascci blurted, tntru care se cln- ,
38
ve-

www.dacoromanica.ro
g.,

1.,

siesta rise prdsnuegte Adormirea Prea Curate! $! de Dumnezeu

Ardsceiloare, pururea Fecioara Marla, care este tnceputul el, aceastd

tine o au fost zidit nu se f tie, tar cand au fost In zi-

Mewled
-

lele luminatului Domn lo Radul Voevod, feclorul lui Vlad Voevod, au glad aceastd mandstzre pi biserica pestle gt strlcatd

la leatul 7000 (1492) si din bun goindul lui s'au apucat de o


au pus sl o au in famusetat i au statut aceastd bisericci liana
in zilele luminatului Domn lo Constantin Basarab Voevod 61
flind prea invechita $t crcipatci cat Fl Denise vremea de a cddea".

r
r

Wan5stirea Govora

Alta inscriptie depe pomelnicul ctitorilor o arata ziditA de


Radu, pe ruinele unei mAnastiri franciscane, traditie ce nu poate
fi primita.
Matei Basarab ii repara chiliile si asaza in ele prima tipografie romaneascli gi tipSreste Pravda cea mica la 1640.
Constantin Brancoveanu preface biserica din temelie, la
1711, si zugrAveste pe ziduri pe Radu, intaiul ctitor, despre care
vorbeste si in inseriptia puss.
Biserica are tipul epocii brancovenesti: forma de cruce, pridvor pe coloane de piatrA cu bate gi capitele sculptate, chenare
de piatra frumos cioplitil, la ferestre. In acest timp s'a zidit si
clopotnita.
I

1
1

www.dacoromanica.ro

39

tri,4

',Alt'

Pe timpul episcopului Filaret al Ramnicului s'a reparat la


1783 gi zugravit la 1787.
Toata vechea infatigare a chiliilor s'a schimbat la 1840,
cand s'au prefacut dupa gustul de atunci.
Reparatii mai not s'au facut cu ajutorul Ministerului Cultelor, prin Com, Mon. Istorice.
Este de remarcat la Govora picture in toata splendoarea
ei bizantina, motivele decorative de o valoare artistica nebanuita, cum gi arta miniaturistica ce prin frumusetea ei cants gielogiazi trecutul plin de virtuti incontestabile ale stramogilor nogtri,

a caror lucrari erau facute cu mai multa migala gi zabava".


Tamp la este din zilele lui Brancoveanu, cu osteneala gi
cheltueala Parintelui Paisie, egumenul manastirii (Inscriptia). Pre-

zinta o rara frumusete, cu florile ei sapate in lemn, aurite

gi

incarcate cu ornamentatii romanegti.

Odoare de seams nu are. Ceeace a a vut s'a instreinat in


timpul razboiului mondial, iar restul a lost luat la muzeul din
Bucuregti,

Chiliile in numar de 20, dintre care 15 bune, aunt cladite


din piatra gi caramida, unele aunt dela Matei Basarab, altele de
data mai noun, (din 1711 gi 1800).
Mogiile manastirii dinaintea secularizadupi ri,a cum le arata

un dosar al manastirii din 1843, erau unsprezece gi anume :


mogia Ionegti-Govori jud. Valcea, Stramba sau CatanelEt jud, Dolj,
Rasletul jud. Argeg, Cernetu gi Moldovatu jud. Mehedinti, Vatra

Manastirii jud. Valcea, Stoiceni sau Valea Alba jud, Olt. Frasinetul jud. Romanatl, Clinegti jud, Romanati, Nausegti sau
Piscul Cocorului jud. Argeg, mogia Hanul dela Vel Ocna jud.
Valcea gi mogia Muntii Govorii jud. Valcea.
In prezent averea manastirii este: 200 pog, padure ; 95
pog. teren de cultura gi curtea manastirii.
Are atelier de cismarie bine organizat,
In manistire traesc 15 calugarl.
Vieata spirituals tit moral& este pilduitoare pentru lumea
din afara.
Dintre calugarii de odinioara ai Govorii amintim cativa
,

Meletie Macedoneanul, tipograful pravilei; Silvestru, candidat la


Vladicia Balgradului, dupe Ghenadie Brad ; Paisie, sub care s'a
dres Govora in timpul lut Brancoveanu si Stefan, episcop de
Ramnic.

Personalul bugetar al Manastirii Staret: ieromonah Van hit


.

40

www.dacoromanica.ro

Mara, nascut 1913, Ping Arati Neamt, numit 1940, student teologie; preot ; ieromonah Isala Lazar, nAscut 1884 corn. Blajeni,
Hunedoara numit 1939, clasele primare, (flacon: Agatodor Gladcovschl, nAscut 1916, Morozeni, Orhei, numit 1940, vase clase
de seminar ; cantarefl ; ieromonah Callnic Dineata, nascut 1886,
Saulesti, Gorj, scoala primal% numit 1940, in monahism din 1915
al dollea cantaret vacant; servitor!: lite Manolescu 1 ion Patru,
numiti 1941. In dart de salariu, ManAstirea Govora mai are in
bugetul Sta'ului 13.950 lei, cheltueli materiale $i intretinere,
pentru 5 monahi,
Manastirea Govora se afla in comuna Govora, la tlepartare
de 8 km. de gara Govora vi 18 km. de Ramnicul Valcii,

Ili

b) SCHITURI

1, Schitul Bene01.

Situat in Comuna Benesti,


judetul Valcea, la o departare de 48 km. de gara Bale,
Are numai biserica cu hramul Stint!! Voevoz! Mihail st
Gavrill", fundatie a Vornicului Barbu Ottetelipanu la 1746.
Stricata de cutremurul cel mare, din 1802, s'a refAcut de nepo.

tul ctitorului, Grigore Ottetelipanu.


Schitul este sustinut astazi de D-na Matilda Boicescu
nascuta Grigore C. Ottetelipanu, care plateste $i personalul
compus din 2 monahi : unul preot, protosinghelul Sava Dobrescu,
nAscut 1900, Vata Oit, numit 1935, hirotonit 1930, cu patru
clase secundare $i altul cantaret. Dela Stat nu are nici o subventie.

2. Schitul Bra.clul. Se afla

in satul Gurguiata,

comuna Cheia, judetul Valcea, departe de Ramnicul Valcii 25 km.

Se poate merge la el vi din Bane Olanesti, prin satul Tisa.


Biserica cu hramul Ncuterea Sf. loan Botezatorul" zidita

la anul 1784, pe locul unui Schit sub Rapa Bradului", este


ctitoria ieromonahului Sava, mentionat in actele de hotArnicie
ale mosiilor Iezeru, Bradu $i SarAcine$ti, ca vechil al Sfintei
Episcopii peste aceste mo$ii $i acelasi care a facut $i Schitul
Viezuri, astazi ruinat.
Din pisanie $i ante se vede ca a fost inzestrat cu insemnste
mosii. Azi nu mai are decal curtea de 1/4 ha, Schitul igi
duce vieata intro impresionanta sarAcie.
Are clopotnita qi o casuta cu 2 chilioare unde locue$te
staretul, protosinghelul Atanasie Nicolaescu, nAscut 1876, Cheia
._

41

www.dacoromanica.ro

1
2

.%:.

Valcea, scoala primara, hirotonit 1911, numit 1934 si cantaretul,


Toma Croitoru, n&scut 1913, Roesti Valcea, numit 1939, prac-

ticant. Un post de servitor este vacant. Alt personal, in afara


de cel bugetar, nu mai este,

3. Schitul Cornet. Pe valea Oltului, mai sus de


Cozia, la 15 km. apropiere de Brezoi, linia ferata Piatra Olt
Sibiu trece pe sub poarta unei manastiri, printr'un tune! de
45 m, Este Schitul Cornet, adevarata cetate de aparare, avand
In mijloc biserica pe care innoirile n'au atins-o prea mult, ctitoria Vel Vornicului de Craiova Mares si a sotiei sale Maria ,
Bagescu, din anul 1666, dupa cum arata pisania deasupra usii
bisericii,

Cu urerea Tata la! $t cu ajutorul Flu lui, cu sdvar;irea


Sf. Duh, rldiratu s'au aceastd Sf. M-re din familia, tntru Tdferia Cinstilului Cap at Sf. loan, dintru osleneala robului lut
Dumnezeu Mares Bdgescu Vel Vornic l sotla Sa Marla, In
ztlele lumtnatului Domn lo Radu Leon Voevod, luna August in 29,

din leat 7174. (1666)".

0 a doua pisanie pe altar spune


A:est Sf. si Dumzezeeic altar s'au Infrumuse_lat 01 zugratin precum se vede, cu toms cheltueala Dumnealul Japan
Alecsei cdpitan za Goatee, In Mete Domnulul Nostru lo Constantin Alcolae Voevod, la anul 1741".

Azi nu se vede macar innoit un chip al vechilor ctitori,


cum se pastreaza al staretului pictor din 1835,
Despre Vel Vornicul Mares II3gescu, vorbeste cronica tArii
ca la luarea baniei nu s'a dus ca ceilalti bani de mai inaintea
lui, smerit, ci cu mare pompa s'a gait cu slujitori multi din Bucuresti,.." iar cartile voevodale 11 arata in acelasi chip, infruntandu-si semet Domnul,

0 informatie a episcopului Ghenadie Enaceanu arata ca


schitul Cornet ar fi numai reparat la 1666, el avand toate caracterele epocii lui Mircea ccl Batman,
'
Dupa secularizare n'au mai fost cAlugari in schit, papa in

anul 1924, In biserica s'a servit in acest timp de dare preotii


de mir. In rasboiul mondial 1914-16, Iliad daramata turla cea
mare a bisericii, s'a reparat biserica schitului de Eforia Spitalelor civile din Bucuresti, proprietara lui.
Chiliile au fost construite de Directia C. F, R, in locul celor vechi, pe care le-au daramat pi pe locul for a facut tunelul
42

www.dacoromanica.ro

;,

,.,

',

de sub poarta schitului. Se pastreaza numai acelea ale arhondaricului, Toate cladirile schitului sunt evaluate de Eforia Spitalelor civile la suma de 1.854,700 lei.
Dupa reparatie i s'a adus personal monahal, conipus din
,
3 'persoane, Staret este Protos, Ierotei Lupus, nascut 1888,

Schitul Cornet

Vinerea- Hunedoara, hirotonit 1920, numit 1933; Cel ntdret: ieromonah, Arsenie Badea, nascut 1914, Burnena-Hunedoara, hiro-

tonit 1939, numit 1938; paraellser: monah Gherontie Pantea,


nascut 1906, Firegtilluedoara, numit 1936, in monahism din 1936.

Tot personalul este salariat de Eforia Spitalelor civile din Bucureoti. In afara de cel bugetar nu mai este altul.
.

www.dacoromanica.ro

43

"1

-Yr

Afars de curtea schitului In suprafata de 12.900 m, p. nu


poseda alt teren, Are un atelier de tamplArie, pentru nevoile
schitului,

4, Schitul Dobru.a. Este zidit in valea Dobruga


\, dela care si-a lust poate numele, din satul Dobruga comuna
ZIAtarei, jud. Valcaa, la departare de 15 km, de DrAgasani.
Inceputurile acestui schit nu sunt bine lAmurite, negasindu-se nici o inscriptie. N. lorga it crede zidit de Dobrus Mare le
Postelnic al lui Mircea Ciobanul si numit dupa el,
Se crede ci ar ft existat insa pe vremea lui Neagoe Basarab si pare, dupa felul constructiei, a fi chiar din sec. al XV-lea,
deci unul dintre cele mai vechi schituri din tarn,
Un document de pe vremea ocupatiei Olteniei de Austriaci
ne spune ca schitul Dobruga este zidit de boierli Bengesti dar
putin probabil, dept o parte din mosia si satul Dobruga era in
vechime proprietatea boerilor Bengesti, dela cari o cumpara Radul clucerul Buzescu.
DupA felul constructiei s'a spus ca schitul apartine sec, al
XV-lea, iar dupa documente se intretinea de familia jupaneset
Stanca sotia lui Radu Clucerul Buzescu, care era flea Velicai

f.

Boldeasca.

Ni s'a pastrat si actul de inchinarea Dobrusei, cu satele :


Dobruga, Fumureanii si Crivina, ca metoh al Sfintei Episcopii a
Rimnicului, din 23 sAprilie 1586, fAcuta de jupaneasa Stanca pi
sotul ei Radu Buzescu si intaritA de Mihnea Voda Turcitul.
La 1675, Dobruga a fost inchinata pentru a doua oars Episcopiei, la mina Prea Stintitului Stefan episcopul Ramnicului, de
trei familii: a Buzestilor, a boerilor din Velciu si cei din DA1ga,

cari socoteau pe Stanca, stramoasa a lor. Care dintre aceste


trei familii vor fi 13temeiat schitul, nu se poate sti,
In legitura cu iutemeierea, trebue amintita $i traditia care
o pune pe seama Brincoveanului sau Doamnei Dobra", Aceasta
ar fi zidit btserica, fiindcA scapase aci Ware, cand fusese urmarita de Turci.
Schitul ruinandu-se, episcopul Stefan incepe in 16'i5 restaurarea bisericii, dar n'a apucat s'o sfargeascli, ci s'a terminal de
episcopul Ilarion. Zugravitul bisericii se incepe la 1771 in zi'ele
episcopului Partenle si se ispraveste in zilele lui Chesanie, In

anal 1774, Acestea se constata din inscriptia deasupra u$ii


bisericii.

44
www.dacoromanica.ro

.4.

J.

Aciastdi sfanta 1;1 dumnezelascd biserica, care este cu


hramul Voveadenil Precistii b[ogoro]d[]te, s'au gdslt Wild din
temelle de rdposagl ctitorl ,,,, dar, dup[o] intamplarea vremilor,
n'au fost (Vans nurnitit ctitorl ca set o tnfrumuseteze cu zugriivilla! ; Inca 1 stricatkil fund, s'au prefdcut de prea sfintia sa
raposa [tut] Stefan episcopal Rdm[niculw] gl s'au inceput a se
zugreivi In zilele prea blagocestivii imporcitt set noastre Ecaterina a toatci Rasta ;l In zilele Sff Mill sale pdrintelut chino
chit. Parthenie episcop Ram[niculu], leat 1771, el s'au isprdvit
de zugrdvit in zilele prea sfintlei sale pcirintele episcop chirlo
chit Chesarle al Noului Severin, [-aft 1774, mesjeta] Av[gustj 5.
Inset
Malls) zugrdveala este cu toatci cheituiala smeritNlor edo]nonah[1] amid $1 a lui Dragomir ereu, fund la
ac[i]astd sfanta manestire cowmen Isala leromonah of sfanta
episcople a Ram [(denim] 1774".
Din putin mestepg ce am GOCTallillIA a3 p[a]s
(am alccituit eu robul lui), Dragomir ereu zugrfav I, pupa a Tutor liorru[a]ipE
ffratele nostruJ Ai:olcre ereu, er[o]diacon Ratan
er[o]-

d[ia]con Dumitravo, Petru ucenic

ci

cage.

In 1889 se acopere iar biserica de silent, la staruinta


preotului N. Constantinescu, Asemenea in 1926, cu stAruinta
Pr, Th. [Wage], Prin darnicia d- lui General D. Rtdulescu pi a
sotiei sale Ana, din Bucuresti, biserica a fost restaurata si lazestratA cu toate odoarele in anal 1937, ramanand numai refacerea
picturii,
.

