Sunteți pe pagina 1din 13

1

5. CONTROLUL PIESELOR CU AJUTORUL CALIBRELOR.

5.1. Principiul controlului pieselor cu ajutorul calibrelor.

La asamblarea a două piese, una de tip arbore şi una de tip alezaj, pot exista numai două
situaţii: asamblare cu joc sau asamblare cu strângere. Asamblarea cu joc se realizează atunci când
dimensiunea efectivă a arborelui, m este mai mică decât dimensiunea efectivă a alezajului, M. În
acest caz asamblarea manuală a celor două piese este posibilă fără deformarea celor două piese;
deformare elastică, prin aplicarea unor forţe exterioare, sau termică prin încălzirea alezajului –
răcirea arborelui. Pentru realizarea asamblării cu strângere este necesară deformarea celor două
piese, astfel în condiţii normale, montarea nu este posibilă.

Fig.5.1. Principiul controlului alezajelor cu ajutorul calibrelor.

Se consideră o piesă de tip alezaj, luată la întâmplare dintr-un lot de piese şi având
dimensiunea efectivă, M în câmpul de toleranţă, deci piesă “bună”, figura 5.1.
La asamblarea dintre alezajul considerat şi arborele cu dimensiunea efectivă, m1, rezultă o
asamblare cu joc pentru că m1 ≤ M. Se spune că arborele cu dimensiunea m1 “trece” prin alezajul cu
dimensiunea efectivă, M.
La asamblarea dintre alezajul considerat şi arborele cu dimensiunea efectivă, m2, rezultă o
asamblare cu strângere; m2 > M. Se spune că arborele cu dimensiunea efectivă m2 “nu trece” prin
alezajul cu dimensiunea efectivă, M.
Scriind cele două condiţii într-o singură relaţie de ordine se obţine:
m1 ≤ M < m 2 , (5.1)
care exprimă faptul că dimensiunea efectivă a alezajului este cuprinsă între limitele m1 şi m2.
Această exprimare este analoagă cu condiţia ca alezajul să aibă dimensiunea efectivă în câmpul de
toleranţă, cuprinsă între Dmin şi Dmax , deci piesă bună.
2

Concluzionând cele de mai sus se poate spune că toate alezajele din lotul considerat
sunt în câmpul de toleranţă dacă, împreună cu un arbore de diametru efectiv
m1≅ Dmin, formează asamblare cu joc (trece) şi dacă, împreună cu un arbore de diametru
efectiv m2≅ Dmax, formează asamblare cu strângere ( nu trece).
Pentru piesele alezaj rebut pot exista două situaţii, arborele cu diametrul,m1 nu trece,
dimensiunea efectivă, M este mai mică decât Dmin , rebutul este remediabil (piesa se mai poate
prelucra)şi arborele cu diametrul m2 trece, dimensiunea efectivă M este mai mare decât Dmax, rebutul
fiind definitiv (lipseşte material).
Cei doi arbori utilizaţi la controlul prin asamblare se numesc tampon; pentru m1(Dmin) –
parte trece “T” şi pentru m2 (Dmax)- parte nu trece “NT”.
Operaţiunea de verificare cu ajutorul calibrelor se numeşte de control pentru că se stabileşte
numai poziţia dimensiunii efective M faţă de limitele Dmin şi Dmax (câmpul de toleranţă), fără să se
cunoască valoarea efectivă a dimensiunii.
În mod analog se poate prezenta principiul controlului cu calibre şi pentru presele de tip
arbore. Poziţiile relative ale dimensiuni calibrelor potcoavă sunt prezentate în figura 5.2.

Fig. 5.2. Principiul controlului arborilor cu ajutorul calibrelor

Cele două piese de tip alezaj utilizate la controlul arborilor se numesc calibre potcoavă, dacă
suprafeţele active sunt plane şi paralele , sau calibre inel, dacă au suprafaţă activă de formă
cilindrică. Partea trece “T” are dimensiunea efectivă M1 în zona dmax, iar partea nu trece “NT” are
dimensiunea efectivă M2 în zona dmin.
5.2. Proiectarea calibrelor pentru piese cilindrice netede.

