Sunteți pe pagina 1din 13

Faringele

Reprezinta al doilea segement al tubului digestiv. Este un organ musculo-fibros situat sub
baza craniului, posterior orificiilor nazale si cavitatii orale, anterior coloanei vertebrale si care se
continua inferior pe de o parte cu laringele situat anterior, iar pe de alta parte cu esofagul dispus
posterior.
Din punct de vedere fiziologic este un conduct aero-digestiv la nivelul caruia trec
succesiv si niciodata concomitent bolul alimentar dinspre cavitatea bucala spre esofag si aerul
dinspre fosele nazale spre laringe in inspir si invers in expir.
Calea digestiva fiind situata posterior celei respiratorii, in dreptul cavitatii bucale se
incruciseaza in X in sens antero-posterior cu cea respiratorie.
Ocupa 2 regiuni anatomice distincte: craniala si cervicala. Cea craniala/cefalica este
dispusa profund si pentru abordul sau este necesara indepartarea ramurii mandibulare si cea
cervicala este dispusa superficial in raport cu cea anterioara, accesul asupra sa fiind impiedicat
numai de hioid.
Limite:
-de la baza craniului pana la vertebrele cervicale C6- C7. In timpul deglutitiei extremitatea
inferioara urcand pana la nivelul vertebrei C5.
Diviziuni:
I se descriu 3 portiuni:
-superioara- dispusa indaratul foselor nazale numita si rinofaringe/arriere cavitasul foselor
nazale
-mijlociu- dispus indaratul cavitatii bucale numit si orofaringe/bucofaringe
-inferior- laringofaringele ce se continua inferior cu esofagul
Dimensiuni:
-lungime de 13-14 cm pe segmente fiind repartizati astfel: 4cm rino si orofaringele, 5-6 cm
laringofaringele
Forme:
-forma unui ulcior alungit in care extremitatea superioara este relativ stramta, la nivelul portiunii
mijlocii se largeste in toate sensurile pentru a se retracta din nou la nivelul segmentului sau
inferior
Constitutia anatomica:
- facand abstractie de patura celuloasa care il inconjoara si nu ii apartine, structura complexa,
avand un schelet- tunica fibroasa format de =aponevroza intrafaringiana care la suprafata este
acoperita de patura musculara, iar la interior de patura mucoasa
-aponevroza intrafaringiana se mai numeste si aponevroza faringo-bazilara a lui Gegenbauer sau
cefalo-faringiana a lui Lushcka. Este o membrana fibroasa care se intinde pe toata lungimea
faringelui fiind mai groasa in segmentele sale superior si mijlociu. Are forma unui jgheab cu
concavitatea anterior si posterior; pe linia mediana prezinta un rafeu dat de catre insertia
muschilor constrictori ai faringelui. Prezinta pentru studiu 2 extremitati superioara si inferioara, 2
margini antero-laterale si 2 fete-exterioara si interioara.
a)Extremitatea superioara: se fixeaza solid la baza craniului; in portiunea sa mijlocie se insera pe
tuberculul faringian si pe fata inferioara a procesului bazilar al occipitalului. La acest nivel este
intarita de un ligament median posterior sau ligamentul occipito-atloido-faringian a lui TOMA
IONESCU. Lateral extremitatea superioara a aponevrozei intrafaringiene se insera pe fata
inferioara a stancii temporalului, antero-medial orificiului carotidian, merge pana la varful
1

stancii, nivel la care se insera pe lama fibroasa care acopera orificiul de la acest nivel si se
termina inserandu-se pe partea postero-laterala a bazei procesului pterigoid, nivel la care este
intarita de catre ligamentul petrosalpingofaringian al lui ESCAT.
b)Extremitatea inferioara: se subtie progresiv pentru a se continua cu tunica mijlocie a
esofagului/celuloasa.
c)Prin marginile ei antero-laterale: aponevroza intrafaringiana se insera astfel supero-inf: pe
marginea posterioara a aripii interne a procesului pterigoidian, pe ligamentul pterigo-mandibular,
pe partea posterioara a liniei milo-hioidiene, pe ligamentul stilo-hioidian, pe coarnele mici si
mari ale hioidului, pe ligamentul tiro-hioidian lateral, pe marginea posterioara a lamei tiroidiene
si in partea posterioara a cricoidului si cartilajului tiroid.
-este o membrana fibroasa care este formata din fibre conjunctive de colagen dar si din fibre
elastice.
d)Fata externa: vine in raport cu patura musculara a faringelui.
e)Fata interna: se insera pe mucoasa faringiana.
-Tunica externa/Patura musculara: formata din muschii striati care sunt de 2 feluri: extrinseci
si intrinseci. Muschii intrinseci sunt muschi constrictori ai faringelui in numar de 6(3 perechi)superior, mijlociu si inferior-> cu rol de a ingusta faringele, iar muschii extrinseci sunt ridicatori
ai faringelui-3 fiind reprezentati prin muschiul palato-faringian/faringo-stafilin, stilo-faringian si
petro-faringian.
1.Muschii constrictor/intrinseci
-dispusi in asa fel incat se acopera unul pe celalalt, invers tiglelor de pe casa sau solzilor de peste
1)Constrictorul superior:
-forma patrulatera si ocupa 1/3 superioara a faringelui.
-prin extremitatea lui antero-laterala se insera prin 3 fascicule:
->fasciculul pterigoidian= PARS PTERIGOFARINGIANA- se insera pe jumatatea inferioara a
marginii posterioare a aripii interne a pterigoidei si pe crosetul acesteia,
->fasciculul pterigo-mandibular= PARS OROFARINGEA- se insera pe bandeleta pterigomandibulara ce il separa de muschiul buccinator de unde si numele de aponevroza buccinatofaringiana care se da acestui repliu fibros,
->fasciculul mandibular = PARS GLOSOFARINGIANA fascicul mic, se insera pe partea
posterioara a liniei milo-hioidiene.
-de la aceste insertii, fibrele musculare se indreapta posterior pe linia mediana incrucisandu-se cu
cele de partea opusa, formand astfel partea superioara a rafeului median posterior.
-marginea superioara a muschiului are o directie oblica postero-anterior, descriind o curba cu
concavitatea superior spre baza craniului, nivel la care lasa descoperita membrana
intrafaringiana.
-marginea inferioara este acoperita de catre extremitatea superioara a constrictorului mijlociu.
2)Constrictorul mijlociu:
-este un muschi de forma triunghiulara, care se insera pe coarnele mici ale hioidului, portiunea
CONDRO-FARINGIANA si respectiv pe coarnele mari- portiunea CERATO-FARINGIANA ale
osului hioid.
-fibrele sale superioare sunt oblic ascendente si acopera constrictorul superior.
-fibrele mijlocii sunt transversale, iar fibrele inferioare sunt oblic descendente si vor fi acoperite
de constrictorul inferior.
3)Constrictorul inferior:
- are o forma trapezoidala, prezentand si el 3 fascicule:
2

