Sunteți pe pagina 1din 21

Metodele moderne de predare

nvatarea cu ajutorul calculatorului


Metoda cubului
Metoda Stiu-Vreau sa stiu-Am nvatat
Brainstormingul
Turul galeriei
Diagrama Venn Euler

Metoda mozaicului
NVATAREA CU AJUTORUL CALCULATORULUI
metoda moderna de educatie care poate fi folosita n toate etapele procesului didactic: n proiectare, n predare-nvatare
si n evaluare.
Utilizarea calculatorului, a softurilor educationale, mareste
calitatea nvatarii, contribuie la formarea unei gndiri sistematice, selective, rapide, eficiente.
metoda moderna folosita frecvent n procesul didactic actual, fiind principalul (obligatoriu) mijloc de predare a
informaticii si tehnologiei informatiei.
METODA CIORCHINELUI
metoda ce se poate utiliza mai ales n etapa de reactualizare a structurilor nvatate anterior, sau n etapa de
evocare, elevii fiind pusi n situatia de a stabili conexiuni ntre elementele studiate, de a se implica activ n procesul de
gndire.

dupa rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi notiunile si legaturile create pentru a dezvolta idei concrete
despre CONCEPTUL PROPUS.

prin acest exercitiu se ncurajeaza participarea ntregii clase.


tehnica de predare - nvatare menita sa ncurajeze elevii sa gndeasca liber si sa stimuleze conexiunile de idei.
modalitate de a realiza asociatii de idei sau de a oferi noi sensuri ideilor nsusite anterior.
ciorchinele poate fi realizat individual sau ca activitate de grup.
Modalitatea de realizare
- elevii vor scrie un cuvnt sau expresie nucleu n centrul unei foi de hrtie
- elevii sunt invitati sa scrie ct mai multe cuvinte sau expresii care le vin n minte despre subiectul selectat pna la
expirarea timpului
- cuvintele (ideile) vor fi legate prin linii de notiunea centrala sau, daca este cazul, de una din cele propuse de elevi;
- la finalul exercitiului se va comenta ntreaga structura cu explicatiile de rigoare;
Caracterul stimulativ al metodei ciorchinelui
Participarea ntregii clase la realizarea ciorchinelui este lansata ca o provocare si determina o ntrecere de a descoperi
noi conexiuni legate de termenul propus.
METODA CUBULUI
Este o strategie care faciliteaza analiza unui subiect din diferite puncte de vedere.
Metoda poate fi folosita n orice moment al lectiei.
Ofera elevilor posibilitatea de a-si dezvolta competentele necesare unor abordari complexe.

Poate fi folositacu orice tip de subiect sau orice grupade vrsta.


Modalitatea de realizare
- Se realizeazaun cub ale carui fete pot fi acoperite cu hrtie de culori diferite;
- Pe fiecare fata a cubului se scrie cte una dintre urmatoarele instructiuni: DESCRIE, COMPARA, ANALIZEAZA,
ASOCIAZA, APLICA, ARGUMENTEAZA.
- Este recomandabil ca fetele cubului sa fie parcurse n ordinea prezentata, urmnd pasii de la simplu la complex.
Se cere elevilor sascrie timp de 2 - 4 minute pe subiectul lectiei
descriindu-l din toate punctele de vedere (forma, culoare, marime)
ntr-un timp limitat.
Indicatiile extinse pentru cele sase fete sunt:
Descrieti priviti obiectul cu atentie ti descrieti ceea ce vedeti;
Comparati - cu ce este similar? De ce difera?
Asociati - la ce va face sa va gnditi? Ce va inspira? Eliberati-va mintea ti cautati asociatii pentru acest obiect.
Analizati spuneti cum este facut, din ce si ce parti contine?
Aplicati: - Cum poate fi utilizat?
1

Argumentati - pro sau contra. Luati o pozitie si folositi orice fel de argumente logice pentru a pleda n favoarea sau
mpotriva subiectului.
Adecvarea managementului de grup la activitatile de formare
Elevii vor fi grupati n sase echipe (cte una pentru fiecare fata a cubului) la mesele de lucru;
Participarea la completarea fisei comune va fi dirijata de profesor, care trebuie sa ncurajeze participarea tuturor elevilor
din grupurile constituite;
La finalul exercitiului se va comenta si se va completa ntreaga structura cu explicatiile de rigoare.
Forma finala a continuturilor realizate de fiecare grupa este mpartasita ntregii clase (6 minute cte un minut pentru
fiecare fata a cubului).
Lucrarea n forma finala poate fi desfasurata pe tabla.
Caracterul stimulativ al metodei cubului
Lucrul individual, n echipe, sau participarea ntregii clase la realizarea cerintelor cubului este o
provocare ce determina o ntrecere n a demonstra asimilarea corecta si completa a cunostintelor
METODA TIU VREAU S TIU AM NVAT
este o strategie de constientizare de catre elevi a ceea ce stiu,
sau cred castiu, referitor la un subiect si totodata a ceea ce nu
stiu, sau nu sunt siguri ca stiu, si ar dori sastie sau sanvete;
metoda poate fi folositan prima parte a unei lectii actualizarea vechilor cunostinte - evocarea;
activeaza elevii si i face constienti de procesul nvatarii;
oferaelevilor posibilitatea de a-si verifica nivelul cunostintelor
Modalitatea de realizare
Se cere elevilor sainventarieze ideile pe care consideracale detin cu privire la subiectul, sau tema investigatiei ce va
urma; aceste idei vor fi notate ntr-o rubrica a unui tabel STIU;
Ei vor nota apoi ideile despre care au ndoieli, sau ceea ce ar dori sa stie in legatura cu tema respectiva; aceste idei sunt
grupate n rubrica VREAU SA STIU;
Profesorul va propune apoi studierea unui text, realizarea unei investigatii si fixarea unor cunostinte referitoare la acel
subiect, selectate de profesor; elevii si nsusesc noile cunostinte si si inventariaza noile idei asimilate pe care le noteaza n
rubrica AM INVATAT;
Fisa de lucru:
tiu
Vreau s tiu
Am nvat

METODA ASALTULUI DE IDEI BRAINSTORMINGUL


Brainstormingul este o metod care ajut la crearea unor idei i concepte creative i inovatoare. Pentru un
brainstorming eficient, inhibiiile i criticile suspendate vor fi puse de-o parte. Astfel exprimarea va deveni liber i
participanii la un proces de brainstorming i vor spune ideile i prerile fr teama de a fi respini sau criticai. Un
brainstorming dureaz n jur de o jumtate de or i particip n medie 10 elevi sau grupuri de minim 10 elevi. Se expune un
concept, o idee sau o problem i fiecare i spune prerea despre cele expuse i absolut tot ceea ce le trece prin minte,
inclusiv idei comice sau inaplicabile. O variant a brainstormingului este brainwritingul.
O sesiune de brainstorming bine dirijat d fiecruia ocazia de a participa la dezbateri i se poate dovedi o aciune
foarte constructiv.
Etapele unui brainstorming eficient sunt urmtoarele: deschiderea sesiunii de brainstorming, o perioad de acomodare
de 5-10 minute, partea creativ a brainstormingului, prelucrarea ideilor i stabilirea unui acord.
n deschiderea sesiunii de brainstorming se prezint scopul acesteia i se discut tehnicile i regulile de baz care vor
fi utilizate.
Perioada de acomodare dureaz 5-10 minute i are ca obiectiv introducerea grupului n atmosfera brainstormingului.
Este o mini-sesiune de brainstorming unde participanii sunt stimulai s discute idei generale pentru a putea trece la un nivel
superior.
Partea creativ a brainstormingului are o durat de 25-30 de minute. Este recomandabil ca n timpul derulrii acestei
etape, coordonatorul (profesorul) s aminteasc timpul care a trecut i ct timp a mai rmas. S preseze participanii i n
finalul prii creative s mai acorde cte 3-4 minute n plus. n acest interval de timp grupul participant trebuie s fie
stimulai s-i spun prerile fr ocoliuri.
La sfritul prii creative coordonatorul brainstormingului clarific ideile care au fost notate i puse n discuie i
verific dac toat lumea a neles punctele dezbtute. Este momentul n care se vor elimina sugestiile prea ndrznee i care
nu sunt ndeajuns de pertinente. Se face i o evaluare a sesiunii de brainstorming i a contribuiei fiecrui participant la
2

derularea sesiunii. Pot fi luate n considerare pentru evaluare: talentele i aptitudinile grupului, repartiia timpului i punctele
care au reuit s fie atinse.
Pentru a stabili un acord obiectiv cei care au participat la brainstorming i vor spune prerea i vor vota cele mai bune
idei. Grupul supus la aciunea de brainstorming trebuie s stabileasc singuri care au fost ideile care s-au pliat cel mai bine pe
conceptul dezbtut.
Pe timpul desfurrii brainstormingului participanilor nu li se vor cere explicaii pentru ideile lor. Aceasta este o
greeal care poate aduce o evaluare prematur a ideilor i o ngreunare a procesului n sine.
Metoda creativ denumit brainstorming are o lung istorie, dar ea a fost reactivat de profesorul Alex Osborne,
prorector la Universitatea Buffalo i fondator al Institutului de Creaie Tehnic, USA.
Fiecare dintre noi este o persoan creativ sau are anumite laturi creative. De multe ori ideea este omort chiar de
ctre creatorul ei de frica nfruntrii criticilor colegilor si, de teama de a nu se face de rs. Autocritica distruge momentul n
care o idee creativ este irosit nainte de a prinde via. Brainstormingul funcioneaz dup principiul: asigurarea calitii
prin cantitate i i propune s elimine exact acest neajuns generat de autocritic.
V recomandm 7 reguli pe care elevii le vor respecta n scopul unei edine reuite de brainstorming:
1. Nu judecai ideile celorlali cea mai important regul.
2. ncurajai ideile nebuneti sau exagerate.
3. Cutai cantitate, nu calitate n acest punct.
4. Notai tot.
5. Fiecare elev este la fel de important.
6. Natei idei din idei.
7. Nu v fie fric de exprimare.
Exemplul 1. Aplicarea metodei brainstorming la rezolvarea unei probleme
de geometrie la clasa a VII-a (a se vedea Anexa1).
Este important de reinut c obiectivul fundamental al metodei brainstorming
const n exprimarea liber a opiniilor prin eliberarea de orice prejudeci. De aceea, acceptai toate ideile, chiar trznite,
neobinuite, absurde, fanteziste, aa cum vin ele n mintea elevilor, indiferent dac acestea conduc sau nu la rezolvarea
problemei. Pentru a determina progresul n nvare al elevilor este necesar s i antrenai n schimbul de idei; facei asta
astfel nct toi elevii s i exprime opiniile!
METODA TURUL GALERIEI
Problema:
Cum se pot utiliza la maximum spatiile de expunere din clasati cum se pot obtine materiale care merita expuse?
Provocarea:
Sa organizam spatii de expunere n clasa care sa sustina procesul de nvatare al tuturor elevilor si sa le
rasplateasca succesele.
Ce putem face?
Creati afite care sa fie reprezentative pentru programa urmata.
Expuneti lucrarile elevilor care sunt reprezentative pentru programa urmata.
Schimbati frecvent exponatele.
Exemplu:

Suntem la lectia Dispozitive periferice

Grupam elevii n 5 grupe pe care le numerotam corespunzator;

Fiecare grup primeste o fisa de lucru care contine cte 2 chestiuni


de rezolvat, una teoretica, cealalta practica si o foaie A2/A3 pe care
vor rezolva sarcinile de lucru;

Elevii sunt lasati sa lucreze 35 de min., reamintindu-le sa scrie


numarul grupului si sa semneze;
3


Atunci cnd au terminat afitele, elevii le vor expune pe peretii
salii de clasa, n ordinea crescatoare a numarului grupei;

Fiecare elev ia n mna un creion si pleaca ntr-un tur al galeriei;

La nceput, grupul 1 va fi n fata afitului grupei numarul 2, grupa 2


n fata afitului grupei numarul 3, etc.;

Elevii studiaza fiecare exponat si ti noteaza concluziile pe foaia


Alba din dreptul exponatului;

Dupa examinarea fiecarui afis, se vor ntoarce la cel ntocmit de


ei si vor citi notele colegilor si vor discuta cum pot acestea sa le
mbunatateasca munca.
METODA DIAGRAMA VENN EULER
Consta din doua cercuri care se suprapun;
n partile separate ale cercului se trec atributele care sunt unice fiecaruia dintre cele doua articole care sunt
comparate;
n partea de suprapunere se trec atributele pe care cele doua articole le au n comun.
n loc de concluzii:
l
Nu am epuizat subiectul:
l
Putem continua cu ocazia altui cerc pedagogic;
l
Inovarea didactic este un proces n derulare.
l
Eu cred ca nu suntem convinsi, nca, de valoarea acestor metode. Mai cred n comoditatea noastra, n reticenta fata
de nou, n inertia n care ne aflam. Riscam n acest fel sa ramnem n urma, ceea ce este de-a dreptul nociv pentru calitatea
demersului didactic.
l
Elevul trebuie pus permanent n situatia de a face, a judeca, a coopera, a da raspunsuri, a avea pareri, a analiza
raspunsurile auzite, a ajunge la identificarea raspunsurilor corecte, din care apoi descopera cunostintele noi.
MOZAICUL (METODA JIGSAW)
Jigsaw (n englez jigsaw puzzle nseamn mozaic) sau metoda grupurilor interdependente este o strategie bazat pe
nvarea n echip (team-learning). Fiecare elev are o sarcin de studiu n care trebuie s devin expert. El are n acelai timp
i responsabilitatea transmiterii informaiilor asimilate, celorlali colegi.
n cadrul acestei metode rolul profesorului este mult diminuat, el intervine semnificativ la nceputul leciei cnd
mparte elevii n grupurile de lucru i traseaz sarcinile i la sfritul activitii cnd va prezenta concluziile activitii.
Exist mai multe variante ale metodei mozaic iar noi vom prezenta varianta standard a acestei metode care se
realizeaz n cinci etape.
Pregtirea materialului de studiu
Profesorul stabilete tema de studiu i o mparte n 4 sau 5 sub-teme. Opional, poate stabili pentru fiecare sub-tem,
elementele principale pe care trebuie s pun accentul elevul, atunci cnd studiaz materialul n mod independent. Acestea
pot fi formulate fie sub form de ntrebri, fie afirmativ, fie un text eliptic care va putea fi completat numai atunci cnd
elevul studiaz materialul.
Realizeaz o fi-expert n care trece cele 4 sau 5 sub-teme propuse i care va fi oferit fiecrui grup. Organizarea
colectivului n echipe de nvare de cte 4-5 elevi (n funcie de numrul lor n clas). Fiecare elev din echip, primete un
numr de la 1 la 4-5 i are ca sarcin s studieze n mod independent, sub-tema corespunztoare numrului su. El trebuie s
devin expert n problema dat. De exemplu, elevii cu numrul 1 din toate echipele de nvare formate vor aprofunda subtema cu numrul 1. Cei cu numrul 2 vor studia sub-tema cu numrul 2, i aa mai departe.
Faza independent: fiecare elev studiaz sub-tema lui, citete textul corespunztor. Acest studiu independent poate fi fcut
n clas sau poate constitui o tem de cas, realizat naintea organizrii mozaicului.
Constituirea grupului de experi
Dup ce au parcurs faza de lucru independent, experii cu acelai numr se reunesc, constituind grupe de experi pentru a
dezbate problema mpreun.
Astfel, elevii cu numrul 1, prsesc echipele de nvare iniiale i se adun la o mas pentru a aprofunda sub-tema cu
numrul 1. La fel procedeaz i ceilali elevi cu numerele 2, 3, 4 sau 5. Dac grupul de experi are mai mult de 6 membri,
acesta se divizeaz n dou grupe mai mici.
Faza discuiilor n grupul de experi: elevii prezint un raport individual
asupra a ceea ce au studiat independent. Au loc discuii pe baza datelor i a materialelor avute la dispoziie, se adaug
elemente noi i se stabilete modalitatea n care noile cunotine vor fi transmise i celorlai membrii din echipa iniial.
Fiecare elev este membru ntr-un grup de experi i face parte dintr-o echip de nvare. Din punct de vedere al
aranjamentului fizic, mesele de lucru ale grupurilor de experi trebuie plasate n diferite locuri ale slii de clas, pentru a nu
se deranja reciproc.
4

Scopul comun al fiecrui grup de experi este s se instruiasc ct mai bine,


avnd responsabilitatea propriei nvri i a predrii i nvrii colegilor din echipa iniial.
Rentoarcerea n echipa iniial de nvare
Faza raportului de echip: experii transmit cunotinele asimilate, reinnd la rndul lor cunotinele pe care le transmit
colegii lor, experi n alte sub-teme. Modalitatea de transmitere trebuie s fie scurt, concis, atractiv, putnd fi nsoit de
suporturi audio-vizuale, diverse materiale.
Specialitii ntr-o sub-tem pot demonstra o idee, citi un raport, folosi
computerul, pot ilustra ideile cu ajutorul diagramelor, desenelor, fotografiilor. Membrii sunt stimulai s discute, s pun
ntrebri i s-i noteze, fiecare realizndu-i propriul plan de idei.
Evaluarea
Faza demonstraiei: grupele prezint rezultatele ntregii clase. n acest moment elevii sunt gata s demonstreze ce au
nvat. Profesorul poate pune ntrebri, poate cere un raport sau un eseu ori poate da spre rezolvare fiecrui elev o fi de
evaluare. Dac se recurge la evaluarea oral, atunci fiecrui elev i se va adresa o ntrebare la care trebuie s rspund fr
ajutorul echipei.
Exemplul 2. Aplicarea metodei mozaicului la predarea unei lecii de
aritmetic la clasa a V-a (a se vedea Anexa 2).
Ca toate celelalte metode de nvare prin cooperare i aceasta presupune urmtoarele avantaje:
stimularea ncrederii n sine a elevilor;
dezvoltarea abilitilor de comunicare argumentativ i de relaionare n cadrul grupului;
dezvoltarea gndirii logice, critice i independente;
dezvoltarea rspunderii individuale i de grup;
optimizarea nvrii prin predarea achiziiilor altcuiva.
Trebuie s remarcm calitatea metodei grupurilor interdependente de a
anihila manifestarea efectului Ringelmann. Lenea social, cum se mai numete acest efect, apare cu deosebire atunci cnd
individul i imagineaz c propria contribuie la sarcina de grup nu poate fi stabilit cu precizie. Interdependena dintre
membri i individualizarea aportului fac din metoda Jigsaw un remediu sigur mpotriva acestui efect.
http://imbunatatire.blogspot.com/p/metodele-moderne-de-predare.html

Metode moderne de predare


1.

PREDARE PRIN NTREBRI

Predarii prin intermediul discursului se prefera abordarea subiectului prin lansarea de intrebari care conduc spre ceea ce
vrei sa lpredai.
De exemplu :
Ce metode sunt folosite in vanzarea produselor alimentare? Ganditi-va la cat mai multe.
De ce credeti ca managerii apreciaza pregatirea angajatilor?
Cine l-ar fi sprijinit pe Cromwell si cine nu ? De ce ?
Elevii lucreaza pe perechi sau in grupuri mici pentru a raspunde la intrebare sau la serii de intrebari bazandu-se pe bunul
simt, experienta si cunostintele anterioare. Elevii pot avea toti aceleasi intrebari sau li se pot pune intrebari diferite in cadrul
aceleiasi teme. Astfel de discutii in grup pot dura realmente de la mai putin de un minut pana la 20 de minute sau mai mult.
Fiti siguri ca fiecare grup are o persoana care noteaza. Verificati ce au scris pentru a va da seama daca au fost atenti la
sarcina data, luand in considerare astfel si calitatea muncii lor. Intrebati-i daca au nevoie de mai mult timp, iar in situatia in
care au terminat cereti fiecarei echipe sa prezinte o idee, asigurandu-va ca fiecare grup isi exprima parerea. Permiteti clasei
sa discute orice contradictie de idei pana cand ajung la un raspuns comun. (vezi sectiunea E pentru detalii asupra acestui
aspect)
In momentul in care clasa a ajuns la un raspuns comun, completati-l cu aspecte pe care clasa le-a omis si corectati
greselile in cazul in care ele exista. Daca elevii au raspuns pe jumatate, munca profesorului se reduce la jumatate si in acelasi
timp sunt stimulate interesul si gindirea.
5

Vezi Un management eficient al stategiilor de invatare activa pentru mai multe detalii privind modul in care se realizeaza
o astfel de activitate, dar si activitatile care urmeaza. Vezi de asemenea schema de mai jos, in care elevilor li se dau diferite
materiale pentru a-i ajuta sa raspunda la intrebarile pe care li le dati privind Predare prin intrebari
2.