5.2.1. Alegerea formei calibrelor

Forma constructivă a calibrelor este determinată de faptul că se manevrează manual,


încercându-se asamblarea cu fiecare piesă controlată . Pe lângă faptul că trebuie să aibă gabarite
minime sunt necesare elemente de prindere manuală, care să favorizeze poziţionarea cât mai corectă
în raport cu piesa controlată.
Există o mare varietate de forme constructive . În STAS 2980/1-87 şi 2980/2-85 sunt
cuprinse principalele forme constructive şi clasificarea acestora în tabelul.5.1.
3

Diferite construcţii de calibre (STAS 2980/1-87 şi 2980/2-85) Tabelul 5.1.


Limite
Standardul
Indic Denumir de
clasif Schiţă de Observaţii
e măsurar
dimensiuni
e
0 1 2 3 4 5
Calibre
tampon Până la
a) - -
ştift 18
T-NT
Calibre Tamponul
tampon NU TRECE
b) cu coadă 1 …30 2981-68 poate fi
conică executat
T - NT incomplet
Calibre
tampon
cu
mânere
înşurubat
100…
c) e sau - -
300
bride de
fixare
T

Calibre
Se recomandă
plate
d) 10…250 - folosirea lor
T
numai pentru

Se recomandă
Calibre 160250 folosirea
e) vergea 3634-52 pt.piese rigide
NT 250..500 cu dimensiuni
sub 315 mm
Se recomandă
Calibre
folosirea lor
potcoavă
f) 3..180 2991-68 pentru
ştanţate
verificarea
T – NT
pieselor rigide
4

Denumir Limite
Standardul
Indic e de
clasif Schiţă de Observaţii
măsurar
dimensiuni
e
0 1 2 3 4 5

Calibre Se recomandă
potcoavă folosirea lor
g) matriţate 3..100 3507-52 pentru
(turnate) verificarea
T – NT pieselor rigide

Calibre Se recomandă
potcoavă folosirea lor
100..30
h) cu plăci 3507-52 pentru
0
aplicate verificarea
T – NT pieselor rigide

Se recomandă
folosirea lor
Calibre
pentru
i) inel 1…70 -
verificarea
T – NT
pieselor
nerigide

Cele mai utilizate sunt: calibrele tampon duble trece şi nu trece, tabelul 5.1.b şi figura 5.4 şi
calibrele potcoavă simplă trece şi nu trece, tabelul 5.1.f şi g şi figura 5.5.
5

O problemă practică foarte importantă, pentru obiectivitatea rezultatului controlului pieselor


cu ajutorul calibrelor, este legată de forţa cu care se acţionează asupra calibrului la asamblarea cu
piesa. Materialele din care se execută calibrele şi piesele controlate sunt elastice astfel că sub
acţiunea forţelor se vor deforma, modificându-şi dimensiunile. De aceea caracterul asamblării
(strângerea sau jocul) trebuiesc apreciate şi în legătură directă cu forţa necesară pentru deplasarea
relativă între calibru şi piesă.
Deoarece aprecierea acestei forţe este lăsată la latitudinea celui care efectuează operaţia de
control, rezultatul este în mare măsură dependent de experienţa şi îndemânarea controlului.
Subiectivismul controlului este destul de important în cazul utilizării calibrelor potcoavă sau furcă
(rigiditate mică, elasticitate mare) la controlul arborilor cilindrici (montarea prin deplasare
tangenţială este însoţită de efectul de pană). Calibrele pot fi uşor deformate şi permanent, de
persoane “interesate” prin aplicarea de lovituri în locuri bine alese.
Din cele prezentate mai sus rezultă destul de convingător că operaţia de control cu ajutorul
calibrelor are valoare numai pentru cel ce o execută ( se convinge dacă piesa este bună sau nu).
Pentru a convinge pe alţii controlul cu ajutorul calibrelor nu este suficient.
Standardele prevăd execuţia şi utilizarea de contracalibre pentru controlul calibrelor. Ţinând
însă cont de doza mică de subiectivism a operaţiei şi de preţul ridicat al contracalibrelor datorate
preciziei de execuţie (toleranţa calibrului este de zece ori mai mare decât a piesei controlate, iar a
contracalibrului încă de zece ori mai mică decât a calibrului), proiectarea şi utilizarea
contracalibrelor este oportună numai în cazul unei serioase fundamentări tehnice şi economice .

