Sunteți pe pagina 1din 8

Muschi pielosi ai capului si gatului

Muschii pielosi/cutanati; mimicii


Toti acesti muschi prezinta o serie de caracteristici commune:
-au obligatoriu una din insertii pe fata profunda a tegumentului motiv pentru care se mai
numesc si muschi cutanati.
-sunt dispusi in jurul orificiilor, fiind constrictori sau dilatatori ai acestora.
-au volum si forta reduse, fiind formati din fibre musculare subtiri si muschii fiind de
dimensiuni mici.
-cu exceptia muschiului buccinator, nu prezinta fascii sau aponevroze.
-deriva din mezodermul arcului brahial, fiind inervati de nervul VII.
-prin contractia lor participa la redarea anumitor expresii ale fetei, motiv pentru care sunt
numiti si muschi ai mimicii. Contractandu-se, muschii incretesc pielea, apropie punctul de
insertie cutanat spre insertia osoasa si formeaza un relief de forma unei proeminente lineare
perpendicular pe directia actiunii muschiului. Cand insertia cutanata este punctiforma, prin
contractie se formeaza o gropita. Dupa incetarea contractiei, pielea isi revine la pozitia
initiala datorita elasticitatii pe care o prezinta si totodata datorita portiunii tendinoase a
muschiului.
Pielea impreuna cu muschiul care se insera pe ea formeaza o unitate functionala.
Contractia muschilor pielosi mobilizeaza buzele, pleoapele, aripa nasului sau produc
deformarea caracteristica a santurilor existente la nivelul tegumentului extremitatii cefalice.
Aceste santuri sunt reprezentate prin: santul nazo-labial- care este mostenit si care se intinde
de la aripa nasului la comisura bucala, sant mento-labial- intre buza inferioara si barbie,
santul jugal sau mento-malar- din regiunea malara spre menton, sant submental- ce
corespunde marginii inferioare a corpului mandibular, despartind mentonul de partile moi
submentoniere, santurile palpebrale superior si inferior, o serie de santuri radiare dispuse la
nivelul unghiului lateral al ochiului care formeaza asa numitul picior al ciorii.
Muschii cutanati/pielosi ai extremitatii cefalice se impart in urmatoarele grupe:
-muschii boltii sau muschii pielosi cranieni
-muschii pleoapelor si sprancenelor
-muschii piramidei nazale
-muschii buzelor/orificiului bucal/gurii
1.Muschii boltii cutiei craniene
Reprezentati prin muschiul fronto-occipital, muschiul temporo-parietal, muschii pavilionului
urechii.
a)Muschiul fronto-occipital- este un muschi digastric-cu 2 pantece-post occipital si ant
frontal. Avand ca tendon intermediar aponevroza epicraniala sau galea aponevrotica.
Aponevroza epicraniana se intinde intre extremitatea anterioara a pantecelui occipital si
extremitatea posterioara a pantecelui frontal. Pe partile laterale se fixeaza pe mastoida,
cartilajul pavilionului urechii(conductul auditiv ext) si coboara in tesutul subcutanat al
regiunii maseterine. Fata sa exterioara, superficiala, este legata de fata profunda a
tegumentului prin tractusuri conjunctive ceea ce explica deplasarea pielii capului in contractia
muschiului. Fata sa profunda aluneca pe suprafata boltii cutiei craniene.(scalp)
b)Muschiul temporo-parietal- este un muschi redus, se insera pe aponevroza epicraniana
sip e cartilajul pavilionului urechii, fiind situate intre muschii auriculari superior si anterior.
c)Muschii pavilionului urechii: sunt de 2 feluri, extrinseci care se insera in afara
pavilionului si se termina pe pavilion si muschi intrinseci care au si originea si terminarea la
nivelul pavilionului. Sunt muschi care la om sunt redusi, mobilitatea pavilionului fiind
limitata.
Muschii extrinseci auriculari sunt in numar de 3:
1

