Sunteți pe pagina 1din 11

Castelul Bran (n german Trzburg, n maghiar Trcsvr) este un monument istoric i arhitectonic, situat n

Pasul Bran-Rucr, la 30 de kilometri de Braov.


Cuprins
Istorie
Bran de Ludwig Rohbock
Un document emis de regele Ludovic I al Ungariei (1342-1382) la 19 noiembrie 1377 n Zvolen confirm
sailor din Scaunul Braovului (totaque communitas Saxonum sedis Brassouiensis) dreptul de a ridica,
conform promisiunii, pe cheltuiala i cu meterii lor, o nou cetate de piatr la Bran (promiserunt novum
castrum in lapide Tydrici edificare). Cu aceast ocazie, regele promite braovenilor c, dac ara Romneasc
va ajunge "n minile noastre", atunci vama va fi mutat de la Rucr (Ruffa Arbor) la Bran. Referina din
textul documentului din 1377 cu privire la o "nou cetate de piatr", permite deducia c fortificaia de piatr,
ce urma s fie edificat pe acest loc, a fost precedat de o ntritur de grani mai veche. Aceast cetate,
probabil din lemn, a fost ridicat de cavalerii teutoni ntre 1211-1225. Ea este atribuit magistrului
Theodorikus. n secolul al XIII-lea teritoriul cetii Bran a fost supus jurisdiciei comitatului regal de Alba
Iulia.
n anul 1395 Sigismund de Luxemburg, mprat german i rege al Ungariei, a folosit castelul Bran ca baz
strategic pentru o incursiune n ara Romneasc, n urma creia l-a ndeprtat pe voievodul Vlad
Uzurpatorul, rivalul lui Mircea cel Btrn, vasalul su.
Bran n Harta Iosefin a Transilvaniei, 1769-1773
n 1407 Sigismund i acord lui Mircea stpnirea castelelor Bran (fr domeniul aferent) i Bologa. Branul
rmne sub autoritatea rii Romneti pn n 1419.
n anul 1427 castelul Bran a trecut din proprietatea scaunului Braovului n cea a coroanei Ungariei, care a
finanat lucrrile de fortificare i de extindere. n 1498 cetatea Branului a fost nchiriat de regalitatea
maghiar ctre scaunul Braovului.
n 1920, Consiliul Orenesc Braov a donat Castelul Bran reginei Maria a Romniei, n semn de recunotin
fa de contribuia sa la nfptuirea Marii Uniri. ns la moartea sa regina l-a nstrinat, lsndu-l motenire
fiicei ei preferate, principesa Ileana, cstorit cu un membru al fostei familii imperiale de Habsburg. Dup
1948, Castelul Bran a fost naionalizat i a intrat n proprietatea statului romn. Castelul a fost deschis
vizitelor publice ncepnd cu 1956, fiind amenajat ca muzeu de istorie i art feudal. n 1987 a intrat n
restaurare, lucrare terminat n linii mari n 1993. Castelul se redeschide ca muzeu i reintr n circuitul
turistic.
La 18 mai 2006, dup o perioad de proceduri juridice, castelul este retrocedat legal motenitorilor din familia
de Habsburg. Cu toate acestea statul romn, prin Ministerul Culturii, l va administra tranzitoriu i n urmtorii
trei ani.
La data de 1 iunie 2009 castelul, cndva proprietate a Braovului, intr pe deplin n posesia motenitorilor,
Arhiducele Dominic, Arhiducesa Maria Magdalena i Arhiducesa Elisabeta, fiind astfel definitiv nstrinat.
Arhitectur
Iniial, castelul Bran a fost o cetate de trectoare cu scop militar, patrulater neregulat. n timp, cetatea a
suferit numeroase modificri cum ar fi: adugarea turnului de sud (n 1622 dup planurile principelui Gabriel
Bethlen), construcia unui turn dreptunghiular la est, iar ntre 1883 i 1886 acoperiul a fost mbrcat cu igl.
[necesit citare]

Cetatea a fost transformata n castel n anul 1920 pe cnd era n proprietatea reginei Maria, perioad n care sau realizat cele mai importante lucrri de restaurare.[necesit citare]
Prezent
Curtea interioar a castelului Bran
Castelul Bran se situeaz la mai puin de 30 km de Braov, pe oseaua ce iese prin vechiul cartier Bartolomeu
i care leag Braovul de Cmpulung. Castelul Bran este construit pe o stnc, ntr-un punct cheie din punct
de vedere strategic.
El adpostete n acest moment muzeul Bran, muzeu ce se ntinde pe cele 4 etaje ale castelului. La muzeu sunt
expuse colecii de ceramic, mobilier, arme i armuri, iar n curtea castelului se afl un mic muzeu al satului,
cu case tradiionale din regiunea culoarului Rucr-Bran.
n anul 2000, castelul Bran a fost revendicat de Arhiducele Dominic de Habsburg i de surorile sale, Maria
Magdalena Holzhausen i Elisabeth Sandhofer, motenitorii principesei Ileana, de la care castelul fusese n
1948 trecut n proprietatea statului.[1]