5.2.2. Stabilirea poziţiei şi mărimii toleranţelor de execuţie ale calibrelor pentru piese
cilindrice.

Poziţia aproximativă a câmpurilor de toleranţă ale calibrelor în raport cu câmpul de toleranţă


al piesei controlate reiese din prezentarea principiului controlului pieselor cu ajutorul calibrelor .
Poziţiile exacte şi mărimile câmpurilor de toleranţă ale calibrelor trebuie să ţină seama de
următoarele:
- în timpul utilizării, calibrelor “parte trece” se uzează, astfel încât dimensiunile de
execuţie (“nou”) vor prezenta o rezervă de uzură, în sensul adaosului de material pe
calibru;
- trebuie prevăzută o dimensiune limită de uzură, la care calibrul se va scoate din uz;
- pentru a putea fi executate, dimensiunile calibrelor trebuiesc limitate prin câmpuri de
toleranţă proprii;
- pentru piese cu dimensiuni mari (peste 180 mm) trebuiesc facilitate condiţiile de
asamblare a piesei cu partea “nu trece” , în sensul deplasării (modificării poziţiei)
câmpului calibrului înspre interiorul câmpului de toleranţă al piesei. În acest fel se
asigură că nu se elimină şi piese bune din cauza unei poziţionări relative incorecte.

5.2.2.1. Toleranţele calibrelor raportate la toleranţa piesei (metoda generală)

Poziţiile şi mărimile câmpurilor de toleranţe ale calibrelor sunt reprezentate în figura 5.3. şi
sunt conforme cu prevederile din STAS 8222-68.
Relaţiile de calcul pentru dimensiunile fiecărei calibru pot fi deduse din diagramele
toleranţelor (fig. 5.3.) , după cum urmează:
- Calibre pentru alezaje (tampon) cu dimensiuni până la 180 mm.
6

H H
d Tnou = ( Dmin + z ) ± = ( N + EI + z ) ±
2 2
d Tuzat = Dmin − y = N + EI − y (5.2.)
H H
d NT = Dmax ± = ( N + ES ) ±
2 2

- Calibre pentru alezaje (tampon) cu dimensiuni peste 180 mm.

H H
d Tnou = ( Dmin + z ) ± = ( N + EI + z ) ±
2 2
d Tuzat = Dmin − y + α = N + EI − y + α (5.3.)
H H
d NT = ( Dmax −α) ± = ( N + ES − α ) ±
2 2

- Calibre pentru arbori (potcoavă sau inel) cu dimensiuni până la 180 mm.

H1 H
DTnou = ( d max − z1 ) ± = ( N + es − z1 ) ± 1
2 2
DTuzat = d max + y1 = N + es + y1 (5.4.)
H1 H
D NT = d min ± = ( N + ei ) ± 1
2 2
7

Fig.5.3. Diagramele toleranţelor de execuţie şi limitele de uzură


ale calibrelor (STAS 8222-68).

- Calibre pentru arbori cu dimensiuni peste 180 mm.


H H
DTnou = ( d max − z1 ) ± 1 = ( N + es − z1 ) ± 1
2 2
DTuzat = d max + y1 − α1 = N + es + y1 − α1 (5.5.)
H H
D NT = (d min + α1 ) ± 1 = ( N + ei + α1 ) ± 1
2 2
8

Toleranţele H, H1 şi Hs aferente calibrelor sunt dependente de toleranţele fundamentale ale


pieselor controlate. Aceste corespondenţe sunt prezentate în tabelul 5.2.

Precizia de execuţie dimensională şi geometrică a calibrelor(STAS 8222 – 68 tabelul 2) Tabelul 5.2


Toleranţe fundamentale ale piesei
IT6 IT7 IT8 … IT11 şi IT13…IT16
IT10 IT12
Toleranţe de execuţie ale calibrelor

geometricăla forma

geometricăla forma
siunila dimen

siunila dimen

siunila dimen
geometricăla forma

geometricăla forma

geometricăla forma
siunila dimen

siunila dimen
Tipul calibrului

Calibre tampon
cilindrice (complete
H IT2 IT1 IT3 IT2 IT3 IT2 IT5 IT4 IT7 IT5
sau incomplete).
Calibre plate
Calibre tampon
sferice H
IT2 IT1 IT2 IT1 IT2 IT1 IT4 IT3 IT6 IT5
Calibre vergea cu s
capete sferice
Calibre inel
cilindrice H
IT3 IT2 IT3 IT2 IT4 IT3 IT5 IT4 IT7 IT5
Calibre potcoavă 1
Calibre furcă

Mărimea şi poziţia toleranţelor de execuţie la dimensiunile calibrelor şi limita de uzură maximă în


raport cu dimensiunile limită ale piesei se aleg din tabelul 5.3.