'
In biserica se pastreazil urmatoarele chipuri ctitoriceoti
. Episcopii
Stefan, Chesarie, Damaschin gi alti ctitorl,

Chiliile vechi ale schitului, reparate in 1782 din porunca


episcopului Filaret, s'au daramat, Cele de azi aunt clAdite in
1937. Au 4 camere In care se adapostesc 3 monahi, personalul
slujitor al schitului care nu e salariat de stat. Staret este ieromonahul fraction Stanclu, nascut 1904, Militeoti Olt, hirotonit
ti

1931, numlt 1941. Schitul are ca avere numai 7 ha, teren de


culturil, dela improprietarirea din 1864. 'atilt averile ce au avut
Ora la secularizare: mooia pe care este zidit, mooia ZIAtArei
gi o vie, mopia Crivina, mopiile Mazaranii, Fumurenii, Moldove-

anul, Orleoti, oi mooia Sarbii. Schitul mai era scutit de oierit


oi dijmiirit. Astazi trAeote vieatA de Oracle,

45
,1

www.dacoromanica.ro

5, Schitul Iezerul- Se afla in nipte locuri sAlba-

tice pi foarte greu de strabatut, din comuna Cheia, judetul Val


cea, la 24 km, departare de Ramnicu Valcii, Din Cheia pang la
schit, distanta de 5 km., se merge pe poteca pe jos sau Ware,
A fost intemeiat de Mircea VodA Ciobanul pf Doamna
Chiajna, la anul 7061 (1552-3).

s.

Despre schitul Iezerul, ieromonahul Chiriac Ramniceanu istorisepte urmatoarele, auzite la 1806 din gura batranului Stefan
ieroschimonahul, staretul schitului ; Fiincica acel down de mai

sus pomenit Mircea, carele acted dotal fete pi maritand pe cea


mai mica inaintea celei marl, s'au scarbit cea mare fats pi fugind dela tatAl sau Mircea Vocla in Cara ungureasca, an luat in
,

; ptiind ca tata-sau Mircea VodA facuse aceasta manastire mare, Inzestrandu-o cu mopii

casatorie pe un ungur, Names mare pA

pi alte ce au trebuit, Inca pi un cazan cu bani pusese in zidul


manastirii Iezerul, ca pentru cand se va intampla a se strica

manastirea, gasindu-se, sA se face la loc. Apa ea necAjita fiind


pe tata -sau, a spus de acea manAstire sotului sau, acelui ungur
pAgan, cum cA tats -sau au Meat acea maaastire unde au ingropat pi bani, iar acela pornindu-se de acolo ca un tiran, vilnd
peste munti nemtepti pi sosind la acel loc pustiu, ce pArinti cAlugAri pi pe cine au gasit, i-au taiat buctiti pi manAstirea au surpat-o toata la pamant, cautand pi acei bani, pi gasindu-i, i-au
luat pi au plecat in Cara lui pi la locul lui ; deci, vAzand din
locuitori pi cine putuse scapa atunci acea primejdie mare, adunand pe acele trupuri cazute, le-au ingropat la o groapa toate
pi astupand adanc pi bine acea groapa, an fugit",

Locul unde au fost ingropate acele trupuri se chiama pi


azi Crucile Mopilor"
"
Schitul, ajungand metoh al Episcopiei Ramnicului, a fost
prefacut la 1714 de episcopul Ilarion, cum spune inscriptia
Aceastei sfcinta bisericei, unde se preiznue$te Ovedenia,
Picutu-o- au dintr'untdiu raposatul Mircea Voevod cu doamna
-

Chiajna la lest 7061 (1553) $1 prin trecerea vremilor, din necautare, s'au surpat ; iar mai pe urmi s'au prefeicut de iubitorul de
Dumnezeu chir Ilarlon, episcop, ajutand $i Anionic schimonahul,
tar scum, in zilele pcirintelui Damaschin, episcop Romnicului, s'au

zugrOvit si s'au infrumusetat de smerltul intre ieranonahi chir


Nicolae sin Nicoli of Teiu$. Meseta Mart din 9,1eat 7222 (1714)",
Din alts inscriptie dela stanga ugii bisericii, aflAm cA i s'a

46

1,4

www.dacoromanica.ro
.47

'

facut la 1881 reparatie cu cheltuiala pi osardia parintelui Nicandru monahu gi blagoslovenia episcopului Iosif.

De remarcat sunt trei icoane din tampla bisericii, pictate


in stil bizantin cu o aleas5 maestrie, din anul 1703.
Chiliile construite parte din ele odata cu biserica, din
piatra pi caramida, adapostesc 4 monahi, cari, pe large indeplinirea pravilelor calugaregti, se ocupa pi cu gradinaria, agricultura pi albinAritul.
.
Persona lul bugetar al schitului: Preot deservent, ieromonah
Vita lie Florescu, nascut 1904, corn, Orlepti, Valcea, numit 1941,
absolvent teologie are atributti de staret ; cantdret, ieromor ah
Sebastian Tanase, nAscut 1910, Gluvile, Valcea, hirotonit 1936,

numit 1940, 5 clase pirmare. In afara de personaiul bugetar,


schitul mai are 2 frati.
Din averile ce stapania odinioara : movie Plajepti pi patru
dincolo de Olt, Copaceni, Arptrl, Poenarii pi Poganul, schltul
are astazi 8 ha, pamant, 12 pog, fanete, 3 pog. ograda gi 1 pog.
gradina. Mai are pi o mica moara.
In aproplerea schitului se gAsegte in munti Pegtera sfantului Antonie" un mic paraclis, sApat in piatra de cAlugArul
ctitor al Iezerului, Antonie, care a petrecut aci 28 de ani in
schivnicie. Un ucenic al sau Duhovnicul Nicolae erei", istorisind viata lui, spune, ca Antonie ,poftind sa fie indeletnicit
singur, ca sa se poata lupta in potriva celui maestru gi egind
din manastire pi cercand prin locuri pustii gi cautand salsa de
indeletnicire, cu voia lui Dumnezeu, au gasit aceasta pesters..."

unde cu ciocanul a sapat in 3 ani, singur, biserica in piatrA.


Moaptele lui se odihnesc aci, ingropate langa uga bisericii.
/

6. Schitul Jgheaburi. Metoh al manastirii Go-

vora, langa comuna Cacova, in munti, intro pozitie pitoreascA


de toata frumusetea pi potrivitA pentru rugs gi pietate sihastrica.
Biserica schitului este agezata in imediata apropiere a unui
raulet ce perpuepte 'impede printre pietrile vaii. Pisania, care
este din 1827, nand schitul este ridicat pentru a treia oars de
localnici, educe ptirea ca schitul tuicutu-s'au den vechime, In
zilele Radului Neg'u Voevod, de lemn, hram Vovidenia Maio)
Domnulul, teat 1310 (sic)". Mai arata sa schitul den vechime
n'au fost inchinat nicaieri" pi pentru acest ct vAnt ziditorii cei

noui pun blestem de se va ridica vreun Halt a

face batichi

(embatic), Dumnezeu pe acela sa nu-I ierte".

47
www.dacoromanica.ro

s,

Ctitorli mai de seam& la a treia ridicare a schitului, dupA


o prima refacere in zilele lui Matei Basarab, aunt : Danlil Ieromonah, Timotei Ieromonah, cu nepotii for : Pavela i Gheorghe,
ce s'au savarsit la anul 1827, Mai, Elisaveta ereita, veduva, cu
fii ei Nicolae i Joan. Ioan Preotul din comuna Cheia-Valcea.
Ioana ereita cu fii lor: Gheorghe, Constantin gi Ilie.
Chiliile s'au construit din piatra oi caramida poate de Matei Basarab. Reparatii li s'au ficut in anul 1940 de catre ieromonahul Varahiil Jitaru, staretul manastirii Govora,
Schitul nu poseda alts avere cleat ce are in jurul lui, pe o
intindere de 100 m. p,
Personalul este foarte redus : ieroschimonahul Isaia Lazar
ingrijitor, nascut 1884, Blajeni-Hunedoara, hirotoLit 1929, numit
1940, detat dela Manastirea Govora, unde e in postul bugetar
de preot si un frate cantaret, monahul Augustin Dinescu, Dascut 1873, Ceptura, Prahova, numit 1940, cand a fost tuns in
monahism, Personalul nu e bugetar. Alt personal nu mai este.
-

.
,

7. Schitul Ostrov. Se afla in ostrovul Calimaneoti,


Dupa inscriptia bisericii, care e iu romaneste, a lost zidit de
Neagoe Basarab si sotia Sa Despina Doamna, care, in jalea Sa
nemarginita pentru pierderea uitimului sac flu Teodosie, vietui
mai mult timp in acest schit,

I. Aceastci sf(d)ntci besearec(d) facet -o-au Jo Neagoe V(o)i-

vod I Gospojda ego Despina, Mesita Julie 10 dna, vleat 7030 (1522 ?).

II. Intarirea celor ce ncidcijduesc spre tine intcirefte Doamne

besearica to care o ai ceistigat cu scump sangele tau.


III. Aceasta sfcintei $i Dumnezeeascd bisericti ce se chiamd
Ostrov s'au zidit de bunul credincios lo Neagoe Voevod $i, au rdmas

nezugravita, la vleat 7030 iar la dean, 7268 (1760) s'au indemnat


din Darul lui Dumnezeu de au zugrcivit-o toad biserica cu osteneala Maicei Marta monahia $i a fetelor sale Platonida (monahia)
Ioana ereita M. (esita) lunie 30.
IV. Aceasta s /Meta icoanci a Maicii Damnului fiind veche
fi feiceitoare de minuni, s'au stricat foarte rdu si s'au dres prin
indemnul Staritei Platonida $i cu boatel osdrdia $i cu cheltuiala
Dumnealui (sters) vleat 1791 Ianuarie 2 de Ion zugray.
V. Acest Slant Altar s'au zugravit cu touts cheltuiala Dumneaei Cocoana Catrina pentru ca in veci se avem pomenire
(Pomelnicul Costandin Gheorghe Catrina, vleat 7260).
VI. Pomene$te Doamne Gheorghe, Catrina Costandin. '

48
www.dacoromanica.ro

Aceste inscriptii fiind mai noi, data vechimii Schitului


ramane deschisa, mai ales a la 1731 staptinirea austriaca recunoaste schitului o scutire de vinarici, pe baza unui hrisov al lui
Radu cel Mare, din anul 7008 (1499-1500) ce va fi fost arAtat
de schit, Neagoe gi .Despina vor fi zidit biserica for pe temelii
mai vechi. S'a rezidit in 1706. Reparatie radicals i s'a facut
pi in 1927.
Odoare de seams are numai Icoana Maicii Domnului, flat-

toare de minuni, cu inscriptia aratata.


Chiliile distruse de un incendiu in noaptea de 22 spre 23
Decembrie 1939, se afla in constructie prin donatii publice.
Personalul schitului, se compune din patru vietuitori staretul Climent Mcirculescu, protosinghel stavrofor, nascut 1880,
Caineni Gorj, hirotonit 1919 pi 1928, numit 1928, pi platit dintr'un post bugetar de preot ; Pr. Nicolae Ghergu$, nascut 1910,
Budepti-Argep, hirotonit 1934, numit 1936, student teologie;
cantcireli: monah Gavriil Crciciun, nascut 1872, SAlatrucel Arges,
numit 1934 in monahism din 1907 ; ierodiacon Teoctist Argatu,

nascut 1915, Valcea Glodului, Baia, numit 1941, in monahism


din 1941. In afar& de personalul bugetar. Schitul mai are un frate.
.

8. Schitul Patrunsa. Este cel mai Tetras in

munte dar pi cel mai saran schit. Se aflA in muntele Albu (Buila),

la 7 km, departare de comuna BArbAtepti, jud, Valcea pi la 30


km. de gara Govora, Din comuna Barbategti pi pana la schit

se merge numai cu piciorul, cu anevoie, pi cAlare numai in


timpul verii, Acest schit a fost zidit la 1740 de episcopul Climent al Ramnicului, in amintirea napterii sale in acest loc,
dupa traditie
fugariti de Turci.
Ctitori mai noi sunt: postelnicul Dumitru, protopopul Pie..
trariu pi postelnicul Ion Barbatescu.
Biserica schitului s'a reparat cu ajutorul Ministerului Cultelor, in anul 1934-35, IatA noua pisanie :
Acest sfcint Schit, cu hramul Cuvioasa Parascheva, a lost
zidit la anul 1740 de P. S. Episcop Climent al Ramnicului Noul
Severin, originar din comuna Pietrari de jos- Valcea $i a functional pond in anul 1895, de cand au rdmas pustiu, tar in anul 1935,
sub Domnia M, S. Regelui Carol II-lea Consolidatorul, Ministru
al Cultelor fiind d-1 Alexandra Lepel datu $i din initiativa P. S.
Episcop Vartolomei Stcinescu al Rcimnicului Noul Severin a fost
adus S. Sa Ieromonahul Veniamin. Grigorescu, care a avut grijd
parintii gasindu -se

49

www.dacoromanica.ro

03

$i a refacut acest schit, ajuns in ruins, cu obolul locuitorilor din


comuna Bcirbate$ti, Bode?ti $i a altor binevoitori, din alte comune

$i s'au sfintit in ziva de 23 August 1936".


Chilia, o singura camera din barna de lemn, a fost construita in anul 1937. Vechile chilli au fost distruse impreuna cu
biserica, in anul 1895, de cativa oameni din comuna Barbatesti,
can au pus stapanire pe pamantul schitului si anume : 30 pogoane
in jurul schitului si 20 pog. loc in comuna Stoinesti, iar Primaria
comunei Pietrarii de jos pe 20 pog, locul numit Jilava, uncle se

face targ mare, de 3 on pe an, Astazi schitul nu are nici o


avere si se ilitretine numai din mils, Are un singur monah, ingrijitor, ieromonah Veniamin Grigorescu, nascut in 1885, Fanttsti,
Iasi, hirotonit 1931, numit 1934, Schitul nu e trecut in bugetul
Statului si nici alt personal nu mai are.

In apropierea schitului se afla un isvor cu apa cateodata


miraculoasa. In fiecare an, la Isvortil Tamaduirii, se fac aci sfin-

tirea apei, la care iau parte mai cu seams ciobanii ce sunt cu


oile in munti,

50

www.dacoromanica.ro

Judetul Gorj.
a) MANASTIRI

1, Manastirea Lainici. Pe defileul Jiului, cam


la jumatate cale dela Targu-Jiu Ia Petrosani (la 32 km,), pe malul
drept al Jiului, se afla sfanta manastire Lainici.
Biserica manastirii, cu hramul Intrarea in Biserica", praznuindu-se insa dintr'un obiceiu N isterea Maicii Domnului, este
de zid gros de carAmida. Are o turla In care stint &aerate doua
clopote. Este ziclita in locul altei biserici de lemn, facula de ca-

r
0111W

ManAstirea Lainici

lugarii cari au infiintat schitul Lainici, pela inceputul secolului


al XV-lea.
.

Ctitorii, cari s'au jertfit pentru zidirea bisericii noui si infrumusetarea ei, se pot cunoaste din pisania urmatoare :
In zilele prea luminaiului Domnului nostru Ion Gheorghe
Caragea Voevod, cu blagoslovenia prea iubitorului de Dumnezeu
Episcopului nostru Galaction fi cu oscirdia $i cheltuiala acestor
ctitori spre a for pomenire s'a faut acest schit : Calistracta monahia, dm. medelnicer Rdducan Scirdcinescu-Elencu I dm. Nicolae
Brdiloiu biu vel pitar Zoita, losif Monah Ecirccisescu : loana
prisos care au dat din moil odor schitului, dupd cum arat condica IStefan Poenaru Zenovia Monahia lordache Poenari Ruxandra .
51

www.dacoromanica.ro

Dumitru Meildeirdscu Maria I dm, paharnic Gheorghe Bengescu.


Stanca dm. dtort vestieri .5erban Magheru loana I 1817 August 1,
s'au scivdrOt cu Zugreivitul".

