Sunteți pe pagina 1din 15

Ce este Managementul de Mediu?

Managementul mediului are drept scop utilizarea responsabila a resurselor


naturale, economice si umane astfel incat mediul sa fie protejat si imbunatatit. El cauta sa
protejeze bunurile ecologice valoroase, sa managerieze zonele locale pe cea mai potrivita
cale si sa dezvolte relatiile intre populatie si mediul natural. Astazi obiectivele
managementului mediului sunt asigurarea principiilor fundamentale ale dezvoltarii
durabile care cauta sa puna in locul economiilor, mediul pentru acestia si generatiile
viitoare.
Intrebare: Ce este managementul de mediu?
Raspuns: Managementul care face responsabila utilizarea resurselor naturale,
economice si umane pe caile care protejeaza si dezvolta mediul.
De ce este Managementul Mediului important?
Definitii
De la inceput trebuie diferentiati clar termenii de ecologie, respectiv protectia
mediului.
Ecologia este o stiinta biologica de sinteza ce studiaza prin excelenta
conexiunile ce apar intre organisme si mediul lor de viata, alcatuit din ansamblul
factorilor de mediu (abiotic si biotic), precum si structura, functia si productivitatea
sistemelor biologice si supra-individuale (populatii, biocenoze) si a sistemelor mixte
(ecosisteme).
De subliniat faptul ca, daca ecologia este o stiinta, protectia mediului este mai degraba un
concept care trebuie sa se regaseasca in fiecare domeniu de activitate (industriala,
agricola, comerciala, de transport).
In sensul dat de legea mediului, protectia mediului este ansamblul actiunilor
de ocrotire si imbunatatire a mediului inconjurator, de protejare si gospodarire
judicioasa a resurselor naturale, inclusiv aerul, apa, solul, flora, fauna si esantioanele
reprezentative ale ecosistemelor naturale.
Imbinarea si corelarea aspectelor economice si de protectie a mediului cu cele
sociale, culturale, traditionale si de conservare a patrimoniului istoric, combinata cu
dezvoltarea unor mecanisme de productie similare mecanismelor ce domina ciclurile
naturale urmate de resursele naturale regenerabile (cicluri inchise) conduc la un model de
dezvoltare durabila.
Dezvoltarea durabila este acea dezvoltare care corespunde necesitatilor
prezentului, fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a le satisface pe
ale lor.
Conceptul a fost promovat si a reprezentat rezultatul activitatii Comisiei
Brundtland numita astfel dupa numele celei ce a condus comisia, d-na Bo Harley
Brundtland, ulterior devenita si Prim Ministru al Norvegiei.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Sensul de durabil care aparent este contrar dezvoltarii trebuie interpretat ca o


dezvoltare rationala facuta astfel incat sa poata fi mentinuta pe timp indelungat, chiar
permanent, continuu, deci durabil.
Conceptul de dezvolatare durabila este strans legat de utilizarea durabila a
resurselor naturale regenerabile. Asa cum ciclurile apei sau vegetatiei (ambele
reprezentand resurse regenerabile) sunt permanente cu pastrarea si conservareaa
cantitativa, la fel modelul de dezvoltare durabila incearca sa transpuna ciclurile inchise
naturale in cadrul unor activitati umane, inclusiv in utilizarea durabila a resurselor
naturale regenerabile.
Prin utilizare durabila se intelege folosirea resurselor regenerabile intr-un
mod si o rata care sa nu conduca la declinul pe termen lung al acestora, mentinand
potentialul lor in acord cu necesitatile si aspiratiile generatiilor prezente si viitoare.
Desigur ca realizarea acestor obiective nu este posibila fara promovarea unui
management de mediu adecvat, componenta integrata in managementul general al unei
organizatii.
Managementul este stiinta organizarii si conducerii intreprinderii, dupa unii autori.
Dupa altii managementul este activitatea sau arta de a conduce.
Desigur, daca avem in vedere necesitatea existentei la un conducator a unor calitati native
cum ar fi capacitatea organizatorica sau de decizie, managementul are si elemente
specifice unor arte.
O definitie mai completa ar fi:
Managementul este ansamblul activitatilor de organizare si conducere in
scopul adoptarii deciziilor optime in proiectarea si reglarea proceselor
microeconomice (relatiile economice la nivelul fiecarei intreprinderi).
Pentru ca in definitiile formulate mai sus am utilizat si notiunea de ecosistem este bine
sa o definim :
Ecosistemul este un fragment mai mare sau mai mic al biosferei, alcatuit
dintr-o componenta vie, reprezentata de plante si animale (biocenoza) si una nevie
(biotop) formand un ansamblu integrat, in permanenta interactiune.
Totalitatea ecosistemelor formeaza biosfera.
Biosfera mai poate fi definita ca totalitatea ecosistemelor si a vietuitoarelor
din geosferele care contin viata (hidrosfera, litosfera si atmosfera, unde hidrosfera
reprezinta componenta lichida a geosferei, litosfera-componenta solida iar
atmosfera componenta gazoasa).
La inceput, deoarece primele acte si sisteme de reglementare Aer Curat, Apa
Curata si Depozitarea Deseurilor erau usor de dezvoltat, responsabilitatile de conformare
erau relativ simple si stabilite clar. Sarcina industriei de a gasi si implementa solutii de
inginerie pentru a clarifica problemele identificate a fost relativ simpla, dar costisitoare.
Acest obiectiv nu a facut sa se creeze o necesitate urgenta a companiilor spre a schimba
cultura lor sau calea lor de a face afaceri.
Cu trecerea anilor, totusi circumstantele s-au schimbat. Legile si reglementarile au
crescut in complexitate si s-au inplicat spre punctul in care cele mai multe companii au
nevoie sa dezvolte sisteme cuprinzatoare de conformare si culturi de conformare pentru
a satisface consistent litera legii.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

