UNIVERSITATEA VALAHIA , FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE ,

SOCIALE SI POLITICE ; SPECIALIZAREA STIINTE ALE EDUCATIEI .

REFERAT LA GEOGRAFIE SI METODICA :

COORD :
Lect. G.Pehoiu

STUDENT :
Delca Nicoleta ,
Anul III,
GR I

- TARGOVISTE 2010 -

I.

RELIEFUL : pag 3-4 ;

II.

CLIMA : pag 4 ;

III. HIDROGRAFIA : pag 4-5 ;

IV. VEGETATIA SI FAUNA : pag 5-6 ;
V. POTENTIALUL TURISTIC SI VALORIFICAREA SA : pag 6 ;
VI.

PRINCIPALELE OBIECTIVE BUCURESTENE : pag 6-7 ;

ARCUL DE TRIUMF ;
ATHENEUL ROMAN ;
BISERICA STAVREOPOLEOS;
CASA MEMORIALA GEORGE SI AGATHA BACOVIA;
CASA POPORULUI;
CATEDRALA PATRIARHALA;
CURTEA VECHE;
GRADINA BOTANICA;
GRADINA ZOOLOGICA;
HANUL LUI MANUC;
HANUL CU TEI;
MONUMENTUL EROILOR;
MUZEUL COLECTIILOR DE ARTA;
MUZEUL DE ISTORIE NATURALA GRIGORE ANTIPA ;
MUZEUL MILITAR NATIONAL;
MUZEUL MINA MINOVICI ;
MUZEUL NATIONAL AL SATULUI DIMITRIE GUSTI ;
MUZEUL NATIONAL DE ARTA;
OPERA ROMANA ;
PALATUL COTROCENI;
PARCUL CISMIGIU;
PARCUL HERASTRAU;
TEATRUL NOTTARA;
UNIVERSITATEA BUCURESTI ;

VII. BAZA MATERIALA TURISTICA : pag 18 ;

VIII. CONCLUZII ;
IX. BIBLIOGRAFIE .

I. RELIEFUL :
Bucuresti este capitala Romaniei, , oras cu rang de municipiu din 17 feb 1968 cel mai
mare oras si principalul centru politic, administrativ, economic, financiar, bancar, educational,
stiintific si cultural din Romania. Este situat in S-SE tarii, in Campia Vlasiei la o altitudine de
60-90 m, pe raurile Dambovita si Colentina, la 4425'50" latitudine nordica si 2606'50"
longitudine estica , la circa 60 km N de fluviul Dunare, 120 km S de Muntii Carpati si 226
km V fata de Marea Neagra. Orasul este divizat in 6 sectoare urbane administrative si masoara
aproximativ 22 km intre extremitatea nordica si cea sudica si 20 km intre extremitatea vestica
si cea estica.
Municipiul se intinde pe un intravilan de circa 160 km p, in total avand o suprafata de
228 kmp (in care se includ si terenurile agricole, drumurile si padurile din jur) si o populatie
de 2.021.000 (la 1 ianuarie 1998), ceea ce inseamna cam 9% din totalul populatiei, 13% din
numarul total al personalului muncitor si 15% din populatia urbana. Din punct de vedere al
numarului de locuitori, Bucurestiul este al treilea oras din regiune, dupa Atena si Istanbul.
Teritoriul Municipiului Bucuresti este situat pe un fundament alcatuit din formatiuni
cristaline proterozoice ce apartin Platformei Moesice , peste care se dezvolta un sedimentar
vechi si apoi depozitele cuaternare de suprafata.
Situarea geografica a capitalei favorizeaza dezvoltarea turismului intern si international,
deoarece Bucurestiul este cel mai insemnat nod de comunicatii al tarii: aici converg 8
magistrale feroviare (magistrala 300 - Bucuresti-Episcopia Bihor, magistrala 500 - BucurestiViscani, magistrala 700 - Bucuresti-Galati, magistrala 800 - Bucuresti-Mangalia, 801 Bucuresti-Oltenita, magistrala 900 - Bucuresti-Jimbolia, 901 - Bucuresti-Craiova, 902 Bucuresti-Giurgiu), 9 drumuri nationale (si autostrada Bucuresti-Pitesti) si se realizeaza
legatura aeriana cu 16 orase ale tarii -; Bucurestiul are doua aeroporturi: Baneasa pentru
traficul intern (recent si international) si Otopeni, la 16 km, pentru cel international. Prin
posibila reluare a constructiei canalului Arges-Dunare (pe 83 km lungime intre Oltenita si
Mihailesti) capitala va putea deveni si port fluvial.
Ca distante rutiere, orasul Bucuresti se afla la 425 km de Sofia, 735 km de Belgrad, 885
km de Budapesta, 1.140 km de Viena, 1.235 km de Varsovia, 1.285 km de Atena, 1.445 km de
Praga, 1.730 km de Berlin, 2.040 km de Roma, 2.460 km de Paris.
Dintre elementele fizico-geografice care au influenta asupra dezvoltarii turismului,
reliful, ca variata resursa atractiva, este cel mai important, deoarece este un
factor omniprezent. Chiar si in cazul in care resursa turistica atractiva are caracter antropic ,
3

relieful are un impact puternic asupra turistului. De asemenea trebuie mentionat si rolul jucat
in conturarea a altor elemente ale cadrului natural , de ordin hidrografic, climatic sau biotic,
toate avand infuente puternice asupra fenomenelor turistice.