n luna mai 2006, acetia au devenit proprietarii castelului i ai domeniului aferent n urma unei decizii
guvernamentale de retrocedare.[1]
Statul romn a pstrat administrarea castelului pentru nc 3 ani, pn n 18 mai 2009.[1] naintea retrocedrii,
Ministerul Culturii a dispus mutarea coleciilor aparinnd statului romn de la Castelul Bran la Vama
Medieval. Pentru a putea redeschide muzeul, familia de Habsburg a remobilat castelul cu obiecte din colecia
personal. Redeschiderea oficial muzeului s-a realizat la 1 iunie 2009.[2]
Castelul Bran, de la istorie la mit
Unul dintre cele mai impuntoare monumente istorice ale Romniei se afl n Pasul Bran-Rucr. Astfel,
Castelul Bran se situeaz la aproximativ 30 de kilometri de oraul Braov, pe oseaua ce iese prin vechiul
cartier Bartolomeu i care leag Braovul de Cmpulung Muscel, prima capital a rii Romneti, acolo
unde se ntlnesc Munii Piatra Craiului cu masivul Bucegi.
Construit pe o stnc, Castelul adpostete n prezent muzeul Bran, muzeu ce se ntinde pe cele patru etaje ale
sale. i dei turitii strini vin anual n cutarea legendei Contelui Dracula, iar ghidul accentueaz latura
mitic a acestuia, istoria Castelul Bran i fascineaz deopotriv.
O istorie de peste 600 de ani
Prima atestare documentar a Castelului Bran este reprezentat de un act emis la 19 noiembrie 1377 ce ctre
regele Ungariei, Ludovic I de Anjou. Prin acest document, braovenii primeau privilegiul de a construi o
cetate de piatr la Bran.
ntre anii 1419-1424, cetatea devine proprietatea unui alt rege ungar, Sigismund, acesta fiind aliatul domnului
rii Romneti, Mircea cel Btrn, mpotriva turcilor.
La sfritul secolului al XV-lea, fortificaia a fost subordonat autoritii comitetului secuilor, trecnd sub
conducerea voievodatului Transilvaniei n timpul domniei lui Iancu de Hunedoara. Legtura lui Vlad epe cu
Branul a fost consemnat tot n aceast perioad. Mai precis, Iancu de Hunedoara l-a nsrcinat dup pierderea
tronului pe domnul rii Romneti cu aprarea trectorii spre Transilvania, trectoare strjuit de cetate.
Dup Marea Unire de la 1918 pn n prezent
Istoria Castelului Bran continu, iar la data de 1 decembrie 1920, Consiliul orenesc al Braovului doneaz
acest castel Reginei Maria a Romniei Mari, ca un simbol al recunotinei datorat contribuiei sale la
nfptuirea Marii Uniri din 1918.
Castelul a fost restaurat n perioada 1920-1927 sub conducerea arhitectului Curii Regale, Carol Liman. n
timpul Reginei Maria, Castelul Bran a cunoscut perioada sa de glorie ca reedin regal, fiind unul dintre
locurile sale preferate. De asemenea, ghidul i informeaz pe turitii dornici de poveti c inima Reginei Maria
a fost ngropat, pentru o scurt perioad de timp, la Bran.
Dei n anul 1938, fiica Reginei Maria, Principesa Ileana, primete prin testament acest Castel, n 1948 familia
regal a fost alungat din ar de ctre regimul comunist, iar Castelul Bran a devenit proprietatea statului
romn.
La zece ani dup instalarea regimului comunist n Romnia, Castelul Bran a fost deschis ca muzeu de istorie i
art feudal. Starea de degradare a Castelului a dus la nchiderea acestuia n anul 1987 i la redeschiderea sa
abia n anul 1993, ca urmare a lucrrilor de restaurare.
n prezent, Castelul Bran este proprietatea urmaului Principesei Ileana, Dominic de Habsburg.
Mitul Contelui Dracula, bula de oxigen a Castelului Bran
Motivul principal pentru care turitii strini aleg s viziteze Castelul Bran este reprezentat de legenda care s-a
creat n jurul acestuia. Astfel, cea mai reprezentativ legend a Transilvaniei, cea a lui Dracula sau a lui Vlad
epe, este legat incontestabil de Castelul Bran.
Mitul Contelui Dracula are la baz romanul de ficiune Dracula, aprut n Marea Britanie, n 1897, avndu-l
ca autor pe scriitorul irlandez Bram Stoker. Personajele din romanul Dracula sunt rezultatul fanteziei
autorului, dar faptele Contelui Dracula i sfritul acestuia au la baz credinele populare legate de existena
unor fore ale rului, precum vampirii sau strigoii.
Domnitorul rii Romneti, Vlad epe, a fost asociat cu Dracula, dei datele istorice nu confirm prezena
ndelungat a acestuia la Castelul Bran. Cu toate acestea, zona este promovat prin intermediul imaginilor
unui vampir, care se hrnea cu sngele dumanilor.
Castelul Bran este cunoscut de turitii din ntreaga lume drept Castelul lui Dracula. Acesta este i unul dintre
motivele pentru care a fost inclus de ctre jurnalitii de la CNN ntr-un top 10 al castelelor medievale.
Administratorii Castelului Bran, dar i oficialii turismului din Romnia insist s scoat n eviden legtura
dintre castel i Vlad epe, surs de inspiraie pentru Bram Stoker atunci cnd a scris Contele Dracula.
Conexiunile sunt subtile, dar nu se poate nega farmecul nfricotor al acestei structuri masive. Unele dintre
piesele de mobilier expuse au aparinut Reginei Maria a Romniei, o nepoat a reginei Victoria, care, dup ce

a refuzat cererea n cstorie a regelui George al V-lea al Angliei, s-a mritat cu regele Romniei, este
prezentarea fcut fortificaiei de ctre realizatorii topului.
Din pcate, Castelul Bran i-a pstrat doar strlucirea exteriorului, a istoriei i a legendei. Dup retrocedarea
ctre Dominic de Habsburg, interiorul Castelului Bran a devenit din ce n ce mai gol. Piesele de mobilier,
altdat strlucitoare, au fost mutate de ctre Ministerul Culturii i Patrimoniul Naional. Noua sal de
proiecii, unde pot fi vizionate imagini ale Arhivei Naionale de Film despre istoria familiei regale i a
castelului, nu este suficient promovat, iar amenajarea sa nu invit vizitatorii s poposeasc mai mult de 5
minute.
Turitii pot vizita ns cele patru etaje ale Castelului Bran, astfel:
Parter
1. Camera de Gard
2. Capela Prinului Mircea
3. Curtea Interioar
4. Capitelul Fntnii
Etajul I
1. Hol
2. Dormitorul Reginei Maria
3. Camera de trecere
4. Sala Gotic Salonul Galben
5. Salonul Mare
6. -7. Scara Secret

Etajul II
1. Camera de trecere
2. Salonul Biedermeier
3. Dormitorul Regelui Ferdinand
4. Sufrageria
5. Sala Costumelor
6. Camera de trecere
7. Coridorul interior
8. Dormitorul Verde I
9. Dormitorul Verde II
10. Sala de proiecie
Etajul III
1. Salonul de Muzic i Biblioteca Reginei Maria
2. Anticamera Salonului de Muzic
3. Loggia
Etajul IV
1.-3.-4. Apartamentul Principelui Nicolae
2. Accesul n Turnul de Est
5. Scara Principal
6. Terasa Castelului Bran
Castelul Bran
Castelul Bran este un monument istoric i arhitectonic, situat n Pasul Bran-Rucr.
Castelul Bran se situeaz la mai puin de 30 km de Braov, pe oseaua ce iese prin vechiul cartier
Bartolomeu i care leag Braovul de Cmpulung. Castelul Bran este construit pe o stnc, ntr-un punct
cheie din punct de vedere strategic. El adpostete n acest moment muzeul Bran, muzeu ce se ntinde pe
cele 4 etaje ale castelului. La muzeu sunt expuse colecii de ceramica, mobilier, arme i armuri, iar n
curtea castelului se afl un mic muzeu al satului, cu case tradiionale din regiunea culoarului Rucr-

