Sunteți pe pagina 1din 22

Proiectarea asistata de calculator-CAD

1. Prezentare generala a pachetului de programe AutoCAD


Obiectul CAD Proiectarea asistata de calculator reprezinta procesul de transfer de la om la
calculator a unor activitati legate de:
- desenul tehnic
- calcule de rezistenta
- obtinerea unor solutii optime in cadrul unor sisteme tehnice
- calcule complexe ale organelor de masini ale sistemelor tehnice
Avantaje:
- prelucrarea unui volum mare de informatii intr-un timp foarte scurt
- calcule corecte si precise
- acuratete a reprezentarilor grafice
- obtinerea mai multor solutii pentru
Interfata programului AutoCAD
Ca orice program care ruleaza sub sistemul de operare Windows si AutoCAD-ul dupa lansare
ve deschide o fereastra proprie, cu urmatoarele componente:
Bare de instrumente de lucru
Titlul ferestrei
Meniul principal

Linia de comanda Contorul coordonatelor Mecanisme de lucru Cursor reticular


FIG. 1
Suprafata de lucru (foaia de desenare)

Reguli generale de lucru in AutoCAD:


AutoCAD-ul este un sistem de proiectare asistata de calculator creat de firma Autodesk.
Comenzile sistemului prezinta anumiti pasi comuni, care vor fi prezentati in continuare.
Orice comanda poate fi transmisa calculatorului fie, selectand optiunea corespunzatoare
din meniurile derulante sau barele de instrumente de lucru fie, scriind instructiunea in linia
de comanda (linia de la partea inferioara a ferestrei unde este prezenta cererea Command:
a calculatorului)
Dupa scrierea instructiunii, pentru ca ea sa fie excutata de calculator trebuie actionata tasta
Enter
Renuntarea la o instructiune neexecutata de calculator (care este in curs de scriere) este
realizata prin actionarea tastei Esc
Renuntarea la efectul ultimei instructiuni este realizata prin actionarea tastei U
In cazul comenzilor multiple (o comanda la care calculatorul cere repetarea actiunii ei)
parasirea lor se realizeaza prin raspuns nul (actionarea tastei Enter) la cererea de date a
calculatorului
In cazul unor comenzi dupa introducerea lor in memoria calculatorului, este prezentata o
lista de optiuni pentru continuarea actiunii. Selectarea optiunii se face prin scrierea
literelor mari componente acesteia (nu este neaparat nevoie de scrierea intregului cuvant).
Intre optiuni exista una implicita (calculatorul o executa daca nu este indicata nici o
optiune), ea nefiind scrisa in paranteza.
Unele comenzi necesita selectarea unor elemente ale desenului. Aceasta actiune este
indicata prin schimbarea cererii Command: in Select object: si transformarea cursorului
obisnuit, reticular in cursor tinta. Selectarea obiectelor se face prin deplasarea cursorului
pe obiectul respectiv si apoi click stanga mouse. Elementul selectat va aparea cu linie
intrerupta.

FIG. 2
Stergerea unui element se realizeaza:
2

o Prin selectarea elementului si actionarea tastei Delete


o Prin comanda Erase si apoi selectarea elementului (elementelor)
Toate desenele indiferent de marime vor fi executate la scara 1:1
Repetarea ultimei comenzi poate fi realizata prin actionarea tastei Enter, fara a mai scrie
instructiunea