II. CLIMA :
Clima municipiului Bucuresti este temperat-continentala, cu o temperatura medie anuala
de 10-11C; influentele vestice si sudice explica prezenta toamnelor lungi si calduroase, a
unor zile de iarna blande sau a unor primaveri timpurii. Acest climat temperat-continental
prezinta unele diferentieri ale temperaturii aerului, specifice oraselor mari, cauzate de
incalzirea suplimentara a retelei stradale, de arderile de combustibil, de radiatia exercitata de
zidurile cladirilor etc. In general iernile sunt reci, cu zapezi abundente, insotite deseori de
viscole. Temperatura medie lunara cea mai scazuta se inregistreaza in luna ianuarie, cu o
valoare medie de -3C. Vara este foarte cald, in iulie temperatura medie este de 23C, uneori
atinge chiar 35-40C. Pe fondul variatiilor climatice generale, specifice regiunii, putem vorbi
de o serie de modificari termice locale, generate de structura si functionalitatea orasului,
punand in evidenta unele diferentieri intre climatul specific teritoriului construit si cel al
zonelor sale exterioare. O prima constatare, in acest sens, se refera la oscilatiile termice
diurne: dimineata, temperaturile medii orare cele mai scazute apar in oras la Filaret cu o ora
mai tarziu decat la Baneasa. De asemenea se pot observa diferentieri si la valorile temperaturii
extreme absolute. Astfel reiese in mod clar rolul de insula termica pe care il joaca
Bucurestiul in raport cu imprejurimile. In cea ce priveste inghetul, data medie a aparitiei
primului inghet se situeaza la 1 noiembrie, iar a ultimului inghet la 3 aprilie, durata medie
fiind de 90-100 zile. In schimb vara se inregistreaza in medie anual circa 46 zile tropicale, cu
temperaturi maxime de peste 30C.
esti
III . HIDROGRAFIA :
ste mo
Alaturi de relief, dintre elementele cadrului natural cu un efect important asupra
turismului, hidrografia este cea care constituie atractie turistica. Elementele hidrografice cu
particularitatile lor creaza obiective turistice importante. Dintre principalele forme de prezenta
a hidrografiei in turism (in cazul Bucurestiului) amintim retelele fluviatile si lacurile, care au
rol important mai ales in domeniul turismului de recreere si de agrement. Retelele fluviatile,
indiferent de marimea lor, sunt resurse turistice de prim ordin prin posibilitatile oferite
agrementului prin inot sau pescuit sau prin diversificarea valentelor peisagistice. De asemenea
rolul turistic al lacurilor este si mai bine conturat si consta intr-o serie de atribute legate de
agrement si sport (pescuit, canotaj, inot ) .
Apele care dreneaza arealul municipiului Bucuresti, inclusiv al judetului Ilfov, apartin
bazinelor hidrografice ale Argesului (cursul inferior) si Ialomitei (cursul mediu).
Afluentii Argesului au o orientare generala nord-vest-;sud-est, din randul lor facand parte: a)
Dambovita, in care se varsa raul Pasarea, cu afluentul sau, raul Sindrilita; b) Colentina, cu
afluentul sau pe stanga, valea Saulei; c) Ciorogarla; d) Sabarul; e) Argesul, pe o distanta de
cativa kilometri. Raportate la municipiul Bucuresti, Dambovita, Colentina, Argesul, Sabarul,
Ciorogarla sunt ape alohtone, in timp ce Pasarea si Sindrilita sunt rauri autohtone.

Dambovita este artera hidrografica principala a teritoriului, strabatand Bucurestiul pe o

distanta de 25 km indeplineste functii multiple in dezvoltarea orasului, printre care cel mai
important este alimentarea cu apa a orasului. Debitul sau mediu anual, la Contesti, in amonte
de Bucuresti este 11,4 mc/s.
Colentina are o lungime de 98 km, dintre care 34,7 km se afla pe teritoriul municipiului
Bucuresti. Albia sa este slab inclinata, meandrata, situatie ce a favorizat transformarea ei intro salba de lacuri, in mare parte amenajate. Debitul Colentinei este relativ mic: 0,61 mc/s, insa
este suplimentat de apele Ialomitei. Amenajarile au transformat regimul hidrologic al lacurilor
Mogosoaia, Straulesti, Baneasa, Herastrau, Floreasca si Tei.
Pasarea, afluentul Colentinei are curs meandrat, tipic unui rau de campie cu debit inconstant.
Are o lungime de 35 km, pe parcursul careia au fost amenajate lacuri de baraj antropic cu
functii complexe (piscicultura, agrement etc.). Are un curs permanent, regularizat.
Ciorogarla este o apa cu reduse fluctuatii de nivel, fara fenomene de revarsare.
Argesul curge pe la limita sud-vestica a judetului Ilfov. Are curs permanent, meandre,
ostroave, maluri subsapate, despletiri etc. caracteristice raurilor de campie. Valea este
asimetrica; flancul stang este terasat si evazat, cel drept este subsapat.
Pe langa lacurile mentionate (limane , fluviatile si iazuri), desfasurate de-a lungul vailor
afluente Argesului ori Ialomitei, pe teritoriul municipiului Bucuresti mai sunt amenajate
lacuri, cu functie de agrement, dintre care cele mai importante sunt: Cismigiu, Libertatii,
Titan, Drumul Taberei, lacul din parcul Tineretului.
IV .
tele vestice si Clima municipiului Bucuresti este moderat-continentala, cu o
VEGETATIA SI FAUNA :
Acest element al cadrului natural poate sa joace un rol important in procesele de
dezvoltare a turismului de recreere si de agrement, deoarece rolul lui turistic, printre altele,
consta in efectul de margine si de insula -; gandind aici la padurile-parcuri din zonele mai
intens umanizate, ca Bucurestiul. Vegetatia si fauna, ca si relieful, clima si hidrografia pot
constitui obiectiv turistic chiar de sine statator, ceea ce inseamna ca pot avea o influenta
puternica asupra turismului.
Datorita procesului de dezvoltare a municipiului Bucuresti si a imprejuririlor lui s-au
produs importante schimbari in compozitia si repartitia florei si faunei. In aceasta zona, cu o
retea hidrografica mai deasa, s-a dezvoltat o bogata vegetatie forestiera. Insa codrii Vlasiei sau restrans treptat prin taierea arborilor, astfel astazi intalnim doar paduri restranse: Baneasa,
Tunari, Andronache, Cernica, iar in partea de nord padurea Snagov (cea mai extinsa). Din
codrii Vlasiei spre nord de Bucuresti au ramas padurile: Bufteanca, Vlasia, Pascani, Bigiara,
Surlari, Nuca, Ciolpani, Caldarusani, Cocioc si Cioglia. Arealogic, ele sunt mai extinse in
jurul lacului Snagov. Padurile din apropierea capitalei au devenit locuri de agrement si de
recreere, fiind in parte amenajate; padurile Pasarea, Pustnicu, Cernica, Adronache, Baneasa,
Mogosoaia, Rosu, Snagov etc. sunt locuri preferate pentru turismul de sfarsit de saptamana .
Actualele paduri sunt formate din amestecul diferitelor specii de foioase. Arborii
padurilor din jurul capitalei sunt reprezentati prin corn (Cornus mas), sanger (Cornus
sanguinea), soc (Sambucus nigra), gherghinar (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus
spinosa), lemn cainesc (Liqustum vulgare).
Vegetatia acvatica ierboasa, prezenta in complexele lacustre, formeaza asociatii de nuferi
albi si galbeni, broscarita, precum si specii de alge submerse. Vegetatia de mal a lacurilor mai
adanci, reprezentata prin stuf, forma plaurul plutitor cu grosimi pana la 1 m.