Bran.
ISTORIC:
Un document emis de regele Ludovic I al Ungariei (1342-1382) la 19 noimebrie 1377 n Zvolen
confirm sailor din Scaunul Braovului (totaque communitas Saxonum sedis Brassouiensis) dreptul de
a ridica, conform promisiunii, pe cheltuiala i cu meterii lor, o nou cetate de piatr la Bran
(promiserunt novum castrum in lapide Tydrici edificare). Cu aceast ocazie, regele promite braovenilor
c, dac ara Romneasc va ajunge "n minile noastre", atunci vama va fi mutat de la Rucr (Ruffa
Arbor) la Bran. Referina din textul documentului din 1377 cu privire la o "nou cetate de piatr",
permite deducia c fortificaia de piatr, ce urma s fie edificat pe acest loc, a fost precedat de o
ntritur de grani mai veche. Aceast cetate, probabil din lemn, va fi fost ridicat de cavalerii teutoni
ntre 1211-1225. Ea este atribuit magistrului Theodorikus. n secolul al XIII-lea teritoriul cetii Bran a
fost
supus
jurisdiciei
comitatului
regal
de
Alba
Iulia.
n anul 1395 Sigismund de Luxemburg, mprat german i rege al Ungariei, a folosit castelul Bran ca
baz strategic pentru o incursiune n ara Romneasc, n urma creia l-a ndeprtat pe voievodul Vlad
Uzurpatorul,
rivalul
lui
Mircea
cel
Btrn,
vasalul
su.
n 1407 Sigismund i acord lui Mircea stpnirea castelelor Bran (fr domeniul aferent) i Bologa.
Branul
rmne
sub
autoritatea
rii
Romneti
pn
n
1419.
n anul 1427 castelul Bran a trecut din proprietatea scaunului Braovului n cea a coroanei Ungariei,
care a finanat lucrrile de fortificare i de extindere. n 1498 cetatea Branului a fost nchiriat de
regalitatea
maghiar
ctre
scaunul
Braovului.
n 1920, Consiliul Orenesc Braov a donat Castelul Bran reginei Maria a Romniei, n semn de
recunotin fa de contribuia sa la nfptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Regina l-a
amenajat i l-a lsat motenire fiicei ei, principesa Ileana, sora regelui Carol al II-lea. Dup expulzarea
din ar a familiei regale, n 1948, Castelul Bran a intrat n proprietatea statului romn, fiind abandonat
i devastat. Castelul s-a redeschis apoi vizitelor publice n 1956, fiind parial amenajat ca muzeu de
istorie i art feudal. n 1987 a intrat n restaurare, lucrare terminat n linii mari n 1993.
Dei a intrat n circuitul i folclorul turistic drept castelul lui Dracula, aici turnndu-se i un film, Interviu cu
un vampire, se pare c Vlad epe nu a locuit niciodat la castel. Recent el a fost restituit n natur de
statul romn lui Dominic de Habsburg i celor dou surori ale sale, n calitate de motenitori ai
principesei Ileana. Proprietarii s-au angajat ca timp de trei ani s nu-i schimbe destinaia de muzeu.
Romnia i-a asumat i costurile renovrii i ntreinerii castelului i are un drept de preempiune pentru
achiziia
viitoare
a
castelului.
Castelul
Bran

Scurt
ghid:
Castelul Bran, unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura medievala din Romania, cu
functii istorice, militare si economice, este cunoscut de catre turistii din intreaga lume drept Castelul lui
Dracula.
Majoritatea turistilor, dupa ce viziteaza castelul Bran, pleaca dezamagiti ca nu l-au intalnit pe DraculaVampirul care suge sangele oamenilor, cunoscut din filme si asociat cu figura domnitorului roman Vlad
Tepes-Dracula.
Si nu-l intalnesc pentru ca vizitatorii nu fac distinctie intre o realitate istorica si o povestire la originea
careia stau atat personajul din romanul lui Bram Stoker, intitulat Dracula, in care actiunea are la baza
credintele populare despre strigoi si vampiri cat si legendele despre Vlad Tepes, in special acelea care-l
prezinta
ca
pe
un
voievod
crud.
Castelul
Bran
este
organizat
pe
5
nivele:
PARTER
Intrarea in Castelul Bran se face la capatul unor scari de piatra roase de vreme.
Usa de lemn masiv poarta pecetea vremii iar ferestrele de la acest nivel sunt zabrelite.
Camera
de
garda
Este prima incapere de la parterul Castelului Bran fiind amplasata in turnul de sud prezint spre nord o
u cu ancadrament de piatr n stil gotic transilvnean, care se deschide spre un gang, odinioar nchis
probabil
de
o
hers,
distingndu-se
n
perei
nite
canale
verticale.
Caminul specific romanesc, amenajat in perioada interbelica, candelabrul de fier cu ornamente stilizate
si vasele masive de metal din sec. al XVIII-lea si al XIX-lea completeaza spatiul expozitional.
Capela
Principelui
Mircea
Amplasata la baza turnului de veste, capela a fost amenajata si pictata in anul 1927 de catre Arthur

Verona
in
stil
neobizantin.
Catapeteasma a fost adusa de la muntele Atos iar in capela a fost depus sarcofagul Principelui Mircea,
decedat in anul 1916 ca urmare a epidemiei de febra tifoida din timpul primului razboi mondial.
ETAJ