->fasciculul tiroidian care se insera pe linia oblica a cartilajului tiroid si dorsal de ea,
->portiunea tiro-cricoidiana care se insera pe bandeleta cu acelasi nume,
->fasciculul cricoidian pe marginea inferioara a pecetei si inelului cricoidian.
-ca si fibrele celorlalti constrictori, pe linia mediana posterioara formeaza rafeul sau chinga
musculara.
-fibrele sale superioare sunt oblic ascendente, mijlocii sunt transversale, iar inferioare oblic
descendente si se continua cu musculatura longitudinala a esofagului. La acest nivel se formeaza
un triunghi de slaba rezistenta de forma triunghiulara, triunghiul slab faring-esofagian care este
punctul de plecare al diverticulilor faringo-esofagieni.(triunghiul lui KILIAN)
-marginea inferioara a constrictorului inferior formeaza asa numita pensa crico-faringiana a lui
CHEVALIER-JACKSON pe sub care patrunde de jos in sus nervul recurrent.laringeu.
*Cele 3 perechi de muschi constrictori captusind fata posterioara si fetele laterale ale faringelui
formeaza o chinga care priveste cu concavitatea anterior. Prin contractia lor, muschii constrictori
micsoreaza diametrul antero-posterior al faringelui, apropiind peretele posterior de cel anterior si
propulsand astfel bolul alimentar spre esofag. In special constrictorul mijlociu si cel inferior,
avand si fibre oblice, prin contractia lor sculpteaza/scurteaza faringele.
2.Muschii ridicatori/extrinseci
-reprezentati de muschii extrinseci care sunt muschi cu originea pe organele invecinate, au o
dispozitie verticala si prin contractia lor ascensioneaza marginea inferioara a faringelui
1)Faringo-stafilinul/palato-faringianul:
-situat inaintea constrictorului superior, prezinta 3 fascicule:
->unul principal- palatinal pe fata superioara a valului palatin si
->2 accesorii- pterigoidian care se insera pe crosetul pterigoidian si condro-tubar care se insera
inferior orificiului tubar.
-aceste fibre se indreapta infero-lateral, coboara in grosimea pilierului posterior al valului palatin
pentru a se termina prin fibre musculare anterioare pe marginea superioara a cartilajului tiroid,
iar prin fasciculul posterior pe aponevroza intrafaringiana
2)Stilo-faringianul:
-muschi care se insera pe baza procesului stiloidian pentru a se termina prin mai multe fascicule:
->amigdalian- care patrunde inauntrul constrictorului superior prin spatiul dintre primii 2
constrictori,
->fascicul faringian- pe aponevroza intrafaringiana,
->fascicul epiglotic- pe repliul fibros faringo-epiglotic,
->fasciculul tiroidian care se insera pe repliul fibros cu acelasi nume si
->fascicul cricoidian.
-printre fibrele muschiului trec ramurile nervului IX.
3)Petro-faringianul:
-poate lipsi/inconstant, se insera pe fata inferioara a stancii temporalului, antero-lateral orificiului
carotidian. Patrunde printre primii 2 constrictori, merge pe partile laterale ale faringelui,
ajungand pana sub mucoasa faringiana. Se termina pe fata profunda a mucoasei faringiene.
*Muschii faringelui sunt inveliti la exterior de o aponevroza perifaringiana a carui insertie ant se
confunda cu cea a muschilor pe care ii acopera. Ea se prelungeste anterior spre elementele
cavitatii orale motiv pentru care mai este numita si aponevroza oro-faringiana/buco-faringiana.
In partea superioara trece deasupra constrictorului superior, se alipeste aponevrozei
intrafaringiene pentru a se insera impreuna pe baza craniului formand asa numita=> aponevroza
a lui CHAUSSIER-CRUVEILLHIER.
3