De ce conformarea simpla cu legea este adesea insuficienta pentru protectia


bunurilor si investitiilor companiei?
Mai mult decat atat, companiile au descoperit ca simpla conformare cu legea
adesea nu este suficienta pentru a proteja bunurile lor si investitii mari pe care ei trebuie
sa le faca fata pentru crearea unei imagini favorabile care sa se identifice cu marca
fabricii. Actiuni in conformitate cu legea trebuie totusi sa rezulte din incidentele de
mediu, pagube si gasirea de amenzi dure de care trebuie sa se aiba grija rezultind
procese si raspunderi punitive. Actiuni in conformitate cu legea pot totusi sa fie fondate
social dar iresponsabile din punct de vedere mediu . Actiuni in conformitate cu legea, in
mod egal daca grija fata de taxe este exercitata, pot sa fie rau receptionate de comunitatile
si organizatiile afectate .

Cadrul institutional specific protectiei mediului si conservarii


naturii
Pentru a putea vorbi despre managementul mediului in cunostinta de cauza trebuie
sa cunoastem principalele organisme cu atributii in domeniul protectiei mediului cu rol
de a elabora politici, strategii, reglementari, organisme de care trebuie sa tina seama toate
unitatile economice cu impact asupra mediului.
Institutii semnificative la nivel global
O serie de organisme din domeniul protectiei mediului sunt constituite pe langa
Organizatia Natiunilor Unite.
Un organism important il constituie:
Comisia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabila (CNUDD).
Aceasta comisie s-a constituit dupa Conferinta O.N.U. pentru mediu si dezvoltare
(UNCED). Comisia are rolul de a urmari progresele inregistrate pe plan mondial privind
transpunerea in practica a obiectivelor Agendei 21.
Agenda 21 este un document strategic sintetizand principalele obiective in diverse
domenii ce trebuie realizate in scopul tranzitiei spre o dezvoltare durabila. Agenda 21 a
fost adoptata de sefii de state si guverne cu ocazia participarii la Conferinta Mondiala
Mediul si Dezvoltarea, care a avut loc la Rio de Janeiro in iunie 1992. Cu aceasta ocazie
fiecare tara participanta a pregatit un Raport National privind Mediul si Dezvoltarea
(Romania a prezentat si ea un astfel de raport) cu evidentierea evolutiilor privind
economia si mediul realizate dupa Conferinta Omul si Mediul de la Stockholm din
1972.
La Rio s-au adoptat si alte documente importante si anume:
Declaratia sefilor de state si guverne participante conventiei cadru a ONU privind
prevenirea modificarilor climatice.
Semnarea conventiei cadru a ONU privind conservarea biodiversitatii
Adoptarea unui document referitor la despaduriri