Dormitorul
Reginei
Maria
Dormitorul Reginei Maria este decorat intr-un stil eclectic, personal, elementele Art-Nouveau coexista
cu
cele
de
inspiratie
bizantina
si
renascentista.
Mobilierul, realizat la comanda Reginei Maria este amplasat de jur imprejurul peretilor:

masutele
hexagonale
cu
un
decor
Art-Nouveau

masute
crestate
cu
rozete
romanesti

scaunelul
rustic

jiltul
neobrancovenesc
Se remarca divanul acoperit cu perne decorative, biroul cu elemente ale Renasterii engleze, fotoliul
tapitat cu piele, paravanul pentru semineu din fier forjat si cuvertura de masa cu motive florale lucrata
manual
cu
matase
naturala.
Sunt expuse o serie de obiecte sacre: icoane, sfesnice, un iconostas, o candela, un crucifix, o statueta
Pieta cu un soclu sub forma de capitel baroc si obiecte de arta orientala: vase de ceramica si metal din
sec.
al
XVIII-lea
si
al
XIX-lea
si
doua
covoare
orientale.
Florile erau un element decorativ obligatoriu in interioarele create de Regina Maria, oferind gratie si
feminitate
incaperilor.
Pentru dormitor a fost aleas crinul, asa cum apare in imaginea de epoca, acesta fiind si simbolul Reginei
Maria.
Sala
gotica
In sala cu boltire in ogiva si usile decorate cu motivul vulturului bicefal preluat de pe lada de Renastere
tarzie datata 1736, realizate in perioada interbelica odata cu semineul de zidarie, sunt expuse lucrari de
arta
gotica:

sculptura
in
lemn
de
cires
Sfanta
Ana,
Fecioara
Maria,
Iisus-copil

statueta
de
piatra
Madona
cu
Pruncul

un
panou
de
altar
pictat
reprezentand
un
episcop
Mobilierul gotic este reprezentat de o masa din sec. al XIV-lea, folosita probabil intr-o manastire si o
lada
sculptata
din
sec.
al
XVI-lea.
Salonul
mare
Ultima camera a etajului I din Castelul Bran, prezinta pe latura de nord, silueta drapata pictata in fresca
de langa usa scarii secrete aminteste de vizita doamnei Stanca, sotia lui Mihai Viteazul, si fiul acesteia,
Nicolae Patrascu, in anul 1600.Semineul de zidarie cu elemente de lemn si metal este decorat cu un
ornament
metalic
in
stil
Secession.
In perioada interbelica, Regina Maria a amenajat in acesta camera Salonul mare, astazi fiind expusa o
garnitura de sufragerie lucrata probabil intr-un atelier regional german in sec. al XIX-lea, achizitionata
de
muzeu.
ETAJ

Camer
de
trecere
ncperea prezint patru ui din lemn pictat cu motive sseti pe fond verde cu flori i un emineu cu
cahle pictate cu motivul arborelui vieii sub forma vasului cu flori. Ca mobilier este prezentat un jil n
stil
neoromnesc
de
la
nceputul
sec.
al
XX-lea,
sculptat
cu
antrelacuri.
Salonul
Biedermeier
ncperea cu soba decorat cu cahle pictate de meterii sai, expune o garnitur austriac n stil
Biedermeier din secolul al XIX-lea, un mobilier de salon, comod, sobru, elegant prin frumuseea
curburilor, realizat din lemn masiv de nuc i decorat cu intarsii din lemn de lmi, i un secreter german
din sec. al XIX-lea, decorat cu ncrustaii din os gravat cu scene de inspiraie biblic.

Dormitorul
Regelui
Ferdinand
Camera pstreaz n colul dinspre nord-vest soba din plci de faian italian, decorat cu peisaje i
reprezentri grafice ale virtuilor, realizate n tonuri de albastru i datat 1762. Interiorul prezint obiecte
de mobilier cu o diversitate de forme i motive caracteristice stilului baroc sau decorate cu ornamente
neorenascentiste i neogotice, unele prezentnd unitate de stil cu uile ncperii. Principala pies de
mobilier, patul cu baldachin, n stil baroc, mpreun cu prie-dieu-ul, garnitur cu patul au fost druite
Reginei Maria de actria Marioara Voiculescu. Atmosfera preferat de suveran este completat de
obiecte sacre: o candel, o icoan i piese de art popular romneasc: vase de ceramic i frumosul
covor
basarabean.
Sufrageria
Camera cu plafonul format din grinzi pictate cu motive geometrice, vegetale i blazoane ale unor orae
din Transilvania, cu ferestrele fixate pe vechile guri de tragere cu ambrazuri i banchete, iar emineul
decorat cu cahle sseti pictate cu motivul arborelui vieii i prevzut cu o banchet, adpostea n
perioada interbelic "Salonul Regelui Ferdinand". Cele dou ui ale ncperii sunt pictate cu motive
sseti din zona Rupea. Garnitura de sufragerie expus, realizat n sec. al XIX-lea n stil neobaroc este
sculptat n lemn masiv cu mascaroni, cariatide, ornamente zoomorfe i vegetale, iar ceasul cu pendul
amintete de piesele englezeti aa numitele "ceasuri bunic" prezentnd n decoraie crucea gamat,
simbolul
Reginei
Maria.
Donaia
Nicolae
Baciu
Prezentat n vechiul dormitor de musafiri Doria din perioada interbelic i transformat n timpul
Arhiducesei Ileana n camera copiilor, donaia grupeaz o colecie de tablouri, obiecte de art decorativ
colecionate de dl. Nicolae Baciu, avocat, fiu al Branului, care n perioada comunist a plecat n exil,
stabilindu-se la Cannes, n Frana. Mai sunt expuse cri publicate n perioada exilului i documente.
ncperea pstreaz grinzile pictate din perioada interbelic, ua pictat i emineul de crmid.
Camer
de
trecere
n spaiul destinat camerei tiroleze din perioada interbelic s-a realizat o camer de trecere cu deschideri
pe cele patru laturi. Se remarc o vitrin n stil neobaroc, din sec. al XIX-lea sculptat pe cele dou
lezene
cu
ghirlande
de
fructe.
Salonul
neorococo
Pe turnul de vest n locul clctoriei i camerei cu lenjerie din perioada interbelic au fost amenajate
dou ncperi cu mobilier neorococo din sec. al XIX-lea. Decoratorul August Bembe din Mainz alege
pentru aceste piese pline de elegan i fantezie un finisaj pretenios cu suprafee aurite i pictate cu flori
i
personaje
n
vestimentaie
de
epoc.
Sala
cu
mobilier
rustic
ncperea prezint ua pictat pe fond verde cu motive florale sseti, iar soba este decorat cu cahle
sseti pictate n sec. al XIX-lea. Piesele de mobilier expuse reprezint un exemplu de interpretare n
manier popular a stilului baroc, fiind lucrate n sec. al XVIII-lea si al XIX-lea de meterii austrieci din
mediul provincial, care au folosit ca materie prim lemnul de esen moale, pictat. Ornamentele
preferate
sunt
cele
florale,
arhitecturale
i
scenele
religioase.
ETAJ