-auricular anterior- se insera pe aponevroza epicraniana, iar la pavilion se termina pe spina


helixului si partea anterioara a concai.
-auricular superior- de la aponevroza epicraniana coboara pe convexitatea fosetei naviculare
-auricular posterior- de pe mastoid se termina pe convexitatea concai
Muschii intrinseci: pe fata externa a pavilionului urechii, reprezentati de marele si micul
muschi ai helixului(are 2-mare si mic), muschiul tragusului si muschiul antetragusului. Pe
fata interna sunt 2 muschi foarte mici, muschiul transvers si m oblic ai pavilionului
urechii.post.
2.Muschii pleoapelor si sprancenelor
a)orbicularul ochilor sau al pleoapelor- care are fibrele musculare intinse intre 2 tendoane,
unul medial-ligamentul palpebral medial si unul lateral-ligamentul palpebral lateral. Cel
medial- in unghiul ochiului- se insera prin 2 tendoane: direct(pe procesul orbital al maxilei) I
reflectat, care se unesc pe o portiune de 1,5cm dupa care se bifurca in ram sup si sau inf care
se vor fixa pe bandeletele tarse. Cel extern- se fixeaza pe partea lat a bandeletelor si pe
portiunea osoasa coresp. Intre ele, fasciculele musculare fiind formate din 3 parti
componente, o portiune palpebrala inconjurata periferic de portiunea orbitara si in unghiul
intern al ochiului este o portiune redusa, lacrimala sau muschiul lui Rohner. Primele 2 au rol
in inchiderea si deschiderea pleoapelor, iar Rohner are rol de a deschide canalul lacrimal.
b)muschii sprancenelor: reprezentati de muschiul sprancenos sau corrugator supercili,
precum si muschiul depresor supercili, la acesti 2 muschi adauganduse si fibre terminale ale
muschiului procerus(piramidal al nasului).
3.Muschii pielosi ai nasului
a)muschiul piramidal al nasului/procerus= care de pe oasele proprii ale nasului(se insera
pe cele 2 fete/lat) se termina pe fata profunda a tegumentului regiunii intersprancenare,
fibrele sale laterale interpatrunzandu-se cu fibrele muschilor sprancenosi
b)muschiul nazal- care este compus din 2 parti, o portiune transversal care este compresor al
narinelor si o portiune alara(aripa nasului) care este dilatator al narinelor. Sunt considerati de
unii si ca muschi separate(anatomia franceza)
c)depresorul septului nazal- se mai numeste si muschiul mirtiform
Se mai adauga fibre din muschiul ridicator comun al aripii nasului si buzei superioare.
4.Muschii orificiului bucal
Sunt muschi constrictori si muschi dilatatori.
a)muschii constrictori- sunt reprezentati prin orbicularul gurii sau orificiului
bucal(orbicularul buzelor) si nenominalizat de nomenclatura anatomica-compresorul buzelor.
Format din 2 portiuni: orbicularul extern si intern.
-orbicularul extern- format din fibre intrinseci care pentru buza superioara sunt reprezentate
de 2 muschi incisivi superiori intre care se afla un fascicul nazo-radial care porneste de la
septul nazal intre cei 2 muschi,terminandu-se in buza sup. Pentru buza inferioara fibrele
intrinseci sunt reprezentate de 2 muschi incisivi inferiori. Acesti muschi incisivi iau nastere
de la nivelul bosei canine si se indreapta catre comisura buzelor si li se adauga fibre
extrinseci, care pentru buza superioara sunt reprezentate de catre fibrele ascendente ale
buccinatorului si fibrele extrinseci ale coboratorului comisurii bucale, iar pentru buza
inferioara sunt reprezentate de fibre din ridicatorul comisurii bucale sau a unghiului gurii si
fibrele descendente ale buccinatorului.
-orbicularul intern- este reprezentat de catre fibre musculare interpuse intre tegument si
mucoasa labial./legate
-compresorul buzelor- este un constrictor al orificiului bucal, fibre intre mucoasa si tegument,
reprezentat de fibre care prin contractia lor(au rolul de a arcui orificiul bucal) favorizeaza
suptul si se mai numeste si musculus osculatorius pentru ca intervine si in sarut(muschiul
sarutului).