Conformatia interna/endofaringele:
-captusita cu mucoasa faringiana.
a)Epiteliul este cilindric ciliat in vecinatatea coanelor nazale si a orificiului superior al laringelui
si de tip pavimentos stratificat in rest.
b)Corionul se caracterizeaza prin aceea ca este bogat in formatiuni limfoide/foliculi limfatici care
in unele regiuni formeaza corpuri speciale(amigdale; tonsile- in nr de 6) intrand in constitutia
cercurilor amigdaliene ale lui WALDAYER.
-compartimentat in 3 etaje, superior- rinofaringele numit si cavul, mijlociu- orofaringele si
inferior- laringofaringele
I. Rinofaringele/epifaringele
-forma aproximativ cubica, prezentand 6 pereti si se intinde de la baza craniului pana la marg
inferioara valul palatin.
*peretele superior este curb cu concavitatea inferior si corespunde procesului bazilar al
occipitalului si fetei inferioare a corpului sfenoidului. El poate prezenta 3 tipuri de bolta: adanca,
mijlocie si aproape plana. In partea anterioara se continua cu plafonul foselor nazale de care este
despartit prin repliurile mucoase salpingo-nazale care se intind de la partea posterioara a septului
nazal la orificiul trompei lui Eustachio. Acest perete este captusit de care o mucoasa care este
foarte aderenta la os. In mucoasa foliculii limfatici formeaza amigdala faringiana a lui
LUSKCHA care ocupa regiunea mijlocie a boltii faringiene fiind situate intre cele 2 orificii
tubare anterior unei linii transversale duse prin tuberculul faringian, inapoia coanelor, inaintea
tubercul faringian.
*peretele anterior are o forma aproximativ dreptunghiulara cu dimensiuni de 25/20 mm si pe
linia ei mediana se observa un sant cu directia antero-posterioara care este mai profund in partea
lui posterioara unde se termina intr-o depresiune mica numita bursa faringiana care se gaseste la
mijlocul distantei dintre arcul anterior al atlasului si coanele nazale. In fiecare parte a acestui sant
se gaseste un numar variabil de pliuri radiare sau curbe. Amigdala faringiana se dezvolta din
perioada fetala si atinge maximum de dezvoltare in perioada 12-14 ani dupa care regreseaza.
Structura sa este asemanatoare cele a amigdalei palatine. Anterior amigdalei faringiene si
indaratul ciocului vomerului se afla hipofiza faringiana a lui ERDHEIM, un corp epitelial mic de
la care la embrion pleaca canalul faringo-hipofizar al lui LANDZERT.
*peretele inferior in timpul deglutitiei este reprezentat de catre fata superioara a valului palatin.
In afara deglutitiei, acest perete lipseste, rinofaringele comuicand cu orofaringele pe la nivelul
asa numitului istm faringian/istm nazo-faringian si in cazul paraliziei valului palatin aceasta
inchidere a istmului in deglutite nu se mai face si lichidele din cavitatea bucala pot reflua prin
fosele nazale.
*peretele posterior se continua in panta lina cu cel superior fiind reprezentat de partea inferioara
a procesului bazilar, membrana occipito-atloidiana corespunzand atlasului si extremitatii
superioare a axisului. Uneori amigdala faringiana se poate continua si pe acest perete.
*peretii laterali prezinta in partea lor anterioara imediat indaratul foselor nazale orificiul
faringian drept si stang al trompei lui Eustachio, iar posterior ORIFICIULUI TUBAR se gseste
foseta lui ROSENMULLER= vestigiul celei de a 2-a fante branhiale, dezvoltata anormal de mult
ca o invaginatie= diverticulul lui CASTANEC. Uneori poate fi foarte dezvoltat, delimitand asa
numita foseta a lui PERTYCK. Prin ductul sau foseta se apropie de elementele retrostiliene care
ies prin fosa jugulara, in special de a carotida interna. Pericol mare, reprezentat de perforarea
peretelui faringian la acest nivel, prin manevra gresita de cateterizare la nivelul trompei
Eustachios.
4

-orificiul tubar este triunghiular cu vaful in sus si baza in jos. Este delimitat anterior de repliul
salpingo-palatin, iar posterior de repliul salpingo-faringian. Baza- plica ridicatorului valului
palatin. Acest orificiu este situat la 1 cm deasupra valului palatin si 1 cm posterior cornetului
inferior ceea ce explica posibilitatea obstruarii sale in cazuri de hipertrofie a cornetului inferior.
La nivelul acestor orificii se gasesc amigdalele tubare ale lui GERLACH care impreuna cu cele
palatine, faringiene si linguale formeaza marele cerc limfatic al lui WALDAYER.
II. Orofaringele
-forma cubica cu 6 pereti
*peretele superior corespunde fetei inferioare a valului palatin si istmului nazo-faringian
*peretele inferior este lipsa, gasindu-se comunicarea cu laringo-faringele
*peretele posterior corespunde axisului si C3. Mucoasa de la acest nivel este neregulata din
cauza numerosilor folicului limfatici si a glandelor submucoase abundente, formatiuni care ii dau
aspectul mamelonat al mucoasei faringiene.
*peretele anterior corespunde orificiului oro-faringian sau istmul gatului delimitat superior de
lueta si valul palatin, lateral de pilierii anteriori ai valului palatin, in grosimea carora intra
muschiul palatoglos, iar inferior de baza limbii.
*peretii laterali prezinta in partea anterioara lojele amigdaliene cu amigdalele palatine si cate un
sant larg care conduce alimentele din cavitatea bucala spre partea inferioara a faringelui santuri
care se numesc rigole alimentare delimitate medial de baza limbii si mai jos de marginea laterala
a epiglotei, iar lateral de pilierul anterior, fata interna a amigdalei palatine, pilierul posterior si
peretele lateral al faringelui.
III. Laringofaringele
-se intinde de la un plan orizontal dus prin hioid de unde continua orofaringele pana la marginea
inferioara a cricoidului, nivel la care se continua cu esofagul.
-are forma de palnie cu extremitatea ingusta in jos unde formeaza stramtoarea cricoidiana.
*Peretele anterior este format de orificiul superior al laringelui si de peretele posterior al
acestuia. Pe linia mediana a acestui perete gasim superior rimula, iar dedesubt un relief vertical
determinat de placa cricoidiana, cartilaje aritenoide- muschiul crico-aritenoidian post si m
interaritenoidian. De o parte si de alta a acestui relief se afla 2 santuri laringo-faringiene numite
si sinusuri piriforme prin care se scurg alimentele lichide si semisolide. Aceste sinusuri sunt
intrerupte de catre un repliu oblic de mucoasa pe care il formeaza nervul recurent/laringeu inf.
*Peretele posterior al faringelui corespunde corpurilor vertebrale C4-C5-C6 pe care se gasesc
muschii prevertebrali.
Extremitatea inferioara a faringelui este situata la marginea inferioara a cricoidului la 15
cm de arcadele dentare. Are o circumferinta de 10-12 mm putandu-se opri la acest nivel
corpurile straine aceasta datorindu-se si faptului ca fibrele constrictorului inferior se pot strange
pe cricoid formand un fel de sfincter. Limita dintre faringe si esofag este data de un repliu
circular de mucoasa care delimiteaza astfel gura esofagului/a lui CHILIAN.
Suprafata exterioara/exofaringele; Raporturile faringelui:
-acoperita posterior si pe partile laterale de o patura celuloasa/perifaringiana care il uneste dar il
si separa de organele invecinate. Este asa numita patura celuoasa perifaringiana care defapt nu
apartine faringelui. Anterior faringele corespunde foselor nazale, cavitatii orale si laringelui.
-fata posterioara vine in raport cu fata anterioara a primelor 6 vertebre cervicale pe care se gasesc
muschii prevertebrali acoperiti de fascia prevertebrala. Intre peretele posterior al faringelui si
fascia prevertebrala se delimiteaza un spatiu numit spatiul retrofaringian al lui HENLE deoarece
intitial a fost descris de catre acesta, ulterior majoritatea il dau ca fiind a lui HENCKE care l-a
5

