Sunteți pe pagina 1din 8

Sistemul arterial carotidian

Cele 2 artere carotide commune, dreapta si stanga isi au origini diferite si anume cea
stanga in crosa aortei cu tr brahiocefalic si a subclaviculara stg iar cea dreapta din trunchiul
arterial barhiocefalic.
Artera carotida comuna stanga(primitiva)
-originea in crosa aortei alaturi de artera subclaviculara stanga, mai lunga decat cea dreapta cu 3
cm, prezentand si o portiune intratoracica in care are o directie oblica supero-lateral si posterior
avand urmatoarele raporturi: anterior trunchiul venos brahiocefalic, posterior artera
subclaviculara stanga si ductul toracic, la dreapta traheea si esofagul, iar la stanga nervul vag
stang, pleura si plamanul stang.
Artera carotida comuna dreapta
-originea in trunchiul arterial brahiocefalic, mai scurta decat cea stanga, diferenta de lungime
dintre cele 2 fiind data de lungimea trunchiului arterial brahiocefalic. Nu prezinta segment
intratoracic.
Segmentul cefalic al carotidelor commune prezinta aceleasi raporturi atat pe stanga cat si
pe dreapta: anterior-lobii glandei tiroide, muschiul omohioidian, aponevroza cervicala mijlocie,
sternocleidomastoidianul, aponevroza cervicala superficiala, platisma si cel mai superficial
pielea, posterior- muschii prevertebrali inveliti de aponevroza prevertebrala, fascia cervicala
profunda, medial-faringe, laringe, traheea si esofagul si lateral-vena jugulara interna.
Fiecare carotida comuna este invelita intr-o teaca vasculara in care se gaseste nervul vag
si vena jugulara interna, ansamblul celor 3 elemente formand PVN al gatului.
La nivelul unui plan orizontal dus prin marginea superioara a cartilajului tiroid, iar
posterior prin procesul transvers al lui C4/6- limita la niv careia artera carotida comuna se
bifurca in 2 ramuri si anume: artera carotida externa si artera carotida interna. Posterior de
aceasta bifurcatie se afla corpusculul/glomusul carotidian care este o formatiune ce contine
celule epiteliale, capilare si filete nervoase ce apartin glosofaringianului si vagului, el avand rol
de chemoreceptor instiintand SNC despre variatiile compozitiei chimice a sangelui, iar pe cale
reflexa modifica ritmul respirator.
Artera carotida externa
Reprezinta ramul antero-medial de bifurcatie al carotidei primitive fiind considerate
artera fetei, durei mater si artera gatului. Isi are originea in carotida comuna, la nivelul acelui
plan orizontal dus prin marginea superioara a cartilajului tiroid sau procesul transvers C4. Din
punct de vedere al traiectului, initial este antero-mediala fata de carotida interna, se indreapta
supero-lateral incrucisand fata anterioara si apoi fata externa a carotidei interne dupa care urca in
santul carotidian. La nivelul unghiului mandibulei traverseaza muschii buchetului lui Riolan,
trece in regiunea subparotidiana apoi in cea parotidiana, iar la nivelul marginii posterioare a
colului condilului mandibular se termina prin cele 2 ramuri ale sale: artera temporala superficiala
si artera maxilara(maxilara interna).
O portiune cervicala propriu-zisa, una subagulomandibulara si intraparotidiana.
a)Portiunea cervicala propriu-zisa: de la origine->pantecele postal digastricului->santul
carotidian, reprezentand locul de ligatura al carotidei externe, in loja carotidiana de forma
prismatic-triunghiulara, cu 3 pereti-lat=piele,platisma, fascia cerv superf si un t cel subcutanat cu
nv superficiali: nv transvers al gatului, ramurile cervico-faciale ale nv facial, vn jugulara ext.
Perete medial=cornul mare al osului hioid, post de care se gasesc constrictorii sup si mj ai

faringelui. Perete post= procese transverse cervicale si m prevertebral, inveliti de fascia


prevertebrala in dedublarea careia se gas lantul simpatic cervical.