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Desigur ca un document extrem de important a fost si Agenda 21, chiar daca dupa unele
pareri acest document fixeaza unele termene nerealiste (de exemplu eradicarea saraciei
pana in anul 2000-2005 ).
CNUDD se reuneste in fiecare an la New-York la nivel de ministri ai economiei,
mediului, finantelor, etc. Cu aceasta ocazie se analizeaza si rapoartele anuale intocmite de
fiecare tara. Exista inca multe discutii asupra obiectivului de activitate al acestei comisii
si al evitarii suprapunerilor cu alte institutii ale ONU. Datele analizate indica progrese
modeste in ceea ce priveste promovarea obiectivelor Agendei 21.
Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (prescurtat in limba engleza UNEP
sau PNUE in franceza). Acest organism a luat fiinta la scurt timp dupa conferinta
mondiala Omul si mediul din 1972.
UNEP a avut ca scop promovarea cu precadere a unor proiecte de mediu menite sa
vina in sprijinul tarilor in curs de dezvoltare. Nu intamplator sediul acestuia se afla in
Africa, la Nairobi, capitala Kenyei. Este de altfel singurul sediu ONU aflat pe teritoriul
african. Printre proiectele prioritare finantate de UNEP sunt cele privind sprijinirea
promovarii legislatiei de mediu, protectia marilor si oceanelor inclusiv a marilor fluvii,
crearea unui sistem mondial de supraveghere a mediului, promovarea unor moduri de
productie ecologica, etc.
O atentie speciala s-a acordat in ultimul timp Dunarii si Marii Negre prin sustinerea
corelarii dintre doua programe de mediu importante (programul privind protectia
mediului in bazinul Dunarii si cel privind protectia mediului in bazinul Marii Negre). Din
pacate acest organism se confrunta cu dificultati financiare deosebite si fondurile de care
dispune sunt insuficiente. Peste aceasta situatie se suprapune si necesitatea unei delimitari
mai clare intre activitatile UNEP si CNUDD.
Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).
Desi acest program nu este dedicat direct problematicii mediului, totusi el acorda o
prioritate aspectelor de mediu in contextul unor actvitati economice. Un important
program PNUD in domeniul mediului s-a derulat si in Romania in perioada 1991-1994
PNUD are o reprezentanta permanenta si in Romania, el reprezentand si interesele UNEP
si ale fondului mondial de mediu in Romania.
Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala (ONUDI) se
implica si ea in sustinerea unor proiecte de mediu.
Organizatia este interesata in facilitarea transferului de tehnologie, crearea unor
centre regionale care sa faciliteze transferul de tehnologii, etc..
In acest context ONUDI se implica in promovarea unor proiecte de transfer
tehnologic in cadrul unor conventii internationale din domeniul mediului. Astfel, in
Romania a finantat crearea secretariatului permanent al Conventiei de la Viena si a
Protocolului de la Montreal privind controlul substantelor ce distrug stratul de ozon.
Totodata, ONUDI a finantat proiecte de introducere in Romania a unor tehnologii
alternative fata de cele actuale (care utilizeaza cloroflorcarbonii ce contribuie la
deteriorarea stratului de ozon). Astfel de proiecte s-au derulat la Arctic Gaiesti,
Tehnofrig Cluj, Bicapa Tarnaveni, etc.
Secretariatele Conventiilor Internationale din domeniul mediului.
Toate conventiile internationale din domeniul mediului, dispun de secretariate tehnice
permanente, care au rolul de a corela toate actiunile intreprinse de diferitele tari in cadrul

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

obligatiilor ce revin prin semnarea si ratificarea acestor conventii de catre tarile


respective.
Fondul Mondial pentru Mediu (GEF) este gestionat prin Banca Mondiala si
este constituit din donatii ale unor organizatii internationale pentru acordarea unor
fonduri nerambursabile tarilor ce promoveaza proiecte de mediu ce intra in sfera de
preocupare a GEF. Deciziile sunt luate de un Consiliu al GEF format din reprezentanti ai
diferitelor tari din lume.
In afara organismelor de mai sus exista o serie de institutii finantatoare internationale
care se implica in sustinerea financiara a proiectelor de mediu, precum si importante
organizatii neguvernamentale internationale. Un astfel de exemplu este:
Uniunea Internationala pentru conservarea Naturii (UICN) organism ce are
menirea de a coordona pe plan international eforturile destinate protejarii diversitatii
biologice. Printre membrii UICN se numara si tara noastra prin implicarea in mod
deosebit a unor specialisti de prestigiu de la Facultatea de Biologie a Univesitatii din
Bucuresti.