b)muschii dilatatori- sunt la randul lor:


*profunzi, reprezentati prin muschiul ridicator al unghiului gurii numit si canin, buccinator,
coboratorul buzei inferioare sau muschiul patrat al barbiei si muschiul mental sau mentonier
sau motul barbiei.
Muschiul buccinator: un muschi ceva mai gros decat restul muschilor orificiului bucal, de
forma patrulatera, care se insera pe marginile alveolare ale maxile si mandibulei, in dreptul
ultimilor 3 molari, precum si pe ligamentul pterigo-mandibular sau aponevroza buccninatorfaringiana deoarece pe partea opusa a acestui ligament se insera constrictorul superior al
faringelui. Fibrele sale se indreapta care comisura bucala, prezentand fibre ascendente pentru
buza superioara si fibre descendente pentru buza inferioara, facand parte din fibrele extrinseci
ale orbicularului gurii. Pe suprafata sa exterioara se gaseste un dop de grasime care poarta
numele de bula grasoasa a lui Bichat si nervul bucal precum si canalul excretor al glandei
parotide, canalul lui Stenon care il strabat catre planurile profunde. Prin contractia sa fixanduse pe mucoasa bucala, o trage in afara ferind-o astfel de a fi prinsa intre arcadele dentare.
*superficiali, reprezentati de:
-ridicatorul comun al buzei superioare si al aripii nasului: are si fibre profunde, ridicatorul
propriu al buzei superioare
-muschii mare si mic zigomatic
-muschiul rizorius al lui Santorini
-muschiul coborator al comisurii bucale sau al unghiului gurii numit si triunghiularul buzelor;
m coborator al buzei inf(=patratul barbiei)
La toti acesti muschi dilatatori superficiali se adauga muschiul pielosul gatului sau platismasubtire, intins, forma aprox triunghiulara, terminal se insera pe marg inf a corpului
mandibulei, pe linia oblica ext, pe comisura bucala din unghiul acesteia.
Muschii mimicii sunt inervati de facial!!

Nervul facial(VII)
-pana nu demult era considerat un nerv mixt
Considerat nerv motor deoarece portiunea senzitiva este tratata ca un nerv aparte(VII bis)nervul intermediar.
Fibrele viscerale aferente si eferente preganglionare care ii erau atribuite/apartin
nervului intermediar. Cei doi nervi avand un traiect comun, pana in prima parte a canalului
nervului facial, motiv pentru care au fost descrisi impreuna.
Originea reala a fibrelor facialului se afla in nucleul motor al nervului facial, situat in
tegmentul(calota pontina) ponti/n.
Fibrele eferente ale nucleului facialului situate profund pe planseul ventriculului IV
cerebral au un traiect dorso-medial, inconjura colul superior al nucleului nervului abducens
formand genunchiul intern al nervului facial sau coliculul facial si se indreapta ventro-lateral
prin punte spre santul bulbo-pontin, in partea laterala a acestuia la nivelul fosetei supra/
deasupra olivei bulbare fiind/unde se gaseste originea aparenta a nervului, avand lateral nervii
intermediari si vestibulo-cohlear, iar medial dar la distanta mai mare nervul abducens.
Traiect si raport: de la nivelul originii sale aparente, nervul facial strabate fosa/etajul
post bazei cr) craniana posterioara, meatul acustic intern, canalul facialului si ajunge sub baza
craniului ramificandu-se in ramurile sale terminale in interior glandei parotide. In fosa
craniana posterioara nervul facial este invelit intr-o teaca arahnoidiana, comuna, impreuna cu
nervii intermediar si vestibulo-cohlear, in interiorul careia piamater formeaza o teaca proprie
fiecarui nerv. La acest nivel nervul se gaseste in unghiul ponto-cerebelos al lui Mingazinni
fiind in constitutia pachetului acustico-facial. In partea mediala a acestui spatiu nv X nv VIII
3