Continutul lojei carotidiene pe 4 planuri: 1)pl celulo-nodular cu t cel si grupul nodular jugular
int. 2)planul venos reprez de jugulara int. 3)planul nervos format de vag, situat in unghiul post
form de v jugulara int si carotida int, nv hipoglos care incruciseaza carotida ext, trecand in afara
ei, chiar la nivelul lobului unde se desprinde a occipitala. Nv hipoglos delimiteaza trigonul lui
Farabeuf in aria caruia se gas carotida ext, delimitata astfel: sup-hipoglosul, ant-trunchiul venos
tiro-lingo-faringo facial iar post- v jugulara int. Daca inlocuim limita sup a acestui trunghi:
hipoglosul cu pantecele post al digastricului, se obt un alt triunghi, al lui Guyon. 4)plan arterial.
b)Portiunea subangulo-mandibulara traverseaza diafragmul stiloidian, lat-pantecele post al
digastricului si stilohioidian, medial m stilo-glos, stilo-faringian si ligam stilo-mandibular care o
separa de carotida int.
In concluzie, carotida ext trece prin furca m stilieni, iar in furca carotidelor stau m stilo-glos si
stilo-faringian. Aici, carotida ext descrie o curba cu convexistatea post, apropiindu se se eretele
lat al faringelui, prin intermediul careia vine in rap cu reg para-amigdaliana.
In mod normal, carotida ext se afla aprox la 1cm jum de aceasta reg. insa, se poate descrie o
curba mai exagerata care apropie carotida ext la 5-6mm de amigdala palatina; a putand fi lezata
in aceasta situatie in cazul amigdaletomiilor(ablatia, scoaterea lor). In aceasta portiune carotida
ext are raport cu glosofaringianul si facialul.
c)Portiunea intraparotidiana-intra in loja, patrunde in gl parotida, urca vertical spre marg post a
colului condilului mandibular, devenind din ce in ce mai superf si terminandu-se prin bufurcare
in a temporala superf si a maxilara/maxilara int.
In loja parotidiana exista 3 planuri dispuse dinspre profunzime spre superficial: 1)un plan arterial
reprezentat de carotida externa, 2)un plan venos reprezentat de vena jugulara externa si ramurile
sale care la origine este mai apropiata de carotida externa, iar pe masura ce coboara se departeaza
de aceasta intre cele 2 elemente vasculare interpunandu-se o lama de tesut parotidian. Tot in
planul venos gasim noduli parotidieni profunzi, grupati in jurul venei jugulare externe si arterei
carotide externe. 3)Planul nervos reprezentat de facial care este elementul cel mai superficial, se
indreapta postero-anterior si de sus in jos in grosimea gl parotide dand ramuri terminale cervicofacial, transverso-facial si temporo-facial. Tot in acest plan gasim nervul auriculo-temporal, ram
din mandibularul trigemenului situat in grosimea polului superior al parotidei, este nervul satelit
al arterei temporale superficiale fata de care se dispune posterior si tot in planul nervos nervul
auricular mare, ram din plexul cervical care prin ramul sau parotidian traverseaza glanda, urca de
la polul inferior unde nu furnizeaza nici un ram si doar inerveaza tegumentul regiunii
parotidiene.
Carotida externa este inconjurata de un plex nervos venind in raport cu un ganglion mic
simpatic-ganglionul lui Scarpa.
Ramurile colaterale ale carotidei externe
Sunt in numar de 6 si anume: tiroidiana superioara, linguala, faciala, faringiana ascendenta,
occipitala si auriculara posterioara.
1)Artera tiroidiana superioara
Ia nastere pe fata anterioara a carotidei externe, imediat deasupra originii sale sau chiar la nivelul
bifurcatiei carotidei comune. La origine apare in unghiul inferior al trigonului lui Farabeuf si
incruciseaza intern trunchiul venos tiro-lingo-faringo-facial.
Din punct de vedere al traiectului, merge paralel si dedesubtul cornului mare al hioidului,
indreptandu-se anterior si medial. Dupa 1 cm isi schimba directia si se indreapta in jos, descriind

o curba cu concavitatea inferioara. Ajunge la varful lobului tiroidian unde isi da ramuri
terminale.