descris mai corect si l-a prelungit pana in dreptul esofagului care se intinde de la baza craniului
pana in mediastinul posterior. El contine o patura de tesut conjunctiv lax care ajuta la mobilizarea
faringelui si noduli limfatici retrofaringieni, de regula in numar de 2 situati in partea superioara a
spatiului si care aduna limfa de la nivelul faringelui= sediul adenoflegmoanelor retrofaringiene.
Acest spatiu este inchis de partile laterale de catre septurile sagitale ale lui CHARPY care se
intind de la marginile faringelui la fascia prevertebrala. Acest spatiu se exploreaza pe cale
endofaringiana.
-peretii laterali- impartiti de un plan orizontal dus prin marginea inferioara a mandibulei in 2
portiuni: cefalica deasupra planului, cervicala sub plan.
*In portiunea cefalica faringele corespunde spatiului mandibulo-vertebro-faringian numit si
latero-faringian superior al lui GILLIS caruia ii formeaza peretele lui medial. Spatiul avand o
forma triunghiulara, ceilalti 2 pereti- lateral format de ramura mandibulara dublata de muschiul
pterigoidian medial si- al 3-lea perete format de procesul mastoidian, pantecele posterior al
digastricului si coloana vertebrala. Posterior acest spatiu se intinde pana la coloana vertebrala, iar
anterior pana la nivelul regiunii pterigo-maxilare. Aponevroza perifaringiana imparte spatiul
mandibulo-vertebrofaringian in 2 segmente: unul intern ce cuprinde faringele si trompa lui
Eustachio spre baza craniului si altul extern care cuprinde palatul masticator, nervii, vasele si
nodulii limfatici. Acest spatiu extern este impartit de fascia laterala a faringelui, fascie care se
intinde din fosa pterigoida pana la peretele lateral al faringelui. Se descriu un etaj glandular a lui
SEBILOV ocupat de- glanda parotida si un etaj subglandular- diafragma stiliana.
^Etajul subglandular este impartit de aripioara faringiana a lui TOMA IONESCU care merge
de la unghiul posterior al faringelui la procesul stiloid si muschiul stilo-faringian in 2 loje:
prestiliana si retrostiliana.
~Spatiul prestilian/subglandular anterior: cuprins intre faringe situat medial, muschiul
pterigoidian medial situat lateral, baza craniului superior si diafragmul stilian dispus inferoposterior. In acest spatiu se afla, intr-o atmosfera de tesut celulo-grasos, artera carotida externa,
muschii pterigoidieni medial si lateral, tensor al valului palatin, nervul mandibular si artera
maxilara. In partea mediala spatiul vine in raport cu amigdala palatina si spatiul
supraamigdalian. Nervul IX trece din spatiul retroslilian in loja prestiliana, inainte de a patrunde
in limba.
~Loja retrostiliana: delimitata anterior de aripioara faringiana, posterior de aponevroza
prevertebrala, medial de catre faringe si septul sagital al lui CHARPY, iar lateral de catre
sternocleidomastoidian. Aceasta loja este ocupata de PVN al gatului(ACI,VJI), ultimii 4 nervi
cranieni si simpaticul cervical(gg cervical simpatic superior si lantul intermediar care il
constituie). Nervul vag da nastere nervului laringeu iar carotida externa da nastere in glanda
parotida arterei occipitale, iar ggl cervical superior da nastere nervului cardiac superior. Carotida
interna intre constrictorul superior si mijlociu- laringe.
*Portiunea cervicala este subimpartita de un plan orizontal dus prin marginea superioara a
cartilajului tiroid in 2 segmente: un segment inferior in care peretii laterali ai faringelui sunt in
raport cu manunchiul vasculo-nervos al gatului si cu lobii tiroidieni si un segment superior care
are raport cu carotida interna si carotida externa, cu o parte din ramurile carotidei externe, in
special cu tiroidiana superioara, linguala, faciala; cu vena jugulara interna si trunchiul tiro-lingofacial; cu nervii X, XII; simpaticul cervical cu limfatice si noduli limfatici dispusi in jurul venei
jugulare interne, cu corpusculul carotidian aflat la bifurcatia carotidei comune.
Abordul(calea de acces la un organ) regiunii cervicale a faringelui se face prin
faringotomie ant transhioidiana- de VALOIS.
6

Pentru faringele cefalic se constata dificultatea interventiilor chirurgicale la acest nivel


avand in vedere raporturile sale laterale, este obligatoriu sa se sacrifice planurile de acoperire si
mai ales ramura mandibulara. Aceasta rezectie(taierea si scoaterea, indepartarea partiala sau
totala a unui tesut sau organ) temporara sau definitiva este primul tip al faringectomiilor largite
care se practica in special in interventiile pe faringele oral.
Vascularizatia:
-arterele provin din faringiana ascendenta, pterigo-palatina, faciala(palatina ascendenta si
tonsilara) si din tiroidiana superioara
-venele se formeaza mai intai un plex venos submucos si la suprafata faringelui un plex venos
superficial. Aceste 2 plexuri stau la baza formarii venelor faringiene care sunt tributare venei
jugulare interne.
-limfaticele: 3 grupuri de limfatice, posterioare care culeg limfa de la orofaringe si o dreneaza in
ggl retrofaringieni si jugulari interni, laterale care culeg limfa in special de la amigdalele
palatine si o conduc in nodulii cervicali profunzi, antero-inferioare care conduc limfa catre
nodulii din jurul venei jugulare interne; sup si mijlocii.
Formeaza o retea sub/musculara dar si o retea mucoasa.
-micul cerc limfatic al lui WALDAYER= amigdala faringiana+ amigdala tubara+ foliculii
limfatici ai valului palatin
Inervatia:
-asigurata de fibre din constitutia plexului faringian care provin din nervii IX, X si simpaticul
cervical
-sensibilitatea este asigurata in special de nervul X si accesor de nervul IX in jurul orificiului
tubar fiind asigurata si de trigemen prin acel nerv faringian al lui BOCK.
-inervatia motorie asigurata de nervul IX care va inerva faringo-stafilinul, stilofaringianul si
partea anterioara a constrictorului superior, restul muschilor fiind inervati de nervul X
Fenomenele secretorii si vasculare de la nivelul faringelui sunt asigurate de ganglionul
cervical simpatic superior.