BULGRE DE ZPAD

Este acelasi lucru ca in cazul predarii prin intermediul intrebarilor. In loc sa incepeti cu predarea prin discurs, lansati o
intrebare care sa conduca la informatia pe care vreti sa o primeasca elevul. Apoi :

Fiecare elev scrie propriile ganduri, fara a tine cont de ceilalti.

Elevii vor citi cu voce tare ce au scris in cadrul unor perechi sau grupuri de cate trei.

Optional, perechile sau grupurile de trei se vor uni pentru a forma grupuri mai mari, in care isi vor compara
raspunsurile. Ei vor cadea de comun acord asupra unui raspuns.

Profesorul va cere fiecarui grup in parte o idee, apoi va scrie pe tabla ideile folositoare, poate completandu-le.
Exact ca in cazul predarii prin intrebari, profesorul va completa si va corecta raspunsul dat de clasa.
3.

BRAINSTORMING

Profesorul cere cat mai multe idei, lansand intrebari de genul :


Care sunt avantajele rezervarilor la hotel sau restaurant ?
Ce boli sunt specifice copilariei ?
De ce nu s-a razbunat Hamlet imediat ?
Profesorul sau un elev va aduna toate raspunsurile pe tabla, clasificandu-le daca este nevoie. Ar fi de preferat sa nu fiti
critici la acest stadiu.
Aceasta metoda implica tot grupul si poate inveseli o lectie plicticoasa. Optional puteti cere clasei sa-si exprime toate
ideile pe grupuri, transformand astfel ora in predare prin intrebari.
4.

EXPERIMENTUL GNDULUI (Empatia)

Elevilor li se cere sa se imagineze intr-o anumita situatie. Li se pun intrebari despre situatia respectiva. De exemplu,
studentilor la medicina li se va cere sa joace rolul unui copil care tocmai a fost internat in spital. Studentii la jurnalism sunt
intrebati despre lucrurile pe care ar dori sa le afle un ziarist.
5.

ROATA

Aceasta metoda este eficienta in cadrul grupurilor mai mici, daca experientele elevilor sunt o resursa folositoare. De
exemplu managerii ce urmeaza un curs de management cu frecventa redusa, care impartasesc din experienta lor despre
modul in care sunt angajatinoi membri in cadrul organizatiei lor. Fiecare persoana beneficiaza de un minut, spre exemplu,
pentru a descrie experienta proprie in legatura cu o anumita tema si pentru a isi exprima punctul de vedere in timp ce ceilalti
asculta. Elevii pot sa se abtina, daca vor. Veti puncta experientele folositoare si veti solicita un numar de puncte de vedere
pentru a dezvolta sentimentul de siguranta in participare.
6. NVAREA COOPERANT Echipele alcatuiesc intrebari pe baza materialului
Este acelasi lucru ca in cazul predarii prin intrebari, cu exceptia faptului ca sunt asigurate diferite materiale. Elevilor li
se va cere sa se foloseasca de text pentru a raspunde la intrebarea/intrebarile pregatita/e de profesor.

Aceste intrebari sunt legate de punctele-cheie ale textului si de obiectivele-cheie ale lectiei. Ele trebuie sa fie
provocatoare. Ex : Cine l-a sustinut pe Cromwell si de ce ?

Raspunsurile nu trebuie sa apara intr-un singur loc in text sub forma unor afirmatii simple si neinteresante. Elevii ar
trebui sa fie nevoiti sa citeasca, sa inteleaga si apoi sa reformuleze (mai exact sa gandeasca din nou) textul pentru a putea
raspunde la intrebari. Este nevoie ca elevii sa-si construiasca propria lor intelegere si nu doar sa reproduca textul.

Ideal ar fi sa existe materiale cu grade diferite de dificultate care sa circule printre elevi. Alternativ, diferiti elevi pot
avea la dispozitie resurse variate, pentru ca mai apoi sa li se ceara sa ajute la gasirea raspunsurilor.

Este foarte util sa dati elevilor sarcini individuale in cadrul grupului lor, cum ar fi cea de a scrie, cea de a verifica
problemele de vocabular etc, dupa cum au fost descrise in sectiunea despre modul de a conduce munca de echipa pentru o
participare maxima.
6

Elevii lucreaza in grupuri si cand termina, se poate solicita feedback-ul din partea grupurilor, ideile fiind expuse pe rand,
cum se procedeaza in predarea prin intrebari
7.

PUNCTE - CHEIE

Elevii sunt aranjati in grupuri. Li se da un fragment de text necunoscut sau alte resurse. Sunt rugati sa citeasca textul
individual, timp de cateva minute, avand in vedere urmatoarea cerinta.
Grupul va identifica 5 puncte-cheie ale textului. (Ar fi util daca numarul de puncte-cheie ar fi acelasi cu numarul
grupurilor)
Profesorul va cere apoi fiecarui grup sa numeasca un punct-cheie (care n-a mai fost dat inainte de catre alt grup). Clasa
este de acord cu punctul sau il schimba si profesorul il va scrie pe tabla.
Elevii vor putea, bineinteles, sa sublinieze sectiunile importante ale textului. Punctele-cheie pot fi transformate in
Cum functioneaza? dupa cum vom arata in cele ce urmeaza.
8. CUM VA ACIONA?
Elevii primesc un fragment de text necunoscut, un exemplu lucrat, o diagrama etichetata, un set de coduri, o polita de
asigurare etc. Li se cere sa studieze materialul primit si sa alcatuiasca pe scurt o explicatie a felului in care functioneaza sau
modul in care poate fi folosit etc. Acest rezumat va cuprinde, sa spunem, 5 puncte-cheie.
Feedback-ul : Profesorul va cere fiecarui grup sa gaseasca un punct-cheie. Pe tabla se vor scrie acele puncte asupra carora
convine clasa. Elevilor li se poate cere eventual sa raspunda la anumite intrebari care sa-i determine sa explice materialul.
9. NTREBRI PE BAZA TEXTULUI
Elevii vor primi un fragment de text necunoscut. Dupa ce sunt aranjati pe perechi sau grupuri mici, li se va cere:
Sa formuleze intrebari importante la care sa se poate raspunde (sau spera sa se poata raspunda) cu ajutorul textului.
Sa citeasca textul si sa sublinieze punctele-cheie.
Sa discute pe marginea punctelor-cheie si sa cada de acord asupra raspunsurilor la intrebarile formulate la punctul 1.
10. TRANSFORMARE
Elevii vor primi textul intr-un format si li se va cere sa-l prezinte in altul. De exemplu : un pliant din domeniul sanatatii
poate fi transformat intr-un articol de ziar ; un set de instructiuni poate fi transformat intr-o declaratie despre cum
functioneaza aparatul si in ce caz ar fi folositor. Un bilant cronologic poate fi reformulat sub forma unor titluri date,
nearanjate cronologic etc.
11. EXPLICAIILE ELEVILOR
Perechi de cate doi studenti vor primi doua texte legate intre ele pe teme care nu le-au fost explicate. De exemplu unul
despre pojar si unul despre oreion. Fiecare citeste un text cu atentie timp de 5 minute. Pot folosi alternativ acelasi text/caseta
video, dar urmarind aspecte diferite. De exemplu studentii pot urmari o caseta sau citi un text despre politica de marketing a
unei companii mici. Unul va cauta punctele forte, iar celalalt punctele slabe.
Fiecare elev ii va explica celuilalt tema lui, raspunzand si la eventuale intrebari, pana cand ambii inteleg ideea.
Sarcina integranta : Perechea va lucra apoi la o sarcina care sa-i implice pe amandoi pentru tratarea ambelor teme. O
cerinta inspirata ar fi : Gasiti asemanarile si deosebirile dintre pojar si oreion. sau Avand in vedere punctele forte si
punctele slabe, ce credeti despre politica de marketing ? Cum pot fi folosite la maxim punctele forte si cum pot fi
imbunatatite cele slabe ?
12. TITLURI
Elevii vor primi un material fara titlu sau subtitlu, dar cu spatiul liber cuvenit acestora. Elevii vor citi materialul si vor
decide asupra unui titlu care sa rezume sub forma unei afirmatii ceea ce urmeaza in sectiunea sau textul respectiv. Asta va
duce la titluri de genul Inima este o pompa a sangelui, Inima are patru incaperi, Arterele transporta sangele de la
inima etc.
7