Ramurile colaterale ale tiroidienei superioare
-artera subhioidiana pentru muschii subhioidieni
-artera sternocleidomastoidiana mj pentru sternocleidomastoidian
-ramuri pentru muschii subhioidieni
-artera laringee superioara pentru laringe, epiglota, mucoasa santurilor laringo-faringiene
-artera laringee inferioara pentru muschiul cricotiroidian, etajul subglotic al laringelui, corzile
vocale si se anastomozeaza cu cea de partea opusa formand arcada intercricotiroidiana
Ramurile terminale ale tiroidienei superioare
-un ram intern ce reprezinta ramura principala destinata lobului tiroidian, ea se anastomozeaza cu
cea de partea opusa formand arcada supraistmica
-un ram posterior ce se anastomozeaza cu ramura posterioara ascendenta din artera tiroidiana
inferioara(din subclaviculara) formand arcada retrolobara
-ramul extern care abordeaza lobul tiroidian pe fata lui antero-externa
2)Artera linguala
Se desprinde de pe fata anterioara a carotidei externe, cam la 1 cm deasupra tiroidienei
superioare si sub/inf artera faciala. Se indreapta supero-medial descriind o curba cu concavitatea
inferior, se apropie de osul hyoid, nivel la care isi schimba directia devenind ascendenta si
flexuoasa. Se angajeaza sub muschiul milohioidian dupa care da artera sublinguala. Din acest
punct se va numi artera ranina care va deveni din ce in ce mai flexuoasa, mergand pe fata externa
a muschiului genioglos spre varful limbii, nivel la care se termina fie separate fie prin
anastomoza cu cea de partea opusa formand in 25%din cazuri arcul ranin al lui Mayer.
Prezinta 4 portiuni: 1- la nivelul originii, mergand pe marginea posterioara a muschiului hioglos,
se afla in aria triunghiului lui Farabeuf avand raporturi mediale cu constrictorul mijlociu al
faringelui si cu nervul laringeu superior, 2- subhioidiana trece succesiv prin triunghiurile lui
Bechad delimitat posterior de marginea posterioara a hioglosului, antero-superior de pantecele
posterior al digastricului si inferior de cornul mare al hioidului apoi trece prin trigonul lui
Pirogoff delimitat superior de nervul hipoglos si vasele linguale, anterior de marginea posterioara
a muschiului milohioidian, iar inferior de tendonul intermediar al digastricului. Locul ideal de
practicare a ligaturii arterei lingual se afla in aria triunghiului lui Bechard. 3- portiunea
sublinguala, iar 4- cu terminarea in grosimea limbii.
Ramurile colaterale ale arterei linguale
-ramuri musculare pt toti muschii limbii
-artera suprahioidiana pentru portiunea superioara a acestor muschi
-artera dorsala a limbii se termina ramificandu-se la nivelul muschilor si mucoasei V-ului lingual,
da ramuri pentru pilierul anterior al valului palatin, pentru amigdala palatina si pentru epiglota
-artera sublinguala, cea mai importanta destinata planseului gurii, muschilor suprahioidieni si
glandei sublinguale, este insotita de nervul lingual al trigemenului si se termina prin 2 ramuri,
unul superior sau maxilar destinat barbiei osoase si altul inferior sau mentonier pentru partile moi
ale acestei regiuni putandu-se anastomoza cu cea de partea opusa si cu artera submentala.
3)Artera faciala
Se desprinde de pe fata anterioara a carotidei externe, deasupra lingualei, are un traiect oblic
superior si inauntru/medial, ajunge la extremitatea posterioara a glandei submandibulare, careia
ii formeaza un sant sau un canal complet, inconjoara marginea inferioara a mandibulei inaintea
maseterului, ajunge la fata, devine sinuoasa si se indreapta spre unghiul intern al ochiului. La

acest nivel da ramul sau terminal- artera angulara care se anastomozeaza cu artera dorsala a
nasului, ram din oftalmica.
Prezinta 2 portiuni: o portiune cervicala unde se gaseste succesiv in triunghiul lui Farabeuf, trece
prin furca muschilor stilieni apoi prin regiunea paraamigdaliana ajungand submandibular si o
regiune faciala, trece peste muschiul buccinator, peste canini, ridicator al buzei superioare,
ridicator comun al buzei superioare si aripii nasului fiind acoperita de platisma, rizorius, micul si
marele zigomatic.