plasandu-se sup fibrelor cohleare ale acestuia. In partea lat a spatiului nv facial si intermediar
sunt suprapusi, dupa care Nervul intermediar (este situat mai intai lateral fata de facial si
apoi) se interpune intre acesta si fibrele cohleare ale nervului VIII de unde isi capata si
numele. In raport cu nv VIII este dispus postero-lat fibrelor cohleare si antero-medial fibrelor
vestibulare.
La nivelul unghiului ponto-cerebelos nervul facial are urmatoarele raporturi: supero-medial
cu radacinile nervului trigemen, inferior nervii glosofaringian, vag si accesor(care merg spre
foramen lacerum), artera cerebeloasa antero-inferioara se gaseste intre nervii facial si
intermediar. Din fosa craniana posterioara nervul facial patrunde in meatul acustic intern,
incepand astfel portiunea intrapietroasa a nervului facial. La acest nivel nervul facial este cel
mai sus situat dintre cei 3 nervi(VII,VIII,VIIbis) are o lungime de aproximativ 12mm si
acopera mediala a nervului vestibulo-cohlear intre care se afla nervul intermediar(fb
anastom cu cei 2 nv). La nivelul fundului meatului acustic intern, nervul VII poate fi insotit
de o prelugire meningeala- LCR poate ajunge in ggl genicular. Se dispune in cadranul
antero-superior al acestuia numita si aria nervului facial. (apeductul lui Fallopius), avand o
lungime de 28-30mm si in ansamblu un traiect in forma de Z, prezentand 3 portiuni:
1)prima portiune este segmentul labirint deoarece este situate deasupra labirintului urechii
interne, unde la nivelul ganglionului genicular prezinta o prima angulatie de aproximativ 75
de grade purtand numele de genunchiul nervului facial. Acest prim segment este cel mai scurt
al nervului si al canalului cu o lungime de 3-5mm si un diametru de 1mm ceea ce constituie o
veritabila zona de strangulare, directia canalului este aproape orizontala antero-posterioara,
perpendicular pe axul stancii temporalului.
2)a doua portiune este segmentul timpanic, se gaseste pe peretele medial al urechii medii, de
unde ii vine si numele, canalul fiind paralel cu axul stancii si nervul avand o directie posterolaterala. In acest segment nervul este insotit de un ram din artera meningee mijlocie fiind
situat superior de fereastra ovala. Intre a doua si a treia portiune exista o a doua angulatie,
genunchiul inferior sau cotul nervului facial care este separat prin tesut osos compact de
adiptus adantrum situat superior. Acest raport explica riscul lezarii nervului facial intre
balantia/palatii mastoida/ei.
3)a treia portiune a canalului este segmentul mastoidian, situat la nivelul peretelui anterior al
procesului mastoidian, posterior meatului acustic extern, fiind inconjurat de cel mastoidiene.
La acest nivel nervul avand o directie verticala si fiind insotit de artera stilo-mastoidiana, iese
din mastoida prin orificul stilo-mastoidian, ajungand la baza craniului unde se indreapta
antero-inferior si lateral strabatand patrulaterul facialului delimitat astfel: superior- baza
craniului, inferior- pantecele posterior/INF al digastricului, anterior- parotida si posteriorprocesul mastoidian si marginea anterioara a muschiului sternocleidomast. J.J. Faure descrie
triunghiul stilodigastric delimitat intre baza craniului, pantecele posterior al digastricului si
muschiul stilohioidian, apoi nervul patrunde in loja glandei parotide strabatand glanda dupa
expresia lui Gregoire ca semnul de carte intr-o carte. La nivelul glandei, nervul are o directive
antero-laterala si usor inferior, initial fiind situat profund si apropiindu-se ulterior de fata
laterala a glandei fiind situate intotdeauna lateral de artera carotida externa si vena jugulara
externa.
Ramurile colaterale: topografic, ramurile colaterale se impart in ramuri intrapietroase
care se desprind din interiorul stancii temporalului si ramuri extrapietroase care se desprind
din facial dupa iesirea din stanca temp. Cele intrapietroase merg cu muschiul scaritei-.nervul
stapedius. Ramurile extrapietroase sunt reprezentate de nervul auricular posterior, ramul
digastric si ramul stilohioidian, ramul communicant cu nervul glosofaringian si nervul lingual
care poate sa lipseasca.
a)Nervul auricular posterior se desprinde din facial la iesirea din gaura stilomast, inconjura
marginea laterala/ant a procesului mastoidian si ia traiect ascendent(se inflecteaza sup)