Puteti adapta bineinteles materiale carora le stergeti titlul sau/si le puteti cere sa gaseasca cate un titlu pentru fiecare
paragraf.
Sau puteti realiza aceasta activitate invers. Adica sa dati titlurile si sa cereti elevilor sa se documenteze si sa scrie cateva
rinduri despre el. Acesta este un mod foarte bun de a structura invatarea independenta.
13. HRI/ DIAGRAME/ DESENE
Elevii vor primi un text pe o tema cu care nu sunt familiarizati, de exemplu sistemul de calitate al unei companii de
manufacturi. Li se va cere sa studieze textul pe perechi si apoi sa realizeze o schema/diagrama care sa rezume procesul
descris de text.
14. REZUMATUL
Perechile de elevi vor rezuma punctele-cheie ale textului. Le vor expune cat mai pe scurt si cat mai clar cu putinta.
Titlurile, Explicatiile elevilor precum si alte activitati care tocmai au fost expuse pot fi activitati introductorii de un real
folos in activitatea de intocmire a unui rezumat. Aceasta este asemanatoare cu 7.Puncte-cheie de mai sus.
15. HOTRRI
Elevii lucreaza in perechi ; fiecare pereche va primi un text sau va viziona o caseta video. Cei doi vor primi deasemenea :
Cartonase-rezumat, care au drept scop rezumarea punctelor-cheie ale textului, unele fiind adevarate, altele false ; Ex :
Ventriculul stang alimenteaza plamanul.
Activitatea inimii se masoara in batai pe minut, si daca esti intr-o forma fizica foarte buna, probabil ca inima ta va bate
mai incet.decat media.
Cartonase-consecinta, care contin urmari ale faptelor descrise in text. Aceste consecinte nu sunt formulate propriu zis in
cadrul textului. Din nou, unele sunt adevarate, altele false. Ex :
Daca ventriculul stang este blocat, sangele nu mai ajunge la cap.
Ingrosarea arterelor duce de obicei la cresterea tensiunii.
Perechile vor hotari care cartonase sunt corecte si care este greseala in cazul celor incorecte. Aceasta este o activitate
foarte indragita, care creeaza o atmosfera de joc.
16. PREZENTRILE ELVULUI
Impartiti in grupuri, elevii vor pregati o prezentare pe o anumita tema. Ar fi bine ca tema principala care este studiata sa
fie impartita, astfel ca fiecare grup sa aiba o subtema diferita. Nu informati grupurile cu privire la subtema pe care o vor
primi decat dupa ce cunosc tema ca intreg pentru a va asigura ca nu intra in prea multe amanunte. Elevii pot studia materialul
aplicand una dintre strategiile descrise mai sus.
17. EXEMPLATE EXPLICATIVE (Caroll, 1994) pentru predarea aptitudinilor
Un exemplu este un model de exercitiu sau un exemplu lucrat. Aceasta strategie poate fi folosita in cazul majoritatii
materiilor, de la matematica la lucru manual. Incercati aceasta metoda in cazul calculelor, lucrarilor scrise, testelor cu
intrebari si raspunsuri, studii de caz, eseuri, lucru manual etc.

Oferiti perechilor sau grupurilor mici de elevi exemple de exercitii practice bune (corecte) si poate cateva mai putin
bune sau chiar unele care sa contina greseli des intilnite. Ei pot avea exemple asemanatoare sau diferite.

Dupa corectarea si discutarea lor, fiecare grup va face o analiza critica a exemplului in fata intregii clase. Aceasta
poate pune accent pe metodele folosite pentru crearea de exemple precum si a calitatii lor. Elevii pot nota lucrarea, fie in
mod informal, fie din punctul de vedere al unui criteriu convenit de comun acord.

Cereti elevilor sa faca un rezumat al afirmatiilor generale despre practica buna.


Exemple pe perechi :
Aceasta strategie va fi explicata cu ajutorul exemplelor si poate fi aplicata in cazul oricarei materii:
Fiecare pereche de elevi care studiaza matematica primeste aceleasi 4 exemple rezolvate. Exemplele trateaza probleme
foarte asemanatoare sau fac uz de metode foarte putin diferite, insa toate sunt corecte.
Fiecare elev in parte isi alege doua dintre cele 4 exemple rezolvate. Le studiaza cu atentie si se pregateste sa explice si sa
justifice partenerului sau metoda respectiva.
Elevii explica si justifica exemplele lor in fata partenerilor lor.
Perechile convin asupra modului de rezolvare.
8

Clasa discuta in vederea punerii de comun acord asupra modului de rezolvare.


Elevii vor alcatui si ei intrebari asemanatoare.
Le puteti da elevilor exemple rezolvate care sa includa greseli des intilnite si sa le cereti astfel sa le gaseasca. Aceasta
poate fi o activitate ulterioara.
Studiul de cercetare al lui Caroll asupra predarii algebrei sugereaza ca aratand elevilor un numar mare de exemple variate
rezolvate eficienta este mai mare decat in cadrul stategiei mai des intilnite de a le arata cateva exemple pe tabla si a le cere
ulterior sa faca ei mai multe singuri. Acest lucru este valabil chiar daca timpul alocat rezolvarii exemplelor este redus
pentru a crea timp pentru corectarea exemplelor rezolvate.
Exemplele care contin greseli sunt folositoare si distractive.
Este de asemenea foarte eficient ca elevii sa examineze eseurile sau temele imediat dupa completarea uneia individuale cu
aceleasi cerinte. Aceasta strategie este folosita mai putin decat ar trebui, desi este foarte eficienta in cazul elevilor ce folosesc
mai intens jumatatea dreapta a creierului, pentru ca le da un sentiment de atractie catre caracteristicile unei lucrari bune.
18. PREDARE DE CTRE ELEVI - Pentru predarea de aptitudini
Explicatie : Elevii isi vor explica reciproc modul in care au rezolvat o problema, de exemplu. S-a demonstrat faptul ca
elevii care isi explica unii altora metoda lor invata matematica mai repede decat ceilalti.Prin faptul ca explica relatii
conceptuale celorlati, elevul isi consolideaza propria intelegere.
Perechi de intrebari: Elevii se pregatesc pentru efectuarea activitatii citind un text ales de comun acord si formuland
intrebari si raspunsuri care pun accent pe punctele sau problemele majore. La urmatoarea intalnire cu clasa perechile sunt
desemnate aleatoriu. Partenerii isi pun intrebari alternativ, oferind feedback si corectand raspunsurile.
Celule de invatare : Fiecare elev citeste diferite fragmente, prezentand apoi esentialul materialului partenerului sau
desemnat aleatoriu.
19. MOZAICUL (Jigsaw) O metoda de invatare cooperanta
Jigsaw este una dintre numeroasele metodele de invatare cooperanta cu rezultate impresionante.
Impartiti o tema in 4-5 subteme. De exemplu, bolile specifice copilariei pot fi impartite in oreion, pojar, tuse magareasca
si rubeola. Elevii pot primi alternativ 4 intrebari-cheie, care sa ii determine sa analizaze aceleasi materiale din perspective
diferite. De exemplu, tuturor li se dau aceleasi informatii despre credintele si politicile Partidului Nazist/Comunist. Grupuri
diferite privesc problema din punctul de vedere al femeilor, al clasei muncitoare, al clasei mijlocii si al bisericii.
Impartiti elevii in patru grupuri. Profesorul alege grupurile si ele vor fi echilibrate din punct de vedere al abilitatilor,
experientei, etniei etc. Nu formati grupuri bazate pe prietenii/simpatii. La inceput poate se vor plinge, dar daca veti insista
vor fi de acord in final. Fiecare grup studiaza o boala sau o intrebare, folosindu-se de textele sau fisele distribuite etc. Aceasta
activitate se desfasoara in special in timpul orei. Puteti totusi adapta aceasta metoda si pentru timpul de invatare al elevilor in
afara clasei. ( vezi studiul individual)
Elevii vor forma acum grupuri noi. Fiecare grup nou este un jigsaw care are cate un elev din cele 4 grupuri initiale. In
cazul in care ramin elevi pe dinafara, acestia vor fi considerati perechi in cadrul grupului. Acum fiecare grup are un expert
in cele 4 boli ale copilariei. (Pot fi chiar doi experti intr-o boala)
Noul grup desfasoara acum o activitate care necesita asumarea de catre elevi a rolului de profesor (predare in perechi). Ei
isi vor explica unii altora boala stiuta. Aceasta implica de asemenea o atitudine de cooperare cu ceilalti membri ai grupului,
intr-o activitate combinata care le cere sa integreze cele 4 teme. Li se poate cere de exemplu :
Sa explice boala lor colegilor de grup, folosind aceleasi titluri ca si la cerinta precedenta (timpul de incubatie,
modalitati de transmitere etc)
Sa lucreze impreuna pentru a gasi trei lucruri comune celor patru boli
Sa lucreze impreuna la gasirea a patru caracteristici distincte pentru fiecare din cele patru boli
Sa realizeze un pliant cu bolilor copilariei
Sa aranjeze cele 4 boli in functie de:
i.
Gravitate a posibilelor repercursiuni
ii.
Cai de protectie
Invatarea cooperanta este foarte raspindita in Statele Unite; pe internet gasesc o multime de materiale legate de aceasta
metoda. Unii o folosesc de mult timp, iar altii vor incepe s-o foloseasca in curind. Dupa nouazeci de ani de studii si 600 de
elevi implicati, s-a demonstrat ca invatarea cooperanta chiar da rezultate. Este legata de o buna dobindire de aptitudini de
9