In cea ce priveste fauna, aceasta este strans legat de biotopurile de vegetatie. Se intalnesc
cateva specii de mamifere: caprioara, iepurele, vulpea; fauna de camp este reprezentata prin
rozatoare: iepurele de camp, harciogul si prin unele carnivore: dihorul, hermelina. Se gasesc si
numeroase specii de pasari cantatoare: cinteze, pitigoi, privighetori, turturele, pitulici, sturzi,
grauri etc.; langa acestea intalnim pasari cum sunt prepelita, prigoriile, dumbraveanca, iar
dintre rapitoare eretele alb si ulii soricari. Pasarile lacurilor sunt rata si gasca salbatica, lisita,
corcodelul, iar cele migratoare sunt fluierarul, nagatul si tiganusul.
In lacurile din jurul Bucurestiului si in unele rauri, fauna piscicola este reprezentata prin
stiuca, rosioara, somn (de interes pentru pescuitul sportiv).
V. POTENTIALUL TURISTIC SI VALORIFICAREA SA :
nt si international) si Otopeni, la 16 km, pentru cel international. Prin posibila reluare
a constructiei canalului Arges-Dunare (pe 83 km lungimea deveni si port fluvial.
O latura sensibila a vocatiei turistice a tarii noastre este data de modul de a fi al
locuitorilor . Frumusetea fizica , intelepciunea nativa , deschiderea suflateasca , dorinta de
comunicare , generozitatea si placerea de a primi in ospetie sunt cateva dintre insusirile
romanilor de rand , cu impact imediat asupra psihicului turistilor straini ( Cocean , 1999 ) .
Municipiul Bucuresti reprezinta unul dintre principalele centre turistice ale Romaniei .
Amploarea turismului bucurestean este determinata si favorizata de numerosi factori . Printre
acestia , un loc aparte il detine pitorescul cadrului natural . Bucurestiul este situat intr-o
regiune bogata in ape , unde conditiile de clima si sol , precum si nivelul relativ ridicat al
apelor freatice , au permis dezvoltarea unei bogate vegetatii arborescente . Ca urmare ,
numeroasele parcuri ale orasului , ca si imprejurimile sale , cu peisaje atragatoare , cu lunci
largi , zavoaie si paduri racoroase de stejari , cu lacuri frumos amenajate , justifica numele de
oras-gradina atribuit Capitalei . Daca n-ai vazut Bucurestiul , inima nu te va lasa sa nu-l vezi ,
sa nu-l cercetezi cu pasul , cu ochiul si cu gandul , sa nu-l asimilezi in toata fiinta ta . Daca lai vazut , inima nu te va lasa sa nu-l mai vezi o data si inca o data , spre a-i descoperi inca un
loc necunoscut , inca o taina ...(Cocean 1999 ).
Si traseele pe care iti vei putea implini aceasta dorinta sunt nenumarate . Pentru ca
Bucurestiul este beneficiarul unei dense retele de comunicatii , cu multiple ramificatii , interne
si externe , care-l leaga de restul tarii si de marile centre emitatoare de turisti din intreaga
lume .
Prin functiile sale si prin obiectivele turistice , Bucurestiul permite practicarea unor
forme de turism specifice , cu mare rezonanta in planul efectelor economice ale acestei
activitati : turism de afaceri , turism cultural , turism stiintific , etc .
Desigur si alti factori se inscriu , in continuare , pe ordine prioritatiilor ce favorizeaza
dezvoltarea turismului bucurestean : apropierea fata de Carpati si Dunare , de zone cu un
important flux turistic , ca de exemplu Valea Prahovei , Bucegi , culoarul Rucar-Bran , Curtea
de Arges-Vidraru , Transfagarasanul , valea Buzaului chiar si valea Oltului Sibiu , cu
numeroase obiective turistice cultural-istorice , durate in ambianta unui cadru natural de
exceptie , marea aglomerare urbana conturata pe axul Bucuresti-Ploiesti-Brasov ,
reprezentand o apreciabila cerere turistica efectiva si potential turistic .