Biserica a fost reparata radical in anul 1935, cu ajutorul


Onor. Minister al Cultelor, Pictura in stil bizantin n'a suferit
nlci o modificare,
Odoarele vechi ale schitului, de pe care Al. Stefulescu, In

Gorjul istoric si pitoresc", a adunat cateva insemnari, au dispArut impreunA cu arhiva, in timpul rasboiului mondial din
1916-1918. Chiliile manastirii formeaza 3 corpuri de case cu
12 camere, construite din lemn in anii 1931-1938, cu ajutorul
larg al Directiunii Minelor Petrosani si al credinciosilor crestini

prin pantahuzA, Sunt locuite de 14 vietuitori; 8 monahi si 6


frail, staret hind Ieromonah Visarion Toia, caruia i se datoreste
starea Infloritoare de azi a manAstirii,
Din spusele credinciosilor din vecinatate, manastirea Lainici
a mai avut un staret vrednic, pela 1870, cu numele Irodion, sub
conducerea cAruia erau 30 de cAlugari si frati,
'1
ManAstirea poseda astazi urmatoarea avere un corp de
case cu 6 camere, mai departe de manastire, pentru inchiriat ;,
metoh langa T.-Jiu ; 17 ha, teren de culturA si fanete, cumparat
pi 100 ha, de pAdure, donate de Stat.
Vieata duhovniceasca frumoasA din manAstire face ca ea
as fie cercetatA de multi credinciosi din satele dimprejur desi
foarte depArtate, Autobuzele C.F. R. circulA zilnic, data de zilele
de lama cu zApezi marl.
Personalul bugetar al Schitului ; Stare!: protosinghel Visarion Toia, nAscut 1884, Secuieni, BacAu, hirotonit 1922, 1927,
numit 1929, scoala de cantareti ; cantareti: monah Atanase Luca,
nascut 1905, Ighel-Alba, numit 1932, in monahism din 1932;
un post de cantA.ret e vacant. In afara de salariu, Schitul mai
are in bugetul Statului 12.100 lei, cheltueli materiale si de intretinere pentru 4 monahi si un servitor. Din obste mai fac parte
2 ieromonahi, 1 ierodiacon, 2 monahi si 5 frati, din can unul
este student teolog, si 4 elevi la Seminar,
.

2, Manastirea Polovragi. Este asezatA intro

pozitie pitoreasca, la poale de munti si de pAduri de castani


domesteci, dela cheile Oltetului.
Biserica cea dintai a fost zidita de Moise Voda, pe la 1529-30.

Nu se mai vede nimic din ea, Biserica de astazi s'a ridicat din
52
www.dacoromanica.ro

temelie de jupan Danciu Paraianu, Mare Postelnic in timpul domniei lui Matei Basarab, la anul 1643. Fiind ucis la Bucuresti de

Mihnea cel Rau, biserica a rAmas netermlnata, Dupa vre o 50


de ani de parAginire, venind down Constantin Brancoveanu a
terminat-o complect, a zugrtivit-o si a inchinat-o metoh manastirii Hurezi, pela 1712, dupa ce o rascumparase (la 1693) cu 3
pungi de bani dela Sf. Mormant, unde fusese inchlnata de ctitor
la 1648, cand era capuchehaia la Constantinopol.
Pisania de deasuprausii bisericii, care este construitti din piatra gi caramida si a fost reparata radical in 1935-39, glasueste astfel:

17-

La

Biserica Manastirii Polovragi

Aceastci slate: si dumnezeiascei biserica ce intr'emsa se


preisnue$te Adormirea prea sfintei steipeinei noastre Ncisceitoarei
de Dumnezeu $i pururea fectoarei Marii, care besericci fostu-o-au

zidit din temelia el de Jupdn Danctul Pezrciianu marele Postelnic, in zilele luminatului Domn Io Matei Basarab Voevod $i

n'au apucat a o isprcivi nici a o impodobi $i o au fost inchtnat a$a negdtttei la s Panful lerusalim $1 peirintii de acolo
.

panel la o vreme o cautd, iar pe vremi inteimplelndu-se in tiara


aceasta multe intamplari $i primejdi de alte limbi streine, a$a
i-au venit acum lucru acestei sf, case de s'au peireisit de tot $i au

stat pustie ani 8, iar ceind a fost leaf 1798 (1690) deiruit-au
Dumnezeu cu sterna teirli cu domnie pe bunul cretin loan Constantin B. B. Voevod a fi domn a toatd tara romeineascei I zi-go.

53

www.dacoromanica.ro

s1

dind sfdnta Mancistire dela Hurezi pe acele vremi $i fiind nastavnec la Hurez chir loan Arhimandrit, carele vcizand deapururea
aceastci casa a$a de stricatci $1 parasite', adus-au aminte cu indemrzare $i cu multd rugaciune ccitre al sciu Domn $i marele
ctitor Ion Constantin Voevod $i iubitorul de Hristos Domnul, tocmealci a fcicut cu prea Sfintitul Patriarhul al Ierusallmului chir
Dosofteiu de au dat aceasti plrdsita cases' pe scama Marti sale
$1 Maria sa au dat in locul acestei case la sfantul Ierusalim fret
pungi de bani, cu care bani s'au fcicut odaile dela Sf. Gheorghi
den Bucure$ti. lar, de pe dorinta acestut parinte loan, ea $tigand

,4

I.

Vedere generala a Mani stirii Polovragi

aceasta parasite': casa a$a s'au indemnat $i cu de iznoavei Mate


le-au ridicat $i cu inframsetarea zugravelii o au impodobit $i
slomnul aceesta al bisericii 1 -au facut intro pomenire sa alba in
veal nesfezr$ ti $i cei ce au inceput st cel ce aiz compared $i cei
ce in urm4 au ispravit intro slava lui Dumnezeu $i intru pohvala
(lauda) Mated Sfint el Sale ql s'a Isprovit la leat 7212 (1704)
meseta (luna) Septembrle 11 zile, Andrei, Simion, Istrate Brand
Zugravi.
Biserica In forma crucii cu altar, naos, pronaos

gi

pridvor adaosa fost reparata radical In 193539, cu jertfe banegti


dela credinciogi, Prefecture, Tinut gi Corn, Monumentelor Istorice,

Pe peretele despre rAsarit se observe portretele ctitorilor:


japan Danciu Paraianu, Matei Basarab, C. Brancoveanu gi Doamna
LE,

sa Maria. Pe cel de M.-zi sunt fiii lut Brancoveanu : Constantin,


Stefan, Radu gi Matei. La M.-Noapte sunt fiii lui Danciu Para-

54
www.dacoromanica.ro

1.

ianu, jupanii: Preda, Barbu gi Petre cu jupaneasa Stanca sora

lui Danciu Paraianu, iar la Apus Mitropolitul Teodosle al Ungro-Vlahiei gi Arhimandritul loan dela Hurezi. Bolnita manastirii
este zidita intre 1736-38 cu osardia gi cheltuiala egumenului
Lavrentie,
Odoare de mare insemnatate nu mai sunt.
Biserica este inconjurata de doua corpuri de case, in piatra
gi ciramidA, din timpul domniei lui Brancoveanu, cu 12 chilli,
,

Vietuitori in manastire sunt 3 monahi, cu staretul Ieromonah


Gherasim Bica, nfiscut 1908, corn. Cacova-Ierii, Turda, hirotonit
1935, numit 1940 ; Posturi vacante : dot cantareti gi un servitor.
In manastire se mai aflA un protosinghel gi un irate, nebugetari,
Manastirea poseda 3 ha, de pamant cultivat cu pomi fruc-

tiferi gi 30 ha. de padure.


La departare de un km. de manastire, cu drum numai de
picior, pe cheile Oltetului, se afla pesters Polovragi, $i aceasta
manastire a fost ridicata in legatura cu o pegtera,
Pentru vizitatori, se adaogA ca intre Polovragi gi Targul
Jiu (54 km.) circula un autobuz.

3. Manastirea Tismana. Este a doua manestire intemeiata de calugArul sarb ,,Popa Nicodim" organizatorul
monahismului romanesc.
Pe vremea lui Vlaicu Voda, Nicodim vine in partite Mehedintului gi intemeiaza la 1362, cu sprijinul Domnului, o manastire
la Vodita, aproape de Verciorova de azi. Din biserica cu hramul
Sf, Antonie gi din chiliile ce o inconjurau n'a mai ramps decat
un morman de pietre gi moluz.
Chemat de Lazar Despotul Seibiei, Nicodim obtine recunoasterea Patriarhiei de Ipec din partea Patriarhtlui din Constantinopol. Venit iarasi in Tara Romaneasca, a cutreerat, dupe

legenda, partile despre munte cautand locul cu caderi de apa,


despre care era instiintat in chip minunat ca trebue sa cuprinda
o noun zidire biserlceasca a lui". Un ciobanel, care-si Oita
porcii prin Wart, it indreapta la el si Nicodim face aci alts
manastire, a Tismanei.
Legenda vorbegte despre biserica facuta de Nicodim sub

Vladislav, cu care se incepe pomelnicul manastirii, a era din


lemnul unui tisa".
Cu ajutorul lui Radu Voda, biserica de lemn a fost intocuita, la 1374, cu o biserica de zid, agezata sub un mare stein
5
www.dacoromanica.ro

de platra, la iumatatea caruia sfantul Nicodim i-a cioplit chilia

unde a trait, sub care se gasea o pestera prin care trece


paraul Guenisa, care, dupa ce merge pe sub manastire, se asvide in apa Tismanei, formand o frumoasa cascade de 40 m.
inaltime. Biserica este terminate de Dan, fiul lui Radu, la 1385.
Mircea Voda ispraveste ce era nesfarsit". A fost zugravita
dupa 179 de ani. Era in stilul Voditei, dar cu trei turnuri ci cu

"

'

Manastirea Tismana

mai multe abside. Desi planul este bizantin-sarbesc mecterii sunt


sari, streini de tehnica bizantina.
Inzestrata de Craiovesti,T.; Neagoe Voda. acopere Tismana
cu plumb. Radu Voda Paisie o zidi din nou, la 1542, in

forma apropiata de cea moldoveneasca, de nu mai avea nimic


care sa pont& aminti constructia primitive, doar proportiile sa
.

56
www.dacoromanica.ro

fi ramas aceleagi, A fost zugravita pentru intaia data de Nedelea, mare vornic al lui Petru VodA, la 1564. 0 inscriptie siipata in jurul ugii spune aceasta :
Prin numele Tahiti!! fl al Flulul st cu ajutorul SI,
Duh amln, Inset eu robul lul Dumnezeu to Radu Voevod am
Si. si Dumnezeesc local, adormlrea prea 'lintel
Sideline! noastre de Dumnezeu ndscdtoarea sl pururea tecioara

zldlt acest

Maria din temelle pdnd la selvdrOt,sjOnta monastlre Tismana


trecdnd spre locapd cel de rect. Deci dupd acela cu vola lui
Dumnezeu eu robul tut Dumnezeu, eu jupdn Nedelco vel vornic, fund la bunul credinclos Petru Voevod sjefnicul marled
sale, vdzdnd acest locos neJugrdvll sl cu a/utorul lui Dumnezeu
si adormirli sale mulct, prin rugdciunile sjdntului parintelul 7
nostru Mcodlm Arhtmandriful, am rdvnit cu toald anima mea
qi am zugravit, fnjrumusefat cu toatd podoaba Dumnezeulul
cell,' de sus. Ddnd rugdclune la maria Sa bun credinclos Ion
Petru Voevod Jeclorul morelui Mircea voevod ml-au dot vole
fl carte domneoscci de am sd varOf to ztlele egumenulul chin
Joan la leaf 7073 1564' .

A avut reparatii sub Matei Basarab gi Const. Brancoveanu.

In 1732 pictura a fost acoperita cu un strat de var gi pictata


din nou de Ion egumenul, cu ajutorul Stanciii Glogoveanu,
Sub Bibescu Voda, la 1855, manastirea a fost restaurata
de arhitectul S:hlatter, dandu-i o infatigare cu desavargire de osebita de ce a lost, in ce privegte mai ales chiliile jar bisericii
stricandu-i-se gi o turla din fats, Astlzi este in reparatie,

Paraclisul cu o turla este zidit din piatra pe vremea lu


Matei Basarab, la 1550. Tismana nu se reducea numai la manastirea Tismana o lavra adevarata, o colonie de calugari miguna in schiturile de pe munte ca gj la muntele Atos", Biserica
schitului din varful muntelui Cioclovina, la departare de 5 km,
de manastire, este ziclita la 1711 de serdarul Cantacuzino. $i
acestea stint in reparatie, Dela diferite autoritati, in ultimii zece
ani, s'au primit pentru aceasta urmatoarele ajutoare Onor Minister al Cultelor 175.000 lei; Tinut 100.000 lei pentru biserica
gi Ernest Urdareanu 100.000 lei pentru pictura. Primaria Craiova 20.000 lei pentru chilii ; Prefectura Dolj 10.000 lei gi 200.000
lei adunati de D-1 Stefan Stanoevici Directorul Bancii Natio-

nale din Craiova. D-1 Gh, TatArAscu 20.000 lei pentru biserica
din varful Cioclovinei,
Chiliile agezate in forma de patrulater, avand 24 camere 5

57
www.dacoromanica.ro

saloane si o trapezA, sunt zidite din piatra gi caramida la 1840.


In biserica Tismanei se vede mormantul Sfantului Nicodim,
ale carei sfinte moaste au fost ridicate in timpuri si duse la
Ipec, ramanand la Tismana un deget si o parte din vestminteletsale.
Muzeul manastirii infiiniat la 1834 poseda icoanetsfe snice,
candele gi alte obiecte vechi.

ManAstirea Tismana inainte de restaurare


-

Tismana, foarte bogata in trecut, fiind inzestrata de Domnii


nostri, de Lazar Despotul Serbiei pi chiar de Sigismund regele
Ungariei, poseda astazi 10 ha, pamant de culture 91 faneie ;
cateva gradini de legumi si zarzavaturi, imprejurul manastirii si
500 ha. padure, o moara si un ferastrau.
Odinioara, manastirea Tismana a fost un centre tr are ca

58
www.dacoromanica.ro

hl

1.

P. pt
al Car' I I
81bIlokel entr.;

Slaty! Popular

lugaresc, Dintre calugarii el au iesit multi Episcopi 5i Mitropoliti. Pe Serghie, egumenul Tismanei, Mihai Viteazul 1-a flout
episcopul Muncaciului in Maramures ; Partenie, care la 1763
aerie viata Sfantului Nicodim, ajunge episcop al Ramnicului.
Dionisie Lupu gi Neofit ejung Mitropoliti ai Ungro-Vlahiei. Vie-

tuitorli de astazi in manastire aunt 9 monahi si 5 frati.