Vena faciala este dispusa posterior arterei, reprezentand coarda arcului descris de artera.
Ramuri colaterale ale facialei
-in portiunea cervicala- artera palatina ascendenta pentru amigdala palatina, muschii limbii.
muschiul stilofaringian si pterigoidian intern, artera pterigoidiana pentru muschii pterigoidieni,
artera submandibulara pentru glanda cu acelasi nume si artera submentala pentru glanda
submandibulara, digastric si milohioidian.
-in portiunea faciala- artera maseterina inferioara pt muschiul maseter, artera coronara sau labiala
inferioara, artera labiala superioara care se unesc cu cele de partea opusa formand cercul arterial
coronar sau labial situat intre patura musculara si cea glandulara a buzelor, artera aripii nasului
pentru aripa nasului, dosul nasului si lobului acestuia, din arcada superioara- a subcloazonului
ramuri pentru peretii narinelor si pentru lobului nasului.
Ramuri terminale ale facialei
-artera angulara
4)Artera faringiana ascendenta- al 4- lea ram din carotida ext
Se desprinde de pe fata mediala a carotidei externe la acelasi nivel cu faciala sau putin mai sus.
Este cel mai subtire ram colateral, avand un traiect vertical fiind aplicata pe peretele lateral al
faringelui. Vascularizeaza constrictorii superiori si mijlociu ai faringelui, muschii prevertebrali,
peristafilini si ai trompei lui Eustachio.
Ramurile colaterale
-ramuri musculare pentru muschi enumerate mai sus
-artera timpanica ce patrunde in casa timpanului prin canalul lui Jacobson, distribuindu-se
ferestrelor ovala si rotunda
-arterele meningee in numar de 2, destinate durei mater, una posterioara care se angajeaza prin
gaura jugulara si una inconstant ce se angajeaza prin gaura condiliana
-artera prevertebrala pentru muschii prevertebrali si aponevroza prevertebrala
-ram ganglionar pentru ganglionul simpatic superior
-ram tubar pentru peretele inferior al trompei lui Eustachio
Ramurile terminale-3
-ramuri faringiene-superior, mijlociu si inferior destinate faringelui
5)Artera occipitala
Se desprinde de pe fata posterioara a carotidei externe, deasupra facialei, cam la nivelul
unghiului postero-superior al trigonului lui Farabeuf. Se indreapta oblic superior si posterolateral in lungul pantecelui posterior al digastricului. Incruciseaza vena jugulara interna, iar in
apropierea protuberantei occipitale externe devine ascendenta, perforeaza muschiul trapez,
devenind superficiala. Se termina prin doua ramuri, unul intern si altul extern care se vor
distrubui regiunii occipitale si parietale posterioare.
Prezinta 3 portiuni:
-prima portiune in triunghiul lui Farabeuf unde incruciseaza carotida interna, vagul si vena
jugulara interna

-o portiunea profunda fiind acoperita de sternocleidomastoidian, de digastric si splenius


-o portiune ascendenta sub trapez pe care il perforeaza si devine superficiala
Este insotita de vena occipitala de calibru mai redus.
Ramurile colaterale ale occipitalei
-artera sternocleidomastoidiana superioara pt portinea sup a m.
-ramuri musculare pentru digastric- pantecele posterior, pentru splenius, micul si marele complex
-artera stilomastoidiana se desprinde cam in 20% din situatii din occipitala si in 80% din
auriculara posterioara. Cand se desprinde din occipitala insoteste facialul prin gaura
stilomastoidiana.
-artera meningee posterioara da un ram ce poate patrunde in craniu fie prin gaura condiliana fie
prin gaura mastoidiana, distribuindu-se durei mater din regiunea mastoidiana-2
Ramurile terminale ale occipitalei
-ramul intern ce se aastomozeaza cu un ram din temporala superficiala si cu cea de partea opusa
-ramul extern ce se anastomozeaza cu auriculara posterioara
6)Artera auriculara posterioara
Ia nastere de pe fata posterioara a carotidei externe, deasupra occipitalei sau printr-un trunchi
comun cu aceasta. Patrunde in loja parotidiana, iar dupa un scurt traiect o paraseste cam la
nivelul varfului mastoidei. Urca vertical in santul retroauricular dand 2 ramuri terminale: un ram
anterior sau auricular pentru fata interna a pavilionului urechii si un ram posterior, mastoidian,
pentru tegumentul regiunii mastoidiene, anastomozandu-se cu occipitala si un ram din temporala
superficiala.
