A fi i a rmne romn e marea tem a unei culturi care a

trebuit ntotdeauna s se gndeasc pe sine n termeni,

uneori nguti, ai supravieuirii.

In filozofia culturii, Orientul semnifica zona de est a Europei care cuprinde tarile foste componente ale
Imperiului Roman de Rasarit, iar la polul opus se situeaza Occidentul, alcatuit din statele Europei
Occidentale, care alcatuiau candva Imperiul Roman de Apus.
De-a lungul dezvoltrii lor culturale, romnii s-au artat preocupai de nelegerea acestei dezvoltri ca
fenomen dublu: pe de o parte, expresie a unor trsturi spirituale proprii, pe de alt parte, ca expresie a
interaciunii cu alte culturi i a influenelor suportate
odat cu problema originilor se contureaz i aceea a influenelor, a relaiilor cu alte culturi i a
contribuiei acestora la cultura romn. Ca i problema originilor, cea a influenelor culturale a parcurs
diferite momente i a apelat la diferite registre de interpretare: rdcinile noastre culturale au fost plasate
n continuitatea Orientului sau, dimpotriv, n cea a Occidentului.
Apartenena Romniei la Orient sau la Occident poate fi discutat pe mai multe planuri: geografic,
istoric, politic, religios i cultural. In toate dintre acestea, adevarul se reconstituie din diferite nuante, dar
care nu vor stabili apartenenta clara la o anumita cultura. Situat geografic ntr-o zon de frontier, ntre
Europa Rsritean, Balcani i Europa Central, Romnia de azi este rezultatul unor influene venite, de-a
lungul istoriei, dinspre toate cele trei arii de civilizaie.
i n ceea ce privete religia, romnii s-au scindat ntre Orient i Occident. Orientarea unei pri a
romnilor transilvneni spre Apusul catolic, la nceputul secolului al XVIII-lea, a fost interpretat fie ca
un gest de salvare a credinei i individualitii elementului romnesc din Transilvania, fie ca o subjugare
la imperialismul papal i o ngenunchere n faa habsburgilor. n perioada comunist, Biserica Romn
Unit cu Roma i cultul greco-catolic au fost interzise, clericii care au refuzat s treac la ortodoxism au
fost nchii, iar lcaurile de cult au fost preluate de ortodoci. Dup 1990, ncercrile de reconciliere dintre cele dou biserici rmn mai mult la nivelul declaraiilor.
Cultura si civilizatia romaneasca descopera Occidentul in etape diferite, insa comunicarea cu civilizatia
occidentala este permanenta, chiar daca influenta curentelor culturale din Europa apuseana se manifesta la
noi mai tarziu.
Umanismul si cultura occidentala. Afirmarea latinitatii.
Iluminismul romanesc. Reafirmarea latinitati.
Popularizarea literaturi si a stintelor
Cultura romana moderna incepe prin receptarea modelelor culturale apusene si, concomitent, prin
optiunea pentru construirea identitati nationale.

Etapele influentei occidentale

Adaptarea structurilor sociale
Pasoptismul. Modernizarea literaturi intre autohtonism si europeism (M. Kogalniceanu; Costache
Negruzzi)
Mentalitati oglindite in literatura pasoptista: europeism, autohtonism; forme hibride (V. Alecsandri)
Romania a absorbit de-a lungul timpului elemente specifice atat civilizatiilor orientale, cat si occidentale.
Pornind de la bazarurile aglomerate, targurile si iarmarocurile pestrite, pana la petrecerile selecte din
localitati de lux, Romania a devenit un caleidoscop, un amestec de mirosuri, traditii, superstitii, culori...
Un exemplu ar putea fi reprezentat de supranumirea Capitalei "Micul Paris", aspect ce denota o mare
influenta occidentala. Totodata, Bucurestiul este un oras pestrit, fara centru sau unitate, aspect ce apartine
Bizantului, emblema culturii de contrast.
Odata cu integrarea in UE, Romania a reinnodat legaturile cu Occidentul, legaturi ce au fost initial
stabilite in secolul al XIX-lea. In concluzie, dat fiind ca romanii au acceptat, de-a lungul timpului,
influente atat de diverse, este greu de stabilit adevaratul specific national al culturii si civilizatiei
romanesti.