Sunteți pe pagina 1din 1

OIM PESTE PRPASTIE

Prpastia huie-n cerul de jos


De lacul din fund ochenat lucios.
Iar oimul din aer umbrindu-se-n unde,
Ispita l-atrage-n adnc s s-afunde.
Acum cobornd e sgeat de fum
i alta zvrlit de jos e acum,
De parc genunea l soarbe cu sete
i iari seme n azur l trimete.. .
O oimule ager din mine zburat,
Iau parte la jocul n lac rsturnat
i-n fundul genunii, spoit cu-amgire
De ceruri albastre i nemrginire,
Vd groaza din urm ce parc mi-o tiu
Prpastie neagr cu fund strveziu.
M plec peste-adncul n care-am s scapt:
Mirajul mi-arat un cer fr capt.
M zgudui ca oimul prin hul vrjma,
Dar umbra mea crete cu chip uria
i stele desprinse din nalte inuturi
De cretetul umbrei mi-anim sruturi.
Prpastia huie-n cerul de jos
i totul e groaznic i totui frumos.
Un glas mi optete: Fii om, nu te teme,
n veacul ce vine nu-i moarte, nici vreme !
i jocul prin care cobor i m-nal
Argila btrn mi-o sufl cu smal.
Dar iat c oimul, izbindu-l o clip,
Mirajul din fund, sfrmat, se deschip
i pasrea ip smulgndu-se-n salt
Din groaza strmbat pe cerul cellalt.