Ramurile colaterale ale auricularei posterioare
-ramuri muscular pt m auriculari
-ramuri glandulare pentru parotida
-ramuri tegumentare
-artera stilomastoidiana in 80% din cazuri
-artera timpanica posterioara
-un ram pentru muschiul scaritei
Ramurile terminale ale carotidei externe
1)Artera temporala superficiala- reprezinta ramura externa si superf de bifurcatie a carotidei
externe, ia nastere in loja parotidiana la nivelul marginii posterioare a colului condilului
mandibular. Urca vertical si iese din loja parotidiana impreuna cu nervul auriculo-temporal care
este dispus posterior fata de a. Incruciseaza in unghi drept radacina posterioara a procesului
zigomatic, iar la 2-3 cm deasupra ei se termina prin bifurcare, vascularizand pielea capului,
fruntii, aponevroza epicraniana, muschiul frontal si cel auricular superior.
Ramurile colaterale ale temporalei superficiale(4)
-artera transversa a fetei ia nastere in loja parotidiana, se indreapta transversal mergand paralel cu
arcada zigomatica. Trece peste maseter si buccinator fiind situat intre arcada zigomatica si ductul
lui Stenon(canalul excretor al glandei parotide) dupa care se termina in partile moi ale fetei. Se
anastomozeaza cu faciala pe care o poate suplea si da ramuri parotidiene, auriculare si
musculare.
-artera zigomatica merge paralel si deasupra arcadei zigomatice si se termina la nivelul unghiului
extern al pleoapelor/ochiului, vascularizand orbicularul pleoapelor
-artera temporala profunda posterioara perforeaza muschiul temporal si aponevroza acestuia si il
vascularizeaza

-arterele auriculare anterioare in numar de 3: inferioara pentru lobul urechii, mijlocie pentru
partea anterioara a concai si radacina helixului si superioara pentru portiunea superioara a
helixului si muschiul auricular anterior/SUP.
Ramurile terminale ale temporalei superficiale
-ram anterior/frontal ce se anastomozeaza cu artera supraorbitala
-ram posterior/parietal ce se anastomozeaza cu ramuri din occipitala si auriculara posterioara
2)Artera maxilara/maxilara interna- reprezinta ramul medial de bifurcatie interna si profunda a
carotidei externe, se intinde din loja parotidiana pana in profunzimea fosei pterigopalatine, nivel
la care se termina cu artera sfeno-palatina, trece prin butoniera retrocondiliana a lui Juvara
delimitata de colul mandibulei si marginea posterioara a aponevrozei interpterigoidiene, are
raporturi cu nervul auriculo-temporal situat deasupra arterei in 65% din cazuri se aseaza pe fata
externa a pterigoidianului extern, mergand intre acesta si muschiul temporal cu un traiect oblic
antero-superior si medial pana in partea superioara a tuberozitatii maxilei, aici descrie o curba cu
concavitatea anterior, se angajeaza prin partea cea mai superioara a fosei pterigo-palatine dand
artera sfeno-palatina. In 35% din cazuri ea ramane intre muschii pterigoidieni, apoi il perforeaza
pe cel extern trecand printre cele 2 capete de origine ale acestuia dupa care traiectul este
identic/comun.
Artera maxilara da 14 ramuri colaterale si anume: 5 ascendente, 5 descendente, 2
anterioare, 2 posterioare.
Ramurile ascendente
-artera timpanica anterioara pentru mucoasa si membrana timpanului si ciocanului
-artera meningee mijlocie cu un traiect vertical ascendent trecand prin bucla auriculotemporalului, intra in craniu prin gaura spinoasa dand ramuri orbitare, ganglionare, temporale si
pietroase
-artera meningee mica patrunde in craniu prin gaura ovala situata anterior de nervul mandibular
al trigemenului
-artera temporala profunda mijlocie pentru muschiul temporal
-artera temporala profunda anterioara ce se anastomozeaza cu celelalte 2 artere temporale
profunde
Ramurile descendente
-artera alveolara inferioara ce merge impreuna cu nervul alveolar inferior catre orificiul superior
al canalului mandibular pe care il parcurge pana la nivelul orificiului mentonier/gaurii
mandibulare. Aici da 2 ramuri, un ram mentonier pentru partile moi ale barbiei si un ram incisiv
pentru incisivi, canini si mandibula.