Anticamera
salonului
de
muzic
Spaiul rezervat n perioda interbelic pentru " Anticamera salonului de muzic" i "Odaia sseasc" mai
pstreaz soba sseasc decorat cu cahle pictate cu motivul arborelui vieii sub forma vasului cu flori i
grupeaz o garnitur de mobilier de la nceputul sec. al XVIII-lea, sculptat n lemn de cedru cu
antrelacuri,
vrejuri
i
animale
fantastice.
Salonul
de
muzic
i
biblioteca
Reginei
Maria
Amenajat n vechiul pod al cetii "Salonul de muzic i biblioteca Reginei Maria" devine n perioada
interbelic cea mai mare ncpere a castelului. emineul situat pe mijlocul peretelui de est amintete de
vatra cu co i laviele romneti, iar soba de zidrie dinspre anticamera salonului a fost decorat cu

cahle sseti pictate n sec. al XIX-lea. Stilul eclectic ales n decorarea interiorului este dominat de
elementele de inspiraie rustic: friza de cancee transilvnene aezate pe polia emineului, etajera
ncrustat cu rozete n os i sidef amintind de blidarul romnesc sau cele dou covoare, oltenesc i
basarabean, aezate lng cele dou blnuri de urs. Dintre instrumentele muzicale se mai pstreaz
armoniul Trayser, fabricat la Stuttgart. Mobilierul este confortabil, remarcndu-se fotoliul din 1914 cu
tapieria original, divanul acoperit cu perne, canapeaua i fotoliile complet tapiate, iniial acoperite cu
creton, material la mod n perioada interbelic. O msu de inspiraie spaniol, cu dou elemente de
fier ncruciate sub tblia mesei, poart crucea gamat, simbol al Reginei Maria. Scafe norvegiene din
lemn decoreaz emineul, iar icoanele sunt aezate n nie, n locuri de tain. Jardiniera metalic
amplasat n faa cminului a fost adaptat de Regina Maria i folosit ca lad de lemne, iar atmosfera
medieval este sugerat de statueta clreului realizat n lemn policrom de Josef Moest. Crile, cele
mai multe n ediie de lux, princeps, ocup trei corpuri ale bibliotecii n fix, ultima vitrin grupnd
obiectele din metal identificate pentru acest interior n inventarele de epoc.
Sala
cu
mobilier
ssesc
Realizat prin mansardarea unui vechi pod al cetii de pe latura nordic n timpul lucrrilor de
restaurare interbelice, ncperea adpostea "Camera secretarului", apoi pe cea a nvtorului, i mai
pstreaz elementele de lemn aparent i soba decorat cu cahle sseti pictate n sec al XIX-lea. Piesele
de mobilier expuse, pictate policrom cu ablonul n sec. al XVIII-lea si al XIX-lea, sunt rezultatul
meterilor sai din zona Rupea i ele fceau parte, de cele mai multe ori din zestrea fetelor. Decorul
principal este cel al pomului vieii sub varianta vasului cu flori de tip renascentist ntr-o interpretare
popular. Pe lng piesele originale, biroul, care nu este ntlnit n interiorul tradiional ssesc, a fost
realizat pe comand, la dorina Reginei Maria. Efectul decorativ este potenat de esturile lucrate
artistic de pe mas i pat, dar i de obiectele de ceramic lucrate n diverse centre de olari din
Transilvania.
ETAJ

Sala
trofeelor
de
vntoare
Amenajat n vechiul salon al Principelui Nicolae, ncperea prezint o ni n care se afl o sob din
plci de teracot smluite cu motive animaliere, pictat manual ntr-o factur naiv. Este evident
importana elementelor arhitecturale din lemn de brad aparent, atmosfera fiind completat de cteva
piese de mobilier de la nceputul sec. al XX-lea, de trofeele de vntoare i vasele de faian slovac cu
motive
zoomorfe.
Sala
Regina
Maria
Expoziia documentar vizeaz importana avut de Regina Maria n destinul castelului, prezentnd
imagini exterioare i interioare ale reedinei de var, portrete ale Reginei Maria i obiecte personale.
Mai sunt expuse ntr-o caset luminat imaginea mormntului "Inima Reginei", aflat ntr-o ni la
poalele Mgurii Branului i imaginea casetei din argint aurit n care a fost depus inima Reginei Maria.
Camera
Principelui
Nicolae
n perioada interbelic a fost amenajat un apartament al Principelui Nicolae la etajul al IV-lea. Interiorul
realizat n vechea odaie a Principesei Maka mai pstreaz o parte din decoraia cu elemente de brad i
expune o garnitur de mobilier austriac, pictat cu ornamente Secession, motive preferate de Regina
Maria. Din camer se poate ajunge pe o loggie mic de unde se pot admira mprejurimile. Istorie
castelul Bran
"Actul de natere" al cetii Bran poate fi considerat privilegiul acordat de coroana maghiar oraului Braov
la 19 noiembrie 1377, emis la reedina din Altsohl (Zvolen-Slovacia). Documentul emis de cancelaria regelui
Ludovic cel Mare (Ludovic I de Anjou) susinea c "btrnii, juzii i juraii, precum i ntreaga comunitate a
sailor din Scaunul Braov, nesilii i neconstrni, ci de bun voie au promis n mod generos i unanim de a
construi o nou cetate pe stnca Dietrich", de a o face "cu propriile lor osteneli i de a tia pdurea acolo n
lung i n lat dup voia noastr, de a dezrdcina i nivela, aducnd i furniznd piatr, ciment, lemne necesare
la cldirea numitei ceti, procurnd i zidari i cioplitori de piatr i dulgheri cu propria lor cheltuial".
n schimb, regele ntrea sailor uniunea dintre Brasov, "Oraul Coroanei" (Kronstadt) i cele 13 sate ale rii
Brsei i le confirma drepturile de folosin pentru pdurile, apele i pmnturile acestora.