2. Pregatirea spatiului de lucru


Deoarece spatiile de lucru difera in functie de marimea elementelor desenate, acesta necesita
cateva operatii pregatitoare.
2.1 Alegerea dimensiunilor spatiului de lucru (LIMITS)
Spatiul de lucru este precizat prin coordonatele coltului stanga jos si cele ale coltului dreapta
sus ale foii de desenare.
Etape de lucru:
o Scrierea cuvantului cheie corespunzator comenzii (cuvantul Limits)
o Introducerea coordonatelor coltului stanga jos (cel putin in aceasta faza acestea sunt 0,0)
o Introducerea coordonatelor coltului dreapta sus (depind de marimea elementelor desenate,
numarul vederilor, etc.). Se recomanda aplicarea urmatoarelor relatii:
X= Lt + (nvo +1)*lmo
Y= Ht + (nvv +1)*lmv
Unde:
x-valoarea primei coordonate
y-valoarea celei de-a doua coordonate
Lt-suma lungimilor de gabarit ale vederilor orizontale
nvo-numarul vederilor pe orizontala
lmo-lungimea marginii desenului pe orizontala (se recomanda 20-50)
Ht-suma inaltimilor de gabarit ale vederilor verticale
nvv-numarul vederilor pe verticala
lmv-lungimea marginii desenului pe verticala (se recomanda 20-50)
Obs: se considera ca de la marginea spatiului de desenare si marginea vederii celei mai
apropiate, cat si intre vederi, trebuiesc lasate spatii egale
Exemplu (fig. 3):
In cazul desenului urmator avem urmatoarele date:
nvo=2
nvv=1
Lv1=45
Lv2=80
Hv1=Hv2=80
lmo=lmv=20
In urma calculelor se obtin urmatoarele coordonate pentru coltul din dreapta sus:
Lt = Lv1+ Lv2=45+80=125
Ht= Hv1=80
X= 125 + (2+1)*20=185
Y= 80 + (1+1)*20=120

FIG. 3
2.2. Vizualizarea spatiului de lucru (ZOOM)
Initial se va vizualiza intreg spatiul de lucru pntru a avea o imagine corecta asupra acestuuia.
Etape de lucru:
o Scrierea cuvantului cheie corespunzator (Zoom)
o Selectarea optiunii All (tastarea literei A-nu neaparat majuscula)
2.3. Crearea sistemului de coordonate propriu (UCS)
Pentru executarea unor desene corecte si precise este necesar un sistem de coordonate.
Astfel, la inceperea unui desen nou, calculatorul creeaza un sistem de coordonate universal
(WCS),care este fix, nu poate fi sters, deplasat, redenumit, etc. Acesta se afla in coltul stanga
jos al spatiului de desenare si exista chiar daca nu este afisat. Originea acestui sistem are
coordonatele 0,0 absolute.
Pentru usurarea executarii desenelor este necesara crearea unui sistem de coordonate propriu
(UCS). Acesta poate fi deplasat, redenumit, sters, restaurat, etc. Indiferent de pozitia lui,
originea sa are coordonatele 0,0 relative.
Etape de lucru:
o Scrierea cuvantului cheie corespunzator (Ucs)
o Alegerea optiunii New (tastarea literei N)
o Introducerea coordonatelor punctului care va constitui originea sistemului. Pentru calculul
acestor coordonate se tine cont de regulile urmatoare:
o Daca vederea are o axa de simetrie Ucs-ul va fi pe acea axa in general in partea
stanga a vederii
o Daca vederea are doua axe de simetrie, Ucs-ul va fi la intersectia acestora
4

o Daca vederea nu are nici o axa de simetrie, Ucs-ul va fi in coltul stanga jos al
vederii sau in alt loc considerat de utilizator convenabil executarii desenului.
Exemplu (fig. 3)
Pentru vederea (sectiunea) principala care are o axa de simetrie Ucs-ul va avea ca origine
punctul de coordonate:
Xucs=20 (marginea stanga a desenului)
Yucs=20 (marginea inferioara a desenului) + 40 (jumatate din inaltimea sectiunii)=60
Pentru vederea din stanga (desenul din dreapta) Ucs-ul va fi mutat (se va da din nou comanda
Ucs si se va selecta optiunea Move) cu:
Xucs=105 (se parcurge lungimea sectiunii-45, apoi spatiul dintre vederi-20, apoi jumatate din
lungimea vederii din stanga-40)
Yucs=0 (nu exista deplasare pe verticala a Ucs-ului, vederile fiind pozitionate pe orizontala)