Institutii europene in domeniul protectiei mediului


La nivel european se disting urmatoarele organisme importante:
Comisia Uniunii Europene. Acest adevarat guvern european exercita atributii in
domeniul mediului prin Directia Generala XI-Mediu, Control Nuclear si Protectie Civila
(DGXI). Daca Comisia UE poate fi asimilata cu un ,,guvern european, DGXI reprezinta
un adevarat ,,minister al mediului european. Alaturi de DGXI este implicata in
promovarea proiectelor de asistenta externa inclusiv cele privind protectia mediului
(PHARE, LIFE, etc.) si Directia Generala I care coordoneaza politica externa a Uniunii.
Agentia Europeana de Mediu de la Copenhaga.
Acest organism a fost creat in 1995 avand rolul de a asigura cooperarea in domeniul
mediului intre tarile U.E. cu precadere in domeniul monitorizarii mediului. Si tarile
asociate printre care si Romania colaboreaza cu Agentia de la Copenhaga, dar pentru
tarile asociate diversele actiuni nu au caracterul de obligativitate pe care il au pentru tarile
membre U.E.. Una dintre actiunile si sarcinile cele mai importante ale Agentiei, asa cum
aminteam mai sus este realizarea unui sistem unitar european pentru monitorizarea
mediului. In acest context s-au realizat rapoartele privind starea mediului in Europa
componenta importanta a procesului media pentru Europa. Sub aceasta denumire se
deruleaza actiunile decise de ministrii mediului din Europa, care se intalnesc periodic
pentru a analiza si a decide asupra masurilor ce trebuiesc intreprinse in continuare. Bazele
acestor reuniuni s-au pus la Dobris in Cehia in anul 1991. Ulterior au avut loc reuniuni
ale ministrilor europeni ai mediului la Lucerna (1993), Sofia (1995) si Arhus (1998).
Reuniunea de la Dobris a fost precedata de alte doua reuniuni in 1990 la Bergen
(Norvegia) si Dublin (Irlanda). Rapoartele europene privind starea mediului au menirea
evidentiereii dinamicii calitatii mediului european. S-a pus la punct o retea internationala
informatica (EIONET) la care este racordata si tara noastra prin Institutul de Cercetari si
Ingineria Mediului Bucuresti.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Consiliul Europei.
Alaturi de Comisia Uniunii Europene, Consiliul Europei are atributii in domeniul
mediului legate strict de conservarea naturii, ariile protejate, biodiversitate,organizarea
retelei Europene de arii protejate, etc. Sub egida Consiliului Europei s-a organizat si Anul
European al Conservarii Naturii in 1995 dedicat protejarii zonelor naturale aflate in afara
zonelor protejate. Cu aceasta ocazie o atentie deosebita s-a acordat actiunilor de educatie
inclusiv cu sprijinul mass-mediei, sau a sensibilizarii personalului a carei activitate era
legata de natura, de spatii largi (silvicultori, gospodarii apelor,agricultori etc).
Comisia Economica pentru Europa (CEE).
Acest organism a carui preocupari initiale erau de natura economica s-a orientat din
ce in ce mai mult spre abordarea problemelor de mediu prin Comisia pentru Politica de
Mediu. CEE s-a implicat in mod deosebit si in actiunile legate de procesul Mediul
pentru Europa, corelarea actiunilor legate de promovarea unor Conventii internationale
(Conventia privind accesul populatiei la informatia de mediu). Pe langa Comisie
functioneaza si Secretariatul Permanent pentru Calamitati si Accidente Industriale. Acest
secretariat asigura coordonarea actiunilor de ajutoare derulate de diverse state pe baza de
voluntariat. Totodata secretariatul asigura mobilizarea potentialilor voluntari in cazul
unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului.
Un organism care merita a fi mentionat este Centrul Regional pentru Mediu de la
Budapesta (REC). Acesta este un organism neguvernamental, creat cu participarea
SUA, Japoniei, Comisiei U.E si a Ungariei. Principiile care stau la baza activitatii acestei
organizatii sunt cuprinse in Carta REC semnata si de Romania .REC. sprijina si
finanteaza programe de mediu propuse de organizatiile neguvernamentale (ONG) din
tarile asociate la UE. Si ONG-urile din Romania participa la proiecte finantate de REC.
De altfel REC are o reprezentanta si la Bucuresti. In ultimul timp conducerea REC a luat
masura de a se consulta mai intens cu guvernele din tarile membre. De altfel, in Consiliul
REC a fost reprezentata si Romania,o perioada detinand chiar o functie de vicepresedinte,
prin autorul acestei carti.
Cadrul institutional in domeniul protectiei mediului in Romania
Este utila o scurta prezentare a institutiilor celor mai importante implicate in
protectia mediului in Romania. Marea majoritate a acestor institutii s-au creat dupa 1989.
Pentru prima oara s-a format un departament al mediului in decembrie 1989
dupa crearea Ministerului Apelor, Padurilor si Mediului Inconjurator (MAPMI) prin
reunirea Ministerului Silviculturii, Consiliului National al Apelor si crearea unui nou
departament, cel al mediului inconjurator. Ulterior ministerul s-a numit Ministerul
Mediului in perioada iunie 1990 noiembrie 1992 si Ministerul Apelor, Padurilor si
Protectiei Mediului (MAPPM) incepand cu noiembrie 1992.
Concomitent s-au dezvoltat si o serie de organisme in teritoriu sau la nivelul altor
institutii care sa reflecte corespunzator noua activitate. In cele ce urmeaza vom prezenta
cateva din ele.
Parlamentul Romaniei.
La nivelul Parlamentului activitatile de protectie a mediului sunt reprezentate la
nivelul unei comisii de specialitate atat in Camera Deputatilor, cat si in Senatul
Romaniei. In Camera Deputatilor problemele legate de promovarea legislatii de mediu
6

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

sunt analizate de catre Comisia pentru Administratie Locala, Ecologie si Amenajarea