Da o serie de ramuri colaterale desprinse de pe traiectul sau cum ar fi ramuri pterigoidiene pentru
pterigoidianul intern, artera milohioidiana pentru muschiul omonim, ramuri osoase pentru
mandibular si ramuri dentare pentru dintii acesteia.
-artera maseterina superioara destinata maseterului
-artera bucala se termina ramificandu-se pe fata superficiala a muschiului buccinator,
irigand/vascularizand muschiul buccinator, canalul lui Stenon si bula adipoasa a lui Bichat.
-arterele pterigoidiene in numar de 4-6 destinate muschilor pterigoidieni(2)
-artera palatina descendenta superioara ce coboara prin canalul palatin mare, da un ram anterior
pentru mucoasa palatului dur care se va anastomoza cu artera palatina anterioara ram din
sfenopalatina si va mai da un ram posterior pentru valul palatin
Ramurile anterioare

-artera alveolara postero-superioara da un ram extern pentru buccinator si un ram intern pentru
peretele anterior al sinusului maxilar
-artera sub/infraorbitara ia nastere in fosa pterigo-palatina dupa care trece prin fisura orbitara
inferioara, ajunge in orbita, se angajeaza prin santul suborbitar si apoi canalul suborbitar,
paraseste orbita prin orificiul infraorbital ajungand la fata unde se imparte in ramuri ascendente
pentru pleoapa superioara, ramuri descendente pentru buza superioara si obraji, un ram, a
orbitara pentru glanda lacrimala si pleoapa inferioara si un ram alveolar supero-anterior pentru
incisivi si canini
Ramurile posterioare
-artera pterigoidiana sau vidiana strabate canalul omonim si se termina in mucoasa faringelui si
in ganglionul pterigo-palatin al lui Meckel
-artera faringiana sau pterigo-palatina se angajeaza impreuna cu nervul pterigo-palatin sau nervul
faringian al lui Bock in canalul cu acelasi nume terminandu-se in mucoasa boltii
faringelui/palatine?
Ramul terminal al maxilarei interne- artera sfeno-palatina ce se angajeaza in gaura
sfeno-palatina, ajunge in fosa nazala si se termina prin bifurcare intr-un ram intern sau artera
cloazonului, merge pe peretele intern al foselor nazale pana la canalul incisiv pe care il parcurge,
ajunge la nivelul boltii palatine unde se anastomozeaza cu un ram din artera palatina descendenta
si al doilea ram- ramul extern sau artera cornetelor si meaturilor se distribuie peretilor laterali ai
foselor nazale, sinusurilor frontale, celulelor etmoidale, canalelor lacrimo-nazale precum si
sinusului maxilar.
A subclaviculara- cele 2 artere isi au origini diferite, cea stg din crosa aortei, alaturi de
carotida comuna stg si trunchiul arterial brahiocefalic, iar cea dr din tr arterial brahiocefalic
impreuna cu a carotida comuna dr.
Subclavia stg- datorita originii sale este mai lunga decat cea dr cu aprox 3 cm,
corespunzator lungimii tr brahiocefalic. Comparativ cu sublavia dr, cea stg prezinta si o portiune
intratoracica, nivel la care prezinta urmatoarele raporturi: ant carotida comuna st si vag stg, post
corpul primelor 2 vert toracale, medial traheea, esofagul, ductul toracic, iar lat pleura si plamanul
stg.
Celor 2 a subclaviculare li se descriu 3 portiuni: prescalenica, intersalenica, postscalenica.