Laringe
-2 functii: respiratorie(portiune din caile aeriene sup) si fonatorie(portiune din arborele care
implineste dubla functie)
-organ impar, simetric, ocupa partea antero-mediana si mijlocie a gatului
-inaintea laringofaringelui in care proemina si post gl tiroide si m subhioidieni care il acopera
patial
-relativ superficial si usor palpabil fiind situat anterior faringelui, sub osul hioid si deasupra
traheei cu care se continua inferior, aproximativ la nivelul vertebrei C7
-scheletopic corespunde vertebrelor C4-C7.
Limite:
*Limita superioara este data de un plan orizontal ce trece prin marginea superioara a cartilajului
tiroid, ce corespunde marginii inferioare a C4.
*Limita inferioara corespunde unui plan orizontal dus prin marginea inferioara a cricoidului care
posterior corespunde marginii inferioare a vertebrei C6/C7.
-la copil marginea sup poate sa ajunga la nivelul lui C2; la 6 ani-> C5.
Mijloace de fixare:
7

-continuitatea cu traheea, cu faringele, legaturi musculare si ligamentare cu hioidul, sternul si


procesul stiloid. Desi are multiple mijloace de fixare, el se poate deplasa in deglutie si in cant,
cand se deplaseaza in sens vertical, in deglutitie deplasandu-se si in sens antero-posterior. Pasiv,
se poate deplasa si lateral.
-se ridica in timpul fiecarei deglutitii sau cand individul emite sunete inalte, coborand cand emite
sunete joase. Coboara in inspiratie, urca in expiratie.
Dimensiuni:
-variaza in functie de varsta, sex si de la individ la individ. In general este de dimensiuni mici la
persoanele cu voce subtire, avand dimensiuni mai mari la cei cu voce mai groasa. In raport cu
varsta, este foarte mic la nou-nascut, creste rapid pana la 3-4 ani dupa care creste in raport cu
varsta pana la 12-13 ani ca sa creasca cel mai mult la pubertate, cresterea puberala fiind insotita
de modificari ale vocii. Ajunge la dezvoltarea maxima la varsta de 23 de ani. La femeie este mai
mic decat la barbati: h= 7 cm, dimensiune sagitala= 3, transversala= 4; la femei 5; 2,5 si 3,5.
Structura:
-format dintr-un numar de piese cartilaginoase care formeaza scheletul sau
-un sistem de articulatii cu ligamente si membrane, elemente active- m intrinseci si extrinseci,
mucoasa laringiana care are anexate numeroase formatiuni glandulare, vase si nervi.
-cartilajele sunt in numar de 11, 3 nepereche si median(tiroid, cricoid, epiglota), 4 sunt
pereche(aritenoidele, corniculate ale lui SANTORINI, cuneiforme ale lui MORGANINI si
Wrisberg si sesamoide anterioare).
1)Cartilajul cricoid/bazal al lui LUDVIC- ocupa partea inf a laringelui. Alcatuit dintr-o portiune
anterioara arcul/inelul cricular si o portiune posterioara- pecetea/lama cricoidiana. Este un inel
cu pecete, fiind socotit inel traheal modificat. La nivelul unirii celor 2 zone de o parte si de alta
se gaseste cate o suprafata articulara pt coarnele inf ale cartilajului tiroid. Marginea sup a arcului
da insertie membranei cricotiroidiene. Lama prezinta pe suprafata post o creasta mediana pe care
se insera ligamentul cricoesofagian/suspensor al esofagului descris de LIJET. Pe marginea sup,
lama are un sant median de o parte si de alta a caruia se gaseste cate o fateta mediala articulara pt
cartilajele aritenoide.
2)Cartilajul tiroid- ocupa partea ant si sup a laringelui. Format din 2 lame patrulatere dreapta si
stanga unite anterior pe linia mediana unde formeaza un unghi diedru 80-90 gr cu deschiderea
posterior. Fata post prezinta pe linia mediana unghiul diedru tiroidian pe care se insera
ligamentele tiroepiglotic, tiroaritenoidiene sup si inf si m tiroaritenoidieni. Pe linia mediana
anterior prezinta o proeminenta verticala, vizibila mai mult in partea sa superioara care poarta
numele de tuberculul tiroidian/proeminenta laringiana/marul lui Adam. Marginea superioara
prezinta pe linia mediana o incizura- incizura tiroidiana- forma unui V- pe care se insera
membrana tirohioidiana. Marginea inf prezinta tuberculul marginal pe care se insera fasciculul
tiroidian al constrictorului inf al faringelui. Catre marginea post, fata ant prezinta o creasta
oblica, pe care se insera m tirohioidian si sternotiroidian. Marginea posterioara/lat se prelungeste
superior si inferior cu cate o proeminenta cilindrica- marele si micul corn tiroidian. Coarnele
mici se articuleaza cu cricoidul, iar cele mari dau insertie ligamentelor tirohioidiene lat. In
unghiul diedru se prind petiolul epiglotei, ligamentele vocale si vestibulare si muschii vocali.
3)Cartilajul epiglotic- formeaza scheletul epiglotic care in timpul deglutitiei acopera orificiul
superior al laringelui. Este situat in partea antero-sup a laringelui, post jumatatii sup a cartilajului
tiroid si a membranei tirohioidiene. Are forma ovalara, asemanatoare unei frunze sau unei
rachete de tenis, cu marele ax vertical cu extremitatea mai mare orientata cranial si cu vf denumit
petiol inserat pe unghiul diedru tiroidian. Are 2 fete, ant si post, o margine sup si 2 lat. Fata ant
8