5.2.2.2. Toleranţele calibrelor raportate la linia zero (Metoda simplificată)

Analizând relaţiile de calcul pentru dimensiunile calibrelor şi diagramele din figura 5.3. , se
constată că dimensiunile calibrelor dj pot fi exprimate faţă de dimensiunea nominală, N a piesei:
H
d j = (N + L j ) ± , (5.6.)
2
în care Lj este abaterea dimensiunii calibrului faţă de dimensiunea nominală a piesei. Valorile Lj
cuprind abaterile superioare sau inferioare ale piesei, deci vor fi dependente de: caracterul de
ajustaj, treapta de toleranţă şi intervalul de dimensiuni al piesei controlate. Tabelele cu valori pentru
Lj sunt excesiv de voluminoase şi nici nu cuprind decât o selecţie din combinaţiile admise de
Sistemul ISO de toleranţe şi ajustaje. Este clar că pentru piesele a căror caractere de ajustaje sunt
date valori Lj, calculul dimensiunilor calibrelor este mai simplu.
În STAS 8221-68 sunt prezentate câmpurile de toleranţă de execuţie şi limitele de uzură ale
calibrelor netede fixe pentru controlul ajustajelor din seria ajustajelor preferenţiale.
În STAS 8223-68 sunt prezentate valorile Lj şi toleranţele de execuţie ale calibrelor şi
contracalibrelor netede fixe pentru controlul arborilor din seria ajustajelor preferenţiale.
9

Poziţia toleranţelor de execuţie la dimensiunile calibrelor şi limita de uzură maximă în raport cu dimensiunile limită ale piesei.
(STAS 822-68 tabelul 3) Tabelul 5.3.
Toleranţe fundametale Precizia piesei
folosite pt. calculul
Dimensiunea toleranţelor de execuţie la
nominală a dimens. calibrelor (H, Hs, 6 7 8 9
piesei D, mm Hp, H1)
IT1 IT2 IT3 IT4 IT5 IT6 IT7 Z Y Y' α z1 y1
y'1 z y y' α z y y' α z y y' α
α 1 z1 y1 y'1 α 1 z1 y1 y'1 α 1 z1 y1 y'1 α 1
până la 3 1 1 2 3 4 6 10 1 1 - - 1.5 1.5 - 1.5 1.5 - - 2 3 - - 5 0 - -
peste 3
până la 6 1 2 3 4 5 8 12 1.5 1 - - 2 1.5 - 2 1.5 - - 3 3 - - 6 0 - -
peste 6
până la 10 1 2 3 4 6 9 15 1.5 1 - - 2 1.5 - 2 1.5 - - 3 3 - - 7 0 - -
peste 10
până la 18 1 2 3 5 8 11 18 2 2 - - 2.5 2 - 2.5 2 - - 4 4 - - 8 0 - -
peste 18
până la 30 2 3 4 6 9 13 21 2 2 - - 3 3 - 3 3 - - 5 4 - - 9 0 - -
peste 30
până la 50 2 3 4 7 11 16 25 2.5 2 - - 3.5 3 - 3.5 3 - - 6 5 - - 11 0 - -
peste 50
până la 80 2 3 5 8 13 19 30 2.5 2 - - 4 3 - 4 3 - - 7 5 - - 13 0 - -
peste 80
până la 120 3 4 6 10 15 22 35 3 3 - - 5 4 - 5 4 - - 8 6 - - 15 0 - -
peste 120
până la 180 4 5 8 12 18 25 40 4 3 - - 6 4 - 6 4 - - 9 6 - - 18 0 - -
peste 180
până la 250 5 7 10 14 20 29 46 5 4 2 2 7 5 3 7 6 3 3 12 7 3 3 21 0 4 4
peste 250
până la 315 6 8 12 16 23 32 52 6 5 2 3 8 6 2 8 7 3 4 14 9 3 6 24 0 6 6
peste 315
până la 400 7 9 13 18 25 36 57 7 6 2 4 10 6 2 10 8 2 6 16 9 2 7 28 0 7 7
10

peste 400
până la 500 8 10 15 20 27 40 63 8 7 2 5 11 7 2 11 9 2 7 18 11 2 9 32 0 9 9

