Antichitate: s-au pstrat puine exemple de compoziii. Acestea sunt bazate pe moduri.

Instrumentele reprezentative ale Greciei Antice sunt lira (cu care este reprezentat Apollo) i
aulos (vedei figura). Pitagora (aprox. 570 .Hr. - 495 .Hr.) a considerat c esena muzicii este
dat de rapoarte de numere simple proporionale cu lungimea coardelor monocorduluipentru
diferite note.

Evul Mediu (500-1400): cntul bizantin i gregorian domin discursul muzical. Leonin, un
compozitor asociat cu catedrala Notre Dame din Paris, a organizat aproximativ n anul 1200
primul cor pe mai multe voci.[6] Pentru urmtorii 400 de ani acesta a fost principalul mod de
exprimare muzical. [7] Instrumentele muzicale importante au fost orga (iniial portabil, de
proveniena bizantin) i luta (utilizat n muzica laic, de exemplu de trubaduri).

Renatere (1400-1600): muzica vocal coral domin. Vocile sunt combinate n feluri din ce
n ce mai complicate. Cntul gregorian st la baza unei voci, nu a ntregii compoziii polifonice.

Baroc (1600-1750): muzica rmne polifonic dar devine tonal (se trece de la moduri la
game). Instrumentele din familia viorii sunt perfecionate i muzica instrumental se dezvolt
mult. In tradiia vocal apare opera. Rameau (1683-1764) a considerat c esena muzicii const
n combinarea vibraiei coardelor cu o frecven invers proporional cu lungimea acestora.

Perioada clasic i romantic (1750-1910): muzica rmne tonal dar devine omofon.
Pianul capt o importan deosebit.

Secolul XX: Noi experiene muzicale atonale, neoclasicism, jazz, blues, rock, etc. La
inceputul secolului XX, E. Kurth (1886-1946) a propus idea conform creia muzica este n primul
rnd o senzaie psihologic.

n Romnia au fost compuse imnuri la mnstirea Cozia n secolele al XIV-lea i al XV-lea. Muzica
laic a fost cultivat din secolul al XVII-lea la curile domneti din Bucureti i Iai. Conservatorul de
Muzic i Declamaie, cu filiale la Bucureti i Iai, a fost nfinat n anul 1864.