VI. PRINCIPALELE OBIECTIVE TURISTICE BUCURESTENE :

Este in afara de orice indoiala faptul ca principala forta de atractie turistica a Capitalei o
reprezinta , in primul rand , numeroasele obiective arhitecturale , lacasurile de cultura ,

operele de arta , monumentele istorice, raspandite pe intregul sau teritoriu si in imprejurimi .

Monumentele de arhitectura si istorie , dincolo de valoarea lor ca atare , prezinta , de cele mai
multe ori , si un deosebit interes istoric , marea lor majoritate evocand evenimente de ampla
rezonanta sedimentate in constiinta nationala . O simpla plimbare pe traseele marilor
bulevarde din zona centrului traditional al orasului poate fi indeajuns de revelatoare in aceasta
privinta . Succesiunea unor monumente arhitectonice de o mare varietate , si , mai ales ,
alternanta , cu efecte adesea surprinzatoare , a constructiilor innobilate pun in evidenta
trasaturile spirituale specifice .
ARCUL DE TRIUMF
Arcul de triumf a fost inaltat in anul 1922 din lemn si stuc, in cinstea proclamarii Unirii,
dupa izbinda armatelor romane in primul razboi mondial, arc ce va fi inlocuit cu unul de
piatra, opera arhitectului Petre Antonescu, intre anii 1935-1936.
Fatada sudica este frumos impodobita cu doua medalioane in bronz, ce infatiseaza
chipurile regelui Ferdinand si al reginei Maria, care le inlocuiesc pe cele originale, distruse de
regimul comunist, dupa anii `80. In locul lor au fost aplicate doua mari flori de piatra, care au
fost date jos, dupa 1989, iar chipurile regale si-au reluat locul.
Deasupra fiecarui medalion se afla cate o Victorie in relief, opere ale sculptorilor C.
Baraski si M. Constantinescu. Pe fatada nordica, alte doua medalioane au sculptate chipurile
Barbatia si Credinta. Barbatia infatiseaza un razboinic cu sabie, lucrare a lui I. Jalea, iar
Credinta pe cea a unui tanar cu o cruce, autor C. Baraski. Victoriile de deasupra lor sunt
executate de sculptorii D. Onofrei si C. Medrea.
Pe pietrele de bolta ale Arcului de Triumf sint inscrise bataliilor razboiului (Marasesti,
Oituz, ) , iar pe fatadele laterale sint inscrise proclamatiile regelui Ferdinand catre popor cand
tara a intrat in razboi si cea de la Alba Iulia cu prilejul incoronarii.

Arcul de triumf ( 1922 )

Cea mai interesanta constructie din Bucuresti cu o certa si recunoscuta valoare
arhitecturala este Atheneul Roman , fiind una dintre cele mai reprezentative cladiri ale
Capitalei , cu valoare de simbol , construita intre 1886 si 1888 , dupa planurile arhitectului
francez Albert Galleron , ajutat de arhitectul roman Constantin Baicoianu .
Cldirea este precedat de un peristil, sprijinit pe ase coloane ionice frontale si doua
laterale . Sub peristil se afl cinci medalioane n mozaic care i reprezint pe cinci mari
domnitori ai rii: Neagoe Basarab,Alexandru cel Bun, regele Carol I, Vasile Lupu i Matei
Basarab. Construcia se termin cu o cupol bogat decorat.
n interior, sala de concerte are 600 de locuri la partere i 52 de loji (n total aproximativ
794 de locuri). Deasupra lojilor, de jur mprejurul tamburului cupolei, cu excepia locului
unde se afl scena, se desfoar o fresc lat de 3 metri i lung de 70 de metri, oper a

pictorului Costin Petrescu. Fresca este alctuit din 25 de scene reprezentative din istoria
Romniei.

Atheneul Roman ( 1886-1888 )

BISERICA STAVROPOLEOS
Ascunsa printre cladiri mai inalte, biserica Stavropoleos se afla in spatele fostului Palat al
Postelor (actualul Muzeu National de Istorie). Biserica mica si foarte frumoasa, a fost
construita de un calugar grec pe meleagurile noastre, pe nume Ioanichie. Este un lacas cu cele
mai reprezentative si excelente influente ale artei brincovenesti tarzii. Coloanele de piatra,
piedestalele, capitelurile, pridvorul cu balustrada incanta ochiul prin mestesugul sculpturilor
cu motive vegetale sau animale. Cutremurele de-a lungul anilor, dar mai ales "cel mare" din
1802 si apoi cel din 1838 ii provoaca mari stricaciuni, daramandu-i chiar turla de deasupra
naosului. Restaurarea incepe abia pe la 1900, sub conducerea arhitectului Ion Mincu, el
lucrand cu sarg pana in anul mortii sale 1912.

Biserica Stavropoleos ( 1724 )

CASA MEMORIALA GEORGE SI AGATHA BACOVIA
Organizat in casa in care a locuit poetul, intre anii 1933 - 1957, muzeul a fost inaugurat
in 1966.
Sunt expuse manuscrise literare, obiecte si documente ce au apartinut poetului George
Bacovia (1881 - 1957) si sotiei sale, Agatha.
In holul casei sunt prezentate fotografii de familie, acte personale ( diploma de la
bacalaureat de la liceul din Bacau ), carti din biblioteca personala.
Sufrageria, cu mobilier, servicii de ceai, un vechi aparat de radio, reda atmosfera in care
se primeau oaspetii. Se mai pot vizita camera de lucru a poetului si gradina din jurul casei.