rationare, de gandire creatoare si un excelent transfer de invatare a unor teme fara legatura intre ele. Este bine pentru
grupurilede legatura, pentru dezvoltarea de aptitudini sociale, munca de echipa si promovarea de oportunitati egale.
20. CONTROVERSA ACADEMIC O metoda de invatare cooperanta cu rezultate extraordinare
Aceasta metoda se aplica in cazul unei teme asupra careia exista 2 sau mai multe puncte de vedere contradictorii. Metoda
este descrisa aici pentru doua puncte de vedere dar poate fi adaptata cu usurinta la mai multe. Controversa poate fi minora
sau chiar o schisma importanta.
Ex.: Sunt penitenciarele eficiente?
Credeti ca aceasta politica de marketing poate fi eficienta in cazul unui hotel dintr-o tara mica ?
Elevii primesc o anumita perspectiva si materiale explicative daca este necesar. Ei cerceteaza si isi pregatesc punctul lor
de vedere. Trebuie sa se asigure ca inteleg argumentele din perspective lor, pregatind cel mai convingator caz aplicabil
situatiei in care se afla.
Elevii sunt aranjati pe perechi, cu puncte de vedere opuse, sau in grupuri de patru, astfel incat doi sa impartaseasca
aceeasi perspectiva. Fiecare parte isi prezinta pozitia intr-un mod cat mai convingator.
Elevii se angajeaza intr-o discutie deschisa in care isi apara cu ferocitate pozitia, ripostand la atacuri, aducand argumente
impotriva celuilalt punct de vedere.
Elevii isi schimba pozitiile si prezinta celalalt punct de vedere cat mai exact, complet si convingator. Este bine sa-i
instiintati pe elevi despre acest schimb, astfel incat sa fie atenti la argumentele opozitiei. Totusi, daca simtiti ostilitate puteti
sa va folositi de ea aratandu-le elevilor cat de neatenti au fost la ce s-a spus cu putin timp inainte.
(Facultativ) Elevii isi verifica argumentele unii altora.
Integrare : Elevii inceteaza de a mai juca rolul de avocati. Ei vor incerca sa ajunga la un consens in problema respectiva,
sintetizand cele doua pozitii.
Aceasta metoda se aplica de preferat in combinatie cu abordarea impaciuitoare.
Mai multe detalii despre invatarea cooperanta veti putea gasi la :http://www.clcrc.com/
21. NVAREA INDIVIDUAL
Fiecare simplu fragment de tematica este identificat si acest lucru nu este predat.
In schimb, elevii primesc sarcini care descriu amanuntit ceea ce trebuie sa invete. Elevii mai experimentati in ceea ce
priveste invatarea individuala ar putea sa nu mai aiba nevoie de atatea explicatii.
Se va lucra pe perechi sau in grupuri mici si de obicei in timpul extrascolar. Acest set de activitati da nastere la alte
intrebari si nu se bazeaza in intregime pe carte. Cel putin o sarcina ii obliga pe elevi sa faca mai mult decat sa-si
reaminteasca cunostinte mai vechi si sa le aplice. Asta pentru a incuraja o invatare profunda. Altfel, elevii vor aduna
informatiile pur si simplu si le vor scrie automat, fara a se gandi la ele sau a le intelege.
Munca elevilor e monitorizata de catre un conducator numit de catre ei sau de catre profesor.
Cunostintele dobindite in urma acestei activitati vor fi evaluate cu ajutorul unui test scurt. De obicei nu se pun note pe
notite. Optional, elevii pot repeta testul sau si-l pot corecta, in cazul in care rezultatele sunt nesatisfacatoare.
Dupa terminarea acestei activitati de invatare individuala, sau chiar inainte, elevii vor primi un chestionar care ii va ajuta
sa isi descopere punctele slabe in situatia in care desfasoara activitati de invatare individuala si sa isi stabileasca singuri
tintele viitoarelor sarcini de invatare individuala. Vezi Geoff sau Teaching Today in legatura cu aceste chestionare sau
intocmiti-le singuri!
Aceasta nu este o metoda de predare usor de folosit, dar este foarte apreciata in randurile elevilor (daca se executa
corect). Pentru mai multe detalii, vezi capitolul referitor la aceasta din Teaching Todayde Geoffrey Petty.
22. OCHELARI
Aceasta metoda se explica cel mai bine prin exemple. Sa presupunem ca un profesor de contabilitate doreste sa predea
elevilor despre conturibancare, actiuni si alte modalitati de a economisi bani. Profesorul cere elevilor sa studieze materiale pe
aceasta tema pentru a putea completa un tabel de evaluare ca cel de mai jos:
Cum sa economisim?
Rata
Poate
Modalitati
dobanzii valoarea sa de
creasca dar saretragere a

etc

10

si scada?

banilor

Crearea
unui cont
de
societate
Cont
bancar
Actiuni
Etc
In cazul in care criteriile de evaluare sunt bine alese, elevii trebuie sa studieze si sa inteleaga foarte bine diferitele metode
de a economisi bani pentru a emite judecati. Judecatile elevilor ii arata profesorului daca acestia au inteles metoda de
economisire. Grupurile pot compara parerile plasandu-le intr-un tabel realizat pe flip-chart, tabla, proiector. O astfel de
activitate este agreabila iar controversele create pot ajuta la elucidarea neintelegerilor.
Elevilor li se da apoi un scenariu iar ei trebuie sa emita pareri asupra celor mai eficiente metode de a salva o anumita
persoana.
Ca si in cazul celorlalte metode prezentate in acest document, scopul este acela ca elevii sa invete continutul (in acest caz
metode de a economisi bani) fara a li se oferi intai o explicatie din partea profesorului.
Cu toate acestea, aplicand aceasta metoda, elevii isi vor dezvolta deasemenea abilitatile de evaluare.
Alte exemple pot include:

Despre bolile copilariei evaluandu-le aplicand diverse criterii, cum ar fi metode de imunizare, probabilitatea
efectelor pe termen lung etc.

Despre imprimante acorzandu-le 1, 2, 3 sau 4 stele privind din perspectiva costului, a vitezei etc. Aceasta produce
un tabel asemanator cu cele produse de organizatii pentru consumatori cum ar fi Which? precum si aprecieri de bunuri in
reviste.
Aceasta metoda este placuta si se efectueaza cel mai bine in grupuri.
23. COMPETENA DE A JUDECA
Nu toata invatarea se bazeaza pe un continut de cunostinte. O parte se bazeaza pe abilitati. Aceasta este o metoda foarte
buna de a invata pe cineva o anumita aptitudine, ca aceea de a scrie un eseu, un raport de laborator, un program de calculator,
un meniu, un plan de siguranta, o politica de marketing etc.
Elevii lucreaza fie cu toata clasa, fie pe grupuri pentru a gasi un criteriu de exersare a aptitudinii. Alternativ, ei pot folosi
criteriul de notare al unui examen, dar lucrand la interpretarea si extinderea lui. De exemplu, ar putea adauga cateva exemple
despre cum poate fi pus in practica criteriul.
Elevilor li se prezinta exemple de o aptitudine pe care sa le evalueze in functie de criteriile lor. (ex. eseuri exemplare).
Este de preferat ca printre aceste exemple sa fie incluse si unele care la prima vedere sunt bune de exersat, dar care sunt de
fapt gresite. De exemplu un eseu cu multe detalii extraordinare, dar care nu trateaza tema mentionata in titlu.
Elevii vor discuta exemplele date. Isi vor nota punctele slabe si pe cele forte. Pot nota lucrarea daca vor. Optional, pot
lucra la imbunatatirea criteriilor lor de evaluare la acest nivel.
Profesorul prezinta elevilor adevaratele puncte forte si slabe, notele etc. Este bine daca aceasta socheaza elevul. De
exemplu, cel mai lung eseu nu a primit nota cea mai mare !
Aceasta este o activitate instructiva apreciata de elevi.
24. COMPARAIE I CONTRAST
Compararea si punerea in contrast s-au dovedit a fi perfecte pentru a imbunatati intelegerea temelor studiate de catre
elevi. Aceasta este o metoda preferata pentru a ajuta elevii sa isi clarifice concepte ce sunt deseori incurcate sau neintelese.
Elevii lucreaza in perechi sau grupuri restranse; elevilor li se da o grila asemanatoare cu cea de mai jos (dar mult mai
mare!)pe flip chart sau coala A3. Lucreaza la crearea unei liste de asemanari si diferente importante intre cele doua concepte.
Pot avea langa ei notitele proprii sau fise cu informatii noi. De exemplu:
Fractii si procentaje
Relatiile lui Carol I si Carol II cu Parlamentul
Osmoza si difuzare
11

Actiuni si obligatiuni
Virgula si punct si virgula
Etc

Energia cinetica
Impuls

Asemanari
Amandoua:
Diferente
Energia cinetica.....dar
impulsul.....

Impulsul.....dar energia
cinetica.....

E. Un management eficient al stategiilor de invatare activa pentru o participare maxim.


Folosirea rolurilor pentru maximizarea participarii. Toate activitatile prezentate mai sus se desfasoara cel mai bine pe
perechi sau in grupuri mici. Cu toate acestea, unele pot fi adaptate si pentru lucrul individual. Este indicat sa distribuiti
elevilor roluri anume in cadrul grupului, cum ar fi cele care urmeaza. Este putin probabil sa folositi toate rolurile deodata.
Combinatii de roluri pe care le puteti folosi vor fi prezentate mai jos.
Descrierile de roluri sunt pentru nivelul 3 sau adulti. Insa le puteti adapta la clasa dumneavoastra de elevi.
Aceasta metoda este foarte indragita de elevi. Se obisnuiesc foarte repede cu ea. Nu va asteptati insa ca ei sa foloseasca
aceste roluri intr-un mod eficient fara exercitiu. Chiar dupa prima punere in joc a rolurilor este bine sa meditati impreuna cu
clasa la modul in care trebuie folosite pentru a da randament.
Asigurati-va ca fiecarui elev din grup ii revine cel putin un rol. Veti preveni astfel situatii in care unii elevi devin
pasageri. In timpul activitatii este bine ca rolurile sa fie schimbate.
Descriere roluri :
Profesorul
Rolul tau este sa studiezi aspectul sau o sectiune a materialului pe care ti-l da
Profesorul.
si sa il/o explici celuilalt/celorlalti elevi din perechea/grupul tau. Vei fi singurul din pereche /
grup care studiaza tema data, asa ca trebuie sa o intelegi foarte bine si sa exersezi modul in care o vei explica ! Daca te
inpotmolesti, poti cere ajutorul profesorului.
Controlorul
Profesorul va alege la intamplare elevi din grupul tau pentru a formula un raport despre ce a invatat si la ce decizii a
ajuns grupul tau. Profesorul poate pune intrebari mai multor elevi din grupul tau. Deasemenea, ei pot intocmi un chestionar
sau un test pe baza materialului. Rolul tau este sa te asiguri ca toti membrii grupului au inteles concluziile grupului tau si ca
sunt capabili sa le relateze in fata intregii clase intr-o maniera clara. Pentru realizarea acestui lucru puteti pregati si pune
intrebari intregului grup. Aveti la dispozitie sa spunem 5 minute pentru asta. Daca unul din coechipierii tai nu poate raspunde
la o intrebare ghici a cui o sa fie vina ?
Scribul
Rolul tau este sa faci un rezumat al punctelor-cheie pe care le-a gasit grupul tau. Asigura-te ca intreg grupul este de
acord cu ele si apoi noteaza-le. Ti se poate cere si sa prezinti intregii clase concluziile la care a ajuns grupul tau. A fi scrib
presupune mult mai multe lucruri decat actiunea de a scrie !
Reporterul
Rolul tau este sa rasfoiesti materialele disponibile si apoi sa decizi asupra intrebarilor importante la care sa se poata
raspunde cu ajutorul acestora. De exemplu : Cine l-a sustinut pe Cromwell si de ce ? Scopul este ca atentia grupului sa se
indrepte catre punctele-cheie. Apoi dai intrebarile grupului tau si impreuna cu ei vei raspunde la ele. Se pot adauga intrebari
sau se pot schimba cele existente pe masura ce te familiarizezi cu materialele date. Te poti folosi de intrebari ajutatoare
pentru a-ti ajuta grupul sa-si indeplineasca sarcina.
Responsabilul cu vocabularul
Materialul contine un vocabular tehnic. Rolul tau este sa cauti si sa explici intelesul tuturor termenilor tehnici. Poti
intocmi un glosar doar pentru grupul tau daca acest lucru este necesar. Va trebui sa te asiguri ca toti membrii grupului pot
explica fiecare termen tehnic.
12