Poziţia toleranţelor de execuţie la dimensiunile calibrelor şi limita de uzură maximă în raport cu dimensiunile limită ale piesei Tabelul 5.3 (continuare)

Dimensiu-nea Precizia piesei


nominală a
piesei D, mm 10 11 12 13 14 15 16
z y y' α z y y' α z y y' α z y y' α z y y' α z y y' α z y y' α
z1 y1 y'1 α 1 z1 y1 y'1 α 1 z1 y1 y'1 α 1 z1 y1 y'1 α 1 z1 y1 y'1 α 1 z1 y1 y'1 α 1 z1 y1 y'1 α 1

până la 3 5 0 - - 10 0 - - 10 0 - - 20 0 - - 20 0 - - 40 0 - - 40 0 - -
peste 3 până
la 6 6 0 - - 12 0 - - 12 0 - - 24 0 - - 24 0 - - 48 0 - - 48 0 - -
peste 6 până
la 10 7 0 - - 14 0 - - 14 0 - - 28 0 - - 28 0 - - 56 0 - - 56 0 - -
peste 10 până
la 18 8 0 - - 16 0 - - 16 0 - - 32 0 - - 32 0 - - 64 0 - - 64 0 - -
peste 18 până
la 30 9 0 - - 19 0 - - 19 0 - - 36 0 - - 36 0 - - 72 0 - - 72 0 - -
peste 30 până
la 50 11 0 - - 22 0 - - 22 0 - - 42 0 - - 42 0 - - 80 0 - - 80 0 - -
peste 50 până
la 80 13 0 - - 25 0 - - 25 0 - - 48 0 - - 48 0 - - 90 0 - - 90 0 - -
peste 80 până
la 120 15 0 - - 28 0 - - 28 0 - - 54 0 - - 54 0 - - 100 0 - - 100 0 - -
peste 120
până la 180 18 0 - - 32 0 - - 32 0 - - 60 0 - - 60 0 - - 110 0 - - 110 0 - -
peste 180
până la 250 24 0 7 7 40 0 10 10 45 0 15 15 80 0 25 25 100 0 45 45 170 0 70 70 210 0 110 110
peste 250
până la 315 27 0 9 9 45 0 15 15 50 0 20 20 90 0 35 35 110 0 55 55 190 0 90 90 240 0 140 140
peste 315
până la 400 32 0 11 11 50 0 15 15 65 0 30 30 100 0 45 45 125 0 70 70 210 0 110 110 280 0 180 180
peste 400
până la 500 37 0 14 14 55 0 20 20 70 0 35 35 110 0 55 55 145 0 90 90 240 0 140 140 320 0 220 220
11

5.2.3.Problemă rezolvată.

Problema nr.5. Să se proiecteze calibrele pentru controlul pieselor ce formează ajustajul


H8
cilindric φ 42 g 7 .
Etapa 1. Stabilirea limitelor câmpurilor de toleranţă pentru cele două piese ce formează
ajustajul :
- pentru alezaj: EI = 0, ES = +TD ; TD = 39
φ 42+0,039 cu Dmax = 42,039 şi Dmin = 42
- pentru arbore: es = -9; ei = es – Td ; Td = 25
−0 , 009
φ 42 −0, 034 cu dmax = 41,991 şi dmin = 41,966

Etapa 2. Alegerea tipului constructiv de calibru


- pentru alezaj – calibru tampon dublu trece şi nu trece (tab. 5.1, b)
- pentru arbore – calibru potcoavă simplu trece şi nu trece ( tab. 5.1, f)

Etapa 3. Calculul dimensiunilor calibrelor


Metoda generală
- pentru alezaj se alege diagrama din figura 5.3 pentru calibru tampon cu dimensiuni până
la 180 mm şi relaţiile de calcul (5.2).