Teritoriului iar in Senat de Comisia pentru Sanatate, Ecologie si Sport. Cele doua comisii
analizeaza si activeaza toate proiectele de lege in domeniul mediului care sunt transmise
Parlamentului inainte ca acestea sa fie dezbatute in plen.
Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile are rolul de a reglementa si
controla toate activitatile cu impact asupra mediului.
Planificarea strategica
Reuneste ntr-un singur cadru de management aspecte cum ar fi planificarea
politicilor publice, elaborarea bugetului, stabilirea prioritatilor si planificarea
organizationala.
Sistemul a fost introdus n 2 etape:
1. Componenta de management care contine aspecte precum: Mandatul, Viziunea,
Valorile comune, Analiza mediului intern, Analiza mediului extern, Prioritatile pe
termen mediu, Directiile de activitate, Monitorizarea, evaluarea, raportarea
2. Componenta de programare bugetara: descrierea programelor bugetare cu
urmatoarele elemente Analiza situatiei actuale, Obiectivul programului bugetar,
Rezultatele si indicatorii de performanta ai programului bugetar, Noile initiative
de finantare, mecanismele de implementare, Finantarea programului
Prima etapa a permis MMDD sa analizeze n detaliu domeniile sale de competenta
si
sa
stabileasca
directiile
sale
de
activitate.
A doua etapa a constat n corelarea prioritatilor si a directiilor sale de activitate cu
procesul de elaborare bugetara.
Planul strategic al MMDD se elaboreaza pentru o perioada de trei ani.

Mandatul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile


Conform legislatiei n vigoare, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile este
organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, n
subordinea Guvernului. Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile este desemnat ca
autoritate de management pentru Programul operational sectorial pentru infrastructura de
mediu.
Mandatul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile este de a elabora strategia
Guvernului n domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor si de a coordona
aplicarea acesteia la nivel national pentru asigurarea unei dezvoltari durabile.
Actele normative care reglementeaza statutul institutiei sunt HG nr. 368/2007 privind
organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile si HG
nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea, implementarea
si gestionarea instrumentelor structurale, cu modificarile si completarile ulterioare.
Viziunea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Dezvoltarii Durabile actioneaza pentru a proteja
mediul si resursele naturale, pentru a garanta generatiei actuale si celor viitoare un mediu
curat, n armonie cu dezvoltarea economica si progresul social.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Valorile Comune ale Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile


Pentru a identifica valorile comune mpartasite de toti angajatii ministerului,
Unitatea de Politici Publice a distribuit personalului ministerului chestionare n care era
expusa o serie variata de valori posibile, angajatii trebuind sa aleaga cinci valori
considerate reprezentative pentru munca desfasurata de acestia n cadrul ministerului.
Valorile cel mai des mentionate de angajati au fost, n ordinea numarului de optiuni
pentru fiecare dintre acestea:
responsabilitate
competenta
corectitudine
eficienta
spirit de echipa
dezvoltare continua
Analiza Mediului Intern al Ministerului Mediului si Dezvoltarii
Durabile
Analiza mediului intern reprezinta o analiza a principalelor probleme de
management ale institutiei fiind structurata pe doua dimensiuni:
analiza resurselor ministerului (umane, financiare, de infrastructura) si
analiza coerentei functionale a institutiei, a capacitatii acesteia de a-si atinge viziunea
si scopurile si de a realiza sarcinile prevazute prin acte normative si documente de
politica publica.

Comisia Nationala pentru Dezvoltare Durabila.


Comisia are ca scop corelarea eforturilor si actiunilor intre componenta economica,
sociala si de mediu, promovarea unei strategii a dezvoltarii durabile in tara noastra si
oferirea unui cadru adecvat pentru monitorizarea promovarii unor obiective ale Agendei
21 adoptata la Rio. In acelasi timp aceasta comisie trebuie sa indeplineasca rolul de
corespondent national al Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabila, fiind una din
sarcinile preconizate de Conferinta Mondiala de la Rio.
Agentiile pentru Protectia Mediului (APM) emit acorduri si autorizatii
de mediu, controleaza respectarea acestora si a legislatiei de mediu de catre unitatile
economice si monitorizeaza calitatea factorilor de mediu.
In afara APM-urilor,Ministerul Mediului mai are in subordine Administratia Rezervatiei
Biosferei Delta Dunarii (A.R.B.D.D.) cu sediul in Tulcea. A.R.B.D.D. administreaza din
punct de vedere ecologic pe baza unei legi speciale si a unui program special de
management .Atat APM-urile cat si A.R.B.D.D.sunt institutii publice finantate de la
bugetul de stat.
Compania Nationala Apele Romana (C.N.A.R.) are sarcina de a
administra unitar din punct de vedere cantitativ si calitativ apele de suprafata (ape
curgatoare si lacuri) cat si cele subterane. Limita de administrare a C.N.A.R. se opreste la
portile localitatilor. In acest sens nu trebuie confundat C.N.A.R cu regiile Generale de
Apa si Canal din cadrul localitatilor, care cumpara apa de la C.N.A.R si apoi se ocupa cu
tratarea, distribuirea si epurarea apei in cadrul localitatilor.
8

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Garda de mediu

Atributii principale ale Garzii Nationale de Mediu :