ajungand la nivelul insertiei muschiului sternocleidomastoidian, nivel la care primeste o


anastomoza din ramul auricular al plexului cervical superficial. Se imparte in 2 ramuri, ramul
auricular pentru muschii auriculari posterior si superior si ramul occipital pentru muschiul cu
acelasi nume, inerveaza pantecele occipital. Acest ram se anastomozeaza cu ramul post al
celui de-al II-lea nv cervical.
b)Ramul digastric se distribuie pantecelui posterior al digastricului, iar cel
c)stilhiodian muschiului cu acelasi nume.
d)Nervul lingual este inconstant si cand exista da filete mucoase din nv intermediar care se
termina impreuna cu ramificatiile terminale ale glosofaringianului in mucoasa linguala si
filete musculare care se distribuie muschilor glosostafilini si stiloglos. Are traiect lung, de la
gaura stilomastoidiana la baza limbii.
e)Ramul communicant cu nervul glosofaringian se desprinde la iesirea din gaura
stilomastoidiana si se termina in ganglionul inferior al glosofaringianului sau in trunchiul
nervului glosofaringian imediat sub ganglion. Se numeste si ansa lui Haller pentru ca
inconjoara ca o ansa fata anterioara a venei jugulare interne.
Ramurile terminale: patrunzand in glanda parotida ramurile sale formeaza un plan
nervos discontinuu care constituie asa numitul plex intraparotidian. Nervul facial se poate
termina prin bifurcare in ram superior sau temporofacial si ram inferior sau cervicofacial sau
prin trifurcare superior, inferior si intre cele 2 un ram mijlociu, transversofacial(trifurcarea
este mai frecventa). In interiorul parotidei, intre ramurile superior si inferior exista constant o
anastomoza parastenoniana care inconjoara fata externa a portiunii initiale a canalului .
Ramul superior este mai scurt, mai gros se indreapta catre condilul mandibular nivel la care
se anastomozeaza cu auriculo-temporalul si apoi se imparte in ramuri temporale pentru
muschii auriculari anteriori si pantecele frontal al muschiului occipito-frontal, ramuri
zigomatice care inerveaza muschii orbicularul ochiului, sprancenos si depresor, supercili,
ramuri bucale superioare care inerveaza marele si micul zigomatic, ridicator al unghiului
gurii, ridicator al buzei superioare si ridicatorul buzei superioare si aripii nasului,
buccinatorul si orbicularul buzelor/gurii, m piramidei nazale. Atunci cand nervul se trifurca
acesti muschi sunt inervati de transversofacial. Ramul inferior da 2 feluri de ramuri: bucale
inferioare pentru m buzei inf, muschii buccinator, rizorius si orbicular al gurii, un ram
marginal al mandibulei pentru muschii depressor al unghiului gurii, depressor al buzei
inferioare si muschiul mentonier. Ramul cervical al gatului se distribuie muschiului platisma.
El se anastomoeaza cu ramul cervical transvers din plexul cervical profund formand
anastomoza sau ansa lui Langer.
Vascularizatia facialului: in trigonul ponto-cerebelos nervul este vascularizat de catre
2 artere: artera cerebeloasa antero-inferioara si artera labirintica. In meatul acustic intern este
vascularizat numai de catre artera labirintica. De asemenea este vascularizat de catre artera
meningee mijlocie(ram pietros) ce vascularizeaza segmentul labirintic si jumatatea anterioara
a segmentului timpanic. Jumatatea posterioara a acestui segment fiind vascularizata de ramuri
ale arterei timpanice. Ultimul segment este vascularizat de artera stilo-mastoidiana precum si
ramuri din artera auriculara posterioara.
Anastomoze: la nivelul originii aparente prezinta cateva filete care il anastomozeaza
cu nervul vestibulo-cohlear: In meatul auditiv intern cu nervul intermediar, iar la nivelul
canalului facialului din primul genunchi al nv facial se desprind 2-3 filete nervoase subtiri
care il anastomozeaza cu ganglionul vestibular Scarpa. Prezinta anastomoze cu trigemen, IX
si plexul cervical.