Ridicarea unei ceti regale la Bran a fost dictat de necesitatea aprrii trectorii, o msur obligatorie
evideniat nu de o invazie militar peste Carpai ci de un conflict zonal, izbucnit ntre domnitorul rii
Romneti i suveranul maghiar. ns, n scurt timp, importana militar a cetii de grani a crescut,
nfrngerea coaliiei cretine n btlia de la Kossovopolje (15 iunie 1389), aducndu-i pe otomani la hotarele
coroanei
maghiare.
n acest context, apare primul document care atest stpnirea Branului de ctre Mircea cel Btrn (1412).
Cetatea Branului, primit de domnitorul muntean de la regele maghiar Sigismund de Luxemburg, putea s-i
asigure un prim loc de refugiu n cazul unei invazii otomane. La scurt timp dup moartea lui Mircea,
Sigismund retrage urmailor si controlul asupra cetii Bran. Hotrrea regal fiind determinata de
instabilitatea politic din ara Romneasc i de expediiile de jaf ale turcilor.
n sistemul defensiv organizat de regii maghiari, cetatea Branului trebuia s ndeplineasc o funcie militar,
ce pare copleitoare, nefiind vorba doar de paza mprejurimilor, ci de aprarea i supravegherea uneia dintre
cele
mai
importante
ci
de
acces
n
Transilvania.
Castelanul de Bran era ales de rege i trecut n subordinea comitelui secuilor, reprezentantul puterii centrale n
a doua jumtate a secolului al XIV-lea i comandantul sistemului de aprare al graniei de est a Transilvaniei.
n ierarhia feudal transilvnean castelanul de Bran a ajuns s ocupe un rang important n timpul domniei lui
Matei Corvin (1458- 1490), fiind numit i lociitor al comitelui secuilor, pentru ca n perioada 1493- 1495 s
ocupe
funcia
de
vice-voievod.
Castelanul de Bran era i administratorul unui domeniu format din 9 aezri brsane de iobagi.
Garnizoana cetii era compus din mercenari. Cronicarul Ioan de Trnava amintete la sfritul secolului al
XIV-lea de "brigani i balistari englezi".
Infiarea cetii la sfritul secolului al XIV-lea probabil c era sobr, fr elemente arhitecturale decorative,
deoarece utilul trebuia s primeze esteticului. Spaiul interior era mprit intre apartamentul castelanului; cel
al oaspeilor; locuinele garnizoanei i slujbailor; construciile destinate activitii domestice: buctrie,
brutrie, etc.; cmara pentru alimente; magazie i grajd; locuinele slugilor; capela, ca loc de adunare
obligatorie i regulat a tuturor locuitorilor cetii, oricare le-ar fi fost statutul i locul in ierarhie. n curtea
interioar a fost amenajat un pu. Fntna spat n stnc era ultima rezerv de ap a aprtorilor cetii n
timpul
asediilor.
n stnca dealului a fost scobit o ncpere "tainic i ntunecat": nchisoarea. O modalitate de ndeplinire a
condamnrilor la moarte se pare c era executarea prin aruncarea de pe metereze n furcile aezate pe panta
nordic
a
dealului
cetii.
Braovenii, cei care n fapt au ridicat cetatea Bran, au fost primii interesai n aprarea eficient a trectorii, n
sigurana traficului comercial i, nu n ultimul rnd, n eliminarea abuzurilor castelanilor regali i ale
vameilor. Pentru rezolvarea acestor probleme, soluia cea mai sigur era trecerea cetii sub controlul unui
castelan numit de ei.
n 1498, Braovul, unul dintre cele mai bogate orae transilvnene, profit de sectuirea vistieriei regelui
Vladislav al II-lea Iagello i obine n schimbul unui mprumut amanetarea pe 10 ani a cetii i domeniului
Bran, cu condiia ca braovenii "s conserve cetatea totdeauna cu credin, prin propriile mijloace i cheltuieli,
s-o ntreasc i s-o fortifice ct se va putea mai bine". n aceiai perioad, braovenii reuesc s primeasc n
arendare
i
vama
Branului.
Stpnirea Braovului asupra Branului s-a prelugit i dup cucerirea regatului ungar de ctre otomani printr-o
serie de nelegeri ncheiate cu principii Transilvaniei. Mai mult, n 1651, braovenii au obinut dreptul de
proprietate, printr-un contract de vnzare-cumprare ncheiat cu principele Transilvaniei, Gheorghe Rakoczi al
II-lea.
n anul 1593, cetatea a fost distrus de explozia depozitului de pulbere. n anul 1617, o puternic furtun a
drmat o parte din acoperiuri, iar doi ani mai trziu, cetatea a fost afectat de un incediu. Reparaiile care au
urmat se pare c au conturat linia arhitectural exterioar a cetii, transmis cu modificri minore pn n
prezent, chiar dac pn n secolul XX, cnd a avut loc ultima mare intervenie asupra structurii arhitecturale a
fortreei, au mai avut loc i alte restaurri importante (o inscripie de pe faada dinspre curtea interioar a
turnului nordic atest o restaurare a cetii n anul 1723). Reparaiile de la nceputul secolului al XVII-lea au
fost fcute la ordinul "principelui constructor", Gabriel Bethlen (1613-1629). Se pare c acum braovenii au
reconstruit turnul porii i turnul rotund, iar turnului principal ("donjonul") i-au fost adugate elemente
decorative renascentiste, arcade duble semicirculare i creneluri treptate, ornament adaugat i pe frontalul
cldirii
alturate
turnului.