vine in raport cu cartilajul tiroid, membrana tirohioidiana, spatiul tirohioepiglotic si baza limbii.
Fata post e acoperita de mucoasa laringiana. Marginea lat in jumatatea inf prezinta 2 repliuri:
faringo-epiglotic si ariteno-epiglotic. Acestea delimiteaza inspre lat orificiul sup al laringelui.
Extremitatea inf prezinta ligamentul tiroepiglotic. Intre baza limbii si epiglota sunt plicile glosoepiglotice in nr de 3: 1 mediana si 2 lat. Intre ele se delimiteaza depresiunile denumite valecule
epiglotice.
4)Cartilajele aritenoide -2, dispuse simetric, sunt situate deasupra pecetei cricoidului, avand o
forma de piramida triunghiulara cu baza articulara in jos si vf in sus. Se descriu 3 fete post,
mediana si antero-lat. Fata post da insertie m interaritenoidian. Cea mediala/glotica, in partea ei
sup se prinde ligamentul aritenoepiglotic. Intre cele 2 fete med ale celor 2 cartilaje aritenoide se
delimiteaza incizura interaritenoidiana. Fata antero-lat prezinta o foseta triunghiulara mai adanca
in care se prinde ligamentul vestibular si plica aritenoepiglotica, precum si m vocal si foseta
emisferica situata mai sus, separate fiind prin creasta arcuata. Foseta emisferica este mai plana si
da insertie m vocal si cricoaritenoidian lat. Baza are forma triunghiulara si prezinta o fateta
articulara pt lama cricoidului. Din unghiurile ant si postero-lat ale bazei pleaca 2 prelungiri,
repectiv apofiza vocala pe care se insera ligamentul vocal si apofiza musculara pt m
cricoaritenoidieni post si lat. Vf cartilajului, usor truncheat se articuleaza cu cartilajul corniculat.
5)Cartilajele corniculate ale lui SANTORINI- sunt mici, situate deasupra celor aritenoidiene. Vf
lor dau insertie celor 2 fascicule ale ligamentului cricocorniculat/jugal.
6)Cartilajele cuneiforme ale lui Wirsberg si MORGANINI- 2- dr si stg, in grosimea plicilor
aritenoepiglotice. Cartilajul interaritenoidian a lui LUSHCKA se gaseste la loc de bifurcare a
ligamentului jugal.
7)Cartilajele sesamoide ant- se gasesc in grosimea plicilor interaritenoidiene inf/ corzi vocaleant lor.
Inconstant- 3 cartilaje: 1 nepereche, median= interaritenoidian, 2 neperechi ant- sesamoide post.
Mijloacele de unire:
-cartilajele laringelui sunt unite prin ligamente sau membrane formand articulatii si ligamente
intrinseci. Laringele este unit si de organele vecine prin membrane si ligamente extrinseci.
Articulatiile:
-crico-tiroidiana- cornul tiroidian si lama cricoidului. Este o artrodie= planiforma cu capsula si
sinoviala intre cornul mic al tiroidei si cricoid si permite bascularea tiroidei pe cricoid.
-crico-aritenoidiana- intre baza aritenoidului si marginea superioara a pecetei cricoidului=
trohoida deoarece fateta de articulare de la baza aritenoidului este convexa si alungita avand
forma unui cilindru iar cea de pe marginea superioara a pecetii cricoidului este concava si aceste
articulatii sunt prevazute cu o capsula articulara, intarita in partea interna de un ligament si
captusita in interior de o sinoviala. La nivelul sau executandu-se miscari de inclinare, rotatie
mediala si laterale(int si ext) a aritenoidelor pe cricoid.
-ariteno-corniculara= amfiartroza. Intre cele 2 fete articulare se gaseste un disc fibrocartilaginos.
Ligamente si membrane intrinseci: 5
-ligamentul cricocorniculat/jugal/in Y- portiunea sup a cricoidului la cele 2 cartilaje corniculate
-membrana crico-tiroidiana intarita pe linia mediana de ligamentul cricotiroidian mijlociu iar
lateral de ligamentele crico-tiroidiene laterale
-ligamentul tiroepiglotic- de la extremitatea inf/petiolul epiglotei la incizura tiroidiana
-ligamentele aritenoepiglotice- de la fata mediana a cartilajului aritenoidian la marginea lat a
epiglotei
-ligamentele vocale/tiroaritenoidiene sup si inf
9

*Membrana elastica a laringelui- lama fibroelastica care dubleaza mucoasa laringiana pe toata
intinderea, dispunandu-se intre scheletul cartilaginos si mucoasa. Confera laringelui proprietati
rezonatorii datorita structurii sale fibroelastice precum si datorita formei sale, aceeasi ca a
laringelui, avand aspectul a 2 palnii orientate cu vf lor spre glota
-prezinta intariri ligamentare: ligamentul tiroaritenoidian superior/vestibular, tiroaritenoidian
inferior/vocal, intra in alcatuirea plicilor vestibulare, respectiv corzilor vocale
-in partea superioara a laringelui, membrana formeaza scheletul de sustinere prin ligamentele
aritenoepiglotice care intra in structura acesteia
*Corpul grasos laringe= masa grasime sub ligamentul hioepiglotic, inaintea epiglotei, inapoia
ligam tirohioidian, inf cu submucoasa laringelui si poate fi sediul unor edeme, flegmoane sau
abcese.
Ligamente si membrane extrinseci: 5
-membrana tirohioidiana: os hioid->marg sup cartilaj tiroid. Intarita pe linia mediana de
ligamentul tirohioidian mijlociu, lateral de ligamentele tirohiodiene laterale. Perforata de PVN
laringian superior
-membraba hioepiglotica: intre fata ant epiglotei- osul hioid; +1-> spatiul tiro-hio-epiglotic cu
tesut celulo-grasos.
-ligamentele glosoepiglotice(1 median, 2 laterale)- tractusuri fibro-elastice subtiri; unesc epiglota
cu dermul mucoasei linguale=> repliurile gloso-epiglotice.
-ligamentul faringoepiglotica: de la marginea epiglotei la mucoasa faringiana lat
-membrana cricotraheala: marginea inf a cartilajului cricoid la primul inel traheal; intarita
anterior si median de un ligament cricotraheal al lui Lushcka.
Muschii laringelui: Intrinseci si Extrinseci.
1.M intrinseci: 5
-se impart in 3 grupe: tensor ai corzilor vocale- cricotiroidian; dilatator ai corzilor/glotei sau
abductori ai corzilor/plicilor vocale- cricoaritenoidan post; constrictori ai gloteicricoaritenoidian lat, interaritenoidian, tiroaritenoidian. (aritenoepiglotic)
-4 m pereche, 1 nepereche
a)Cricotiroidian
-fata inf cricoid- marginea inf tiroid
-prin contractie- indeparteaza cartilajul tiroid de aritenoide, alungand corzile vocale
-2 fascicule: oblic si vertical
-tensor prin vascularea antero-post a tiroidului care se realizeaza in jurul unui ax transversal ce
trece prin articulatiile cricotiroidiene. Singurul m laringian intrinsec inervat de laringeu sup
b)Cricoaritenoidian post- m nepereche, separat de cel opus de creasta cricotiroidiana
-de la fata post a lamei cricoid- apofiza musc.! post lamei ariteneoid
-fata post acoperita de mucoasa faringelui
-contractie- apofizele vocale sunt impinse in afara, marind spatiul dintre corzile vocale inferioare
-abductor corzi vocale
c)Cricoaritenoidian lat
-de la jumatatea sup a partii lat a arcului cricoidian- fata antero-lat a apofizei musculare
-contractie- trag apofizele musculare in afara, iar apofizele vocale vor fi intinse spre linia
mediana, micsorand spatiul dintre corzile vocale inf
-constrictor al glotei prin rotatia int a aritenoidului
d)Tiroaritenoidian
-se insera pe 1/3 inf a unghiului tiroidian deschis post
10