3. Comenzi de desenare
In AutoCAD un desen este format din entitati grafice. O entitate este elementul grafic
rezultat in urma executarii unei singure comenzi. Cu o entitate poate fi executata orice actiune
(selectare, stergere, mutare, copiere, culoare, etc.)
Desenarea poate fi realizata prin scrierea cuvantului cheie corespunzator unei entitati,
alegerea entitatii din optiunile oferite de meniul DRAW sau butoanele barei de instrumente cu
acelasi nume.
In continuare este prezentata varianta cu scrierea cuvantului cheie.
3.1. Desenarea (indicarea) punctelor
Un punct nu va constitui in general o entitate a unui desen ci, el va fi folosit in cadrul
altor comenzi pentru desenarea elementelor grafice (segment de dreapta, cerc, arc de cerc,
etc.)
Indicarea punctelor poate fi facuta prin:
o Deplasarea mouse-ului si in pozitia dorita click stanga (in cazul desenelor fara cote)
o Introducerea coordonatelor. Acestea pot fi:
o Carteziene absolute fata de WCS. Se introduc sub forma *x,y. Ex: *20,30
o Carteziene absolute fata de UCS. Se introduc sub forma x,y. Ex: 20,30
o Carteziene relative fata de ultimul punct desenat. Se introduc sub forma @x,y.
Ex: @20,30
o Polare. Se introduc sub forma r<. Ex: 20<60
Y
Coordonate carteziene:

Yp

X
XP

A
r

Coordonate polare

o Utilizarea mecanismului Object Snap


Este un mecanism care permite indicarea fara calculul coordonatelor a unor puncte
importante ale unor elemente grafice desenate deja. Mecanismul permite fixarea
acestor puncte de calculator prin introducerea unor cuvinte cheie:
-END extremitatea unui element
-MID- mijlocul unui elment
-PER-piciorul perpendicularei pe un element
-INT-intersectia unor elemente
-CEN-centrul cercului sau unui arc de cerc
-TAN-punctul de tangenta la un cerc sau arc de cerc
-QUA-punctul de 0o, 90o, 180o sau 270o al unui cerc
Dupa scrierea cuvantului respectiv calculatorul va cere selectarea elementului al carui
punct important il dorim indicat. In cazul mai multor posibilitati (END, TAN, QUA)
va fi indicat punctul mai apropiat de punctul in care a fost selectat elementul.
Exemplu:
Daca se doreste indicarea extremitatii din stanga a segmentului (A), atunci cand se va
selecta elementul, punctul de selectie (P) va trebui sa fie mai apropiat de A decat de B.
B
A

3.2.Desenarea segmentelor (LINE)


Etape de lucru:
o Scrierea cuvantului cheie (cuvantul Line)
o In aceasta etapa sunt doua variante de raspuns:
o Indicarea punctului ce constituie prima extremitate a segmentului
o Raspuns nul (direct Enter), caz in care segmentul va porni din extremitatea
ultimului element desenat si tangent la acesta
o In aceasta etapa sunt posibile urmatoarele raspunsuri:
o Indicarea punctului ce constituie a doua extremitate a segmentului

o Actionarea tastei U, caz in care ultimul segment desenat de comanda Line curenta
este sters
o Actionarea tastei C, caz in care se uneste ultimul punct desenat de comanda Line
curenta cu primul punct desenat de aceasta comanda (actiunea este valabila
incepand cu al treilea punct introdus)
o Introducerea lungimii tangentei, caz valabil cand in etapa a doua s-a dat raspuns
nul
o Actionarea tastei Enter, caz in care se paraseste comanda Line (comanada Line
este o comanada multipla deoarece, dupa desenarea unui segment, calculatorul va
cere introducerea altui punct pentru ca, unindu-l pe acesta cu capatul ultimului
segment sa se obtina un nou segment )
P2
P3
P1

P2
P3

P1
3.3. Desenarea cercurilor (CIRCLE)
Etape de lucru:
o Scrierea cuvantului cheie (Circle)
o In aceasta etapa exista mai multe variante:
o Varianta predefinita (care nu trebuie selectata):
Indicarea centrului cercului
Introducerea marimii razei sau dupa tastarea literei D, introducerea marimii
diametrului
o Varianta 3P (se introduce de la tastatura 3P):
Se indica succesiv trei puncte apartinand cercului
o Varianta 2P (se introduce de la tastatura 2P):
Se indica succesiv doua puncte diametral opuse ce apartin cercului
o Varianta Ttr (se introduce de la tastatura T):
Se selecteaza primul element la care cercul este tangent
Se selecteaza al doilea element la care cercul este tangent
Se introduce valoarea razei
3.4 Desenarea arcelor de cerc (ARC)
Etape de lucru:
o Scrierea cuvantului cheie (Arc)
o In aceasta etapa exista mai multe variante:
o Indicarea succesiva a trei puncte apartinand arcului:
Punctual de start (PS)
Punctul intermediar
Punctul final (PF)