In domeniul protectiei mediului
controleaza activitatile cu impact asupra mediului inconjurator, si aplica sanctiuni
contraventionale prevazute de legislatia in domeniul protectiei mediului;
controleaza modul in care sunt respectate prevederile actelor de reglementare privind
protectia mediului, inclusiv masurile stabilite prin programele de conformare pentru
activitatile economico-sociale si respectarea procedurilor legale in emiterea actelor de
reglementare;
exercita controlul cu privire la desfasurarea actiunilor de import-export a produselor,
bunurilor si altor materiale, cu regim special de comercializare;
exercita controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore si/sau impact
semnificativ transfrontalier asupra mediului, in vederea prevenirii si limitarii riscurilor de
poluare;
participa la interventiile pentru eliminarea sau diminuarea efectelor majore ale
poluarilor asupra factorilor de mediu, si la stabilirea cauzelor acestora si aplica
sanctiunile prevazute de lege;
controleaza investitiile in domeniul mediului in toate fazele de executie si are acces la
intreaga documentatie;
propune organului emitent suspendarea si/sau anularea actelor de reglementare emise cu
nerespectarea prevederilor legale;
constata faptele ce constituie contraventii si aplica sanctiunile contraventionale in
domeniul protectiei mediului, sesizeaza organele de cercetare penala si colaboreaza cu
acestea la constatarea faptelor care, potrivit legislatiei de mediu, constituie infractiuni;
verifica sesizarile cu privire la incalcarea legislatiei in vigoare in domeniul protectiei
mediului;
coopereaza cu celelalte autoritati si organisme internationale de mediu si participa la
proiecte si programe derulate in domeniul protectiei mediului;
controleaza realizarea exportului si tranzitului de deseuri periculoase n conformitate cu
prevederile conventiilor internationale la care Romnia este parte precum si importul
unor categorii de deseuri permise la import conform legii;

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

verifica la obiectivele controlate stadiul achitarii obligatiilor financiare la Administratia


Fondului de Mediu, conform prevederilor actelor normative privind Fondul de Mediu;
pune la dispozitia publicului date privind starea mediului n conformitate cu legislatia
privind accesul publicului la informatia de mediu.
In domeniul controlului habitatelor naturale, biodiversitatii si ariilor protejate
controleaza modul de respectare a legislatiei de mediu privind ariile naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei, faunei salbatice si acvaculturii;
urmareste respectarea conditiilor din autorizatia de mediu;
controleaza lucrarile cu impact asupra zonelor de habitat natural, de conservare a
ecosistemelor, a florei, faunei salbatice si acvaculturii;
controleaza modul de respectare a masurilor de conservare dispuse, cu scopul mentinerii
sau refacerii unor habitate naturale, pe anumite suprafete terestre si acvatice cu accent
deosebit ,,Delta Dunarii;
exercita controlul privind activitatile de capturare, recoltare, achizitie si comercializare
pe piata interna si externa a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica;
controleaza respectarea planurilor de management pentru ariile protejate, de catre
administratorii sau custozii care administreaza aceste arii;
verifica la punctele de vama concordanta intre actele vamale si avizele de export ale
agentilor economici care comercializeaza resurse naturale din flora spontana si fauna
salbatica;
controleaza modul de valorificare a resurselor biologice, de flora si fauna salbatica, a
fondului piscicol din apele naturale si a animalelor salbatice de interes vanatoresc;
organizeaza actiuni de prevenire si combatere, in vederea evitarii distrugerii habitatelor
naturale din ariile protejate;
controleaza respectarea legislatiei de mediu in cuprinsul ariilor protejate, parcurilor si
rezervatiilor naturale, organizand actiuni comune impreuna cu reprezentantii acestora , in
vederea protejarii habitatelor naturale;
mentine legatura permanent cu fundatiile care au ca obiect de activitate, ocrotirea florei
si faunei salbatice.

10

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Standardele Managementului de Mediu i Sistemele de Management de Mediu


Controlul efectiv al polurii nu se poate realiza exclusiv pe soluii tehnologice, ci
trebuie abordat n baza unui sistem de management de mediu, integrat managementului
general al ntreprinderii.
Dei implementarea sistemelor de management de mediu este o aciune voluntar, a
reuit s conving, nu numai prin beneficiile financiare obinute (identificarea zonelor ce pot
aduce economii, mrirea eficienei produciei, gsirea de noi piee etc.), dar i prin creterea
credibilitii n obinerea de credite bancare, n atragerea investitorilor i a noilor
beneficiari.
Deoarece organizatii si companii de toate felurile sunt din ce in ce mai interesate
sa realizeze si sa demonstreze o performanta ecologica sanatoasa prin controlarea
impactului activitatilor, produselor si serviciilor lor asupra mediului, ele efectueaz un
numar crescut de "remedieri" sau "auditri" pentru a aprecia performanta ecologica.
Totusi, aceste remedieri si auditri singure nu sunt suficiente pentru a asigura o
organizatie ca performanta ei nu numai ca intruneste, dar va intruni si in viitor cerintele
legale. Standardele Managementului Mediului (cum ar fi Comisia Europeana EcoManagement si Sistemul de Audit EMAS si seriile de standarde ISO 14000 constituie un
etalon dupa care organizatiile si companiile isi pot masura performanta. Ele furnizeaza un
proces structurat care face posibila introducerea unui Sistem all Managementului
Mediului viabil.
Sistemul Managementului Mediului (EMS) este un mecanism care se adreseaza
unor teme ecologice majore prin alocarea de resurse, desemnarea responsabilitatilor, si o
evaluare continua a practicilor, procedurilor si proceselor, care sunt organizate intr-un
mod sistematic. Sistemul Managementului de Mediu trebuie sa fie proiectat pe o astfel de
cale pentru a asigura ca:
q