-se indreapta post, prezentand 2 paturi musculare:


1)o patura ext cu 3 fasc: 1- pe marginea sup a fasciculului tiroaritenoidian, tiromembranos si
tiroepiglotic; marg ext cartilaj aritenoid, 2- pe repliul aritenoepiglotic, fasciculul tiromembranos
pe care nomenclatura anatomica il considera m independent- constrictor, coboara epiglota, 3tiroepiglotic, constrictor, trage de membrana dreptunghiulara fiind socoit m independent. Ele
trag epiglota inapoi si micsoreaza orificiul sup al laringelui.
2)o patura int de pe fata post tiroid pe fata int a apofizei vocale aritenoidiene, care intra in
constitutia plicilor vocale inf, formand m vocal. Prin contractia sa, determina ingustarea glotei
prin cresterea volumului corzii vocale.
e)Interaritenoidian- m nepereche
-intre fetele post ale cartilajelor aritenoide, are fascicule transverse si oblice. Este un constrictor
al glotei, prin apropierea intre ele a cartilajelor aritenoide si a corzilor vocale(apofize), micsorand
glota.
?f)Ceratocricoidian
-de la cornul mic al hioidului- marginea inf a cricoidului
2.M extrinseci: 5
-la planul muscular al regiunii infrahioidiene
-reprezentati prin:
a)m sternotiroidian- fixeaza laringele, permitand tirohioidianului sa coboare hioidul
b)faringostafilin/palatofaringian- 3 fasc: 1, 2 accesorii, se termina prin fasciculele ant tiroidiene
si post faringiene, nvX. Coboara valul palatin si inchide istmul nasofaringian, impiedicand
refluxul alimentar. Ridica laringele si faringele.
c)tirohioidian- de la fata oblica tiroid- fata ant a hioid, inervat de hipolgos, coboara os tiroid ca
pct fix pe hioid; invers, ridica laringele
d)stilofaringian- are 5 fascicule amigdaliene, faringiene, epiglotice, tiroidiene, cricoidiene,
ultimele 3 catre cartilajele corespunzatoare. Inervat din plex faringian. Ridica laringele si
faringele.
e)m constrictor inf al faringelui- se insera prin 3 fascicule: tiroidian, cricotiroidian pe membrana
omonima si cricoidian. Prin fasciculele ascendent si transvers se insera pe faringe, iar prin cel
descendent se continua cu fibrele longitudinale ale esofagului.
Mucoasa si submucoasa laringelui:
-mucoasa este continuata inf cu cea a traheei iar inf prin aditusul faringian si se continua cu cea
a limbii. La acest nivel determina plicile glosoepiglotice
-are culoare roz dar datorita corzilor vocale este galbuie sau chiar albicioasa
-contine numeroase glande care secreta mucusul necesar lubrifierii laringelui
-in corion exista tesut limfoid bogat ce formeaza foliculi limfatici in spcial la nivelul epiglotei si
ai ventriculilor laringieni
-submucoasa contine tesut conjunctiv lax in general putin abundent cu exceptia fetei laterale ale
plicilor ariteno-epiglotice
-aici in anumite cazuri se se poate produce infiltratie seroasa a submucoasei si determina
edemul epiglotic care duce la dipnee pana la axfisiere
-laringele are o structura anatomica complexa bine adaptata functiilor de respiratie si fonatie
-scheletul cartilagions extern si cel fibroelastic intern formeaza doua straturi concentrice
-elementele constitutive ale laringelui asigura sunetelor laringiene o serie de calitati precum:
->intensitatea sunetului care depinde de forta coloanei de aer expirat

11

->inaltimea sunetului depinde de tensiunea si gradul de adductie al plicilor vocale; pt sunetele