PS

P2

PF

PS
Centrul arcului (C)
PF

PS

PF

o Indicarea succesiva a:
PS
C
Unghiul la centru subintins ()
PS

C
o Indicarea succesiva a:
PS
C
Lungimii coardei subintinse (lc)
PS
lc
C

o Indicarea succesiva a:
PS
PF
Raza arcului de cerc (R)

PS
R
PF
o Indicarea succesiva a:
PS
PF
Unghiul la centru subintins ()

PS

PF
o Indicarea succesiva a:
PS
PF
Directia de pornire (unghiul tangentei la arc in PS)

PS

PF
o Indicarea succesiva a:
Raspuns nul (Enter)
PF
In acest caz arcul pleaca tangent la ultimul segment desenat din extremitatea acestuia.
3.5. Desenarea poligoanelor regulate (POLYGON)
Un poligon regulat are toate laturile, respective toate unghiurile congruente. Exemplu de
poligoane regulate: triunghiul echilateral, patratul, hexagonal regulat, etc.
Etape de lucru:
o Scrierea cuvantului cheie (Polygon)
o Introducerea numarului de laturi ale poligonului
o In acesata etapa exista doua variante de raspuns:
o Varianta implicita:
Indicarea centrului poligonului
Actionarea tastei I, daca poligonul este inscris in cerc, sau a tastei C, daca
poligonul este circumscris cercului

Introducerea marimii razei cercului de la pasul precedent


o Varianta Edge (se tasteaza litera E):
Indicarea primei extremitati a unei laturi a poligonului
Indicarea celei de-a doua extremitati a laturii poligonului
Observatii:
- In cazul variantei implicite pentru patrat se va alege C, iar pentru hexagon I
- Raza cercului in cazul alegerii indicate mai sus va fi, pentru patrat jumatate din latura,
iar pentru hexagon egala cu latura
- In cazul variantei Edge, ordinea indicarii extremitatilor este esentiala deoarece,
desenarea poligonului se face in sens trigonometric

P1

P2

P2

P1

3.6. Desenarea inelelor (DONUT)


Inelul este portiunea cuprinsa intre doua cercuri concentrice
Etape de lucru:
o Scrierea cuvantului cheie (Donut)
o Introducerea diametrului mic (interior)
o Introducerea diametrului mare (exterior)
o In aceasta etapa exista doua variante de raspuns:
o Varianta predefinita:
Indicarea centrului cercurilor
o Varianta Exit:
Raspuns nul (actionarea tastei Enter) pentru parasirea comenzii (ea fiind o
comanda multipla)
Observatie:
- daca pentru diametrul interior se introduce valoarea nula (0) atunci, se va obtine un
disc
3.7. Desenarea patrulaterelor pline(SOLID)
Ca si in cazul inelelor se obtin elemente pline (se considera si interiorul patrulaterului)
Etape de lucru:
o Scrierea cuvantului cheie (Solid)
o Indicarea primului varf P1
o Indicarea celui de-al doilea varf P2
o In aceasta etapa exista doua variante:
o Indicarea celui de-al treilea varf P3
o Raspuns nul, caz in care se paraseste comanda (este o comanda multipla)
o In aceasta etapa exista doua variante:
o Indicarea celui de-al patrulea varf
o Raspuns nul, caz in care se va desena un triunghi plin
Observatii:
- fiind o comanda multipla, dupa desenarea unui patrulater, calculatorul revine la etapa
a patra, iar ian cazul in care se mai indica doua puncte (P3, P4) se va mai desena un

10

patrulater format din ultimele puncte ale patrulaterului precedent (P3, P4) si noile
puncte indicate (P3, P4).
Ordinea introducerii varfurilor este esentiala, deoarece fie, se obtine un patrulater
convex fie, se obtine un patrulater concav.
P3