Casa memoriala George si Agatha Bacovia

(1966 )
CASA POPORULUI ( PALATUL PARLAMENTULUI )
A fost construita pe fostul Dealul Spirii (numele unui renumit doctor din zona) dupa anii
`80, are o inaltime de 84m (cuprinde 12 etaje) si o suprafata de 330.000 de metri patrati.
Cartea Recordurilor Guiness inscrie constructia pe locul II in lume dupa Pentagon - cu
o suprafata desfasurata de 330.000 m2 si pe locul III ca volum, cu 2.550.000 m3.
Casa Poporului s-a vrut sa fie fie resedinta presidentiei, a comitetului central al
partidului comunist si al unor ministere. Ea cuprinde o uriasa impletitura de sculpturi
monumentale, ipsoserii aurite, pardoseli decorative, tavane dantelate, brocarturi, tapiserii si
covoare grele, toate intr-un sir de saloane, galerii, sali fastuoase, holuri si sali de dimensiuni
generoase.
Palatul cuprinde vaste holuri, coridoare lungi, nenumarate sali imense, iar cea mai mare
se numese Sala Unirii, cu o inaltime de 16 m si o suprafata de 2200 metrii patrati, aici
aflandu-se cel mai mare candelabru din palat, cu o greutate de trei tone si 7000 de becuri.
La revolutie erau terminate numai citeva incaperi si exteriorul, dupa aceasta data au
continuat lucrarile pina in 1997, cind devine Palatul Parlamentului.
Palatul Parlamentului poate fi vizitat in fiecare zi in grupuri organizate .

Casa Poporului ( 1997 )

CATEDRALA PATRIARHALA
Construirea bisericii Patriarhiei o incepe voievodul Constantin Serban Basarab in anul
1656, dar va fi terminata mult mai tarziu de un urmas al sau, Radu Leon, abia in 1668 si
poarta hramul "Sf. Imparati Constantin si Elena". Dupa acest an, voievodul o ridica la rangul
de Mitropolie a tarii, iar colinei pe care este amplasata bucurestenii ii vor spune Dealul
Mitropoliei. Din asezamintele manastiresti ridicate odata cu biserica, n-a mai ramas decat o
frumoasa si impunatoare clopotnita, zidita de Constantin Brincoveanu la inceputul domniei
sale, in anul 1698. Mitropolia fiind o copie mai mare a bisericii lui Neagoe Basarab de la
Curtea de Arges, are o nota de simplitate, robustete, echilibru. Arcadele coloanelor fatadei se
sprijina pe un brau gros de piatra ce armonizeaza placut cu cele oarbe laterale; deasupra,
turlele nu prea inalte dau aer impozant salasului de rugaciune.
9

Catedrala Patriarhala ( 1668 )

Alaturi de Palatul Voievodal , Mircea Ciobanul a intemeia si biserica Buna Vestire

CURTEA VECHE , cel mai vechi monument de zid pastrat pana azi . Cititorie domneasca si
simbol al autoritatii voievodale , monumentul impune prin amploarea spatiului interior , prin
articularea clara a fatadelor .
Curtea domneasc se ntindea pe suprafaa cuprins ntre strzile Halelor (fosta Carol),
elari, Lipscani, Briei, Calea Mosilor.De-a lungul timpului oraul Bucuresti a suferit
diverse modificri urbanistice, astfel c veche curtea domneasc nu mai corespunde ntru totul
cu vechile descrieri. Conform vechilor descrieri, Curtea Veche era aezat pe o colin destul
de nalt, nconjurat la sud de malul foarte nalt al Rului Dmbovia, iar n celelate puncte
cardinale de ziduri puternice. Accesul n curtea domneasc era posibil prin dou pori opuse.
Prima poart, amplasat la intersecia strzilor Smrdan cu Halelor (fosta Carol), a avut mai
multe denumiri, Poarta de Sus, Turnul despre Nemi, Clopotnia Domneasc, iar mult mai
trziu dup ce turnul de piatr s-a ruinat, Foiorul Rou (probabil numele a fost luat de la
culoarea n care a fost vopsit turnul). A doua poart, Poarta de Jos, era situat n locul n care
pornete strada Moilor.

Curtea Veche ( sec al

XVI lea )

GRADINA BOTANICA
Fondata in anul 1860 pe langa Facultatea de Medicina si Farmacie, de catre doctorul Carol
Davila, ea ocupa teritoriul din dreapta si stanga soselei Cotroceni. Amenajarea adecvata a
acestui spatiu a fost realizata sub conducerea priceputului botanist Ulrich Hoffman, astfel
incat prima gradina din Bucuresti atinge in scurt timp standardele europene.
In cadrul ei se pot vizita sectoarele: cu plante ornamentale (plante indigene, magnolii,
ciresi japonezi), cu plante rare din flora Romaniei si mediteraneeana precum si din gradina

10

italiana (cu un bazin central cu nuferi), din flora Dobrogei, precum si serele, lantul carpatic
miniaturizat, rozariul (cu peste 200 soiuri de trandafiri).

Gradina Botanica ( 1860 )

GRADINA ZOOLOGICA
Gradina Zoologica a luat fiinta in 1955 sub forma unor "colturi zoologice" situate in
principalele parcuri ale capitalei si padurea Baneasa. La acea data, mici efective de animale
erau raspandite in parcurile Cismigiu, Carol I, Herastrau si in Padurea Baneasa.
Intre anii 1955-1959, efectivele de animale s-au concentrat progresiv la Coltul zoologic
Baneasa care s-a deschis la 1 mai 1959 si care a devenit, in 1962, Gradina Zoologica
Bucuresti. Ea se intinde pe o suprafata de 5. 85 ha si detine peste 100 de forme (specii si
subspecii) cu un numar total de peste 800 exemplare apartinand atat faunei exotice cat si
faunei indigene.