La sfritul secolului al XVII-lea i n secolul al XVIII-lea, arta fortificaiilor trece printr-o mutaie capital
datorat creterii puterii de foc a echipamentelor militare de asediu. Acum ia sfrit o epoca romantic i
ncepe o alta, mult mai pragmatic, n care fortreele erau lipsite de aprare n faa ghiulelelor ce le zdrobeau
temelia. Perfecionarea armelor de foc i schimbarea tacticii militare conduce la pierderea importanei militare
a cetii din Bran. De acum, fortreaa este preuit mai mult ca o reedin domenial.
Regresul importanei militare a cetii a fost cauzat i de schimbarea situaiei politico-militare din sud-estul
Europei. Ofensiva imperialilor austrieci spre sud permite abandonarea aprrii pe linia Carpailor.
Supravegherea trectorilor revine din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea regimentelor de grani. Din
punct de vedere militar, castelanul de la Bran i oamenii si ndeplinesc doar misiuni simple de paz.
RESEDINTA
REGALA
Cnd a vizitat pentru prima oara Branul, n timpul unei excursii nainte de primul razboi mondial, regina
Maria s-a destainuit anturajului sau "ce basm ar nsemna sa chem la viata un mic castel medieval, o adevarata
poveste
cu
zne".
La 1 decembrie 1920, de ziua Marii Uniri, consiliul orasenesc al Brasovului a decis n unanimitate sa ofere
Reginei Maria a Romniei Mari stravechiul castel al Branului ca un gest de pretuire, asa cum este amintit n
actul de donatie, fata de "marea regina care usuca lacrimile vaduvelor si orfanilor, mbarbateaza pe cei
deznadajduiti, ntinde ajutor si mngiere celor ce zac n suferinta si mprastie binecuvntare pretutindenea
unde si ndreapta pasii si prin toate acestea cucereste cu un avnt irezistibil inimile populatiei tarii ntregi".
n scurt timp, Regina Maria a transformat darul brasovenilor n resedinta sa favorita. Toata viata, Regina
Maria a avut o adevarata patima pentru a cladi, pentru a amenaja locuinte. Pentru Ultima romantica
amenajarea resedintei de la Bran a fost "o ntmplare minunata si, cu aceiasi nsufletire niciodata domolita" sa apucat sa o "chiverniseasca". O ajuta ntr-aceasta si Carol Liman (Karel Liman), arhitectul sau preferat
(refacerea castelului Bran a fost ultima sa mare realizare profesionala, caci in 1929 avea sa se stinga).
La poalele dealului cetatii, n locul "gradinii castelanului" s-a amenajat un parc, conceput n stil englezesc, cu
alei curbe, terase largi n forma de amfiteatru, banci de piatra, arcade necate de verdeata, fntni si pavilioane
decorate cu vase si statuete. Pe locul mlastinii de la poalele dealului cetatii, a fost amenajat un lac, populat cu
pastravi. La dorinta reginei, directorul vnatorilor regale a adus n resedinta din Bran trei lebede din Delta
Dunarii.
Desi a cheltuit foarte multi bani pentru restaurarea si ntretinerea Branului, regina a fost fascinata de noua
resedinta. Castelul a devenit locuibil, s-a creat un confort sigur, vechile guri de tragere au fost transformate n
ferestre, a fost lasata mai multa lumina, i s-au reparat galeriile subrede, s-au creat noi camere n diverse colturi
ciudate si uriasul pod a fost transformat n spatii locuibile. nsa totul fara a-i lua din maretie, cu grija pentru a
se
pastra
austeritatea
si
aspectul
vechi
al
locului.
n timpul lucrarilor de amenajare la salonul de muzica, spre marea ncntare a reginei, a fostdescoperita o
scara interioara secreta, sapata n stnca, care facea legatura ntre podul castelului si etajul I. Dupa
reamenajare, cu ajutorul acestei scari, regina ajungea din apartamentul sau (etajul I) direct n biblioteca
resedintei
(salonul
de
muzica
-etajul
III).
"Lumea de poveste" a castelului a fost ntregita de aspectul curtii interioare: o miscare continua de volume si
linii,
o
succesiune
armonioasa
de
arcade,
toate
nsotite
de
o
invazie
florala.
n vara anului 1937, fntna castelului a fost secata si n put a fost instalat un ascensor, care coboara 57 m,
pna la baza dealului. Accesul la platforma de jos se face printr-un tunel, cu intrare dinspre parcul regal.
La parterul turnului, n camera de altadata a tunarului, a fost amenajata o capela. Peretii acesteia sunt pictati de
catre Artur Verona. Din 1940, capela adaposteste mormntul ultimului copil al reginei Maria, principele
Mircea, mort de febra tifoida la 2 noiembrie 1916. Piatra mormntului a fost restaurata n 1997.
Pretutindeni unde a amenajat un interior, regina Maria si-a pus amprenta personalitatii sale, a cautat sa-si
impuna "stilul". Iar ea avea o adevarata patima de a mpodobi camerele ntr-un chip neobisnuit si original. n
spatele zidurilor groase ale castelului, suverana a colectionat un ciudat amestec de lucruri vechi cu lucruri mai
mult sau mai putin rustice: sculpturi, icoane vechi si alte obiecte de cult, covoare orientale si carpete taranesti,
vase de bronz si arama, oale taranesti din mai multe tari; lazi si dulapuri, vechi mese grele de stejar, scaune,
canapele si paturi. Rezultatul a fost transformarea castelului ntr-un "mic muzeu plin de comori rare aduse din
toate
tarile".
Dupa 1930, amenajarea castelului fiind aproape terminata, pe domeniu se construiesc cteva cladiri destinate
att familiei regale si administratiei ct si oaspetilor. n primavara anului 1930, n parcul regal a fost ridicata o
casa din brne de lemn, "Casa de Ceai". ntre noua cladire si bucataria castelului functiona un funicular.
ncaperile vechilor cladiri ale vamii au fost transformate n locuinte pentru personal, garaje, magazii, camera
corpului
de
garda
si
camere
de
oaspeti.