Nervul VIIbis=intermediar/ al lui Wrisberg


Contine fibre viscero-motorii, fibre viscero-aferente speciale(gustative) si fibre somatoaferente generale.
5

Originea reala: fibrele viscero-aferente speciale/gustative si fibrele somato-aferente


generale isi au originea reala in ganglionul geniculat (la nivelul genunchiului facialului) care
contine neuroni pseudounipolari ale caror prelungiri periferice culeg stimuli gustativi din 2/3
anterioare ale limbii/mucoasei linguale prin fibre viscero-aferente gustative si prin fibre
somato-aferente generale culeg stimuli cutanati tactili de la nivelul asa numitei zone RamseyHunt. Aceste fibre merg cu nervii lingual, coada timpanului si intermediar ajungand la nivelul
ganglionului geniculat. Prelungirile centrale ale neuronilor din gg geniculat formeaza
component aferenta a nv intermediar care patrunde in nevrax pe la nivelul originii aparente si
face sinapsa in partea superioara a nucleului tractului solitar din bulb(fb gustative) si in nuclei
terminali ai nv trigemen pt fibrele somato-aferente generale. Ganglionul geniculat este numai
traversat fara a face sinapsa si de catre fibrele vegetative parasimpatice de la nucleul lacrimal
care merg pe nervul intermediar intrand in constitutia nervului pietros mare si de fibre de la
nucleul salivator superior care intra in constitutia nervului coada timpanului.
Fibrele visceromotorii isi au originea in nucleii pontini-salivator superior si lacrimal.
Fibrele preganglionare, mielinice- originea in nucleul salivator superior, merg pe nervii
intermediar, coada timpanului si lingual(ram din nv mandibular) pana la gg submandibulari si
sublinguali de la care pleaca fibre vegetative postganglionare amielinice care vor inerva
glandele salivare cu acelasi nume.
De la nivelul nucleului lacrimal (numit si nucleul lacrimo-muco-nazal al lui Yagita) pleaca
fibre preganglionare mielinice care merg cu nv intermediar pana la gg geniculat pe care il
strabat fara sa faca sinapsa merg cu nv pietros mare si apoi cu nv canalului pterigoidian si fac
sinapsa in gg pterigopalatin al lui Meckel. De la acest ganglion pleaca fibrele postganglionare
amielinice care vor merge cu ramurile nv oftalmic si maxilar.
Originea aparenta este la nivelul santului bulbo-pontin, lateral de nv facial si medial
de nv VIII.
Nervul intermediar are exact acelasi traiect ca si nv facial pana la nivelul gg geniculat.
Conform nomenclaturii anatomice, ramurile nervului intermediar sunt: nervul pietros
mare, coada timpanului, ramul communicant cu plexul timpanic si ramul communicant cu
nervul vag. Nenominalizat- nv pietros mic superf.
a)Nervul pietros mare numit si pietros mare superficial ia nastere la nivelul vf gg geniculat,
iese din stanca temporalului prin hiatusul lui Fallopius, merge pe fata antero-sup a stancii
trecand pe sub gg trigeminal, se uneste cu nervul pietros profund din plexul carotidian intern
si formeaza nervul canalului pterigoidian(numit si nervul vidian), perforeaza lama fibroasa
din partea laterala a foramenului lacerum, lateral de artera carotida interna, strabate posteroanterior canalul pterigoidian, ajunge in partea posterioara a fosei pterigo-palatine terminanduse in ganglionul pterigopalatin al lui Meckel ca radacina parasimpatica a acestui gg.
b)Coada timpanului ia nastere in portiunea mastoidiana a nervului la 2-3mm deasupra gaurii
stilomastoidiene, se angajeaza intr-un conduct osos care se deschide pe peretele posterior al
casei timpanului(urechea medie) numit canalicului timpanic al corzii timpanului sau canalul
posterior al corzii timpanului. Strabate in maniera unui arc de cerc partea superioara/INT a
membranei timpanului si se angajeaza apoi intr-un canal osos-canalul anterior al corzii
timpanului situat deasupra fisurii pietrotimpanice/scizurii lui Gasser. Iese apoi printr-un
orificiu sit la mj al acestei scizuri si ajunge la baza craniului in fosa infratemporala, trecand
lateral de aponevroza interpterigoidiana, medial fata de nervii auriculotemporali si alveolari
inferiori, pentru a se anastomoza cu nervul lingual al mandibularei. Merge impreuna cu acesta
si da ramuri pt gg sublinguali si submandibulari ca radacina parasimpatica a acestora. De la
acesti gg pleaca fibre postganglionare pentru glandele salivare respective, fibre
vasodilatatoare si secretoare.
c)Ramul comunicand cu nervul vag sau ramul auricular al vagului se desprinde la 4-5 mm
deasupra gaurii stilomastoidiene, merge pe peretele anterior al fosei jugulare, inconjura vena