inalte plicile vocale sunt mai apropiate chiar atingandu-se prin marginile lor mediale
->timbrul sunetului depinde de rezonatorul laringelui, adica scheletul fibro-elastic, de aerul din
ventriculul si din apendici
->durata sunetului depinde de timpul de vibratie al corzilor vocale.
Morfologia externa si raporturi:
-considerat in anasamblu laringele are forma unui trunchi de piramida triunghiulara cu baza mare
in sus si cea mica in jos
-prezinta 3 fete, 3 margini, o baza mare si una mica
*fetele antero-laterale sunt formate de cartilajele tiroid si cricoid, iar intre ele de membrana
crico-tiroidiana. Ele sunt acoperite de urmatoarele planuri: piele, panicul adipos, fascia
musculara cu m platisma, tesut subcutanat care contine v jug anterioare, m SCM si omohioidian,
m stero-tiroidian. Sub aceste planuri se gaseste glanda tiroida ai are lobi ce vin in raport cu fetele
atero-laterale pana aproape de baza coarnelor mari tiroidiene. Cand exista lobul piramidal
tiroidian denumit piramida lui LALOUETTE se gaseste lat larigelui si la stanga liniei mediane
*fata posterioara, unica, este si portiuea inferioara a peretelui ant al faringelui si este formata de
lama cricoidului, cartilajele ariteoide, muschii si ligamentele care imbraca aceste cartilaje;
mucoasa faringiana
-in partea sup se gaseste o scobitura intre aritenoide denumita= rimula.
-de fiecare parte a liniei mediane se gasesc recesurile piriforme in partea sup a carora mucoasa
este ridicata de nervul laringeu inferior, determinand un pliu transversal
*marginea anterioara in partea sup bombeaza sub piele formand marul lui Adam
-in partea inf este formata de membrana cricotiroidiana si de cricoid
*marginile posterioare corespund marginilor vertebrale si PVN ale gatului
*baza mica/vf trunchiat- inf- se continua cu traheea prin membrana crico-traheala
*baza mare-sup- este situata dedesubtul si inapoia bazei limbii. Este alcatuita dinainte inapoi de
marginea sup a cartilajului tiroid, epiglota legata de cartilajul tiroid prin ligamentul tiro-epiglotic
si de limba prin plicile gloso-epiglotice. Lateral sunt repliurile faringo-epiglotice si aritenoepiglotice care pleaca de marginile lat ale epiglotei catre peretii lat ai farigelui si carte cartilajele
aritenoidiene
-intre membrana tirohioidiana anterior, epiglota post- rimula(spatiul dintre aritenoide), plicile
glosoepiglotice lateral se gaseste cavitatea preepliglotica/loja tiro-gloso-epiglotica. Aceasta este
impartita de un sept sagital in doua cavitati secundare laterale.
-apertura superioara a laringelui denumita si aditus laringian este delimtata anterior de marginea
libera a epiglotei, post de fata mediala a cartilajelor aritenoide si de repliul mucos care le uneste
si lateral de marginile libere ale plicilor ariteno-epiglotice in care sunt inglobate cartilajele
cuneiforme si corniculate.
Morfologia interna/endolaringele:
-cavitatea laringiana este impartita in 3 etaje: spraglotic, glotic si subglotic
A)etajul supraglotic= vestibulul laringelui- tine de la aditus pana la marginea libera a plicilor
vestibulare/corzi vocale sup si are 4 pereti: ant, post si 2 laterali
-peretele anterior este format de epiglota, cel posterior pe linia mediana este format de fasciculul
sup al muschiului interariteoidian, iar lateral de partea superioara a cartilajelor aritenoidiene si
corniculate. Peretii laterali sunt formati in sus de plicile ariteno-epiglotice in partea sup care se
continua in jos cu fata superioara a plicilor vestibulare.

12

B)etajul glotic- se gaseste intre plicile vestibulare si vocale si este portiunea cea mai importanta
prin rolul sau fonator. Cuprinde un segment median intre marginile libere ale corzilor vocale si
doua ventricule laterale ale lui MORGANINI. Glota este fanta mediana cu directie sagitala care
face sa comunice etajul glotic cu cel subglotic. Este limitat lateral si anterior de marginile libere
ale plicilor vocale. Aceasta este glota pr-zisa(ant ligamentoasa/vocala). Post este delimitata de
fetele mediale ale cartilajelor aritenoide si se numeste glota respiratorie(post cartilaginoasa).
Plicile vestibulare/corzile vocale false sunt situate superior, au forma de lama turtita cu o fateta
superioara mediala ce ia parte la formarea etajului supraglotic si o fata infero-laterala ce
formeaza peretele medial al vetricolului MORGANINI. Marginea interna delimteaza cu cel de
partea opusa etajul supraglotic de cel glotic. Plicile vocale/corzile vocale adevarate sunt
inferior(LIGAM TIRO-ARITENOIDIENE) si contin in grosimea lor ligamentul tiroaritenoidian
inf si m vocal. Pe sectiune transversala au forma tringhiulara cu o fata sup ce formeaza planseul
ventricolului; o fata infero-mediala catre portiunea infraglotica si o fata lat aderenta la peretele
lateral. Marginea libera impreuna cu cea opusa delimiteaza glota adevarata. LAT- Ventriculii
laringieni ai lui MORGANINI sunt doi diverticuli de forma prismatic tringhiulara cu 3 pereti:
supero-medial format de plicile vestibulare; inferior format de plicile vocale; lateral format de
peretele lateral al laringelui si comunica cu restul segmentului epiglotic printr-o fanta anteroposterioara delimitata de plicile vocale si vestibulare. Submucoasa vetriculilor contine un strat
limfoid denumit amigdala lui FRANKEL. De la extremitatea ant a fiecarui ventricul porneste o
prelungire de 1 cm denumit apendicele laringian in grosimea repliurilor aritenoepiglotice.
C)etajul infraglotic- sub corzile vocale inf; prezinta pe peretele lat fata infero-mediala a plicilor
vocale apoi elementele constitutive ale laringelui acoperite de mucoasa.
Vascularizatia:
-arterele sunt: a laringee superioara din tiroidiana sup->mb tirohioidiana; a larigee inferioara din
tiroidiana sup->mb cricotiroidiana; a laringee posterioara din tiroidiana inferioara->mucoasa, m
cricoaritenoidieni si a laringee mijlocie sau cricotireoidiana care provine dintr-un ram de
trifurcatie al a tiroidiene superioare.
-venele sunt: vena laringee sup si mijlocie care se varsa in vena tiroidiana sup si vena laringee inf
catre tiroidiana inf
-limfaticele- cele din etajul supragotic dreneaza catre nodulii jugulari interni, cele din etajul
glotic(limf ant si inf) catre nodulii prelaringieni si pretraheali, iar subglotice(limf post-lat) catre
nodulii recurentiali. Dupa QUINET limfaticele provenite de la a laringelui pot merge la
grupele ggl opuse.
Inervatia:
-este asiugrata de nv larigeu superior care da un ram intern(mucoasa etaj supraglotic) si unul
extern(cel din urma inerveaza muschiul cricotiroidan, mucoasa etaj subglotic) si din nv laringeu
inf terminatie a nervului recurent si inerveaza ceilalti muschi intrinseci. Dedesubtul mucoasei de
pe fata posterioara a laringelui se formeaza ansa anastomotica a lui GALIEN, intre un filet
nervos care provine din laringeul superior si altul provenit din nervul recurent.

13