Personalul bugetar al manastirii : Stares Arhimandrit Gil cherle Loath. nascut 1891
Poduri, Bacau, hirotonit 1911 si
1914, numit 1931 ; 2 clase de seminar ; preot deservent, ieromonah Gherasim Caravan, nascut 1908, Tg. Jiu, hirotonit 1927
si 1940, numit 1940, 5 clase primare ; diacon Josef Ganea,
nascut 1916. Vocinet, Balti, hirotonit 1939, bugetar din 1940,
student teologie ; conk" re/i, doua posturi vacante ; servitori
N. Pocrulanu si loan Istudor. In afara da salarii, manastirea
mai are in bugetul statului 53.540 lei, cheltuieli rnateriale si de
Intretinere pentru 20 monahi si 2 servitori. Din obstea manastirii mai fac parte 1 ieroschimonah, 4 monahi si 4 frail, unul
absolvent al Facultatii de teologie, unul student teolog gi altul
elev al seminarul Central" din Bucuresti.
Dar Tismana a fost si cetate de aparare, Aci s'a adapostit ar-

mata lui Aga Matei din Brancoveni, care se ridica impotriva,Grecilor,

sprijiniti de Leon Voda, si tot aci pandurii lui Tudor Vladimirescu,


AgezatA la poalele muntelui Vulcan, departare de 35
km, de Targa-Jiu, Tismana este foarte mult vizitata. Drumul se
face cu trasura gi autobuzul,

b) SCHITURI

1, Schitul Cioclovina. Este numit aga dupA


muntele Cioclovina, de deasupra manastirii Tismana, la mijlocul
caruia este asezat, pe earful lui Hind alt schit, Cioclovina de sus.
Biserica cu hramul Sf. Voevozi`, la 780 m, altitudine, este
zidita din piatra si caramida la anul 1715, Ctitorii de isnoava au
fost Nicodim si Atanasie fosti stared ai mAnastirii Tismana, de
care a depins pans la secularizare.
Inscriptia in piatra deasupra ugii spune :
Aceasta sfdntd biserica fdcutu -s'a de egomenul Nicodim of
Tismana, in zilele prey milosEvului Domn, To Stefan Cantacuzino,
luna _Tunic 15 anul 1715".
f

In pridvor se vad zugraviti Atanasie ieromonah Proin

stares si Nicodim ieromonah egumen of Tismana,

La Cioclovina de jos se vAd trecuti in pomelnic, intre

59
www.dacoromanica.ro

daruitorii mai noi, Hagi Ioanus, bisericosul negustor Craiovean,


si Tudor Vladimirescu, care au aci si un pomelnic de famine.
LAnga biserica este o case de lemn si carAmida, Jima in

1912 si locuita de personalul schitului. Personalul bugetar al


Schitului: pret deservent; ieroschimonah lacov Negref, nascut
1888 Rai lesti, Dolj, hirotonit 1920, numit 1941, are si atributii
de ingrijitor al Schitului; cdniciret, ierodiacon Augustin Hanganu,

nascut 1914, numit 1941, are 3 clase de seminar, In afar& de


personalul bugetar, mai are un monah, si un frate, ce urmeaza
cursurile seminarului sf. Nicolae din R. VAlcii.
Imprejurul schitului sunt 7 pogoane teren, cultivat cu zarzavat, pomi si fanete,

Schitul este mult vizitat in timpul verii, Se poate merge


cu marina de curse Targu-Jiu, Pestisani si Bradiceni,

2, SChitul Crasna. Schitul Crasna,

la inceput

manastirea Crasna, se of a la poalele muntelui Muncel, in satul


Crasna Uagureni, comuna Dragotesti-Gorj, pe soseaua Targu-JiuNovae!, la 30 km. de Targu-Jiu. Murmurul paraiasului Sunatoarea, ce serpueste in dreapta
schitului, freamatul codrilor ce se desfasoara spre Nord, urcandu-se spre plaiul Grosilor, in armonie cu !inept teilor si brazilor seculari ce se ridica falnici deasupra bisericil, tinand locul

paratrasnetului, dau schitului infatisarea unui cuib fericit si


minunat de pitoresc", InsAsi numele Crasna" insemneaza
frumoasa",
Este ctitoria Marelui Pitar Jupan Dumitru Filisanu, tovarosul de arme si pribegie al lui Matei Basarab, nepot al Marelui
Ban al Craiovei Dobromir si var cu Doamna Stance a lui Mihai
Viteazul, care 11 termina la 24 Septemvrie 1637. Biserica este
zidita in stilul bizantin, caracteristic sec. al XVII-lea, cu ziduri
groase si acoperita cu sindrilA. Peretii sunt decorati cu un mic
brat' si caramida si arcaturi, ce fac a se rezema pe o bogata
coloanA, ce inconjoara biserica, InlAuntru, boltile apar joase si
rezemate pe arcuri de zid puternice, pe care este asezata, prin
intermediul pendentivelor, turla octogona deasupra naosului,
Biserica a rAmas nezugravita complect,
Mai tarziu, la 1757 si 1792, alti ctitori, rude cu cel dintAi,

Clucerul Mihai Crasnaru si Doamna Sa Masa cu neamul, in


tovArasie cu Ion si Andronache Tundrea cu familiile, indemnati
de harnicul egumen Vartolomeu Hotinescu si cu binecuvantarea

60
www.dacoromanica.ro

Episcopului de Ramnic Grigore Socoteanu, au reparat biserica,


au completat picture, au facut indreptiiri la catapeteazma si au
inzestrat-o cu not mosii, precum arata cele doua pisanii pe care
le dam mai jos, La prima intrare :
,Aceastd

Wide' si dumnezelascd Bisericd s'au flout sl

s'au zidit din temella el de dumnealut japan Dumitru Fl Beam,


eel pitar, In zilele prealumlnatului rdposat Domn lo Motel Basarab Veevod, si rdmdndnd nezugravild panel scum, In zilele
mdrlel sale lo Constantin Nicolae Voevod, hind egumen la
aceastd monastire chit Vortolomet, Jeciorul rdposatului popil Jul

Ion Hotinescu of Dragoesti, ludnd blagoslovenie dela Prea


Si. Sa Pdrintele Episcopal chit Grigore, umbldnd pd la boleti

si pd la neguldtorl cu carte de mild, au zugrdvit-o dupd cum


se vede, fdcandu-se not calor! dam, jup. Radu, dum, lap. Ion
7undrea cu tal. 50, 1 popa Antonle tar au dat parlea Jul de
Moyle, leat 7265 (1757)".
,
La a doua intrare :
,Cu vrerea Pdrintelui si cu ajutorul Flulul sl cu savorsitul Sjdntulul Duh, adeverlt ad cd eu robul Jul lisus Hrislos,
jupdn Dumitru eel Pitar, cu Petard lul call 1-au dat lul Dum-

nezeu st n'am crulat avulla si am dat st am Pout aceastd


sjdntd mandstire,tn zilele Io Mate! Voevod Basarab, an 7145

(1637) to tuna Sep!emurle zile 24.


Mai sunt st alte inscriptii,
Minunata catapeteazma, giuvaer de arts decorative, si piccu nici un coltisor areas nezugravit,
tura lucrata al fresco

in tablouri de o expresivitate remarcabila, sunt dovezi de ce


era capabila priceperea gi vrednicia siramosilor nostri, lath descrierea ce o face neobositul cercetator al manastirilor gi schiturilor din judetul Gorj, Al, $tefulescu Intre naos si altarul bisericii se afla un giuvaer de catapeteasma, cap de opera a sculpturii si picturii romanesti, din veacul al XVII-lea.
0 floare uimitoare de jos pang sus, plina de maretie si de
gust, impletita cu abilitate si elegant& neintrecuta, sapatii cu o
dalta maestrita, umpluta cu iconite artistice, incinsa cu brane
de o finete admirabila si sus, sus de tot, incoronata cu o malestoes& dar dureroasa, rastignire, ce troneaza peste simpaticele
chipuri ale lui Matei Basarab si mitropolitul Stefan, neuitatul
arhipastor al Munteniei, din timpul talmacirilor cartilor depe
slavonegte in romanete. Totul este lucrat cu arta si imbelsug ire, celace face ad uiratia tuturor vizitatorilor Crasnei, Mate.

www.dacoromanica.ro

61

rialul, forma $i inscriptiunile infiltiseazi in toot] splendoarea for


viata religioasa a Romani lor din veacul ai XVII-lea, epoca prin
excelenta a cladirii manAstirilor.

Chipul dulce al lui Christ, sublimul gi divinul martir, ce


indurA de bunavoie moartea cea mai atroce pentru salvarea lu-

.:711111

EF,e:1-1

Schitul Crasna
r.

mii, exemplul fArA pereche de abnegatie pi sacrificiu ; suferintele ingrozitoare ce i se zugravesc pe fate, capul sAu plecat cu
resemnare spre dreapta ; surasul divin ce i-a rAmas pe buze,
casi cum si-ar arAta multumirea cA a murit de moartea cea mai
infamantA, rezervatA criminalilor ; corpul sAu, depus in mArime
naturals gi sfasiat de cue si de lancea centurionului, inspirit
sentimente ce incalzesc inima, faand-o capabila de actiuni ge.

62
www.dacoromanica.ro

neroase oi inalta sufletul in regiunile senine ale idealului. Nu


tii ce ss admiri mai intai : materialul ales din care e facutg, on

arta, ce se inchiaga in sculpture gi pictura acestui giuvaer national, dArnicie in adevar domneasca. SeninAtatea fetii Sfintei
Fecioare, ingereasca Sa prlvire, vesnic blanda si dulce, chipurile apostolilor si profetilor, ce transpira o liniste cereasca oi
neturburata, vadesc cu tilde sufletul ncbil gi iscusit al artistului.

Deasupra crucii Mantuitorului sta scris motivul osandirii Sale, in


limblle ebraica, greaca si latina Iisus Nazarineanul, regele Iudeilor". Mai jos, sud picioarele lui Christ, sta.' in genunchi, de
partea dreapta, Matei Voda cu coroana pe cap in mantle dom_

neasca, cu mainile rugatoare, avand inscriptia ; Io Matei Basarab Voevod". Iar de cea stanga, se af la tot in aceiasi pozitiune Mitropolitul Stefan in sacos, cu mitra pe cap si cu cmoforul pe umeri, cu inscriptia tot in slavoneste Chir Stefan,
mitropolit si arhiepiscop a toata Tara Ungro-Rcmaneasca".
Vitregia vremurilor, umezeala gi fumul n'au fost in stare
sa distruga mandra pictura, cc rasare vie pe ziduri, ramanand
.

aproape intacta.
ManAstirea Crasna, dupA un secol gi jumatate, cade la
treapta de schit, iar la 1786 figureaza in condica metoacelor

episcopiei Ramnicului, dar actul de inchinare nu se gaseste.


Duna pisanla din pronaos, depe peretele dispre Miaza
Noapte, la 1808, Dumitru Ursache, cApitan al plaiului Novaci,
insarcinat cu ingrIjirea schitului, gasindu-1 in ruins, cu multa
ridicand noui chilii pentru monahi. La 1820, cum spune inscriptia dela usa principals,
Constantin DrAgoescu a intregit reparatiile generale qi a inAdit
stalpii advonului, alterand astfel forma initial& $i pictand aceasta parte a intrArii in biserica, cu chipuri de sfinti si tablouri
cu sfarsitul lumii gi judecata viitoare.
Dela 1887, schitul Crasna devine o simple biserica, ingrijita de popa din Hotini, pans and d-1 M. Paisescu, boier din
partea locului $i cu tragere de inimA catre sfintele locaguri, face
apel catre episcopal de Ramnic Sofronie, in anul 1915, ca sa
trimita calugari la Crasna.
Astazi, prin generozitatea de nou ctitor a d. lui Gh. TAtarescu, pe cand era Prim-Ministru sl Consilier Regal, in 1936,
schitul Crasna este renascut. Biserica a fost acoperita cu sits ;
s'au desvelit peretii exteriori gi s'a spalat gi reparat pictura ;
osardie 1-a"ridicat, acoperind biserica

{11

s'a daruit not obiecte. Deasemenea randul de chilii din spre


63

www.dacoromanica.ro

Miaza Noapte a fost inlocuite cu o cladire de toata frumusetea,


pentru adapostul cuviogilor monahi. Pentru toate acestea s'a
donat opt sute mii lei.
Chiliile din spre Miaza Zi, intrerupte la mijloc de clopotnita orf aria de cele sase clopote ctitoricesti, au fost reparate dar
au Minas neschimbate, cu aceleasi pridvoare de lemn vi becturi
dela Dumitru Ursache.
Dupa condica episcopiei Ramnicului din 1786, schitul
Crasna stapania : Movie in Buzesti vi ocina in Crasna, movie in
Voinigesti, ocina in Dragotesti, movie in hotarul Scaniorii, Burile vi Isvorul, satul Deveselul, parte din satul Juplinesti, a patra parte de movie din Alimani vi mai multe vii in dealul Bobului, Avea 12 scutelnici vi scutire de toate dijmele. Averea de
acum este : 19 ha, in jurul schitului de livada cu pomi fructiferi,
gradini de zarzavat vi fanete; 123 ha. de padure.
Personalul bugetar al Schitului : Staret ieromonah Adrian
Garpcea nascut 1905, Bulboca, Orhei, numit 1933, in monahism
din 1926, absolvent scoala de cantareti ; proof deseivent, protosinghel Pantelimon Gavrilovici, nascut 1880, Tudora-Cetatea
Alba, numit 1940, in monahism din 1932, scoala primara; diacon. Veniamin Gavrilavici, nascut 1915, Tudora Cetatea Alba,
numit 1940, in monahism din 1935, absolvent teologie, cantareti
Ieromonah Gratian Rddac, nascut 1914, Scarigoara Turda, al
doilea post vacant. Servitor,G1v)orghe Beschlem, frate, nascut
1914 slobozia Soroca, numit 1940. In dell de Laded% schitul
mai are in bugetul Statului 16.445 lei, cheltueli materiale gl de
intretinere pentru vase monahi. :
Intreaga obvte numara 7 vietuitori, cart pe Tanga slujba
oficiata cu tragere de inima vi evlavie, se indeletnicesc gi cu
.

gospaclaria,
-

3. Schitul Locurile Rele. Este metoh al ma-

nastirii Lainici. Poate vi dupa pozitle ti zice Locurile rele", caci


se afla agezat la o inaltime de 400 m,, unde se merge numai cu

piciorul sau Ware, pe un drum gerpuit, de aproape 4 km.


Biserica schitului este zidita din caramida cu piatra, in
1855-58. Sant cunoscute actele privitoare la sfintire, din 1859.
Ctitorii sunt aratati in pisania bisericii : Cu alutorul Sf. Treimi
aceastci Sf. Biserica a Sf. Sclat Locurile Rele, cu patronul

Schimbarea la fate din plasa Mean jud. GorJ, au fost Mazda


din ternelle pe la anti 1855-58 de pirintll eromonahl Lupu

64

www.dacoromanica.ro
3

Slob flu st Cleopa Cartianu, cu ajutorul qi In zilele Prea SjinMaui Episcop Calinic al Ramnicului, reports' ndu, se In anul 1892
$t

cu zugraveala terminandu-se In anul 1897, In zilele Males-

teal! Sale Carol 1 Regele Roma' Wei, Majestafil Sale Regina Elisabeta Sofia Sa, Altetelor lOr : Principele Ferdinand moldenitorul
for fii:
Tronului ft! Sot Sale Principesa Maria 6/
Carol ?i Elisabeta, cu binomial ntarea $t ajutorul Prea Spate!

Sale pcirintelui Episcop at Eparhiei Ramnicului Noul Severin


D. D. Ghenadie Encicianu, s'a redeschis astdzi 1897 August 6,
de Sf. Sa Economul Stefan Nicolaescu Protolereul jud. Gor 1.
Repararea s'a Malt prin stciruinfa gt osardia eromonahului DioWale .57efdriescu, cu ajutorul D-lor Radu Cartianu, sofia sa
Constantina Cartlanu, Dined Schileru cu sopa sa Maria, Ion,
origin, Nicolae Penoiu, Scarlat Gutescu, Ion G. G. E. Horhotuna, Ion M. Horhoianu, C. Tescdu, G. G. E. Pula Curcan".
Chiliile

in numar de zece sunt parte in reconstructie,

Schitul are 3 ha, de livezi cu pomi si 4 ha. fanete. Este ajutat


in nevoile lui de manastirea Lainici, Personalul e compus din
3 monahi si un frate. Staret este cel din manastirea Lainici,
Salarii bugetare nu are. In buget insa are previtzuti 12.600 lei,
cheltueli de intretinere pentru 5 monahi,
I

4. Schitul Logreti. Se afla In Targu Logresti,


la 30 km, departare de g tra CArbunesti.
A fost zidit la anul 1769 de Ioan ieromonah Tandalescu,
care mai inainte de calugarie se numia Popa Ioan Tandalescu,
qi de Clucerul Costache Pandia, cu sotia sa coana Ilinca, fata lui
Constantin Obedeanu.
Avand rival buns numitul parinte ieromonah Joan ca sa
fang. o bisericuta de piatrA pe cureaua mosiei sfintiei Sale din
.