jugulara interna si ajunge la gg superior al vagului. Defapt sunt fibre sensitive care iau nastere
din nervul vag la nivelul fosei jugulare si care merg la nervul intermediar fiind destinate
meatului acustic extern si fetei mediale a pavilionului urechii.
d)In afara acestor ramuri mai sunt descrise fara a fi nominalizate: nv pietros mic superficial
descris de anatomia clasica cu originea in partea laterala a gg geniculat, iese din stanca prin
hiatusul accesor al lui Fallopius, merge pe fata antero-superioara a stancii si conform
anatomiei clasice se anastomozeaza cu nv mic pietros profund al glosofaringianului, precum
si cu un ram din plexul care inconjoara artera meningee mijlocie, strabate canalul nenumit al
lui Arnold, ajunge la baza craniului, terminandu-se in ganglionul oblic/orb.
Ramul meatului acustic extern inerveaza membrana timpanica, peretii posteriori si inferiori ai
meatului extern, pavilionul urechii, primind informatii si de la mucoasele nazala, palatina si
faringiana. Se descrie inconstant un ram al ferestrei ovale descrise de Valentin care se
desprinde din cotul facialului.
Nervul intermediar prezinta o vascularizatie comuna cu nv facial, ganglionul
geniculat este vasc de ramul pietros al arterei meningee mijlocii numit si artera ganglionului
geniculat care ajunge la gg pe nervul pietros mare.
Anastomoze: in afara celor mentionate mai prezinta cu nervul VIII la nivelul originii
aparente si meatul acustic intern cu radacina vestibulara a nv VIII si cu ganglionul vestibular
Scarpa-la nivelul canalului facialului sunt cateva fibre dispuse intre nv interm si el.