P4

P4

P3

P1

P1
P2

P2

Patrulater concav

Patrulater convex

4. Mecanisme de lucru a programului AutoCAD


Pentru usurarea activitatii utilizatorului in timpul executarii unui desen, sistemul pune la
dispozitie cateva mecanisme de lucru.
4.1. Mecanismul pentru deplasare pe verticala sau orizontala
Acest mecanism daca este activat (setarea ON) permite indiferent de miscarea cursorului
numai deplasari de-alungul celor doua axe (deplasarea este proportionala cu miscarea
cursorului).
Activarea-dezactivarea mecanismului (actionarea este asemanatoare unui comutator) se
realizeaza:
- prin actionarea tastei F8
- prin actionarea butonului Ortho al barei mecanismelor de lucru
4.2. Mecanismul pentru indicarea punctelor importante ale entitatilor grafice
Acest mecanism a fost descris partial in capitolul precedent.
El este activat prin:
- scrierea cuvintelor cheie corespunzatoare punctelor importante (vezi paragraful 3.1.
Indicarea punctelor)
- prin actionarea butonului Osnap al barei mecanismelor de lucru

11

5. Ajutoare grafice
Comenzile care fac parte din aceasta categorie permit usurarea executarii desenului,
micsorarea duratei de lucru si evitarea greselilor, activitatea fiind transferata de la om la
calculator.
Aceste comenzi pot fi utilizate numai dupa desenarea anumitor entitati ale desenului
respectiv.
O comanda este declansata prin scrierea cuvantului cheie corespunzator in fereastra
Command, alegerea optiunii cu acelasi nume din meniul MODIFY sau butonul din bara de
instrumente omonime
5.1. Copierea obiectelor
5.1.1.
Copierea neordonata
Permite realizarea unei copii (sau a unor copii repetate) a unei entitati deja desenate
Etape de lucru:
o Scrierea cuvantului cheie Copy
o Selectarea entitatii ce va fi copiata
o Indicarea punctului de baza al originalului (un punct caracteristic al acestuia:
centru, mijloc, capat, etc.)
o Indicarea punctului de baza al copiei (omologul punctului de baza al
originalului)
Obs: Daca in etapa 3 se alege optiunea Multiple (M) atunci cu aceeasi comanda se pot
realiza mai multe copii ale entitatii selectate anterior

12

5.1.2
Copierea ordonata
Permite realizarea unor copii asezate intr-un anumit mod in desen.
Daca copiile sunt pozitionate pe linii si coloane copierea este rectangulara (R), iar
daca ele se afla pe un cerc, copierea este polara (P).
In ambele cazuri primele doua etape sunt identice:
o Scrierea cuvantului cheie Array
o Selectarea originalului
Diferentierea se face in etapa a treia cand la alegerea tipului de copiere ordonata se
raspunde cu R sau P
5.1.2.1
Copierea rectangulara
Etapele ulterioare alegerii optiunii R sunt:
o Indicarea numarului de linii
o Indicarea numarului de coloane
o Introducerea distantei dintre linii (dintre punctele omoloage copiilor)
o Introducerea distantei dintre coloane (dintre punctele omoloage copiilor)
Obs: Copierea se face spre dreapta si in sus fata de original. Inversarea sensului
copierii se realizeaza prin introducerea unor distante negative.

5.1.2.2
Copierea polara
Etapele ulterioare alegerii optiunii P sunt:
o Indicarea centrului cercului caruia vor apartine copiile
o Indicarea numarului de copii (se numara si originalul)

13

o Introducerea valorii unghiului la centru corespunzator domenului copierii (prin


impartirea lui la numarul de copii calculatorul determina unghiul la centru
dintre doua copii succesive)
o Raspuns afirmativ (Y) sau negativ (N) la cererea calculatorului de rotire a
copiilor (fata de raza corespunzatoare)
Copii rotite:

Copii nerotite

14

5.1.3

Copierea in oglinda
Se utilizeaza in cadrul elementelor cu axa de simetrie.
Etape de lucru:
o Scrierea cuvantului cheie Mirror
o Selectarea elementului (elementelor) de copiat
o Indicarea primului punct al axei de simetrie
o Indicarea punctului secund al axei de simetrie (daca axa este orizontala se
tasteaza @n,0 ,iar daca axa este verticala @0,n ,unde n este orice numar)
o Raspuns afirmativ (Y) sau negativ (N) daca se doreste sau nu stergerea
originalului