Conductorul
Rolul tau este sa conduci grupul intr-o maniera democratica, sa te asiguri ca grupul isi indeplineste toate sarcinile fara sa
depaseasca limita de timp. Poti distribui anumite roluri elevilor din grupul tau daca tu consideri acest lucru ca fiind necesar.
Va trebui sa imparti resursele cum consideri mai bine pentru ca munca depusa de echipa sa aiba maximum de eficienta.
Aceste roluri functioneaza cel mai bine atunci cand profesorul insusi testeaza fiecare elev in parte pentru a vedea concret
ce a invatat. Aceasta verificare se face in timpul feedback-ului sau printr-un chestionar sau test anuntat. Daca stiu de la bun
inceput ca oricarui membru al grupului i se pot pune intrebari pe baza materialului, elevii vor lucra in strinsa legatura
cu Controlorul lor pentru a se asigura ca toti au inteles toate punctele.
Puteri merge chiar mai departe (e putin riscant insa !) si sa-i anuntati ca orice raspuns gresit va atrage dupa sine
urmatoarea intrebare si asa mai departe, pana cand elevul respectiv raspunde corect la una din ele. Exista riscul, bineinteles,
ca elevii mai slabi sa simta o tensiune stanjenitoare. Dar daca aveti si cateva intrebari mai usoare in maneca, acest lucru poate
fi evitat in conditiile in care credeti ca este necesar.
Rolurile de Reporter si Controlor etc va ajuta sa prezentati elevilor un exemplu bun de a exersa cititul textului. Atrageti
atentia elevilor asupra acestui lucru. De exemplu, cititorii buni formuleaza intrebari importante la care textul poate raspunde.
Pe masura ce citesc, ei se intreaba Oare inteleg bine asta ? si Este important lucrul acesta ?. Ei se verifica sa vada daca
stiu vocabularul si fac un rezumat al punctelor-cheie. Prin urmare, rolurile nu sunt arbitrare sau pur manageriale, ci
modeleaza o buna practica de studiu.
Elevii pot primi cartonase-rol cu toate rolurile explicate pana se obisnuiesc cu ele. Rolurile se pot roti de la o lectie la
alta.
Combinatii de roluri eficiente : Incercati sa dati fiecarui elev un rol.
1.
Doi sau mai multi Profesori
2.
Un Scrib si un Controlor
3.
Doi sau mai multi Profesori si un Controlor (care nu este in acelas timp si profesor)
4.
Doi sau mai multi Profesori, un Controlor si unConducator
5.
Doi sau mai multi Profesori, un Responsabil cu vocabularul si un Controlor (care verifica materialul, mai putin
vocabularul)
6.
Un Conducator care este in acelas timp si Reporter, unScrib si un Controlor
7.
Un Conducator, un Reporter, un Scrib si un Controlor
8.
Etc (Daca omiteti sa numiti Controlori o faceti pe raspunderea dumneavoastra !)
Descrierea sarcinii de lucru : O lista completa pentru a te asigura ca temele si materialele tale acopera totul :
Verifica/revizuieste orice cunostinte anterioare daca este nevoie.
Stabileste scopuri, sarcini de lucru si intrebari etc. Localizeaza informatia si resursele.
Intocmeste un plan al modului de realizare a sarcinii cu succes.
Apucati-va de lucru.
Inregistrati progresul si intelegerea.
Inregistrati un record.
Evaluati informatiile si indeplinirea sarcinii de lucru.
Verificati nivelul de intelegere al grupului.
Comunicati concluziile grupului si profesorului.
Profesorul va testa cunostintele intregii clase.
25. NGHEAI - DEZGHEAI
Procedura:
Elevii scriu pe un bileel o ntrebare asupra textului literar i se ridic n picioare.
La comanda moderatorului Dezgheai, elevii circul prin clas .
La comanda ngheai, elevii se opresc, gsindu-i perechea.
i schimb bileelele, rspunznd unul altuia la ntrebarea de pe bileel.
13

Evaluarea se realizeaz prin elevul-expert sau nvtorul, care vor circula la perechile stabilite i vor asculta rspunsurile,
acceptnd sau corectnd rspunsurile elevilor.
26. METODA PLRIILOR GNDITOARE
Acest nou tip de metod de predare nvaare este un joc n sine. Copiii se impart n ase grupe pentru ase
plrii. Ei pot juca i cte ase ntr-o singur grup. mpirea elevilor depinde de materialul studiat. Pentru succesul acestei
metode este important ns ca materialul didactic s fie bogat, iar cele ase plrii s fie frumos colorate, s-i atrag pe elevi.
Ca material vor fi folosite 6 plrii gnditoare, fiecare avnd cte o culoare: alb, rou, galben, verde, albastru i
negru. Fiecare, bineneles, c rolurile se pot inversa, participanii fiind liberi s spun ce gndesc, dar s fie n acord cu rolul
pe care l joac. Fiecare culoare reprezint un rol.
Plria alb
este obiectiv asupra informaiilor;
este neutr;
Plria roie
las liber imaginaiei i sentimentelor;
este impulsiv;
poate nsemna i suprare sau furie;
reprezint o bogat palet a strile afective;
Plria neagr
exprim prudena, grija, avertismentul, judecata;
ofer o pespectiv ntunecoas, trist, sumbr asupra situaiei n discuie;
reprezint perspectiva gndirii negative, pesimiste;
Plria galben
ofer o pespectiv pozitiv i constructiv asupra situaiei;
culoarea galben simbolizeaz lumina soarelui, strlucirea, optimismul;
este gndirea optimist, constructiv pe un fundament logic;
Plria verde
exprim ideile noi, stimulnd gndirea creativ;
este simbolul fertilitii, al produciei de idei noi, inovatoare;
Plria albastr
exprim controlul procesului de gndire;
albastru a rece; este culoarea cerului care este deasupra tuturor, atotvztor i
atotcunosctor;
supravegheaz i dirijeaz bunul mers al activitii;
este preocuparea de a controla i de a organiza;
Participanii trebuie s cunoasc foarte bine semnificaia fiecrei culori i s-i reprezinte fiecare plrie, gndind
din perspectiva ei. Nu plria n sine conteaz, ci ceea ce semnific ea, ceea ce induce culoarea fiecreia.
Cele 6 plrii gnditoare pot fi privite n perechi:
plria alb plria roie
plria neagr plria galben
plria verde plria albastr
Cum trebuie s se comporte cel care poart una din cele 6plrii gnditoare:
Plria alb (povestitorul):
Cel ce poart plria alb trebuie s-i imagineze un computer care ofer informaii i imagini atunci cnd acestea i se cer.
Calculatorul este neutru i obiectiv. Nu ofer interpretri i opinii. Cnd poart plria alb, gnditorul trebuie s imite
computerul; s se concentreze strict pe problema discutat, n mod obiectiv i s relateze exact datele.
Gnditorul plriei albe este disciplinat i direct. Albul (absena culorii) indic neutralitatea.
Plria roie (psihologul) :
Purtnd plria roie, gnditorul poate spune aa: Aa simt eu n legtur cu Aceast plrie legitimeaz emoiile i
sentimentele ca parte integrant a gndirii. Ea face posibil vizualizarea, exprimare lor.Plria roie permite gnditorului s
14

exploreze sentimentele celorlali participani la discuie, ntrebndu-i care este prerea lor din perspectiva plriei roii,
adic din punct de vedere emoional i afectiv. Cel ce privete din aceast perspectiv nu trebuie s-i justifice feeling-urile i
nici s gseasc explicaii logice pentru acestea.
Plria neagr (criticul) :
Este plria avertisment, concentrat n special pe aprecierea negativ a lucrurilor. Gnditorul plriei negre puncteaz ce
este ru, incorect i care sunt erorile. Explic ce nu se potrivete i de ce ceva nu merge; care sunt riscurile, pericolele,
greelile demersurilor propuse. Nu este o argumentare ci o ncercare obiectiv de a evidenia elementele negative. Se pot
folosi formulri negative, de genul: Dar dac nu se potrivete cu Nu numai c nu merge, dar nici nu
Gnditorul nu exprim sentimente negative, acestea aparinnd plriei roii, dup cum aprecierile pozitive sunt lsate
plriei galbene. n cazul unor idei noi, plria galben trebuie folosit naintea plriei negre.
Plria galben (creatorul) :
Este simbolul gndirii pozitive i constructive, al optimismului. Se concentreaz asupra aprecierilor pozitive, aa
cum pentru plria neagr erau specifice cele negative. Exprim sperana; are n vedere beneficiile, valoarea informaiilor I
a faptelor date. Gnditorul plriei galbene lupt pentru a gsi suporturi logice I practice pentru aceste beneficii i valori.
Ofer sugestii, propuneri concrete i clare. Cere un efort de gndire mai mare, Beneficiile nu sunt sesizate ntotdeauna rapid
I trebuie cutate. Ideile creative oferite sub plria verde pot constitui material de studiu sub plria galben. Nu se refer la
crearea de noi idei sau soluii, acestea fiind domeniul plriei verzi.
Plria verde (gnditorul) :
Simbolizeaz gndirea creativ. Verdele exprim fertilitatea, renaterea, valoareaseminelor. Cutarea alternativelor
este aspectul fundamental al gndirii sub plria verde. Este folosit pentru a ajunge la noi concepte i noi percepii, noi
variante, noi posibiliti. Gndirea lateral este specific acestui tip de plrie. Cere un efort de creaie.
Plria albastr (moderatorul) :
Este plria responsabil cu controlul demersurilor desfurate. E gndirea despre gndirea nevoit s exploreze
subiectul. Plria albastr este dirijorul orchestrei i cere ajutorul celorlalte plrii. Gnditorul plriei albastre definete
problema i conduce ntrebrile, reconcentreaz informaiile pe parcursul activitii i formuleaz ideile principale i
concluziile la sfrit. Monitorizeaz jocul i are n vedere respectarea regulilor. Rezolv conflictele i insist pe construirea
demersului gndirii. Intervine din cnd n cnd i de asemeni la sfrit. Poate s atrag atenia celorlalte plrii, dar prin
simple interjecii. Chiar dac are rolul conductor, este permis oricrei plrii s-i adreseze comentarii i sugestii.
Plria albastr clarific
Plria alb informeaz
Plria verde genereaz ideile noi i efortul
Plria galben aduce beneficii creative
Plria neagr identific greelile
Plria roie spune ce simte despre
Un exemplu de ntrebri / comportamente posibile n acest joc este:
Plria
Plria alb
Plria roie
Plria neagr
Plria albastr
galben
Ce
Punndu-mi Pe ce se
Care sunt erorile? Putem s
informaii avem? plria roie, bazez aceste
Ce ne mpiedic? rezumm?
Ce informaii uite
idei?
La ce riscuri ne Care e urmtorul
lipsesc?
cum privesc Care sunt
expunem?
pas?
Ce informaii eu lucrurile avantajele?
Ne permite
Care sunt ideile
am vrea s
Sentimentul
Pe ce drum o lum?
regulamentul?
principale?
avem?
meu e c
Dac ncepem
S nu pierdem
Cum putem
Nu-mi place aa sigur vom
timpul i s
obine
felul cum s-a ajunge la
ne concentrm
informaiile?
procedat.
rezultatul bun!
asupra, nu
credei?