Gradina Zoologica ( 1962 )

Principalele hanuri care au construit nu numai loc de popas pentru calatori , ci si
antrepoizite de marfuri ; contribuind la sporirea activitatii comerciale a orasului sunt Hanul lui
Manuc , Hanul cu Tei care se mai pastreaza si in prezent Hanul lui Constantin Voda unde se
afla acum Muzeul National de Istorie al Romaniei .
HANUL LUI MANUC
In vechiul targ al Bucurestilor, incepand de pe la 1700, au existat cateva zeci de hanuri,
unul mai pitoresc decat altul, ce au cunoscut o adevarata epoca de glorie, timp de aproape
doua veacuri. Dupa originea ori starea sociala a ctitorului si dupa specificul acestor
asezaminte comerciale, hanurile bucurestene de altadata au fost numite "domnesti",
"manastiresti" sau "bisericesti", "boieresti", desi toate aveau aceeasi menire economica, in
11

cuprinsul vechiului targ. In cea din urma categorie istoricii au asezat si "Hanul lui Manuc", de
departe una dintre cele mai faimoase constructii de acest gen din Valahia, nu numai datorita
dimensiunilor sale impunatoare, ci si prin figura ctitorului sau, legendarul "Manuc Bey".

Hanul lui Manuc

( construit in primii ani ai sec al XIX-lea )
HANUL CU TEI
Hanul cu Tei este unul din puinele hanuri vechi care mai exist din
centrul Bucuresiului . A fost construit n anul 1833 de ctre Anastasie Hagi Gheorghe Polizu
i tefan Popovici, pe strada Lipscani. Era cunoscut i sub numele de Hanul de pe Ulia cea
mare a Marchitanilor.
Este singurul han istoric din Bucureti care i-a pstrat forma de origine. La intrarea de
pe strada Blnari se pot nc vedea sigiliul primilor proprietari (A.P. i S.P.). Fiecare
proprietar avea 14 magazine, situate n partea de sus a pivnielor cu bolt. Doar trotuarul i
camera gardianului erau proprietate comun.

Hanul cu tei

MONUMENTUL EROILOR
Monumentul , construit dup Revoluie ntr-una din interseciile importante din preajma
Spitalului Universitar, a reuit s se impun n contiina public, devenind un punct de reper
al Capitalei. n fiecare an, la 28 aprilie, sunt organizate ceremonii la care particip militari din
uniti i garnizoane aparinnd Forelor Terestre, fiind srbtorit ziua acestei arme.
Este situat n mijlocul Pieei Aviatorilor, realizat ntre anii 1930-1935 de arhitecta i
sculptoria Lidia Kotzebuie i Iosif Fekete . Construcia, avnd o nlime total de 20 m, este
compus din sculpturi de bronz, aezate pe un postament de piatr, format dintr-un obelisc,

12

situat la rndul su pe o structur realizat din patru prisme trapezoidale lipite ntre ele prin
arcuri de cerc. Tot acest complex este fixat pe o baz circular din piatr.
Deasupra obeliscului este aezat o sculptur, nalt de 5 m, cntrind 5 tone, care
ilustreaz omul zburtor, avnd aripile desfurate. La baza obeliscului, de jur mprejurul
acestuia, sunt prezentai trei aviatori czui. Pe soclu sunt prezente insignele, casca, aparatura
aviatorilor, dar i numele aviatorilor czui ntre 1930-1935, sculptate n 13 plci.

Monumentul Eroilor (1930-1935 )

MUZEUL COLECTIILOR DE ARTA
Muzeul Colectiilor de Arta se afla intr-o cladire istorica a Bucurestiului - Palatul Romanit,
a carui constructie a fost inceputa in primii ani ai veacului al XIX-lea. In deceniul al treilea al
secolului XIX, edificiul a ajuns in posesia lui Grigore Romanit, mare vistiernic al
domnitorului Grigore Ghica (1822-1828). In timpul lui Alexandru Ghica (1834-1842).
Predominanta este arta romaneasca reprezentata prin valoroase piese de arta populara
(icoane pe sticla si pe lemn, ceramica, mobilier, tesaturi din secolele XVIII - XIX) si prin
creatiile unor artisti precum Nicolae Grigorescu, Stefan Luchian, Ioan Andreescu, Jean Al.
Steriadi, Francisc Sirato, Gheorghe Petrascu, Nicolae Tonitza, Nicolae Darascu, Theodor
Pallady, Iosif Iser, Alexandru Ciucurencu. Sculptura romaneasca este ilustrata de creatiile lui
Oscar Han, Corneliu Medrea, Milita Patrascu si Celine Emilian.

Muzeul Colectiilor de Arta ( sec al XIX-lea )

MUZEUL DE ISTORIE NATURALA GRIGORE ANTIPA
Muzeul de Istorie Naturala Grigore Antipa este unul dintre cele mai fascinante locuri
oferite de Bucuresti. Este cel mai mare si cel mai vechi muzeu de acest gen din toate tarile
dunarene, reunind peste 3000. 000 de exponate, printre care cea mai bogata si importanta
colectie de fluturi din intreaga lume.
Muzeul a fost infiintat in anul 1908. Primele colectii, din 1834, apartinand Colegiului Sf.
Sava, stau la baza constituirii muzeului, care detine in prezent piese ilustrand domeniile:
ecologie, zoologie, oceanografie, paleontologie, taxonomie, morfologie. In biblioteca
13

muzeului sunt inventariate 30 200 de volume si 20. 000 periodice.

O vizita la Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa inseamna o fascinanta
calatorie prin timp, de la nasterea Universului si pana astazi, pentru a sti cum s-a format
planeta pe care traim, cum au aparut si au evoluat vietuitoarele, cum s-a ajuns la diversitatea
formelor de viata pe care le intalnim astazi la tot pasul. Este, in acelasi timp, o inedita
calatorie in spatiu, strabatand intregul glob, de la un continent la altul, de la jungla la desert,
de la pesterile din adancul pamantului la intinderile inghetate ale tinuturilor polare, de la
lacurile de munte pana in abisurile oceanelor. In aceasta calatorie vei afla lucruri uimitoare,
vei invata sa observi, vei intelege mai bine lumea inconjuratoare si astfel o vei pretui mai mult
si, poate, vei ajunge sa o ocrotesti.