Articulatia temporo-mandibulara
-singura articulatie mobila a capului, se stabileste intre capul mandibular(condil) pe de o parte
si fosa mandibulara si condilul temporalului(radacina transversala a zigomei) pe de alta parte.
Arcul mandibular are axul mare orientat posterior si medial, astfel ca axelor celor 2 capete
mandibulare sau condilii mandibulari s-ar intalni inaintea foramenului magnum.
Capul mandibular convex in ambele sensuri, este impartit de catre o creasta osoasa in
2 versante, un versant anterior si unul posterior. Numai versantul anterior si creasta sunt
articulare fiind acoperite de cartilaj hialin. Versantul posterior este nearticular, capul
mandibular are in sens antero-posterior 18-20 cm iar in sens transversal maximum 10 mm.
Fosa mandibulara concava, este impartita de catre sutura pietro-timpanica sau scizura
lui Glasser in 2 portiuni: anterioara, articulara care apartine de stanca temp, neacoperita de
cartilaj hialin dar prezentand o ingrosare a periostului. Si un segment posterior nearticular ce
apartine osului timpanal. Anterior fosei mand de gaseste condilul temporalului, fosa
mandibulara sau cav glenoida a temporalului sau radacina transversala a zigomei care este
usor concava in sens transversal fiind acoperita de cartilaj hialin. Deoarece suprafetele
articulare nu-si corespund perfect, intervine un disc sau un menisc interarticular mai gros
la periferie si mai subtire central, astfel ca are forma unei lentine biconcave. Imparte cavitatea
articulara intrun etaj suprameniscal sau meniscotemporal si un etaj submeniscal sau
meniscomandibular. Prin extremitatile sale, meniscul se fixeaza de colul mandibular, adica de
osul mobil. Uneori poate fi perforat central astfel ca cele 2 compartimente supra si
submeniscal comunica unul cu celalalt. Discul se insera prin extremitatile sale pe colul
capului mandibular, pe osul mandibular.
Capsula articulara este rezistenta si se insera superior la nivelul osului temporal pe
marginea anterioara a condilului temporalului, posterior in fundul fosetei mandibulare,
anterior scizurii lui Glasser, lateral pe tuberculul si radacina longitudinala a zigomei, iar
medial pe spina sfenoidului.
-In partea anterioara da insertie unor fibre din m pterigoidian lateral iar pe fata posterioara
unor fibre conj care pleaca de la partea post a scizurii si se termina pe capsula- formeaza fraul
meniscal posterior ce are rolul de a limita miscarile anterioare ale capului mandibular. Acest
7

frau meniscal posterior pleaca din partea posterioara a scizurii lui Glasser fixanduse pe fata
posterioara a capsulei colului mandibular si a meniscului.
-Fibrele longitudinale ale capsulei pot fi scurte, temporomeniscale si meniscomandibulare si
lungi temporomandibulare.
-Capsula articulara este invelita de 2 feluri de ligamente: adevarate si ligament la
distanta/accesorii.
Ligamentele adevarate sunt in numar de 2 lateral extern si lateral intern. Lateral extern merge
sup de la tuberculul zigomatic si radacina longitudinala a zigomei, inf la partea postero-lat a
colului mandibular, este cel mai puternic lig al articulatiei. Ligamentul lateral intern merge de
la partea mediala a fosei mandibulare la partea postero-mediala a colului condilului
mandibular, mai putin rezistent.
Ligamentele accesorii sunt reprezentate de ligamentele pterigo-mandibulare, stilo-mandibular
si sfeno-mandibular, timpanomandibular-adaugat de Juvara. Pterigomadibular- procesul
pterigoid->linia oblica int. Sfenomandibular- merge de la spina sfenoidului si se termina pe
fata int a ramurii mandibulare prin bifurcatie de-o parte si de alta a lingulei(spina lui Spix);
delimiteaza cu marg post a ramurii- buranierea retrocondiliana a lui Juvara- trec nv
auriculotemporal si vase maxilare. Este socotit de catre Rouvier si Paturet ca o intarire a marg
ext a aponevrozei interpterigoidiene. Juvara descrie liagm timpanomandibular: merge
dinapoia scizurii Glasser- fata int ramurii in dreptul unui plan transversal ce trece prin baza
lingulei. Stilomandibular- vf stiloidei.