1)Cea prescalenica- subclavia dr va avea raporturi ant de jos in sus cu vagul, frenicul, vena
subclaviculara dr, clavicula, m subclavicular si m subhioidieni, post cu nv recurent drept si ggl
stelat, inf cu domul pleural care urca la aprox 8 mm deasupra arterei. Subclavia stg nu are
raporturi cu frenicul, nv recurent stg nu trece pe sub ea si se considera ca portiunea inertoracica a
subclaviei stg face parte din portiunea prescalenica. 2)Portiunea intersalenica- a trec din spatiul
scalenic mj delimitat intre scalenul ant si cel mj, stau pe fata sup a coastei 1, post de tuberculul
lui Lis-Franc, iar post si sup de ele se afla trunchiurile primare ale plexului brahial. 3)Portiunea
postscalenica- a stau pe prima digitatie enuntata ant, sunt acoperite de clavicula si m
subclavicular, iar post de ele se afla plexul brahial.
Ramuri colaterale: a vertebrala, toracica int, trunchiul intercostalelor sup, a cervical profunda,
tiroidiana inf, cervicala ascendenta, cervicala transversa, scapulara sup. Aceste ramuri se
desprind din portiunea prescalenica, pe cand a scapulara post isi are originea in portiunea
interscalenica sau postscalenica.
1)A vertebrala- de la origine urca vertical intre scalenul ant si m prevertebrali, inaintea ggl stelat
si procesului transvers C6. Este dispusa post carotidei comune si v vertebrale, patrunde impreuna

cu nv vertebral prin gaurile transverse cericale, urca spre baza craniului, traverseaza ligam
occipito-atloidian post, patrunde in craniu prin gaura occipitala, inconjoara bulbul si se
anastomozeaza pe linia mediana cu cea de parte opusa, formand a bazilara.
Colaterale:
-la gat- da ramuri musculare pt m gatului, ram spinale pt maduva spinarii
-in craniu- a meningee post pt fosele cerebeloase
-a spinale ant si post pt bulb
-a cerebeloase int si post
2)A toracica int- se desprinde de pe fata inf a a sublaviculare, coboara in torace, merge la 1518mm de marg sternului, se situeaza intre 2 planuri: 1 ant format de coaste si spatii intercostale si
1 post/muscular reprezentat de m triunghiular al sternului. In dreptul fiecarui spatiu intercostal,
va da a intercostale ant, cate 2 pt fiecare spatiu, se angajeaza prin triunghiul retrocostal al
diafragmului, ajunge in abdomen unde se continua ca a epicastrice sup.
3)Trunchiul intercostalelor sup- coboara ant gatului, coastelor 1,2,3 si da pt fiecare spatiu un ram
dorso-spinal si un ram intercostal.
4)A cervicala profunda- se distribuie m post ai cefei: marelui complex, transvers-spinalul,
interspinosilor.
4)A tiroidiana inf- de la origine urca vertical pana la 1 cm de tuberculul lui Chasseiang turbercul
ant C6, situata medial de scalenul ant, isi schimba directia, coborand spre medial si se situeaza
intre carotida com ant si a vertebrala post, dupa care isi schimba din nou directia, devenind
vertical ascendenta, avand raporturi cu traheea si esofagul. Ajunge la baza lobului tiroidian, unde
va da ramuri terminale inf, lat, medial ce se anastomozeaza cu cel de parte opusa=>arcada
subistmica; un ram post ce se anastomozeaza cu ram din tiroidiana sup=>arcada retrolobara si
un ram profund ce abordeaza parenchimul tiroidian.
5)A cervicala ascendenta- urca intre scalenul ant si m prevertebrali si se term la nivelul celei dea 2 a vertebre cervicale.
6)A cervicala transversa- traiect transversal lat, indreptandu se spre fosa subclaviculara mare,
dand un ram muscular pt trapez.
7)A scapulara sup si post se anastomozeaza cu scapulara inf din axilara, formand cercul arterial
periscapular.
A subclaviculara este insotita de v subclaviculara care continua a axilara. In dreptul
primei articulatii sterno-costale, vn subclaviculara se anastomozeaza cu v jugulara int, formand
trunchiul venos brahiocefalic. Prin unirea celor 2 tr venoase brahiocefalice, dr si stg se formeaza
vena cava sup ce aduna sangele de la niv extremitatii cefalice si a membrelor sup si se va
deschide in atriul drept, la nivelul peretelui post al acestuia.
Carotida int, v jugulare, limfaticele cap si gat.