Muzeul de Istorie Naturala Grigore Antipa ( 1908 )

MUZEUL MILITAR NATIONAL
Fondat la 18 decembrie 1923, Muzeul Militar National a devenit unul dintre cele mai
importante institutii muzeale ale Romniei. Inca din anul 1865, in timpul domniei lui
Alexandru Ioan Cuza, apar primele initiative de infiintare a unui muzeu militar, prin
depozitarea la Arsenalul Armatei din Bucuresti a drapelelor, uniformelor si armelor iesite din
dotare. In acest lacas, in 1893 se creaza Muzeul Artileriei, care devine in 1914 sectie a
Muzeului National de Antichitati.
Patrimoniul Muzeului Militar National cuprinde peste 1300000 repere, structurate in 42 de
colectii. Cele mai importante sunt: uniforme romanesti si straine, arme albe si de foc, ordine si
medalii, drapele , aviatie si marina, geniu si transmisiuni, calesti si accesorii de calarie,
fototeca si fond documentar.
Muzeul Militar National

( 1923 )
MUZEUL MINA MINOVICI
In 1936, dr. Nicolae Minovici doneaza, orasului Bucuresti, vila sa in stil popular romanesc,
construita in 1905, dupa planurile arhitectuluiCristofi Cerchez, precum si intreaga sa colectie
de arta populara: costume din zonele Suceava, Vlasca si Arges, scoarte oltenesti cu motive
florale si zoomorfe, ceramica din diverse centre (Horezu, Binis, Fagaras), piese de mobilier
popular si obiecte de uz casnic, instrumente muzicale, oua incondeiate, o colectie de icoane
taranesti pe lemn si sticla, provenite din Transilvania (secolele XVII-XVIII).
Muzeul de Arta Populara "Doctor Nicolae Minovici" a fost deschis in 1916 ca

14

primul muzeu de Arta Nationala din Bucuresti. Cladirea a fost ridicata pentru a adaposti
colectia de arta populara si arta moderna a doctorului Nicolae Minovici.

Muzeul Mina Minovici ( 1916 )

MUZEUL NATIONAL AL SATULUI DIMITRIE GUSTI
In primavara anului 1936 ia fiinta Muzeul Satului Romanesc, creatie colectiva a Scolii
Sociologice Romane, infiintata si condusa de profesorul Dimitrie Gusti. Cel care s-a gandit
prima oara la constituirea unei colectii de arta populara, a tipurilor de gospodarii taranesti si-a
prezentarii lor in expozitii, a fost scriitorul Al. Odobescu cu mult timp in urma.
La deschiderea sa, muzeul cuprindea o suprafata de 5 ha si doar 30 de case taranesti,
caracteristice diferitelor zone din tara. La amplasarea lor, au luat parte oameni de cultura,
specialisti, 1100 de muncitori de diferite meserii si 130 de mesteri populari din satele
locuintelor selectate. De-a lungul anilor, suprafata muzeului a crescut pana la circa 15 ha, iar
numarul de constructii amplasate depaseste cifra de 300;din acestea peste 4 ha sunt dotate cu
tot necesarul unei gospodarii taranesti (ateliere, constructii anexe, biserici, Etc )

Muzeul National al

Satului Dimitrie Gusti ( 1936 )

MUZEUL NATIONAL DE ARTA

Infiintat sub numele de Muzeul de etnografie, de arta nationala, arta decorativa si
industriala, este reorganizat, in 1953, in fostul Palat Regal. Muzeul adaposteste ample colectii
structurate pe diverse domenii. Galeria de arta medievala romaneasca cuprinde cel mai
reprezentativ patrimoniu feudal al tarii ce ilustreaza evolutia artelor in Tara Romaneasca,
Moldova si Transilvania, din secolul al X-lea si pana in pragul sec. Al XX-lea (mobilier,
textile, argintarie si podoabe, ceramica, icoane, manuscrise, lucrari de sculptura decorativa sau
funerara, ansambluri de pictura murala, temple si altare poliptice) .

OPERA ROMANA
Desi in Romania manifestari ale genului liric dateaza inca din secolul XIX cladirea Operei
Romane este o constructie relativ noua (1953) ridicata dupa planurile arhitectului Octav

15

Doicescu. Are o capacitate de 2200 locuri, deasemenea gazduieste la ultimul etaj Muzeul
Operei in care sunt expuse documente, fotografii, costume ilustrand dezvoltarea acestui gen
artistic in Romania. In fata cladirii se afla statuia marelui muzician George Enescu, o
sculptura in bronz de Ion Jalea.

Opera Romana ( 1953 )

PALATUL COTROCENI
La inceputul domniei Principele Carol I al Romniei primete ca reedin de var
vechile case domneti de la Cotroceni. Carol I hotrte s construiasc n incinta mnstirii
un palat, n folosina motenitorilor coroanei, care s-i serveasc drept reedin oficial n
Bucureti. Planurile edificiului au fost realizate de arhitectul Paul Gottereau n stil clasic
veneian . Mai trziu, arhitectul romn Grigore Cerchez a reconceput aripa nordic n stil
naional romantic, adugnd o sal mare, cu o teras deasupra i dou foioare cu coloane,
dintre care unul era replica faimosului foior de la mnstirea Hurez.