Tandalesti, facand pi gatirea numai cu citramida pi neingaduindu-1

fiul sau Stancul, din retina si cu cei alti mosneni" a mers gi


s'a invoit cu Costache Pandia 5i sotia sa Ilinca, cart i-au dat
patru Wei de loc in hotarul Logrestilor, uncle a carat caramida
ce avea fAcuta pi cu cheltuiala for a inaltat schitul,
Pisdnia bisericii, dace nu se va fi citit greet, este din anul
1808, rand poate a fost reparata :
Aceastd slant 1 dumnezelascci Inserted, ce se numegte 61
schitul Logrefil, din temelie s'a tnceput fi s'a 'spinier cu osteneala 61 cu toatci cheltuiala acestor ctitori, pomeni Gospodi
Costandin Pandia, d -ei cocoana Ilinca Obedeanu Sofia d-lui,
65

ru

www.dacoromanica.ro

cocoana Panda, Costandin Obedeanu, fli d-lor ; coccana Emaranda sotla d-lul Nlcolae Glatan (?) Sevastita, flea d,; Popa
Ion Tandalescu, preoteasa Hilrgova, sotla sa; Palm, Stanclu,
Marla, Ancuta, Dumitru fedora lor; si Logofatul Atexandru
Tdridri !este epitrop, la leatu 1808".
Schitul a fost inchinat metoh episcopiei Ramnicului, la 11
August 1769, de cAtre loan ieromonahu Tandalescu gi a doug
oars, la 9 Fevruarie 1785, de catre Costache Pandia. Cele doug
acte de inchinare arata gi imprejurgrile zidirii, a pot fi socctite
gi acte de fundatie,
A fost reparat in 1848, Biserica schitului a servit epos ca
filiala parohiei Logregti Birnici. S'a mai reparat in 1911 gi a
fost restaurat complect In 1939-40, de cAtre D-na Magdalena
Mihail Savoiu gi sfintit, in 17 ale lunii Noembrie 1940, de Mitropolitul Olteniei, Ramnicului gi Severinului D. D, Nifon (Cri-

veanu), and a lost redat vietii callgaresti, aducandu-se act


calugarul stares Iuvenalie Cialnfic, nascut 1908, Jora-Orhei, numit

1940, and a fost gi hirotonit, plata de Stat ca preot, indeplinind gi functia de stares, scoala primarA ; cetntetret bugetar ;
Ion R. Popescu-practicant, numit 1941, Alt personal nu mai are.
Chiliile
un corp de case cu patru camere
aunt construite tot de credincioasa gi milostiva cresting D-na Magdalena
M. Savoiu, ctitora cea noun.

Schitul a fost tnzestrat cu 5.500 m. p. pAdure de cAtre


D-1 Ion Mihail Gele,

De Logregti se vorbeste intr'un document dela Domnul


Radu Voda Mihnea, la 17 Martie 1615. Un Paisie, calugar de
act, face la 1 Iunie 1718 o vanzare de movie. Schitul acesta
dintai va fi fost de lemn si pe malul stang al Amaradiei, unde
se mai gasesc urme de chilii, cel de azi aflandu-se pe malul drept.

5, Schitul StrambA. Este asezat intre dealurile


cu Wain seculare ale comunei Stramba de Jiu, la 30 km, spre
Nord de gara Filiasi.
Inceputurile schitului, dupa pisania bisericii, se urea pang
la inceputul sec. al XVI-lea.
Cu vrerea Tatdhui, cu ajutorul Fiulul qi cu siiveir$irea
d(u)hului Slant, Amin. S'au ziditu sf(cin)tu ideas d(um)nezaesc
la leaf 7027 (1518-19) de dum(nea)lui Stoichita Raio$anu vel
Vistier i jup(a)neas(a) dum(nealui) Dochia, $i cu nepotul Darn (nea)lor .111i10$i vel loofa, i jup(a)neasa dum(nea)lui Beila$a $i

66
www.dacoromanica.ro

din i(n)tdmplarea vremilor, au reimas ne(im)podobit $i neinfrum(u)setat cu zugraveli pcirzei la leat 7301 (1793 Aug. 25) lard
acum, cu ajutorul Sf(intei) Troite, dumnealui jupdn Costandin
Mosul, vel Armos $1 cu jupanita 'ego' Patina Mead scilinte au
infrum(u)setat acest skein loca$ cu zugravel(i) i(n)leiuntru $i pe
afard precum se vede, ispreivindu-se zugrav(itu) la August 25,
i(n) zilel(e) prealuminatului dome Ion Alexandra Costandin
Mann v(oe)vod fi(i)nd episcop R(d)mnicului chiro chir Nictarie ;
care dup(a) vistierul Stoichita caste nepot Milo$i Log(o)fat; $i din
Milo$1, Stamate i brat eg(o) D(u)m(i)tra$cu $i din Durn(i)tra$cu
Barbu ; $i Barbu au Maul pe Radul ; $i Radul au Malt pe dum(nea)lui Costandin Arma$ Rdio$anul, avdnd dum(nealui) $i doi
coconi mici anume: loan i Barbu pentru a for veac(Onica pome-

fire, leat dela facerea luni(i) 7301 iar dela H(risto)s 1739,
lun(a) Aug(ust) 25,
Stoichita Raio$anu este un personagiu cunoscut in docu,

mente dela 1595 $i pana la moartea sa la 7128 (1620), Deci el


nu putea zidi biserica la 1518, chlar daca ar fi trait o suta de
ani, Se poate insa ca Schitul care exista, caci un act din 1525
II arata metoh al manastirii Govora, s se fi ruinat pi Marele
Vistiernic Stoichita Raio$anu

it

va fi inn oit pela 1603-1608, cand

Radu Voda ii face o danie. Biserica ramasa neterminata este


zugravita la 1793, de Costandin Raio$anu,
Ctitorii aunt pictati in pronaos in costume lungi,
.
Schitul ramane in parasire dela 1812, Biserica a servit ca
biserica filiala comunei Stramba din parohia Hodorasca papa la
1922 cand s'a reinfiintat schitul prin decretul Regal Nr, 281
din 5 Februarie, In 1927 biserica a lost reparata in exterior de
Comisiunea Mon. Istorice.
Chiliile vechi sunt complect ruinate, Pe temelia for se lucreaza o cladire noun cu etaje, pentru care s'au primit ajutoare
dela Ministerul Cultelor 15.000 lei ; dela Ministerul Propagandei
4941 lei; dela Tinutul Olt 7.000 lei pi cu lista de subscriptie

3850 lei. Ca locuinta are o casa de lemn facuta la intrarea


schitului de monahi Veniamin C, Pestrea pi Iuvenralie Cillbiu in

1914, Mai are o casa de zid cu 4 camere, sali $i antreu construite, cu spesele ieromonahului Veniamin C. Pestrea cu clauza de folosinta toata vieata.
0 linioara schitul stapanea cateva mo$ii, avand $i scutiri,
din care i-a rAmas 'numai vatra manastirii 6 ha. A lost inzestrat de stat cu 77 ha. pAclure 32 ha, imprejur Si 45 In corn.
67
www.dacoromanica.ro

lab

Raci ; 1/2 hi, teren de culture, daruit de Marin N. Cornescu din

Stramba, a fost vandut tot de claruitor unei nepoate a lui.


Personalul schitului este de 5 vietuitori : 3 monahi si 2
frati. Stare(: Ieromonah Veniamin C. Pestrea nil scut 1888 Straba,
Gorj, numit 1939, in ITIODarhism din 1903, claselr primare ; can.

'drat: monah Ghermano Bobind, naszut 1908, Stcfanesti Gorj,


numit 1939, in monah sm din 1934 si monahul Ntcvdtm Mesa,
nAscut 1906, Roeiti Valcea. numit 1941, in monahism 1931 ; ser-

vitor Griglre I, Dated. In bugetul statului, Schitul are 12.600


lei intretinere pentru 5 monahi.

Judetul Romanatl.
'

MANASTIRI

1. Manastireat Brancoveni. Ca mai taste


manastirile romanesti, care erau iocasuri de rugaciuni gi cetAti
de aparare si adapost, manastirea Brancoveni asezata Hinteo
coast de deal, ascunsA in fundul unei valcele" gi-a pAstrat pane
astazi indoitul aspect. Mai Inuit decat celelalte manastiri, Brancovenii evoca un loc de odihnA sufleteasca gi de meditate ,
Cu o infiltivire de cetate pe din afara, manAstirea are un aspect surfizAtor si pasnic pe dinAuntru".
Ctitorie a Voevodului de mare si glorioasA amintire Constantin Brancoveanu, a fost zidita in localul celei facute de Matei
Basarab gi el innoitorul bisericii facute de Craiovegti. Traditia
.

insa spune ca Matei Basarab a facut manastirea Brancoveni


fiindca s'ar fi spalat la un isvor de aci si s'ar fi vindecat de
leprA. Turnul dela poarta aminteste stilul lui Matei Basarab,
care se inspirase dela cel din Campu-Lung. Brancoveanu dada
proportii marete bisericutei, vechi si mici foarte" a lui Matei Voda.
0 inscriptie puss de Constantin Brancoveanu, la intrarea
bisericii, lAmureste lucrArile facute de Matei Basarab.

Infracest loc,unde acum test slant local taste, lost-au


de moil Jul Matel Bisarab voevod sl ai Predll vornic 'druid

mica blserica,. ; aceaia apol Mate! voevod, domnind o au


tugravtt la leatul dela zidirea lumii 7149 (1631-2) st ala au
Jost pOnd ce, den orandutala lui Dumnezeu, au Witt, Domn
lath (Emanate! loan Costandln Basarab voevod".
Matei Basarab gi nepotul sAu Preda numai au zugravit biserica facute, cum se spune, de Craiovesti, stapanii mosiei Bran-

68
www.dacoromanica.ro

coveni, sau, cum aratti inscriptia, de catre mosii lui, boiarii eel
bltrani den Brancoveni" si au zidit din temelie chiliile, clopotnita pi zidul inconjurator, Manastirea tnnoita de Matei Basarab

Mialstirea%Braacoveni, inaiote de restaurare.

4;

aat
Ol

"ci

O
ab,
a

0
a

n!

ea,

aC

a)

sers

11.M1

IG

s'a pastrat panA la refacerea ei totals de Const. Brancove at ,


la anul 1690.
Brancovenii conceput pe o scars mult mai mica decal
Horezul, are totusi o monumentalitate evidentg. Ideea de a se
sluji de declivitatea terenului pentru a zidi manastirea pe dons
69

www.dacoromanica.ro

caturi do terase, constitue adevArata originalitate a Brancovenilor", Biserica manastirii are hramul ,Adormirea MOM Domnatal", In ea se vad dada morminte : unul a lui Papa Postelnicu
gi Preda Vornicu gi al doilea al jupanesei Stanca, sotia lui Papa
Brancoveanu gi mama lui Const. Brancoveanu. In nartica bisericii este mormantul unui Gheorghe Mavrogen. Tot aci este o
cruce de platra in amintirea lui Popa Rada Sapca, inmormantat,
se zice, in curtea manastirii,
Biserica Bolnitei are hramul Sfintii Voevozi gi a tuturor
puterilor ceregti", Pictura i s'a pastrat mai bine decat la Biserica mare, unde nu mai este cea originala. Aci se vad chipurile
lui Matei Basarab, Constantin Brancoveanu, Domnita Maria,
Danciu, Preda Vornicul gi Papa Brancoveanu, Chiliile sunt o

cladire cu etaj, cu 18 camere, Terasa cea mai inalta a curtii

manastiaii corespunde cu etajul chiliilor, formAnd o mica gradial gi dominand biserica. Aceasta terasa era fare indoiala un
loc de meditatie gi de odihna, de unde ochiul ctitorului cuprindea toata curtea cu chiltile gi biserica', Manastirea Brancoveni
a avut mult de suferit in vremea rAsboiului din sec. al XVIII-lea,
hind ocupata de ostagi, cat gi din partea calatorilor, gasindu-se
agezata la drumul Craiovei, cum se vede din plangerea egumenulul Teodosie catre Bibescu Vocla.
Ministerul Cultelor a reparat in 1937 biserica bolnita, iar
in 1939 biserica cea mare gi le-a acoperit cu olane, Chiliile au
fost reparate de Ministerul Sanatatii, care a instalat in ele un
azil de 13/Want gi infirmi, Brancovenii, care ar Ire bui sA fie un
loc de pelerinaj al romanismului congtient, nu este decat o
morga in care cadavre vii igi perpetuiaza o existents chinuita".
(G. M. Cantacuzino, Arcade Firide gl Lespezi).
Manastirea Brancoveni a dat dintre cAlugarii sai gi episcopi:

Inochentie episcop al Ramnicului, la 1728-35, un zelos tiparitor al cartilor de slujba in limba romaneasca. Azi un calugar
nu mai slujegte in manastire pentru odihna fericitilor ctitori gi
nici se ostenegte pentru cultura romaneasca. Are numai un ingrijitor, pe ieromonahul Isidor Daminscu, nascut 1884, GladnaCarag Severin, numit 1933 in monahism din 1914. Schitul nu
are buget dela Stat, gi nici alt personal monahal,
Averea manastirii este de 3'/2 ha. pamant de cultura, daruit de Stat in 1920,
r

70
www.dacoromanica.ro

2, Manastirea. Ca lulu. AgezatA pe o pajigte,


la departare de 3 km. de comuna Caluiu gt la 15 km, de gara
Bats, priveghiaza gi se rodga in aceste locuri din timpul lui
Neagoe Basarab, In do cumentele mai vechi este numitA gi XIlulu dela Cepturoaia" sau numai Sfanta mans stire dela Cep-

on,

.111111111111 ' 1., .11

Biserica Manastirii Caluiu

turoaia", De aceea, a fost confundatit cu biserica de mir din


Cepturoala sau Ciuturoaia, azi Stirbei. ManAstirea insa are hramul Sf. Nicolae, iar biserica de mir din Cepturoaia are hramul

Cwfioasa Paraschtve. Numele de Cepturoala i s'a dat maulstirii Caluiu pentruca era mai cunoscut gi cuprindea si mogia Caluiu,

Ctitorii cei dintai, aratati in pisania slavoneasca aunt :


71

www.dacoromanica.ro

Vladul Ban gi fratil sli Dimitrie parcalab gi Bslica SpAtar, Lisa


ei n'au terminat-o,
Manastirea ramanand pustie, s'a sculat Radu Buzescu gi
cm fratii sal, Preda mare spatar gi Stroe stolnic gi au terminat-o
impreuna cu zidurile gi casele dimprejur, infrumusetand-o cu
cele trebuitoare, dandu-i mogii gi robi, la anul 1588. Pictura
bisericii s'a fAcut mai tarziu, la 1594, cand ctitorii tovarAgi de
arme ai lui ihai Viteazul, it zugravesc in naos cagi pe fratele
sau Petru Cercel,
$i aceasta manastire igi are legenda : Trecand Mihai Vi-

teazul pe aceste locuri, in timpul unui popas, calul sau r Asdravan a batut din copal parka a iegit BO. Isvorului i-a pus
numele Caluiet. Generalii lui, Buzegtii, au zidit aci o manastire,
unde i-a agezat chipul,
In zilele lui Mihnea Voevod, la anii dela Adam 7102, manastirea a fost inchinatA sfantului morrrfr
S'a prefacut impreuna cu catapeteazma, micgorandu-se
biserica, cu cheltuiala protosinghelului Kir Tarasie, egumenul
manastirii, in timpul lui Alexandru Ghica Voevod, la 1834, dupe
_
pisania din naos.
In pronaos, in stanga, este mormantul lui Preda Buzescu
iar in dreapta mormantul jupaniSei Stanca, soSia lui Radu biv
vel Armag. Mormantul lui Radu Buzescu, micgorandu-se biserica
a rAmas in afarA.
Casale dimprejurul bisericii, care formau cetatea, nu mai
exists decal ruine. Drept chilli pentru monahii vietuitori, exists
.

o cast cu 4 camera construita dupa 1834. In partea despre


Miaza-Noapte este clopotnita, pe sub care este gi intrarea, deodata cu biserica de veche, in care se mai pAstreaza un clopot
ctitoricesc. Alipit de clopotnita, in dreapta, mai este o cast*
ruinata. Manastirea posedA in Mara de valid numai 81/2 ha. de
pamant, din 12 mogii cu care fusese inzestrata de ctitorii Buzegti.
Personalul slujitor : Stares, Ieromonahul Barton Barac,
nAscut la 2904 in Ceptura Prahova, intrat in monahism la 1934

gi hirotonit la 1935, CantareS, Ieromonahul kantchie Oancea,


nascut la 1883, intrat in monahism la 1915-920 hirotonit 1929.
un post de cantaret e vacant.