Politica de mediu a companiei, obiectivele si programele sunt auditate periodic si


revizuite daca este necesar.

Sunt in mod propiu definite responsabilitati si autoritati.

Proceduri de operare au fost stabilite.

Cerintele pentru politica de mediu a companiei, programul si sistemul de


management sunt monitorizate.

Documentarea managementului de mediu este stabilita.

Programul auditului de mediu este implementat.

Standardele Managementului de Mediu

Autoritile de reglementare a managementului mediului sunt:


11

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Comisia European Eco-Management i Schema de Audit (EMAS);

Standardele ISO14000, care este un set de standarde de cerinte de mediu


referitoare la operare, audit, produse si cerintele pentru produse, incluzand
un standard independent de auditare pentru Sistemele de Management de
Mediu;

SA8000 care este un stndard independent de auditare pe raspundere sociala;

CERES Global Reporting Initiative (Initiativa Raportarii globale CERES).


Ce este EMAS si care este obiectivul sau?

EMAS este o schema voluntara de management de mediu, bazata pe armonizarea


liniilor si principiilor specifice Uniunii Europene. Obiectivul schemei este de a promova
dezvoltarea continua a performantei de mediu a activitatilor industriale prin:
1. Stabilirea si implementarea politicilor ecologice, programelor si sistemelor
manageriale de catre companii,n legtur cu platformele lor industriale.
2. Evaluarea obiectiva, sistematica si periodica a performantelor acestor elemente.
3.Furnizarea informatiilor legate de performanta ecologica publicului larg.
Cine poate participa in EMAS si cum poate obtine recunoasterea?
In EMAS pot sa participe zonele industriale. Pentru a participa in EMAS, o
companie trebuie sa adopte o politica de mediu, sa revada performanta sa de mediu la
zona in cauza, sa dezvolte un sistem de management de mediu si sa dezvolte un plan de
actiune in lumina a ceea ce s-a constatat n urma verificrilor, sa auditeze sistemul si sa
publice o declaratie a performantei zonei
Forte si slabiciuni
EMAS a fost proiectat ca un sistem generic de management al mediului (EMS)
standard care ar fi asigurat cadrul pentru participarea companiilor.
Puncte forte:
ncurajarea firmele industriale sa si ia responsabilitatea pentru cerintele lor de
mediu
Reducerea impactului negativ asupra mediului intr-o maniera voluntara de auto
reglementare
Permite un gradul de flexibilitate, care determin o aplicatre eficient a
reglementrilor in diferite contexte legale si culturale.
Puncte slabe
Deschiderea determinata de flexibilitate este calea pentru diferente de interpretare
si discrepante in aplicare, ducand spre potentiale bariere.

12

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

a) Cum se face adaptarea EMAS?


Multe organizatii din Europa au inceput sa-si ajusteze sistemele de management
se mediu astfel incat sa se conformeze cerintelor Regulamentului EMAS. De asemenea,
Comisia Europeana promoveaza studii pilot pentru cresterea participarii in sistem a
companiilor mici si mijlocii (SMEs) si prevede ca statele membre individuale sa adapteze
sistemul si in alte sectoare, cum ar fi serviciile publice.
Directii pe care trebuie sa le urmeze EMAS:
1. Extinderea sferei EMAS in toate sectoarele de activitate economica.
2. Integrarea ISO 14001 ca sistem de Management de Mediu cerut de EMAS.
3. Adoptarea unui logo EMAS vizibil si recunoscut pentru a permite organizatiilor
inregistrate sa-si publice mai efectiv participarea in EMAS.
4. Implicarea angajatilor in implementarea EMAS.
5. Intarirea rolului declaratiei de mediu, pentru imbunatatirea transparentei
comunicarii performantei de mediu ntre actionarii lor si public.
6. Promovarea participarii SMEs prin mecanisme de sprijin potrivite.
1.3.