Palatul Cotroceni ( 1888 )

PARCUL CISMIGIU
Pe locul actualului parc pe vremea lui Alexandru Ipsilanti se gasea o mare balta, numita
balta lui Dura negutatorul. Numele actual l-a capatat de la mai marele peste cismele
(cismigiu) care isi avea casa in apropiere. In 1847 sub indrumarea peisagistului vienez Carl
F.W.Meyer au inceput lucrarile de amenajare, iar in anul 1854 a avut loc inaugurarea oficiala.
Gradina impresioneaza si astazi prin aranjamentele florale, colectia deosebita de material
dendrologic, aici gasindu-se unele exemplare declarate arbori ocrotiti. Cismigiul nu este
niciodata pustiu, vara fiind cautat pentru racoare, vegetatie si lacul sau intesat cu barci si care
iarna devine un patinoar natural .

16

Parcul Cismigiu ( 1854 )

PARCUL HERASTAU
Cel mai mare parc al Bucurestiului , situat in partea de nord a orasului pe o suprafata de
cca. 110 ha. Zona de amplasare a parcului inainte de 1930 reprezenta o zona mlastinoasa.
Datorita dimensiuni apreciabile a parcului acesta a fost divizat in doua zone: una linistita
rezervata pentru odihna si cultura si o zona destinata odihnei active, sportului si distractiilor
(situate dincolo de lac). In prima zona, cea a parcului Herastrau vechi, se afla doua teatre,
doua pavilioane pentru expozitii, biblioteci, umbrar pentru lectura si sah, debarcadere, banci.
Partea destinata sportului si distractiilor a fost proiectata de catre arhitectul Visan si tehn.
Mateescu, urmarind obtinerea unei uniuni armonioase intre cadrul natural si partea proiectata,
tinandu-se cont si de arhitectura celeilalte zone a parcului. In aceasta zona sunt construite
cabane, terenuri sportive, restaurante.

Parcul Herastau (1930 )

TEATRUL NOTTARA
Situat pe Bulevardul Magheru, una dintre cele mai importante artere comerciale ale
capitalei, a fost fondat in 1947, ca Teatrul ARMATEI, capatand mai tarziu drept patronimic
numele marelui actor roman Constantin Nottara (1859-1935). La acea vreme, in fruntea
teatrului se afla George Vraca, nume de prestigiu al scenei romanesti. In 1964, dupa moartea
lui Vraca, al carui ultim rol a fost Richard al III- lea, la directia teatrului a fost numit
dramaturgul Horia Lovinescu.
UNIVERSITATEA BUCURESTI
A fost fondat prin Decretul nr. 756 din 4 / 16 iulie 1864 al Domnitorului Alexandru Ioan
Cuza i este succesoarea structurilor de nvmnt superior inaugurate de Academia
Domneasc (1694). Ca instituie de nvmnt superior din Romnia, Universitatea din
Bucureti a contribuit i contribuie n mod decisiv la dezvoltarea i modernizarea
nvmntului, tiinei i culturii romneti.
Universitatea din Bucureti este una din cele mai importante instituii de nvmnt
superior din Romnia. n prezent, ea a ajuns s aib un solid prestigiu naional i internaional.
n toate marile domenii ale activitii academice i tiinifice s-au afirmat coli de renume.
Periodic, se creeaz noi faculti, se reorganizeaz procesul de nvmnt, se nfiineaz noi
catedre i centre de cercetare, se mrete semnificativ numrul de studeni i are loc creterea
spectaculoas a contactelor i colaborrilor internaionale ale Universitii din Bucureti.
Aceasta este unul din cele mai importante centre de cercetare tiinific din ar. n cadrul
Universitii funcioneaz 19 Faculti, peste 50 de institute, departamente i centre de
cercetare, cele mai multe dintre ele lucrnd n colaborare cu centre tiinifice similare din
strintate.
17

n anul 2000, Universitatea din Bucureti a primit Diploma de Excelen conferit de

Ministerul de profil.

Universitatea Bucuresti
VII.

BAZA MATERIALA TURISTICA

Potentialul turistica al Capitalei a fost pus in valoare prin construirea unor importante
unitati de cazare , alimentatie publica si agrement , aflate in centrul orasului , cat si la portile
sale .
In Bucuresti functioneaza o puternica baza de cazare formata din 41 de hoteluri , 2
popasuri turistice , 3 hanuri , case particulare .
Dintre cele mai importante hoteluri ale Capitalei amintim : Complexul hotelier
Intercontinental ( 1970 ) ; Hotelul Athenee Palace ( 1914 ) ;Hotelul Bulevard ( 1882 ) ;dar
si Restaurantul Carul cu Bere ( 1879 ) .
VIII.

CONCLUZII

Asadar , prin multiplele atribute pe care le intruneste Municipiul Bucuresti , poate fi

incadrat in randul marilor si frumoaselor metropole europene , care , de altfel , in perioada
interbelica era supranumit Micul Paris .
Cred ca daca incercati sa vizitati acest mirific orasel nu veti regreta niciodata alegerea
facuta , deoarece Bucurestiul prin incantatoarele sale atractii turistice , pe care le-am enuntat
putin mai sus te vor face sa patrunzi intr-o lume de poveste pe care nicicand nu vrei sa o
parasesti .

18

I . CROITORU .N ;VLASCEANU .G ; COCEAN .P : GEOGRAFIA

GENERATOAREA A TURISMULUI ; ED METEOR PRESS ; 2003 ;
II . CROITORU .N ( COORD ) ; TARCOB .D : MUNICIPIUL BUCURESTI
MONOGRAFIE ; ED SPOTR TURISM ; BUCURESTI ; 1985 ;
III . GHINEA .D : ENCICLOPEDIA GEOGRAFICA A ROMANIEI ( ED A
III-A) ; E.D.P ;BUCURESTI ; 2002;

19