72

www.dacoromanica.ro

Jud. Dolj
MANASTIRI

1. Manastirea. Bucovatul. Se afla pe' malu


sting al Jiului, in satul Mofleni, comuna Bucovat, la 4 km,
departe de Craiova,
,

Bucovatul inaiate de restaurare.

Manastirea a lost ridicata de Stefan Clucerul pi fiul sau


Parvu, in secolul al XVI-lea, sub domnia lui Alexandru Voevod,
cum se arata pi in pisania ce se pastreaza.
.

Cu urerea Tatcilut st tndernnarea Pallid i cu sdvarsirea


Sfa.ntulut Duh, amin. Rldicata-s'au acest cinstit 6i dumnezeesc

hrarn to nurnele celui dintru sprite parintelut nostru marelut


arhlereu st fciccitorulut de minim! N.colae, episcopal Mifelor dela
Ltchle, to Mete blagocesttuulut st lubitorulut de Hristos domnulut

73

www.dacoromanica.ro

nostru lo Alex video Vo food, fectorul Marcel Voivod, nepotul


Mthriet Volvod, cu toata osteneala gt cheltutala robulut lut
Dumnezeu jupan Stepan btu vel Clucer i a j Wu' sciu japan
Parma vel Clucer, .51 s'au Inceput in luna 1W Mlle 20 zlle f
s'au sivarsit in 0.1tomvrie 3 zile, leatul 7081 (1572).
Se poate ca BucovAtul, chemat mai intai Cosuna (pima la
-

ridicat pe temelia unei biserici mai vechi,


Se spune chiar ca inceputul Cosunei s'ar datora Craio-

1609), sA fi fost

vestilor, (N. Iorga) deoarece numele Parvu, al fiului Ctitorului


Stepan, ar al-Ma o legitura cu vechit gi marii Craiovesti", ceace

nu s'a documentat Inca. Stepan se inrudia cu acestia numai


prin cAsatoria ficei sale cu Radu feciorul Craiovescului Matei
din Caracal,
Manastirea BucovAtul a fost prima manAstire inchinata
dintre ctitoriile boeregti iar Mihai VodA dintre cele domnegti.
Parvu clucerul o inchina, la anul 1588, manAstirii Sf. Varlaam
dela Meteora Tesaliei,
Manastirea Bucovatul a fost arse de Carjalii la anul 1781,

dupa care o reparatie mai buns i se face abia sub egumenul


Daniel la 1813. Curand insa Jiul ii anima clopotnita gi de
teams manAstirea este pArAsita, egumenenul Hrisant Orezeanu
ridiand Bucovatul nou.
Comisia Monumentelor Istorice a refacut biserica manastirii
far fosta episcopie a Ramnicului a reinfiintat manAstirea.
Biserica manastirii Mofleni, cum i se spune azi, este a
doua biseria. importanta dupd blserica domneasca din Curtea
de Argeg. Interesant este altarul heptagonal, flancat de cele
doua absidiole rezervate diaconicului gi proscomidiei.
.
E bolta in cul-de-four iar cele doua absidiole in semicalote...

Naosul e despArtit de pronaos prin zid masiv cu o 110,


Nu este bugetara. Obstea monahalA este alcAtuita din : Stare',
ieromonah Parma Tardlungl, nascut 1911, Ladesti Valcea, in
.

monahism din 1932, hirotonit 1939, numit 1941, gcoala primara.


Canletret: schimonah Gherasim Pagila, nAscut 1870, Afumat
Dolj, numit 1914, scoala primarA,

2. ManaSitirea. Maglavit, Este

ridicata pe

locul gi in amintirea vedeniilor minunate, pe care le-a avut


ciobanul Petrache Lupu, in lunca satului Maglavit pe malul
DunAcii.

74
www.dacoromanica.ro

Petre ciobanul, slimes orfan de mic copil, gangav si surd,


saran si nebagat in seams de nimeni, Isi ducea vieata numai
langa oile satului, ce le pasta, si in lumea gandurilor sale de
curate si sanatoasa moralitate.
2 In ziva de Vineri 31 Mai din anul 1935, pentru Petrache
Lupu ciobanul se Incepe o noun vieata. Pe cand se intorcea din
eat la tarla lui, in zavoiul zis la buturugi", are o vedenie minunata, I se arata un mosneag cu barba alba $i lunge
parka la bran, cu imbracamintea alba ca zapada, formate din-

tr'un par matasos, care-i acoperea corpul pans la degetele


picioarelor si stand deasupra pamantului ca la doua palme"
Acesta ii da urmatoarea porunca: sa to duci sa spui la lume, la
pArintele, la primarie si la biserica, ca dace nu se potoleste
lumea, dace nu in sarbatorile, cleat nu se last de rele, dace
nu vin la biserica, Bast nu se pocliesc, atunci va fi prapad",
dupe care dispare urcandu-se spre cer Intr'un nour patrat.
Pentru ca Petre ciobanul nu spune nimanui de vedenia sa,
din teama de a nu fi luat in ras, in Vinerea urmittoare, 7 Iunie,
i se repeta vedenia in acelasi loc. De asemenea si Vineri 14
Iunie, cand mogul" insoteste pe cioban pang la sting, indemnandu-1 sa spund lumii tot ce-i poruncise.
De a doua zi Petrache Lupu spune preotului si lumii din
sat vedeniile gi porunca. Vestea vedeniilor atrage imediat mii
de pelerinii catre locul slant".
Se ridica o biserica de lemn, cu hramul Sfintii Apostoli",
aducandu-se calugari pentru serviciile religioase, si s'a pus
temelia altei biserici de zid. Se fac apoi urmatoarele imobile:
O cladire de zid care serveste de cancelarie comitetului
pentru ridicarea manastirilor.

Un corp de case cu 3 camere mari pentru adapostirea


bolnavilor.

_t

O cladire de zid pentru dispensar.


O case chilii pentru calugari.
Alta cladire tot pentru calugari.
O bisericut I la stand, neterminata.
Parsonalul bugetar al MOndsliril: staref vacant; pivot'
deseruentI; ieromonah Nicandru Neac.Fu, nascut 1905, 135. ltita
Dambovita, hirotonit 1938, numit 1941, in monahlsm din 1929,
curs secundar inferior are delegatie de staret ; ieromonah Gherest'', Malorescu, nascut 1877, Stanesti Muscel, numit 1940,
curs primar ; ieromonah Mortician Rddulescu, curs primar;
75

www.dacoromanica.ro

diacon, ierod, Ioanichie Popescu, nascut 1912, Leuseni, Orhei,


hirotonit 1937, numit 1931, curs primar, Contarell: monah
Timotei Bostan 'agent 1892, $iposte la$i, numit 1941; al doilea post vacant, servitor vacant.
in afarA de salarii, manastirea Maglavit mai are in bugetul
statului 25,200 lei, cheltueli de intretinere pentru 10 monahi,

3. Manastirea Plopor. Numita dupA

co-

muna Plopsor, la departare de 28 km, de Ballast' si 35 km. de


Craiova, a fost infiintatA la anul 1934.
Una dintre bisericile manastirii, cu hramul Sfinfii Imp&
rafi Constantin $i Elena", a fost ridicatA la anul 1839 de ctitorii
Constantin Plopsoreanu si sotia sa Sevastita, pe pamantul for yi
cu a for cheltuialA.
Cu timpul ruinandu-se aceasta biserica, in anul 1904, urmasii fostului ctitor, Niculae Ion si sofia sa Rada ca fiii gi ne-

potii for au ridicat din temelie alts biserica mai mare, cu aceIasi hram. Iata pisania acesteia : In timpul domniei Regelui Carol I, fiind mostenitorul tronului Printul Ferdinand, Episcop al
Reimniculut Atanasie, s'a zidit din temelie aceasta sfeinta Bise
rica, cu hramul Sfintii Impcirafi Constantin $i Elena, cu twit&
cheltuiala ctitorilor principali: Niculae Ion cu sofia sa Rada
fata for Maria si fiii ei Stan $i Constantin Nicolaescu cu sofiile
for Polina $i Elena $i Ilia Mirescu cu sofia lui Maria si o parte
din sciteni 1904".
Biserica a servit de filialA a parohiei SAlcuta, pans la 1934,
cand, dupa dorinta ctitorilor, sfantul Sinod prin ordinal Nr.
138211934 a aprobat transformarea el in manAstire sub denumirea Manastirea Plopsor".

Vechea biserica reparata a ramas ca paraclis. ManAstirea


deserveste gi trebuintele religioase ale locuitorilor comunei Plopsor,

Chiliile manastirii sunt o cladire cu 3 camera, sala, buMarie si pivnita zidita in 1935 din donatiile ctitorilor Si din
colecta cu pantahuza.
,
Ca avere poseda 18 pogoane de pAmant arabil pe care se
cultiva cereale si legume necesare personalului manastirii.
.

Manastirea Plopsor nu este trecutA in bugetul Statului,

Obstea manastirii e alcatuitA din : stare(, ieromonah Gra(ian Rcidac, nascut 1914, Scarisoara Turda, detasat din postul
de caataret dela schitul Crasna, Cantciref, Irate Alexandru Bcircci,

76
www.dacoromanica.ro

nascut 1909, Mereni Ulnae.; frate Tudor Rogoveanu, nAscut


1918, Cleanov Mehedinti,
In ol*e mai este un frate, Ilie Mirescu, unul din ctitorii
manistirii, in varsta de 85 ani, primit in 1941.
Vieata religioasa in manastire este dupa pravi16,

Jud. Mehedinti.
1,

Schitul Topolnita. Se afla in comuna Balo-

testi, la 22 km, departare de Turnu Severin, Este wrist pe un


(Iamb de deal intre ape.
Dupa traditia pastratii in vieata Sfantului Nicodim de ieromonahul Stefan, Schitul Topolnita ar fi infiintat de Sfantul
Nicodim,

Istoria cunoa0e de ctitor pe Lupu Buliga vel

capita's, la

anul 1646, ingropat i bisericA, care zideOe gi Schitul Buliga


de Tanga ['death Zugraveala bisericii o face fiul sa.0 Curia vel
paharnic la 1673,
Pisania de deasupra ugii la intrarea in biserica: Intru numele
rattail, $1 al Fiului $1 al Sfantului Duh $1 tntru tutortil $1 luagnate! $1 puterniculul Hramui Sfintel Mandstiri Proorocul loan
Preditece Vet Dni, loan Motel Voevoda. Trudindu-se $1 s'au

ostenit de o au zidito din temella ei Robul lul Dumnezeu japan Lupu Buliga, vet caption. L jupeinita Ego Stanca I. Sine
Ego Carla spdtar I. Stolca, I. Callao, Armeanca, veleatu 7154".
Pisania din biserica :
Ca band vrerea Pirintelul Ceresc $1 cu tndemnarea St.
Sale Flu $t 'cu sloar$1rea stantulul Duh, Ziditu-s'au aceastd
Si. $1 Damnezeeascd &sorted In Hramul Tderil Cinstl. Claud
Sj. loan Preditece. Din lamella s'au zidit cu cheltulala dumnealul Japan Lupu Buliga vet Aga. lar to urma dumnealui cu
ajutoru! lul Dumnezeu zugravitu-s'a $1 s'a savdr$1t paste tot
cu cheltulala flului dumnealui Jupdn Curia vet paharnic $t s'a
sells to zilele cre$11nulut Domn Gligore Ghica Voevod. Cdnd a
lost netstaunic Ierornonah Axentle I savar$11 to Meta August
9 D -orle leatu 7181'. ;
lo Arghlezi zugrav Grec.
1. Dima zugrav vlah,
Inscriptia depe mormantul lui Jupan Lupu Buliga:

Sip! aceastd plutrd zac oasele Robului lul Dumnezeu


japan Lupu Ballga vel cIpltan de a$feaptel a doua venire care
77

www.dacoromanica.ro

va slt fie a loaM lumea la tritricwita si &vault, judecafd a


lui Dumnezeu. Mulatu-s'au din aceastd lume mica, Mai 2 D-ne
veleatu 7161.
.

Tot pe aceasta piatrA se spune de bAtalia ce a avut Matei


Basarab cu Moldovenii la Finta, unde i-a bAtut pe Moldoveni.
A doua piatra pe mormantul JupiiniSei Stance este tot cu
acest conSinut de scriere precum si a treia pe mormantul ficei
for Cocona Stoichila. Toate trei aceste pietre de mormant sunt
lucrate cu molts maestrie, cu chenare de flori jur imprejur Qi
inscripSiile cu litere cirilice,
Odoare de seams: Un sf. Potir de argint din anul 1814, un
disc tot de argint din 1842, cu lingurila gt steluia,
Chiliile 2 si o bucatarie, asezate in stanga la intrare, sunt
construite din piatra, de Com. Mon. Istorice in anii 1926-27, Este
o chilie si in corpul clopotnilei, Alt corp de case din lemn pe
temelie de piatra, sunt construite de egumenul schitului Protosinghel Filip Florescu.
Averea manastirii este vatra si 5 ha, date de stat in 1934,
Vieata spirituala gi morals este conforms canoanelor si regulelor calugaresti, Obstea monahala a schitului: leramonah
Filip Florescu, nascut 1879, com. Sulci, Arles, numit 1932,
in monahism din 1905, azi pensioner Qi stares onorific, are scoalA
primara, Ceintilret : monah loanichie Manole, nAscut 1906, Viadaia, Mehedinli, numit in 1940, scoala primarA.

78
www.dacoromanica.ro

r-

r.

o 000000f,
0

cl

ORANDUIREA

VIETH

ca

MONAHALE

IN

ci

MITROPOLIA

OLTENIEI

Insemnatatea monahismului si a manastirilor in vieata


religioasa, morals, socials yi nationals a popurului nostru romanese nu putea fi trecutti cu vederea In Mitropolia Olteniei, de
catre L P, Sfintitul Mitropolit Nifon cleric smerit" pi tot deodata cetatean curagios care igi da seama de greutatile ce apasa
asupra tariff" gi vietii romanesti.
Pentru inviorarea viefii monahale din Oltenia, L P, S. Mitropolit Nifon, la o luna numai dupa venirea in fruntea Mitropoliei, convoaca in ziva de 29 Ianuarie 1940, la resedinta fcstei
episcopii in Ramnicul Valcii, pe toti staretii gi staretele ManAstirilor pi Schiturilor Olteniei pi stabileste indatoririle de buns
oranduiala pi de inflorire a vietii calugaresti, recomandand
Inviorarea pretcittl, adcinctrea rugll fi practicarea virtutilor.

Las sa vorbeasca dares de seama asupra acestei consfatuiri publicata In revista Renasterea din Ft bruai ie 1940.
Inalt Prea Sfintitul Mitropolit a convocat pe ziva de Luni
29 Ianuarie 1940, la resedinta fostei Episcopii, in R. Valcii, pe
toti Staretii gi, Staretele Manistirilor $i Schituri!or Here. Participau la consfatuire si P. C. Ic, Ionitil Popescu, revizor eparhial, P, C. Pr, Florea Mihaescu, consilier administrativ si P. C.
Pr. Al, Zamfirescu, Protoiereul judetului Valcea,

Dupa ce se cants Imparate Ceresc" de catre scbor, I. P.