5.2

Trasarea segmentelor paralele si congruente (cercurilor concentrice)


Etape de lucru:
o Scrierea cuvantului cheie Offset
o Introducerea distantei dintre paralele sau cercuri (optiunea implicita) sau
tastarea literei T pentru optiunea Through
o Selectarea originalului
o Indicarea punctului care apartine semiplanului in care se va trasa paralela
(cercul) in cazul optiunii implicite sau prin care va trece paralela (cercul) in
cazul optiunii T din etapa a doua

5.3

Mutarea obiectelor
Etapele si modul de lucru sunt asemanatoare comenzii Copy.
Etape de lucru:
o Scrierea cuvantului cheie Move
o Selectarea entitatii ce va fi mutata
o Indicarea punctului de baza al originalului (un punct caracteristic al acestuia:
centru, mijloc, capat, etc.)
o Indicarea punctului de baza al noii pozitii (omologul punctului de baza al
pozitiei initiale)

5.4

Rotirea obiectelor
Realizeaza rotirea unui element (unor elemente) in jurul unui punct
Etape de lucru:
o Scrierea cuvantului cheie Rotate
o Selectarea obiectului (obiectelor) ce va fi rotit
o Inducarea punctului in jurul caruia se va realiza rotirea
o Introducerea valorii unghiului de rotire (in grade), optiunea implicita sau
tastarea literei R pentru optiunea Reference
o In cazul optiunii Reference se introduc:
o Valoarea unghiului pozitiei de referinta fata de pozitia curenta
o Valoarea unghiului de rotire

5.5

Scalarea obiectelor
Realizeaza marirea sau micsorarea unei entitati cu o scara indicata.
Etape de lucru:
o Scrierea cuvantului cheie Scale
o Selectarea elementului (elementelor) care va fi marit (micsorat)
o Indicarea punctului de baza al scalarii

15

o Introducerea valorii scarii de marire (micsorare)


Obs: Modificarea elementelor se face in functie de punctul de baza care ramane fix

5.6

Modificarea proprietatilor
Permite modificarea unor proprietati ale elementelor (culoare, tip de linie, grosime,
strat de desenare, etc.) sau pozitiei si dimensiunilor prin indicarea unor puncte prin care vor
trece elementele respective.
Etape de lucru:
o Scrierea cuvantului Change
o Selectarea obiectului ce va fi modificat
o Indicarea unui punct specific elementului (optiunea implicita) sau tastarea
literei P pentru optiunea Properties
o In cazul optiunii implicite:
Daca anterior a fost selectat un segment extremitatea
segmentului cea mai apropiata de punctul indicat se va muta
in aceast punct
Daca anterior a fost selectat un cerc, acesta isi va modifica
raza astfel incat sa treaca prin punctul indicat
o In cazul optiunii Properties:
Se alege proprietatea ce se doreste modificata din lista de
optiuni afisata
Se introduce noua valoare a proprietatii selectate anterior
Exemple de valori:
o Tip de linie (Ltype):
o Continous linie continua
o Dot linie punctata
o Dashed linie intrerupta
16

o Dashdot - linie punct


o Culori (Color) :
o Red, blue, yelow, etc.
o Grosime linie (Lweight):
o Un numar pozitiv (natural sau real) corespunzator grosimii dorite
o Factor de scalare pentru linii (ltScale):
o Un numar pozitiv (natural sau real) corespunzator marimii liniilor si
intervalelor dintre ele in cazul tipurilor de linii diferite de cel
continu.