n 1932, pe terenul dintre Magura si rul Turcu, a fost construita o microhidrocentrala. Din Magura Branului
au fost captate sapte izvoare, numite de atunci "Izvoarele Reginei". Uzina electrica a fost dotata cu doua
generatoare (marca "Siemens" si "A.E.G.") si doua turbine (marca "Frith"). ntreaga furnitura a fost predata n
"perfecta stare" la 5 septembrie 1932. Regina a ordonat administratorului resedintei din Bran acordarea n mod
gratuit a curentului electric pentru iluminatul strazilor din Bran, Moeciu si Simon si pentru scolile si bisericile
acestor sate. Lumina electrica a fost asigurata la un pret foarte ieftin si locuitorilor din Bran. Din aceste
ncasari era ntretinuta uzina si instalatiile acesteia. La dorinta reginei, din plusul de ncasari, la fiecare
Craciun,
erau
cumparate
cadouri
pentru
"populatia
sarmana
din
Bran".
Atrasa de bisericile ortodoxe, deoarece considera ca aici gaseste "mai multa taina dect n orice alte locasuri
de rugaciune", regina Maria aduce n 1932, la picioarele Magurii Branului, o bisericuta din lemn descoperita
n septembrie 1928 pe Valea Muresului, n satul Lueriu. n anul 1956, comunistii au demontat lacasul si l-au
mutat
la
resedinta
Patriarhiei
Ortodoxe
Romne
din
Jercalai
Urlati
(Prahova).
Castelul Bran a fost una dintre cele mai reprezentative resedinte ale Reginei Maria. Amenajarea sa a confirmat
trasaturile personale ale Reginei, lucrurile ce dau "caracter unui camin". Suveranei i placea sa creeze, sa
admire si sa colectioneze. Ea a creat un muzeu care capata viata atunci cnd familia regala locuia n castel.
DOMNITA
BRANULUI
Dupa moartea Reginei Maria (18 iulie 1938), "Castelul Bran cu tot ce se gaseste n el si cu toate terenurile si
constructiile" a fost mostenit de catre arhiducesa Ileana de Habsburg, fiica favorita a reginei, conform
testamentului ntocmit la Balcic, la 29 iunie 1933. Regina Maria dorea ca "Ileana sa-l foloseasca n deplina
fericire
ct
timp
i
va
fi
cu
putinta".
Arhiducesa Ileana, acuzata de regele Carol al II-lea, ca a primit "partea sufletului" din mostenirea lasata de
regina Maria, a apreciat daruirea "minunatului castel Bran, pe care l-am iubit att de mult amndoua, un
simbol al dragostei, delicatetei si ntelegerii dintre mama si fiica". Ea a cautat sa pastreze amintirea reginei si a
lasat interioarele castelului aproape neschimbate: "O simteam att de aproape cnd mi aranjam lucrurile n
castelul Bran, si aminteste Ileana, nct aproape aveam senzatia ca ea le aranja, si nu eu, n acea unire
momentana
de
personalitati
care
ne
apropia
att
de
mult".
O dorinta testamentara inedita a Reginei Maria a fost ca inima sa sa nu fie ngropata n biserica de la Curtea de
Arges, necropola familiei regale, ci sa fie depusa n ctitoria sa, bisericuta "Stella Maris", construita la Balcic si
nchinata Sf. Fecioare Maria. Inima a fost asezata ntr-o mica caseta octogonala de argint, nvelita cu un drapel
dublu- o fata cu steagul Romniei, cealalta cu steagul Marii Britanii. Caseta de argint a fost introdusa ntr-o
caseta de bijuterii de argint aurit, gravata si ornamentata cu pietre pretioase, cadoul de nunta primit de Maria,
n 1893, de la "Doamnele Romne". La rndul ei si aceasta caseta a fost nvelita ntr-un steag. Casetele au fost
depuse
ntr-un
sarcofag
de
marmura
alba.
n septembrie 1940, la scurt timp dupa abdicarea fratelui sau, cu aprobarea autoritatilor romne si a noului
rege, Mihai I, arhiducesa Ileana ordona administratorului resedintei sale de la Bran, generalul Zwiedineck sa
aduca "Inima Reginei Maria" de la Balcic la Bran si sa aseze mormntul n biserica de lemn a resedintei. n
primavara anului 1941, Ileana a amenajat o mica capela n stnca Magurii Branului, unde credea ea, "lumea
putea sa vina libera sa se nchine". Capela avea un grilaj de fier, ornamentat cu cruci, de tipul crucii gamee, un
simbol
des
folosit
de
regina
Maria
n
timpul
vietii.
n zilele tulburi ale verii anului 1944, Ileana a construit la Bran un spital de campanie, denumit "Inima
Reginei", deoarece "este aproape de inima maicii mele". Simbolic, Nicolae Balan, mitropolitul Transilvaniei a
tinut slujba de sfintire pe 22 iulie 1944 (ziua Sfintei Mironosite ntocmai cu Apostolii, Maria Magdalena), de
ziua onomastica a Reginei Maria. Proiectul a fost sustinut de armata romna. Baracile si blocul operator au
fost
primite
de
la
fabrica
de
munitie
din
Tohan.
ntre 1945- 1947, ntr-un Bran ce ncerca sa ramna "o insula de pace si nadejde", Ileana si-a concentrat
ntregul
efort
n
sustinerea
spitalului
"Inima
Reginei".
Pe 27 iunie 1947, n curtea spitalului, parintele Arsenie Boca de la Smbata a sfintit fundatiile unei biserici. Ea
trebuia sa fie copia fidela a "celei mai mici biserici din tara", "Stella Maris" din Balcic. n bisericuta de piatra,
Domnita dorea sa aseze inima reginei "asa nct sa ramna pentru totdeauna n Spitalul Inima Reginei, care
fusese dedicat memoriei ei". Plecarea fortata din tara a familiei regale a lasat proiectul neterminat.
Pe 12 ianuarie 1948, Domnita si familia sa au parasit Romnia, "departe de tot ce cunosteam si iubeam". Dupa
alungarea din tara, familia arhiducala s-a refugiat mai ntai n Elvetia, apoi n Argentina. n anul 1950, Ileana
si
cei
sase
copii
au
ajuns
n
Statele
Unite
ale
Americii.
n anul 1961, dupa moartea fiicei sale, Maria Ileana (Minola) si a ginerelui sau, contele polonez Jaroslav
Kottulinki, ntr-un accident de avion (15 ianuarie 1959), profund marcata de tragicul eveniment, arhiducesa
urmeaza
calea
monahala,
devenind
Maica
Alexandra.
n iulie 1968, comunistii au profanat capela din Magura Branului si inima reginei Romniei Mari a fost mutata

ntr-un birou al Muzeului Bran, iar dupa trei ani a fost aruncata pe un raft al Muzeului National de Istorie a
Romniei. O imagine simbol pentru soarta adevaratelor valori ale istoriei contemporane a romnilor n
perioada
dictaturii
comuniste.
Domnita Ileana s-a rentors n Romnia si a vizitat Branul n septembrie 1990. La scurt timp dupa
"binecuvntata revedere", la 21 ianuarie 1991 s-a stins din viata. A fost nmormntata la Ellwood City, n
apropierea
ctitoriei
sale.
n testament, Maica Alexandra a cerut sa fie iertata de toti cei carora le-a gresit si n mormntul sau sa fie
asezata cutiuta cu tarna romneasca luata, la plecarea n exil, de ACASA, de la poalele castelului Bran.
Prin plecarea Domnitei Ileana, resedinta regala si arhiducala din Bran a fost desfiintata. La 1 octombrie 1950,
castelul Bran a fost declarat monument istoric, iar n 1957 a fost transformat n "muzeu de arta feudala".
Amenajarea acestuia s-a ncadrat limitelor dictate de restrictiile ideologice ale partidului comunist. Cu multa
grija, expozitiile muzeului evitau prezentarea adevarului istoric, orice referire la cea mai frumoasa perioada
din
istoria
Branului
fiind
considerata
"act
de
sabotaj
si
tradare".
nsa, din fericire, trecnd peste aceste ncercari grele, castelul Bran a pastrat pna astazi, dupa cum spera
Domnita Ileana, "ca ntr-o cupa, multumirea si fericirea ce i-a fost daruita, lasnd apoi, pentru totdeauna, sa
soarba din aceasta cupa pe toti cei care vin n valea Turcului sa-si nvioreze trupul si sufletul".