Plria verde
ansa succesului
este dac
Cum poate fi
altfel atacat
problema?
Putem face asta
i n alt mod?
Gsim i o alt
explicaie?

Marele avantaj al acestei metode este acela c dezvolt competenele inteligenei lingvistice, inteligenei logice i
inteligenei interpersonale.
27. SINELG ( Sistemul Interactiv de Notare pentru EficientizareaLecturii si a Gandirii )
15

Citirea textului cu atentie;


In timpul lecturii elevii trebuie sa isi noteze intr-un tabel:
pasajele care confirma ceea ce stiau cu v ;
pasajele care infirma ceea ce stiau cu - ;
informatiile noi cu + ;
pasajele pentru care au intrebari ,neclaritati ,confuzii cu ? ;
Sustinerea elevilor in monitorizarea propriei intelegeri;
Reflectie in perechi;
Reflectie cu intreaga clasa.
Avantaje:
*schimb de idei;
*stimularea gandirii critice;
*dezvoltarea vocabularului / capacitatii de exprimare;
*elevii cauta cai de acces spre propriile cunostinte / convingeri.
28. CADRANELE
Impartirea tablei in 4 parti egale;
Se propune cate un criteriu pentru fiecare cadran obtinut;
Se citeste textul;
Se formuleaza raspunsuri scurte pentru fiecare cadran;
Se evalueaza rezultatele.
Avantaje:
*stimuleaza atentia si gandirea:
*scoate in evidenta modul propriu de intelegere;
*conduce la sintetizare/esentializare.
29. STIU/VREAU SA STIU/AM INVATAT
Se formeaza 3 grupe ce corespund celor 3 rubrici ale tabelului:
ceea ce stim/credem ca stim;
ceea ce vrem sa stim;
ceea ce am invatat.
Elevii fac o lista cu :
a) ce stiu deja despre o anumita tema;
b) intrebari care evidentiaza nevoile de invatare legate de tema;
Se citeste textul;
Se revine asupra intrebarilor (coloana aII-a) si elevii fac o lista cu:
a) raspunsurile la intrebarile din coloana I, scriindu-le in coloana
a III-a;

Compararea a ceea ce stiau inainte de lectura cu ceea ce au dorit sa afle


si au aflat ;

Discutia finala va contine mesajul central.


30. MOZAICUL

Se imparte clasa in grupe de cate 4 elevi ;

Se numara pana la 4,astfel incat fiecare membru al celor 4 echipe sa aiba un numar de la 1 la 4;

Se imparte tema in 4 sub-teme ;

Fiecare membru al grupelor va primi o fisa de invatare (elevii cu nr.1 fisa nr.1,cei cu nr. 2 fisa nr. 2)

Se da sarcina:fiecare elev va trebui sa studieze intreaga lectie,care va fi insa predata de colegii de grup pe
fragmente;

Toti elevii cu nr. 1 se aduna intr-un grup,cei cu nr. 2 in alt grupsi se vor numi experti;

Expertii citesc fragmentul care le revine ,discuta intre ei,hotarasc modul in


care vor preda;

Se refac grupele initiale si expertii predau celorlalti colegi de grupa ceea ce au studiat;

Invatatorul ve raspunde intrebarilor la care expertii nu au stiut sa dea raspuns si corecteaza eventualele
informatii eronate.
Avantaje:
16

*anihilarea efectului Ringelmann(lenea sociala,cand individul isi imagineaza


ca propria contributie la sarcina de grup nu poate fi stabilita cu precizie);
*dezvolta interdependenta dintre membrii grupului;
*amelioreaza comunicarea.
31. CUBUL
Se anunta tema pusa in discutie;
Se imparte clasa in 6 grupuri;
Prezentarea unui cub din carton cu fetele divers colorate;
Pe fetele cubului sunt notate cuvintele:
descrie;
compara;
asociaza;
analizeaza;
aplica;
argumenteaza.
Se atribuie rolurile membrilor fiecarui grup
cititorul-rostogoleste cubul si anunta grupului cerinta inscrisa
pe fata de deasupra;
ascultatorul activ/cercetasul repeta sarcina,o reformuleaza
pentru a fi inteleasa de fiecare membru,adreseaza intrebari
invatatorului;
interogatorulsolicita idei legate de modul de rezolvare a
sarcinii de la membrii grupului;
rezumatorulva fi raportorulgrupului,va trage concluziile,le va
nota si le va comunica intregii clase;
Elevii vor lucra pe grupe(unii la tabla,altii pe caiete,altii pe foi);
Raportorul grupului va prezenta intregii clase modul in care grupul sau a
rezolvat cerinta;
Se aduc lamuriri,completari de catre invatatorul consultant/participant/
observator.
Avantaje:
*permite diferentierea sarcinilor de invatare;
*stimuleaza gandirea logica;
*sporeste eficienta invatarii(elevii invata unii de la altii).
32.

INTELIGENELE MULTIPLE

Conform teoriei lui Haward Gardner,exista si se manifesta 8 tipuri de inteligente:


a)verbala/lingvistica;
b)vizuala/spatiala;
c)corporala/kinestezica;
d)logica/matematica;
e)intrapersonala;
f)interpersonala;
g)muzicala/ritmica;
h)naturalista.
Gardner a observat ca suntem tentati sa-i numim inteligenti doar pe acei copii care sunt buni la literatura sau
matematica,iar pe ceilalti ii numim talentati.Gardner considera aceste concepte inteligente si sugereaza abordari care sa
fructifice fiecare tip de inteligenta.
Constituirea echipelor(se pot numi in diverse feluri ,iar nr. lor poate fi mai
mic decat cel dat):
*actori;
*cantareti;
*pictori;
*matematicieni;
*scriitori:
17

*avocati/acuzatori/jurati;
*dansatori;
Se da tema;
Echipele gandesc si propun abordari ale aceleiasi teme,dar in moduri
diferite(actoriiscriu roluri si le interpreteaza ,cantaretiipun versuri date
pe o melodie,pictoriireprezinta printr-un desen tema,matematicienii
compun probleme despre tema respectiva,scriitoriicompun un text/articol
de ziar/poezie,avocatiiconstruiesc pledoaria pro/contra unui personaj al
temei/fapt sugerat de tema,dansatoriipropun un dans tematic sau concep
un joc pentru pauza mare legat de tema data);
Fiecare echipa va prezenta intregii clase produsul muncii in echipa.
Avantaje:
*atmosfera ludica;
*solicitarea abilitatilor fiecarui copil;
*valorizarea copiilor in cadrul colectivului.
33. CIORCHINELE
Se scrie un cuvant/tema in mijlocul tablei;
Se cere elevilor sa noteze toate ideile /sintagmele care le vi in minte legate de cuvant/tema si se traseaza linii intre acestea
si cuvantul/tema initiala;
Avantaje:
*nu se critica ideile propuse;
*poate fi utilizata ca metoda libera sau cu indicare prealabila a categoriilor de
informatii asteptate de la elevi.
34. TURUL GALERIEI
Se comunica sarcina de lucru;
Se formeaza grupurile;
Elevii lucreaza in grup,pe o foaie de format mare(afis)-produsul poate fi un desen/o caricatura/o schema/scurte propozitii;
Elevii prezinta in fata clasei afisul,explicand semnificatia si raspund intrebarilor puse de colegi;
Se expun afisele pe pereti,acolo unde doreste fiecare echipa;
Langa fiecare afis se lipeste cate o foaie goala;
Se cere grupurilor sa faca un tur ,cu oprire in fata fiecarui afis si sa noteze
pe foaia alba anexata comentariile ,sugestiile,intrebarile lor;
Fiecare grup va citi comentariile facute de celelalte grupe si va raspunde
la intrebarile scrise de acestea pe foile albe.
Avantaje:
*elevii ofera si primesc feed-back referitor la munca lor;
*sansa de a compara produsul muncii cu al altor echipe si de a lucra in mod
organizat si productive.
35. TEHNICA LOTUS-FLOAREA DE NUFAR
Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tablei/
plansei;
Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema
centrala;
Ideile copiilor se trec in cele 8 petale,de la A la H,in sensul acelor de
ceasornic;
Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8petale;
Avantaje:
*este o metoda ce poate fi desfasurata cu succes in grup;
*se poate aplica excelent ca un exercitiu de stimulare a creativitatii si pentru
autoevaluare.
36. EXPLOZIA STELAR
18

Se scrie problema in centrul unei stelute cu 5 colturi ;