S. Sa binecuvinteaza lucrarile, dupa care, luand cuvantul, spune
urmatoarele
In continuarea seriei de consfatuiri cu organele de administratie pi cunducere din Eparhie, am tinut sa am o consfatuire gi cu Cuviosiile Voastre pentru o cat mai buns oranduiala
in conducerea si inflorirea manastirilor pi schiturilor noastre, pi
ca sa aflu starea reala de acum din manastiri si schituri.
-is
.

www.dacoromanica.ro

79

De prisos sa va reamintesc importanta cove, gitoare a acestor sfinte locaguri in trecutul istoric al neamului, Dar tlu sa
accentuez ca, pentru vremurile noastre, manastirile gi schiturile
pot ft din nou sfinte locaguri de pietate gi ruga, cuiburi de vietuire cregtineasca curata, oaze de lumina duhovniceasca, loc de
reculegere, pocainta gi Indrumare sufleteasca ; precum ar putea
fi oi vatra de iubire gi fapta buns, de ajutorarea celor lipsiti,
adapost al orfanilor, scoala de pictura bisericeasca la manastirile
de calugari gi ateliere de tesut covoare la manastirile de maici etc.
Pretuticdeni insa ocupatia de capetenie a vietuitorilor gi
vietuitoarelor este ruga gi munca. Precum au indatorirea de
a pildui prin pietate gi credinta, prin iubire gi pace, prin moralitate gi reculegere sufleteasca.
Nu voiu starui prea mult asupra lipsurilor morale, ca gi
gospodaresti, din multe schituri gl manastiri, dela noi cat gi de
aiurea, gi care au facut obiectul atator articole de ziare gi bucati
literare. Dar recomand cu toata caldura gi oral) due sc cu toata
autoritatea ca s va straduiti din toate puterile de a face s se
invioreze pietatea, sa sporeasca munca, sa se adanceasca ruga gi
sa straluceasca virtutea in manastirile gi schiturile ce conduceti,
ca astfel sa pildueasca tuturor creotlnilor cari yin gi be cercetenet sau se roaga in ele, Cel dintaiu gi cel mai viu exemplu
trebue sa-1 dati Cuviogiile Voastre, Vremurile sunt aga de grele
ca toata lumea trebue sa fie la post, la datorie, nicio lipsa dela
datorie. Intru acest scop yeti avea tot sprijinul nostru moral
oi material,

Am auzit de manastiri gi schituri, la noi ca gi In alta


parte, care In loc de a fi ajutate in menirea lor, erau dimpotrivi, impledicate oi folosite In scopuri personale de Stariti qi
Chiriarhi. Noi, ca Episcop la Huoi, am inteles sk dim toata
libertatea, canonic gi legala In conducerea fi administrarea ma-

nastirilor, necerandu-se gi neprimindu-se nimic; ba mai mult,


daruindu-le sau acordandu-le Imprumuturi vremelnice din fondurile eparhiale. Aga vom face ot aici. Nicio teams de schimbarea staritilor ol a staretelor, cari tot fac datoria conotiincios.
Dar trebuie sa se feel dovada muncii, a datoriei gi a jertfel.
Cine s'a devotat vietii monahale trebue sa slujeasca Domnului
Hristos cu toata fiinta sa. Nu mai traiti pentru vieata Omanteas* ci pentru cea Cereasca.
Vom cerceta cu cel mai apropiat prilej toate manastirile
80
www.dacoromanica.ro

_I

www.dacoromanica.ro

oi schiturile din Mitropolia Oltenfei gl vom da indrumarile cuvenite la fata locului, pentru o cat mai infloritoare stare a lucrurilor, spirituals oi gospodAreascl. Trebue sA multumim inaltilor noptri dregatori pentru bunavointa Si sprijinul acordat
manastirilor
schiturilor noastre, care au fost darnic inzestrate
cu paduri ol multumitor cu terenuri agricole, Bunavointa for ne
obliga la mai multa datorie pi munca, Altfel s'ar putea sA ni se
retraga aceasta bunavointa",
.

Inalt Prea Sfintia Sa ioi exprima bucuria acestel prime


Intalniri yi dorepte tuturor sanatate pi buns sporire Intru toate
cele duhovniceotig.

Apoi Inalt Prea Sfinta Sa a cerut fiecarui staret pi stafr,,

6.

reta sA arate din infaptuirile si lipsurile respectivelor manastiri


gi schituri.
,,
Inalt Prea Sfintia Sa a dat indrumarile gi sfaturile cuvenite, hotArindu-se printre a ltele
1) Alcatuirea din timp a bugetelor pe anal viitor, cat mai
complecte pi mai reale, precum pl trimiterea in timp legal a
conturilor de gestiune,
2) Exploatarea padurilor, cu care au fost inzestrate, sA se
face in toatit corectitudinea, iar venitul a se foloseasca in scopul cu care au fost inzestrate. Vanzarea lemnelor prin licitatil,
annotate larg prin Monitorul Oficial oi diferite ziare.
Cinste desavaroita in gospodarirea bunurilor si manuirea
banilor,

3) Folosinta cat mai rationale a trenurilor agricole prin


munca agricola sistematica, prin plantatiuni de pomi, culturi de
legume, creearea de stupine, amenajare de eleoteie, crescatorle
de gandaci de matase, de pasari, etc.
;
4) Intensificarea lucrului in atelierele de tesut covoare,
broderii oi tricotaje in manastirile de maici; infiintarea de ate,' liere de scluptura in lemn oi picture bisericeasca in manastirile
de monahi,
.
5) Observarea unei curate vietuiri monahale of reintronarea
disciplines caluglreoti, starpindu-se cu total vagabondajul monahilor, dandu-se atentia cuvenita yi ImbracAmintei pi tinutei
vietultorilor, inlaturandu-se prin aceasta tristul spectacol al ca; lugarilor sdrenturooi pi ceroetori.
4
; 6) Cuv, Stareti oi Starete vor sta cei dintaiu in manastirea
-

lor, neparas ndu-o decat pentru indatoriri imperios necesare,


7) Vietuirea de obote fiind cea mai potrivita in manastiri,
82
www.dacoromanica.ro

va continua a fi observata gi mai departe, dar pentru aceasta


Cuv. Stareti fi Starete vor avea parInteasca grija feta de cei
conduit, pe care-i vor trata ca fii sau fiice pi cu care vor alaitui o adevarata familie spiritualA,
8) Este pi mai departe opritA vietuirea mirenilor in manastiri pe timpul verii sau in once limp al anului, cum se obisnuieste in atatea manastiri din Moldova, Dana totusi vine imprejurarea ca cineva sA fie gazduit o noapte, se va putea face
numai in arhondaricul manastirii, care de obicciu este la intrare,
departe de chilille vietuitorilor sau vietuitoarelor.
Se va observe cea mai mare ordine gi curatenie in Biserici,
in curtile manastirilor pi in chilii, aceasta fiind un bine in sine
pi facand pi o buna impresie asupra vizitatorilor. Tuturor vizi-

tatorilor li se va face buna primire pi li se vor da cuvenitele


%murk! asupra trecutului istoric al sfintelor loc. earl. De dorit
ar fi ca 81 se apeze la intrarea in biserici un scurt istoric tiparit sau scris de mane asupra manastirii respective.
9) Produsele manastirepti, precum stofe pentru odAjdii, mohair

pentru haine, covoare, broderii, cusaturi, sculpturi in lemn, duketart, miere, etc,, se vor desface fie prin bazarurile depe langa fiecare manastire pi schit, fie printr'un maremagazin ce se va deschide in Craiova, organizat pi condus prin Sfanta Mitropolie. Se va
asigura astfel desfacerea regulate a for gi obuna rentabilitate.
10) Se vor oficia regulat gi zilnic slujbele de dimineata

sau de sears, dupa tipicul calugaresc, rugaciunea ferind de

ispite, intarind credinta gi inlesaind virtutea,


11) Se va da loath atentla initierii gi formarii de buni cantareti gi caatarete bisericepti, buna cantare fiind Inca un prilej
de inaltare sufleteasca gi de trAire in Domnul,
12) Se va cauta a se repara gi restaura neintarziat bisericite care au nevoie de aceasta, cerandu-se in prealabil autorizatia
necesarA dela sfanta Mitropolie : sau clan& este monument istoric, dela Comisia Monumentelor Istorice, 0 buna ingrijire se
cade sA se dea pi chiliilor pl atelierelor respective.
13) Se vor asigura neapitrat imobilele manastirilor, biserici,
chilli gi ateliere, prin Consiliul Central Bisericesc, potrivit ran- ,duelilor in vigoare,
14) Se vor curAti regulat cosurile, care vor fi imediat
revizuite de zidari, ingrijinduse ca sa fie totdeauna asezate lazi
cu nisip in pod sau jos langa zid, cum pi vase de apa pentru
preintampinarea eventuala a incendiilor,
83
www.dacoromanica.ro

15) Nu se vor primi cu upurinta vietuitori in manastiri pi


schlturi, numai din dorinta de a avea sobor cat mai mare, ci
se va face o severe selectionare a lor, ca astfel sa nu se strecoare elemente cu totul nepreglitite,
16) Minastirile inzestrate cu paduri, si mai cu osebire cele
cu intinderi mai marl, al vine in ajutorul (manastirilor al schiturilor sarace, lipsite de orice venit, scutindu-le de ceraitul cu
pantahuza, De asemenea din veniturile respective se se poarte
de grije nu numai de reparatiuni pi investitiuni materiale, ci s
se foloseasca pi in cele spirituale, preum ajutorari de monahi
la studii, opere de binefacereeZetc,
17) Sfanta Mitropolie va interveni la Ministerul de Finante
pentru desplgubirea manastirilor de pierderile suferite prin legea conversiunii,
18) Se va proceda de urgenta la infiintarea pi functionarea

Comitetelor economice pentru buna gospodarie pi a consiliilor


spirituale pentru buna discipline a vietuitorilor. Aceasta in toate
minastirile pi schiturile,"
Roadele indrumarilor date de I. P. Sfintitul Mitropolit Nifon
manastirilor Olteniei se vad din starea iogrijita a tuturor claclirilor manastirilor, din vieata de ruga al munch din manastirl
cat pi din faptul ce Mitropolia Olteniei a putut trimite 15 ieromonahi in Transnistria, care iai are desorganizata vieata religioasa creating, de pe urma regimului sovietic, spre a ingriji
pi satisface nevoile spirituale ale fratilor noptri de pe acele
meleaguri, intarind credinta creptinA pe care comunismul a volt
s'o sugrume ai recaptigand bisericli local pierdut in mijlocul
populatiel Transnistriei.
.

84

=kW

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA

Rapoartele Mantistirilor ai Schiturilor (Aire Sfanta Mitropolie 1940:

N. lorga: Istoria Bisericii romaneati ai a vietei religioase


a Romani lor, vol. I si II, 1908,
Episcopal Atanasie : Istoricul Eparhiei Ramnicului, 1906.
Gh. M. Cantacuzino: Arcade, Firide si Leap ezi, 1932,
Alex, Lapedata : Monumentele noastre istorlce, 1914. ,-;
Achim, Calinic Pop $erboianu: Indrumator pentru viz'tarea
mAnAstirli Cozia, 1931.

I. Donal: Manastirile din Oltenia.


Pr. D. Cristescu : Arnota, 1937; ai Minunea dela Maglavit, 1935.
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, 1933,
Revista Renasterea Craiova, 1941,
-

.of

85

www.dacoromanica.ro

r:

ILUSTRATII
Pag.

Planul MAnAstirii Dintr'un Lemn

Minastirea Dintr'un Lemn


Manastirea Hurezi, .
.
Pridvorul chlliilor dela Hurezi
Manastirea Surpatele
.
_
.
Manastirea Jitianu
Biserica Manastlrii Arnota

8
9
12

.
v

13
19
21

.
.
.

Tamp la bisericii ManAstirii Arnota .


Biserica Manastirii Bistrita
.
Biserica Bolnitel dela Cozia .
.
Minastirea Cozia .
.
Manastirea Frasineiu
:
.
Manastirea Govora
.
.
Schitul Cornet
.
, .
..
.
Manastirea Lainici ,
.
Biserica Manastirii Polovragi .
Vedere general& a ManAstirii Polovragi
Manastirea Tismana
.

-...

24
26
29

,.

32
33
36
39
43

.
.

.
._

Manastirea Tismana, inainte de restaurare .


Schitul Crasna
.
.., .
.
Manastirea Branco veni, inainte de restaurare
Biserica Manastlrii Ciluiu
.
I
Biserica Manastirii Bucovatul, inainte de restaurare
L P. S, Mitropolit Nifon
.
.
11111111011IM

86
www.dacoromanica.ro

53
54

56
58
62

51

69
0

.
.

71

73
81

;.

CUPRINSUL
A. MAndstiri de Maici
-

Judetul Vedcea :

_,

1. Manastirea Dintr'un Lemn


2. Manastirea Hurezi
.
3. Manastirea Mamul
. 4, Manastirea SArAcinesti
5. Manastirea Surpatele

..-2

_
.

.'

....

i_
.

Pag

7
11

15
16
18

/.

Judetul Dolj :

1. Manastirea Jitianu

19

B, Mat Astir! at Schituri de Cfiluggri


Judetul Vtilcea :

a) Mailer!
1. Manastirea Arnota
2. Manastirea Bistrita
3. Manastirea Cozla
4. Manastirea Frasineiu
5. Manastirea Govora f

1!

.
.

23
27
31
35
38

b) Schituri
a

1. Schitul Benesti ,
2. Schitul Bradul ,
3. Schitul Cornet .
4. Schitul Dobrusa
5. Schitul Iezerul ,
6, Schitul Jgheaburl
7. Schitul Ostrov .
8. Schitul PAtrunsa

41
41

42
44
46
47
48
49

87
www.dacoromanica.ro

4_

Judejul Gorj
Pat

a) Mcincisfiri

1. Minastirea Lainici
2. Manastirea Polovragi
3. Minastirea Tismana

.
.

51

.,

52
55

b) Schituri
1. Schitul Cioclovina
2. Schitul Crasna ,
3, Schitul Locurile Re le

.
t

.
-.

4. Schitul Logresti .
5, Schitul Stramba .

--

. -

'

.
_

,-

Judetul Romanaft

__

Mancistiri

I, Manastirea Brancoveni
2. Manastirea Caluiu

59
60
64
65
66

- --

-,

68
71

Judetul Dolj
Milnastiri
.

1. Minastirea BucovAtul
2. Manastirea Maglavit ,
.
3, Manastirea Plopsor .
Judejul Mehedinfl

.-

.
_

Schiluri

.,

1. Schitul Topolnita
..
..
Oranduirea vietii monahale in Mitropolia Olteniei
- Bibliografia

eramm_

R. P. p.

Stew Paola( Pi CER

toter,;

NIL

73
74
76

.1.

88
www.dacoromanica.ro

.
.

77
79
85

243o.

24
.

-1

__...=

PE
Mail 0

,v

'

.....

:..
1111111k

'

.,

lit .

ao

,off

'

'

ADMINISTRATIVA

DUPA NOUA 1MPARTIRE

'

SCARA 111.': 300,000


l

10

.' _

a.

`U.

946

,.

/.. lia7 ''I It

.'.

tisg9::

'f \ i)

..va
......-w:

L--e'

i.

__-_,

,;;.h.

.....,

,
Gi
:). ----- .....

'

--: ''''

-r,
--,-

.,0

...

)0/' in k
c,

., ,_

IP
-

Site 41
if

a .,

eras

il

Afil

'

Ne

_
C....) S afar

' , Pi

maTh

0o
teP,,4

I'
.0

, t

4,

7;

1,,

go

40*,,.

N.s

1';

'N

refit
.,. 0
i

2000 - 2

"

V, e

'

:'440-

/e

1000 7 1500

I
1

- 800

00 - 4 0

./

11

. i 1 it

a,

,
.
.

DrAgAsani

BAlcesti

Pf

,,

,
, ,

Horezu
Gradi*tea

Ladeti

DrAgAsani
Balcesti
15

esti

'

St cu *
Tan'. q-V41

st/

'stn

CO

60.re,
k

:S.
,

\,. -

0v,

. 0 a5r

..,

)-o,,,,,
I
.

SO

,3

e,s-

6,

Vote
11/4

iii ,,

z:

j :14 l
No

-.

'

,:.

24

Is

\c)

t
R.,

il,'t;

Ili

/,//il/
70
1
,

;
5 '.,,,'4/
;eff/

94

111

'..0

.9

6:
is

sae:: es

d
.