Standardul international ISO 14001

ISO 14001 a fost finalizat in septembrie 1996 si este acum implementat de


companii pretutindeni in lume. El specifica cerintele pentru un sistem de management al
mediului, pentru a permite unei organizatii se formuleze o politica si obiective tinand
cont de cerintele legislative si informatia despre impacturile semnificative de mediu.El se
aplica tuturor aspectelor de mediu pe care organizatia le poate controla si peste care pote
fi de asteptat ca el sa aiba influenta. Nu face el singur declaratia specifica criteriului de
performanta de mediu. Acest standard international este aplicabil oricarei organizatii care
este dornica sa :
1. S implementeze,ntrein si imbunatateasca un EMS.
2. Sa se asigure de conformarea sa cu politica de mediu declarata.
3. Sa demonstreze o asemenea conformare celorlalti.
4. Sa caute certificarea/inregistrarea EMS-ului sau de catre o organizatie externa.
5. Sa faca o auto-declaratie de conformare cu acest standard din proprie
determinare

ISO 14001 are o structura clara si logica care acopera urmatoarele:


1. Obiectivul
2. Referintele Normative
3. Definitii
4. Cerintele Sistemului de Management de Mediu.
5. Cerinte Generale.
6. Politica Mediului
13

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

7. Planificare
8. Implementare si Operare
9. Actiuni de Verificare si Corectare
10. Revederea Managementului.
Toate cerintele din acest standard international au intentia sa fie incorporate in
interiorul oricarui sistem de management de mediu. Extinderea aplicarii va depinde de
astfel de factori ca politica de mediu a organizatiei, natura activitatilor ei si conditiile in
care ea opereaza.
Odata ce o companie a dezvoltat un EMS care satisface cerintele lui ISO 14001,
urmatoarea intrebare este cum sa obtina certificarea Iso 14001. Companiile dornice sa
obtina certificarea trebuie sa contacteze bordurile de acreditare al standardelor lor
nationale, care trimit un grup de auditori la fabricile companiei spre a determina daca
EMS-ul companiei satisface standardul ISO 14001. Companiile care au un EMS aprobat
sunt inzestrate cu un certificat valid pentru o perioada finita de timp, in mod uzual trei
ani.
q

Seria ISO 14000

Comitetul tehnic al Organizatiei pentru Standardizare 207 (ISO/TC 207)


pregateste standardele internationale de management al mediului si are grupul de lucru
format din personalitati ale comitetelor nationale. ISO a dezvoltat o serie de standarde si
liniile directoare in aria mediului care sunt in mod colectiv cunoscute ca seria ISO 14000
de standarde. ISO14001 este singurul standard certificabil, restul fiind linii directoare de
sustinere. In mod curent, cele mai avansate dintre standardele si liniile directoare in serie
sunt:
1. ISO 14001 Sisteme de Management de Mediu- Specificaii i Ghid de Utilizare.
2. ISO 14004 Sisteme de Management de Mediu- Ghid privind principiile,
sistemele i tehnicile de aplicare.
3. ISO 14010 Ghid pentru Audit de Mediu- Principii Generale.
4. ISO 14011/1 Ghid pentru Audit de Mediu- Proceduri de Audit - Partea .Auditul
Sistemelor de Management de Mediu.
5.ISO 14012 Ghid pentru Audit de Mediu - Criterii de calificare pentru auditorii
de Mediu.
Familia ISO 14001 a standardelor de management de mediu, conform planului
actual, cuprinde 23 de standarde individuale, indrumari si rapoarte tehnice legate de
managementul de mediu in cadrul sistemului de management de mediu (EMS) al unei
companii. Aceste standarde sunt dezvoltate printr-un proces care cuprinde urmatoarele
faze:
Faza 1: Selectarea elementelor de lucru. Comitetele Nationale pot sa propuna
noi elemente de lucru

14

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Faza2: Prepararea planului de lucru. Proiectul de lucru este preparat de


grupurile de lucru ale subcomitetelor.
Faza3: Aprobarea Comitetului pentru planul de lucru. Votul este luat asupra
Proiectului de lucru. Personalitatile organizatiilor nationale sunt membri participanti si
astfel titulari la vot. Daca este aprobat, el devine planul Comitetului.
Faza4: Ratificarea de catre toti membrii ISO. Proiectul Comitetului aprobat
este semnat de toti memebrii ISO pentru ratificarea ca Proiect de Standard International
(DIS). Perioada de vot este de sase luni.
Faza 5: Confirmarea finala. La zi este urmatorul vot de afirmare. Urmeaza
aprobarea tarilor membre ISO, documentul este denumit Proiectul Final al Standardului
International (FDIS).
Faza 6: Publicarea standardului ISO. Standardul aprobat estae publicat la
Geneva in limbile oficiale: Engleza, franceza si rusa.
Faza 7: Publicarea in limbile altele decat engleza, franceza si rusa. Comitetele
nationale vor participa la traducerea standardelor in limba lor nationala. Standardul va fi
publicat mai tarziu ca standard national.

15

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com