17

6. Editarea si completarea desenului


Cu ajutorul acestor comenzi fie se completeaza desenul (raze de racordare, tesituri, etc.)
sau se deseneaza elemente ale caror dimensiuni nu sunt date explicit.
Ca si in cazul ajutoarelor grafice, pe foaia de desenare trebuie sa existe deja entitati
componente desenului rspectiv.
In continuare vor fi prezentate instructiunile in varianta scrierii comenzii din linia de
comanda
6.1. Executarea racordarilor
Etape de lucru:
o Scrierea cuvantului cheie Fillet
o Daca se executa prima racordare in desenul respectiv sau se modifica
raza de racordare se alege optiunea Radius (tastarea literei R)
o Introducerea valorii razei de racordare
o Scrierea din nou a cuvantului cheie Fillet
o Selectarea primei linii ce se va racorda
o Selectarea celei de-a doua linii a racordarii
Obs.:daca racordarea se realizeaza cu aceeasi raza cu racordarea precedenta se vor sari
etapele introducerii valorii razei (etapele 2 si 3)

18

6.2. Executarea tesiturilor


Etape de lucru:
o Scrierea cuvantului Chamfer
o Daca se executa prima tesitura a desenului sau se modifica
dimensiunile tesiturii se alege optiunea Dimension
o Se introduce valoarea primei dimensiuni a testurii
o Se introduce valoarea celei de-a doua dimensiuni a tesiturii
o Se scrie din nou cuvantul cheie Chamfer
o Se selecteaza prima linie a tesiturii
o Se selecteaza a doua linie a tesiturii
Obs.:
- ca si la racordari, daca tesitura de executat are aceleasi dimensiuni ca cea precedenta
(daca exista), se sar etapele 2 si 3.
- La tesitura simetrica (ex: 2x45) la dimensiunea a doua se introduce aceeasi valoare ca
la prima
- Selectarea liniilor in cazul tesiturilor asimetrice trebuie sa tina cont de ordinea
dimensiunilor introduse

6.3. Prelungirea entitatilor


In unele situatii nu se cunoaste dimensiunea unei entitati dar, se cunoasc punctul de
plecare si ca se intersecteaza cu o alta entitate a desenului. In acest caz entitatea se va desena
partial (la o dimensiune mai mica si aleatoare) si apoi se prelungeste pana la entitatea cu care
se intersecteaza (numita boundary edge).
Etape de lucru:
o Scrierea cuvantului cheie Extend
19

o Selectarea entitatii pana la care se face prelungirea (selectie


incheiata cu Enter)
o Selectarea entitatii care va fi prelungita (selectie incheiata de
asemenea cu Enter)
Obs.:
o Entitatea de prelungit si cea care constituie limita de prelungire trebuie sa se
intersecteze in limita spatiului desenului
o Se prelungeste extremitatea mai apropiata de punctul de selectie a entitatii de
prelungit

6.4. Stergerea partiala a entitatilor marginite


Este cazul portiunii unui element al desenului aflat intre alte elemente ale acestuia
(acestea sunt deja desenate in intregime). Elementele ce incadreaza portiunea de sters se
numesc muchii taietoare (cutting edges)
Etape de lucru:
o Scrierea cuvantului cheie Trim
o Selectarea muchiilor taietoare (selectie incheiata cu Enter)
o Selectarea portiunii de sters (selectie de asemenea incheiata cu
Enter)
Obs.:
o Portiunea de sters si muchiile taietoare trebuie sa se intersecteze in cadrul
desenului
o Daca sunt mai multe portiuni incadrate de aceleasi margini taietoare, va fi stearsa
cea care contine punctul de selectie

20

6.5. Stergerea partiala a entitatilor


In acest caz va fi stearsa o portiune a entitatii, marginita de doua puncte componente
acesteia
Etape de lucru:
o Scrierea cuvantului cheie Break
o Selectarea elementului a carui portiune se va sterge
o Indicarea celui de-al doilea punct ce constituie extremitatea
portiunii de sters (se considera ca prim punct punctul de selectie)este optiunea implicita
o Alegerea optiunii First, daca nu se doreste ca punctul de selectie sa
constituie extremitate
o Indicarea punctului ce constituie prima extremitate a portiunii de
sters
o Indicarea punctului ce constituie a doua extremitate a portiunii de
sters
Obs.:
o In cazul cercurilor sau arcelor, stergerea se face in sens trigonometric de la
primul la al doilea punct indicat (ordinea indicarii este fundamentala)

21

o Daca la al doilea punct se tasteaza @, entitatea respectiva va fi impartita in doua


parti de primul punct indicat (pe desen nu se observa, dar cele doua parti se
comporta ca entitati separate)

22