In varful fiecarui colt al stelutei se scriu intrebari de tipul:
*ce?
*cine?
*unde?
*de ce?
*cand?
Se imparte clasa in grupuri;
Se lucreaza la nivelul grupurilor pentru elaborarea unei liste cu intrebari
multe si diverse;
Se comunica intregii clase rezultatele muncii de grup.
Lista de intrebari initiale poate genera altele,neasteptate;
Optional,se poate proceda si la elaborarea de raspunsuri.
Avantaje:
*usor de aplicat oricarei varste si unei palete largi de domenii;
*este in acelasi timp o modalitate de relaxare si o sursa de noi descoperiri;
*obtinerea a cat mai multe intrebari duce la cat mai multe conexiuni intre
concepte.
37. METODA FRISCO
Propunerea spre analiza a unei situatii-problema:
Stabilirea rolurilor:

conservatorul;

exuberantul;

pesimistul;

optimistul;
Dezbaterea colectiva:
o
conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechi,fara a exclude
posibilitatea unor imbunatatiri;
o
exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica;
o
pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri;
o
optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de
exuberant.
Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise.
Avantaje:
*rolurile se pot inversa,participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc,dar
sa fie in acord cu rolurile pe care le joaca;
*dezvolta competentele inteligentei lingvistice ,logice,interpersonale.
Specific metodelor interactive de grup este faptul ca ele promoveaza interactiunea dintre mintile participantilor,dintre
personalitatile lor,ducand la o invatare mai activa si cu rezultate evidente.
Acest tip de interactivitate determina identificarea subiectului cu situatia de invatare in care acesta este antrenat,ceea
ce duce la transformarea elevului in stapanul propriei formari.
Interactivitatea presupune atat cooperarea,cat si competitia ,ambele implicand un anumit grad de interactiune.
Ioan Cerghit afirma:pedagogia moderna considera ca rutina excesiva,
conservatorismul()aduc mari prejudicii invatamantului.In fond creatia ,in materie de metodologie,inseamna o
necontenita cautare,reinnoire si imbunatatire a conditiilor de munca in institutiile scolare.
38. ORGANIZATORUL GRAFIC
Organizatorul grafic ca metod de nvare activ, faciliteaz esenializarea unui material informativ care urmeaz s fie
exprimat sau scris schematiznd ideile. Poate constitui o gril de sistematizare a noiunilor, o gndire vizualizat prin
reprezentarea grafic a unui material.
Avantajele aplicrii metodei constau n aceea c elevii pot face o corelare ntre ceea ce tiu i cea ce urmeaz s nvee, iar
cadrele didactice pot stabili obiectivele leciei, pot contientiza mai bine ceea ce vor s predea i ceea ce vor s evalueze i s
descopere punctele tari i slabe ale elevilor pentru a le oferi sprijin.
Reprezentarea vizual a unor noiuni, fenomene, concepte l ajut pe elev s recurg la informaia anterioar deinut, s
analizeze, s sintetizeze, s evalueze i s decid ce va lua n considerare i ce va omite din tot ceea ce tie pentru a rezolva o
problem/situaie problem.
19

Organizatorul grafic se poate utiliza pentru prezentarea structurat a informaiei n cinci moduri.
39. HARTA CONCEPTUALA
ARGUMENT:
- Utilizarea hartilor conceptuale in invatarea conceptelor, duce la facilitarea reprezentarii procesului de invatare si in
evaluarea sistemelor de cunostinte;
- Poate fi folosita in organizarea cunostintelor deja cunoscute si in pregatirea noilor asimilari;
- Se pot folosi pentru organizarea planificarii sau proiectarii une activitati, a cercetarilor desfasurate in grup sau individual;
- Creeaza legaturi intre concepte. Elaborand harti conceptuale se deschid perspective catre un proces de invatare activ si
constient;
- Teoria constructivista a invatarii argumenteaza faptul ca noua cunostere trebuie integrata in structura existenta de
cunostinte. Hartile conceptuale favorizeaza acest proces prin stimularea celui care invata sa acorde atentie relatiilor existente
intre concepte;
- Prezentandu-se ca niste retele de cunostinte faciliteaza intelegerea , cunoasterea si usoara aplicabilitate a cunostintelor
teoretice in practica.. Ele nu pot fi nici invatate nici evaluae fara a fi puse in legatura;
- Permit vizualizarea relatiilor dintre cunostintele elevului si nu numai, iar schematizarea se realizeaza in folosul sintetizarii
si al evitarii utilizarii expresiilor explicative lungi;
- Evaluarea performantelor este usurata de aceasta tehnica pentru ca ea releva modul cum gandesc elevii si cum folosesc ceea
ce au invatat.
40. METODA DELPHI
este o metod care combin creativitatea individual cu cea a grupurilor i a fost conceput pentru obinerea de prognoze,
direcionri sau soluii pentru probleme importante.
n esen, aplicarea metodei Delphi presupune:
fixarea temei;
ntocmirea unui chestionar;
completarea individual a chestionarului (pentru a nu se influena reciproc)
analiza necritic a rspunsurilor;
proiectarea actului didactic n funcie de rspunsurile primite;
completarea aceluiai chestionar dup o perioad de timp (comparndu-se cu primul chestionar)
Metoda Delphi, n varianta pedagogic, se aplic n evaluarea iniial pentru testarea copiilor n legtur cu un subiect
propus sau pentru definitivarea programei unui curs de opional. Scopul principal este acela de a primi informaii despre
subiectul propus i de a realiza proiectarea didactic n concordan cu ele. Principiul fundamental al metodei estefeed-backul de opinie, consultarea periodic a copiilor. Astfel, prin ultima faz a derulrii metodei Delphi, se poate constata n ce
msur activitatea desfurat a rspuns ateptrilor. Pe baza noilor propuneri actul didactic se poate mbunti.
Se poate de aplicat aceast metod att pe termen lung, ct i pe termen scurt.
A aplica metode moderne de predare- evaluare nu nseamn renunarea la predarea sistematic a cunotinelor. n perioada
de reaezare a nvmntului romnesc pe baze noi, trebuie s se gseasc o linie de mijloc ntre suprasaturarea
informaional prin care pctuia vechiul sistem i deficitul informaional n care se poate aluneca. Ambele situaii sunt la fel
de nocive pentru spiritul creator i inventivitate.
Utilizarea metodei Delphi faciliteaz copiilor contientizarea propriului progres, valorific originalitatea, stimulndu-i s
exploreze noul, fr teama de a eua.
41. TEHNICA 6/3/5
Tehnica 6/3/5 este asemntoare brainstorming-ului. Ideile noi ns se scriu pe foile de hrtie care circul ntre
participani, i de aceea se mai numete i metoda brainwriting. Tehnica se numete 6/3/5 pentru c exist:
6 membri n grupul de lucru, care noteaz pe o foaie de hrtie cte 3 soluii fiecare, la o problem dat, timp de 5
minute (nsumnd 108 rspunsuri, n 30 de minute, n fiecare grup)
Etapele metodei 6/3/5:
mprirea clasei n grupe a cte 6 membri fiecare.
Formularea problemei i explicarea modalitii de lucru. Elevii primesc fiecare cte o foaie de hrtie mprit n
trei coloane.
Desfurarea activitii n grup. n acest etap are loc o mbinare a activitii individuale cu cea colectiv. Pentru
problema dat, fiecare dintre cei 6 participani, are de notat pe o foaie, 3 soluii n tabelul cu 3 coloane, ntr-un timp maxim
20

de 5 minute. Foile migreaz apoi de la stnga spre dreapta pn ajung la posesorul iniial. Cel care a primit foaia colegului
din stnga, citete soluiile deja notate i ncearc s le modifice n sens creativ, prin formulri noi, adaptndu-le,
mbuntindu-le i reconstruindu-le continuu.
Analiza soluiilor i reinerea celor mai bune.
Se centralizeaz datele obinute, se discut i se apreciaz rezultatele
Avantajele aplicrii tehnicii 6/3/5 sunt urmtoarele:
ofer elevilor mai puin comunicativi posibilitatea de a se exprima;
similar brainstorming-ului, stimululeaz construcia de idei pe idei;
ncurajeaz solidaritatea n grup i competiia ntre grupuri, mbinnd munca individual cu cea de echip;
are caracter formativ-educativ, dezvoltnd att spiritul de echip ct i procesele psihice superioare (gndirea cu
operaiile ei: analiza ideilor emise de ceilali, comparaia, sinteza, generalizarea i abstractizarea; dezvolt imaginaia,
creativitatea, calitile ateniei etc);
Dezavantajele
rezult din constrngerea participanilor de a rspunde ntr-un timp fix.
pot exista fenomene de contagiune negativ ntre rspunsuri
elevii pot fi influenai de soluiile anterioare, intrnd ntr-un blocaj creativ
42. ACVARIUL (Fishbowl)
Tehnica acvariului (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului n grupurile de interaciune didactic.
Scaunele din ncpere se aeaz sub forma a dou cercuri concentrice nainte ca elevii s intre n ncpere. Ei i aleg
apoi locul preferat. Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problem controversat (n prealabil au
completat jurnalele de activitate cu rspunsuri la anumite ntrebri legate de tem).
In discuie, clarific i consolideaz; discut aprins pe baza unor reguli evidente; orice idee trebuie susinut de dovezi;
sunt de acord cu antevorbitorul i aduc argumente suplimentare; dac nu sunt de acord, argumentez poziia mea.
Cei din cercul exterior, ntre timp, ascult ceea ce se discut n cercul interior; fac observaii (scrise) referitoare la relaii,
consens, microclimat, conflict, strategii de discuie; ei completeaz nite fie de observare, specifice.
Elevii i schimb locurile (cercul interior trece n exterior i invers) rolurile de observator/observat se inverseaz.
Este indicat s se abordeze, n discuie, o alt tem/problem.
Rolul profesorului poate fi foarte variat: observator, participant, consultant, suporter, arbitru, reporter, ghid etc. Tehnica
are, prin urmare, infinite variante.
Avantaje:
mbin elemente din tehnica mesei rotunde,
dezbatere,
forum,
simpozion;
asigur un mediu controlat dar dinamic de discuie;
permite schimbarea programat a perspectivei asupra rolului unui membru al grupului.
http://dianaichim.blogspot.com/2009/11/metode-moderne-de-predare.html

21