,.

nulesti

ECUIES

'

Cerbglli . dr417 ' 1

,1

a'
,s,

.
I

14

Yr,j,:to

r ff

\ 'YIP

0 1\

\A
Li(

est/

et

..

i',.;/

'7 .".

Est de Greenwich

,,

N ,/

A.

f 4

I;

I;

st

1,1_

k-,._

releest/

Is'

nest/

,,

et/
.,,

ei .'/
&

''

7 ._,_

d'

,,

...=..ia.

=.. Cid

-......A2450 -

!mote nortnale
atria"
-

,halte
feta& in. construe*

Cote,

ded.,,,

blame.)

z Inkier;
1

IIld

/
,,,///; /

/74

Sonde, de petrol

0 Mine de aur
3

''

4
7

.,r

_Yule 111

merle siert

(...* haem
...-100 lima e defudet
--.-- . . Pius&

/V

.,_.-.... _I---

_..L___._'_____.-.....

%j

5-L

4 ,,-

.=. Cid
,

,-whole.

Fated
4,

/ .e..
u cer

,.

Drufturinaturale

-d.-g.

judetene,

"

iiE,-

0
efl.eac<b.
I .. j.

4 g ti ''' 40 :

#/v /

\I

30

foaufluoTst
.
.

-Re f ediniele de last'- swit suattithite


221.. psele nationale

-----.---..

POS

'I

sate

1,oa 1 --ci04 ..--

\.

s.

0 Comune urbane nTe4ediRfe


0 Comune rurale
.

'''',1

ii

a. I

..- or' 0'


a !trap

COMUNE URBANErefatfrukii

/,' i
Pell i f'd A

5;

0 MUNICH) 11

.( 1

1/

11V

1, 0
lg.,

00

ea.

LE GENDA

I /1/t y,

03,

(1

esti
,

10 r

AV*4

'.

.r

BP

okra

nes

ly

Zji,Snt e'jfeli

,,
e e It/
ng

.4.v Payne

t.

;,

J.

415'
Igip
s

UP r

vat

45

,,,, 47 1

,;,' %,

dui
-

0118

I ,r5

12 a 6V

/
7,' /(,,..,
/ ?,4,
,,,.,

,1

,oe

, o
,n

.A

:...

o"'" 1

oil

'

".

i A,
s I VI.
, v 4,

l.

'..--S'
.,,j.

(LW
1031.11

.:,

g Y ,,,l,%'

SUsaic

P d&i.i

fr.,./.4,,-

,F.ar
..

O0

'.

i.

51

4:,

.t.c 44'.?i3-''. ,

.-

.-

ene lib

lc

PP-

--%

'

.,..' op g pi
t.

El

,,- or-hire,,,,,,,,,,
,flo /",/

% /r er

I1

pa .il-

, 1% .. ,

.,..
ve44,,, ,

"
/A

'

' ,f,L
,

..

ri \\
Y
f ,0 as

, 'Lt

fll a

ii

/RuginoiSa

;via- P

' ligo

I TM

..

\
I sti

'44

sad

ell 441

1:'1:
0

A. i.

'''\

.\
us,
uenit-Plte7

TA: ' IV
,//, /''.7
, 443\
,
,
'
a ::ii-

",,,,,'

zi:NA t :.

$71

;q1.

Pi
eg'"f'61, S .,

.0 Ae/VS ( ,vi,s

Y.

It-.

a ,.4/.

,i-vw

;', a 4'1'i (A's

V/

ele

Sap/,`

.. /

1, ,4.c.

111/ 44. 111

yams :t.,;

lac

-,

1.- ,IIIP,9111YR
a.y/

6,) f'47/7;141,;/"., '

;;A: .9.

',,,,,////

.,

el

,.si
par ni
fie Main

: .0,st.

k
r

le ,

n.-

i Ai- silo Ba ,

llgel W Ilde;c1/

4.

u ''''
i)*
6
..
&lest,lel,
i7
iiN4
i
a
, ill .a ' ,0
,1
. -.
.P cop
wi, I/ef tliroteasa
: .;s'
. 1.;.
511
.
, Est,
i
t rl ig.,,,,,
_:`-' v
uf.
f'
'
Allre,1
8 teal
'''' Diane/
1 0 , ne3-7
Ct
,
.,
,.c
-oti 7 in
' aA
4, ,v

l A ';'-,Ip

I i

/ I , ,.',/

,"

A43

,a,1,4-

- I ...4..,) Wei

/I
,

i-ois

'0

adu Phi-

't

CP

!..

' fis .,

s Ili is

fq,.tpo

\
I

'

Ble mi

qitg ;5

astase, /
.

lam

,1 ?...'

Va.-

B.

\*,,, ,l

t.,..." g

,
;t

gill
;',', ' b
Sid
\ 4(in.,
i .d178,SI/ 0

;'//7 1,
"q",fi

0.60v

..,

-%_{. V

sii.

..

' cic '' 4: . a a

raga
.1"

li.1.. 1
Al 4.

II

tr,

eg-

f,

';/

V..sVa ,

: ng'li fl:
:it'd
/,
o ,
,/,

.G.

ndu

a "6 ,',E
isso
onfa
71 a

T57-',Ves i
1

tt

-rei i

__

"'"---.

erm-

Pe4C1i

/ 41
1,q
4
,.?

..,
au.1

al, ,,

:(7);,545.1/.

Fr

esti
7

.1W/

i :olci

.0

Si

easn

4 n P MI

Ii , m

1144

...-e

an t I

osu j

Inc na

1.1.x.,

,
I Mane ii '"? ''''

41

dnd

'

7.

..

a &Os

itri A

looli

1,',

- du/Till

;
'enI

I,.#4

--

,,,J,.4,-

, mos:

-,

I '

bleat' I,.

,.
.

rest
1%

, ..

',\

. tdf

.1

,:.?
c

7
VI,L

fL1

n.

V
Nar

,
a/ /-,sz_
,t
a' :peg
A

31/ ,

/ V/ 4,,

,,..

e..,_

,rejed

MO

61..2,::

y
a/
areatil
i
\
loponesti
L:-,Dal

II

1 ,o

,!P,

got

.'

am se

'

o
; so,
,

i;g 7';

G.

egb

AI

rest/

0.e

I / Roe ..,
t iks. i 1

So an 3

lie

'

:S

.:.

I,
i

'
Ur . st
)4;.0 fi ioSurpati

Ill ?

00

on.

-zsi-,

urea

t' :loci

St/ .r.

-.

'

eau 0

11 d em

..

-en

:a

'-'

43'

PS
468 0
.
Cas

rq . \

R 4',,, sti.

ne aI

dupes'

it

Horezu
Oltetu
Cerna

1-

li' re r,11 rile

II.
III.
IV.
V.
VI.

;1

,u

N
Date statistice dupa recensamantul din 1930: /.
3't
'test
azanes
Pi'
Kmp.
Suprafata jail.
PA
. rrs
Densitatea populatiei 60,4 loc. pe Kmp.
I.
Populatia probabila la 1 lanuarie 1936, dupA
ad ''' r
PiscuNg. i
Bul demografic, total 268.266
,, ire/ * r,,I thin/ Boma
Com. urbane: R.-Valcea, Calimanesti, DrA- -0
'
Cote esn
'
gasani, Ocnele-Mari i Govora, total 29.009 J
,
0
\ Ruptcel
Comune rurale (130)
.
.
. 239.257
70

I. Plana Cozia

Cuci

, '

.41

PLA*1
cu res. R.-Valcea

Mau

Be

0,Impen

..

7.

s,

.::'47.

r. :

a-

"e'

=6
7 ata1,
0 ri E II'

!*1

'. iron!

400 - 60

.,.. \

)5aAll

is e, ,

1. d

Sh

,.

80o- 1000

1 OP

es
.7

..

11

se arai

la

, :,

'0

Ta-pes 141

ec

Ursa

80

ne IT'

R bar:

,c,,, ,'St

"4///;'

,. 0 811

fi',

.\

r Sten!

46.

PI

:".

4, g

.1 .. el

''

OES

e ,1
p est 4 - rei .11 g
,
Cll.",
Pi ant , open ,.Pk ai SII
r
gefli
a .,y

,,

eith

isoo - 2000
600

'i

,0 p A t ,#,
{aii i, ,,,,A,./;A,
/
.ofi; .4 r
OP e I P , ,

lit

Pa en

a r C)
' 4 tet
,'
4.1

,.

ilii,

,'.:f.

Obutele

.1';

Pd

ogdan

.1

I
T'

20

Pa SO

...-- sti.,-,,, rA
i et't
irirli

tart.

,07

Ii.1=r1117 '

;\4. \

17U
.

't

stop

'

'4'.---

lbk

41

am

1%,

/4

d S.

''',',

',..._

,...- .,

bore,

\.ci .

.i10

1, i

reit

,' ObPIC
jest
,,

Jr

est

Ti Ti

/'

ea

'

p -A

OVe7

,t_,_,411

'4

L.I=5

i0

,./.- man

r
,

_.y.

el

ne

at.'

I/

,-

.i
\is
-,2

,-

II

3
1 .'.

t..e

4.,./

11

fit/

alai 0
.stt

..

' /seri

/it

pg

3 'ilf ill "7"

s
-'

A0
r S/ If

17/12/'4

'`'
d?

Y.

s
;

.:P'

De

6I.-J '1 Ra" ''''f(f,/


1. I
e '47v ;

11

n,

s.

.t

us lo

Y ez

\ N,
,
\

te

1 .

,,,

...

:57 A
en , /Rd ^ \ ,,
I
440 ,,g,I
0
'
0
'4:4Dunes&
f
abo e_il
v,
viLL'"441,
PV doo
Imeteu Cam,
,

oo

' umbna

lc.ti

4%
!

,4

P e

JC1

Pi/1

''

0-

I.

ote

v 17

IP

gh bu

Ta

Id
,a''

1.-d.-S

p su,1

I
3

-1

-'4 V

-tes

Ob J
tri ,

-J.

Orli

,,t

li 0 10dPd
ill.
tr it /

Ines,
:
,

1144:;/1.
RT
'-o9 - 7,/-

Lr
,

w4i

// ,

/,

y,

Tote -%'

e 41,

,
.Mf

f)
r

t-.1

J''.

a 0 Bise

..

is

---s--.2.1-

---....,

1 0 IP,

sr(

litE

re.

%70

:,

'13

Y-

, .111: /1

,ov

'1,1, Si

7,,

AP

DkuiV"
0

,,,

VA'

AP

I POI)

l
".

. 19

%% ei

ti

itk

/V/

_c
4,

iiiisk
v5

%
moo

ped. .
ei upa (ft

5-3

'/ ) /

, /
t-

,s..
.

.\

?4

/7

1 Via' t II ,e.f I d. S.

at

/4".

'''

c,

.. -.,,

n''''

4
., P a
., ,,7 sg

/4

,Ft,

ere

;3

r-----"'"'

tees

li

sti

'..\

...

IP
I

On

ee I

-ip,

.----

06

'

4;

z,

1 . i

"%.

--

,_,

a na

-4\

,.....

'i

4://

Asa

iiegare

,,,,,,

le,

,t4./(Libutta,

0?

..

.0,5
Ul 1

6)

..?7/ 9 i e ' e
i
7

ZPIll

%.

0e

se

rt

I:: / e
' ,1/,'

wi ' ../I' lik.


,,-/

t
'

1\141

'

. sor..116. -

s'

'

.!.., :';

V/

;1

.-

e,

ece bet
81

It

Pe
CI

/ace

'

,44,

Jr_____)

ita

'

-.

;00
e /Y/44

1'.4

/a OP.

4e,7
t, "/'

it

arto

'414// ,

1 /' / 4,
4, ll

-d7,0.

. ../

...

'.

gr,

peso

i''' i

Cojani

..

t .4 ^ 0

.13,

'''

Tapesti

A.,

Colo
elect' 0, ,/
B

t1

i, A/

..

11.S.1.1

,,

..il

1 . . silO

'-

,..

ai ii I

V .

t Spina ''',

,,,

..-

ye

"

'. kio e,..=-S_

,-;

4,

:t.

I POP

,/,

..,. ,

\)

45r11!

''

LP/

30'

a 817i
.

'

..,
,,.,,,
.5

..

C /::,,,,771.'

;; .

(26

St
..

o.
Prune

ir .c--

s *._

i /, ,
,

..

. .

',4,1'ac

Ob

11

, ,.0(3

4.

1-

PPI i

, ,

tY

ale ,sti

eiu

ikri

,v

pu

-.

-:

IA

4
,,--",,,,

i Se-0 ,, P

--

'4,,,./:/,;/

f r so

I'

4;,,,,,.r.r

...

...

/ 4 I i,: /,

Egi_Ponoare

0 Ca

El;

/.)

19643'

,iI

,,

,. 10 .

800

',-----

' _IT ta

4,..

-'----=-

fli,e.

4., -IA, C

,z_._

a 17-''

1 ,....i.

IN

..

1,

SI?

tstv../.....

,,...-... ''''''' '' ,,.

E,

g J

Salt:

c7

k?,'

.....(0

,..

Ilk

,, .4Lip

Ia

4,

''''''.11---------------ii-110411%.,...[..---4111.

,-9:-

,N

l'ill,1
, ,/

'

''

1898 '7.:-

0,,,\.

''''..,r,-,..:.'?.,

. . .., ii

1110

,1,7). 1

,',

I.

'..

OD

. I AP . dilpia"-- -

..

Ark e

Otte
,

A.

11-

.-----

seJ

t.

1/'

Pit, /CU a....

arc /
,

;51

ba

pa/

IF

.-

r,,,-.
./

to

,n....-- i;

, %;;;
/;

-..'..1

---------,

--

-.

.v

r,

0 -0;
sti

7 :12

1,,

es
' _gerna
A

111

.ito

..
,,-.)

..

: 4r

rso.

.I

,.

. ,,,_

/4
///,

(9

It

rune

'.

.
PC/

k,, -e

::./-1?

i.:

047

7(I`''----

V.

Ay-

,.

1769

--==--

-- .17

04;;A:i; ',\,. T
Mr

ifl Sc. j

11

.,..,..

_-z,

\.-----",

1?3,,,.Y.,oto

..

to

//'

/;:

45

--=

-.-

----,----.`\
.

.-3-e,e2 1 0 3

---..1-p:

'

,---__,_---

,,,,, .,e

1632 '--------;':

aSa

...--,,,.

-.

,-,

'.:)..

1911

t4t,i';

_ ..

.-

-eosw-.

____

--/-

_ ..,-

,..,

Aouo

47 ''.-,16

...:

'..

94.wito. a

1=2

10

-C.1..

:'

...,_
.

11, I

..- ,.., ..,


,.

--.41;,. ,/,

"1/ p

11

.a

14.1.:

7 i.'/U/

44.-

4110..

, A'

1".

i'/

jlar

i...

/ 7;

,..

------____-- _-__---1--=L_I--;--:-.E--=--__ _ ___,_--,

u.,

f4-63.aroi

\v,'

Vs

....:.., '11$'
41"#0
A.*, r ,
ar./Av//
,

&wow

t i.,:

itly,041,14---

C't!

.=4.---

0:'

____,.0Adom.

%
A.

....
**

15 krn

__

.. ........ T--,--

`-`

'''''

zk.

',P

7,

'6'..; :9L- ,i'i


.
-:,:i..

$4411'.

1,,.7k \ ''
;.,4t. /4.
,tr

/....,'

4-S'

sii

' ..

',4,/

///

,_-_,

,..=

, ...-

..---

45

Ilk

1Ile

-.4'

c,

r-,,e-

i 14

....

iiic ---N, --

on

-,

2430.
....

Reproducerea. oprith.

www.dacoromanica.ro

Institutul C artog rafie Unire a " Br aov.

Fr

13

TIPOORAFIA
SFINTEI MITROPOLII A OLTENIEI

II"

CRAIOVA

is

F.1

c.
6

'11

1'1

www.dacoromanica.ro