Din tabelul 5.2. se găseşte pentru calibrul tampon cilindric toleranţa IT 3 la diemensiune şi
IT 2 la forma geometrică în coloanele pentru toleranţa fundamentală a piesei IT 8 … IT 10.
Din tabelul 5.3. se găseşte toleranţa H = 4 la dimesniunea în coloana IT 3 şi toleranţa la
forma geometrică TF = 2,5 în coloana IT 2 din intervalul (rândul) peste 30 până la 50. Din acelaşi
rând se vor găsi z = 6 şi y = 5 din coloana pentru clasa de toleranţă 8 a piesei.
Înlocuind valorile în milimetri în relaţiile 5.2. se obţine:
0,004
d Tnou = (42 + 0 + 0,006 ) = 42 ++
0,008
0,004
2
d Tuzat = 42 + 0 − 0,005 = 41,995
0,004
d NT = (42 + 0,039 ± = 42 + 0,041
+0,037
2
Este important ca dimensiunile calibrului să fie scrise cu aceeaşi dimensiune nominală ca şi
piesa controlată.
- pentru arbore, se alege diagrama din figura 5.3 pentru calibre potcoavă cu dimensiuni
până la 180 mm şi relaţiile de calcul (5.4).
Din tabelul 5.2. se găsesc toleranţele IT 3 la dimensiune şi IT 2 la forma geometrică (rândul
– calibre potcoavă, coloanele IT 7 – toleranţele fundamentale ale piesei).
Din tabelul 5.3 se găsesc: H1 = 4; TF1 = 2,5; z1 = 3,5; y1 = 3 (precizia piesei 7 şi D peste 30
până la 50).
Cu aceste valori introduse în relaţiile (5.4) se obţine:
0,004
DTnou = (42 − 0,009 − 0,0035 ) ± = 42 −0,0105
−0,0145
2
DTuzat = 42 − 0,009 + 0,003 = 41,994
0,004
D NT = ( 42 − 0,034 ) ± = 42 −

0,032
0,036
2

Metoda simplificată
12

Pentru alezaj, din STAS 8221-68 tabelul 2, (pag. 14-15) coloana H8 (piesa) rândul peste 30
până la 50 se găsesc: LNT = + 39, LTnou = + 6; LTuzat = - 5, H/2 =2 şi TF = 2,5.Din motive de spaţiu
acest tabel şi STAS 8221 –68 nu au fost incluse în lucrare ;tabelul 2 are cca 50 de pagini.
Înlocuind în relaţia (5.6) se obţine:

d Tnou = (42 + 0,006 ) ± 0,002 = 42 +0,008


+0,004
d Tuzat = 42 − 0,005 = 41,995

d NT = ( 42 + 0,039 ) ± 0,002 = 42 +0,041


+0,037

Pentru arbore din STAS 8223-68 (tabelul 2, pag.11) coloana g7 (piesa), intervalul (rândul)
peste 30 până la 50 se găsesc LTuzat = -6, LTnou = -12,5, LNT = - 34, H1/1 = 2 şi TF = 2,5.
Înlocuind în relaţiile (5,6) se obţine :

DTnou = (42 − 0,0125 ) ± 0,002 = 42 −0,0105


−0,0145
DTuzat = 42 − 0,006 = 41 ,994

D NT = ( 42 − 0,034 ) ± 0,002 = 42 −0,032


−0,036

Comparând rezultatele obţinute prin cele două metode se constată că sunt identice. La
metoda simplificată calculele sunt mai simple , dar valori L sunt date numai pentru o selecţie
restrânsă de caractere de ajustaje. Metoda generală conduce la dimensiunile şi toleranţele calibrelor,
pentru orice ajustaj al piesei controlate
Etapa 4. Întocmirea desenelor de execuţie şi notarea tuturor condiţiilor necesare.
În figura 5.4. este desenat calibrul tampon, iar în figura 5.5. calibrul potcoavă.

Fig 5.4. Calibrul tampon

Dimensiunile limită de uzură se pot nota în desenele de execuţie la condiţii tehnice. La


atingerea acestor dimensiuni calibrele se vor mai putea folosi numai pentru controlul de recepţie.
13

Fig. 5.5. Calibru potcoavă.