13.01.

2015
!!!Obiectivele kinetoterapiei separate, pe boli (1,2 exercitii in ATE).

Gonartroza
Definitie. Incidenta
Mecanism de producer
Clasificare
Simptome si deficit functional
Examen clinic
Stadiu :1. Stadiul initial
2. Stadiu evoluat
3. Stadiul final
Tratament:
-Obiective;
-Igiena ortopedica a genunchiului
-Mijolace
Kinetoterapia in gonartroza

Gonartroza este reumatismul degenerativ localizat la genunchi.

Este o boala artozica a genunchiului.
40% din gonartroza sunt artoze femuro-rotuliene, 50% sunt femuro-tibiale, iar 10% sunt in
ambele sectoare.
Incidenta:
Reprezinta 50% din suferintele genunchiului si este mai frecventa la femei, astfel dupa 50-60
de ani, 70-80% din gonartroze sunt la femei, ea fiind asociata cu supraincarcare ponderala si
tulburari ale circulatiei de intoarcere(venoase).
Mecanism de producere:
Ca si orice boala artozica, consta din leziuni cartilajinoase, care apar in articulatia femuropatelara si se intinde apoi in articulatia femuro-tibiala.
Leziunile cartilajinoase se datoreaza dezechilibrului dintre presiunea mecanica, si calitatea
cartilajului articular, care apar in caz de suprasolicitarea articulatiei.
Initial, se produce inuzura cartilajului. In stadiu evoluat si final, pe langa uzura, apare si
reactia osului de sub cartilaj, cu producer de osteofite, osteocondensare a osului de sub
cartilaj si geodemos(chiste).

Cartilajul uzat isi pierde rolul de amortizare si de redistribuire a fortelor de presiune, astfel
creste solicitarea mecanica a osului, iar asimetria uzurii duce la dezaxarea articulatiei.
Genunchiul este o articulatie intermediara a MI aflat intre sold si picior,fiind integrat in lantul
de miscare a MI; Este solicita in ortostatism si mers.
Prin extensie, are rol in stabilitatea organismului, iar prin flexie participa la mobilitatea MI.
Aceste roluri le indeplineste prin muschii MI , muschi care sunt dispusi in lanturi paralele.
Prin acesti muschi se executa triple flexii si extensii si controlarea mobilitatii si instabilitatii.
Clasificare:
Este de 2 feluri:
1. Gonartroza primtiva: nu avem modificari de forma ale oaselor genunchiului, dar avem
tulburari de metabolism, supragreutate, tulburari de circulatie venoasa, si
suprasolicitare mecanica. Toate acestea fragilizeaza cartilajul.
2. Gonatroza secundara: dezaxari( genu var, genu valg, flexum, recurvatum).Acestea
sunt sechele posttraumatice(fracture, leziuni de menisc, entorse, laxitati ligamentare).
Aceste dezaxari pot aparea si ca sechele secundare unor procese displazice.
Putem sa avem si in hemofilie(boala de sange: tulburare de coagulare).
Simptome:
-

Durerea, care apare la urcatul si coboratul scarilor. La inceput cedeaza la repaus, fiind
o durere de tip mechanic, declansata de effort.Pe masura ce gonartroza evolueaza,
aceasta persista chiar si noaptea.
Fragmentele(crepitatiile): senzatie de frecare rugoasa la palparea si mobilizarea
articulatiei;
Dezaxarile genunchiului, in valg, var, flexum, recurvatum;
Limitarile de mobilitate;
Deformarea genunchiului in volum;
Deficitul functional: consta in instabilitate, nesigur, instabilitatea fiind produsa de
insuficienta structurilor care asigura stabilitatea pasiva, adica lipsa de congruenta
articulara si insuficienta ligamentara. Aceasta poate sa fie data de insuficienta
muschilor care mobilizeaza genunchiul;

Mai poate consta si in limitarea de mobilitate si mobilitate patologica(consta in hiperextensie

si miscari exaggerate de lateralitate).
Gonartoza, de obicei se asociata cu o insuficenta muschulo-ligamentara a MI, astfelintalnind
hiperlaxitate ligamentara, prabusire boltii plantare, insuficienta venoasa cronica, vergeturi
cutanate.
Examen clinic:
La inspectie, in ortostatism urmarim alinierea articulara a MI.
-Din fata in caz de genul valg masuram distanta dintre maleole, iar in caz de genuvar,
masuram distanta dintre condilii femurali.
-Din profil observam genu flexum sau genu recurvatum.

-Din spate, se vede spatial popliteu, daca este locuit sau nu( de chist Becker).Urmarim
statiunea bipodala(sprijin pe member), unipodala.
-La palpare: cautam lichidul synovial in exces care este hidrartoza. Palpam si insertia
tendoanelor labei de gasca(sub capul superior al tibiei, pe fata interna: m. semitendinos,
croitor si drept intern).Palpam zona poplitee, pentru a vedea daca spatial este locuit. Punctele
dureroase sunt insertia tendoanelor labei de gasca.
Masuram perimetrul coapselor si a gambelor.
De partea bolnava, perimetrul este mai mic ( la 10 cm deasupra si sub rotula) deoarece in
gonartroza avem hipotrofie musculara.
Mobilizam rotula:longitudinal,transversal si antero-posterior.
Continuam cu mobilizarea articulatiei: urmarim prezenta deficitului de extensie si masuram
limitarea flexiei.
Se verifica existent mscarilor anormale: de sertar(datorita leziunilor ligamentelor incrucisate)
si miscari de lateralitate exaggerate. Stabilitatea genunchiului este de asemenea verificata:
bilant articular, inclusive la sold si glezna;testing muscular pentru muschii soldului si
genunchiului. Se evalueaza mersul, incarcarea unilaterala a genunchiului si atitudini
particulare a genunchiului bolnav.
Alte examinari: radiografia, ecografia, RMN, pentru a preciza exact leziunile.
Stadii:
1.Stadiul initial: pacientul prezinta dureri la ortostatism prelungit si mers pe teren accidentat,
mai ales, coborarea unei pante.
Are dureri la mentinerea pozitiilor fixe prelungite.
-Incapacitate usoara de inzavorirea genunchiului in mers
-Usoara hipotrofie a cvadricepsului si crepitatii moderate
2.Stadiul evoluat:
-Dureri intense in ortostatism si mers;
-Limitare de mobilitate pana la 90 de grade;
-Cresterea in volum a gennunchiului ;
-Crepitatii;
-Fixarea genunchiului in pozitie vicioasa(flexum);
-Hipotonie importanta a cvadricepsului cu hipotrofie in vastul intern.
-Scade forta musculara
-Apare instabilitate la mers;
-Deviatii laterale in genuvalg sau in var.
3.Stadiul final:

-Dureri permanente inclusive la repaus;

-Pusee inflamatorii frecvente
-Mobilitate sub 90 de grade
-Deformare articulara
-Insufucienta musculara severa cu deteriorarea echilibrului intre agonisti si antagonistii
genunchiului;
-Deviere in plan frontal al genunchiului;
-Tulburari de mers(perimetrul de mers se reduce, timpii mersului in perioada oscilanta devin
deficitari iar mersul se face cu bastonul).
OBIECTIVE
1.Ameliorarea durerii si a inflamatiei
-Medicamentatie inflamatorie, si fizioterapie(repaus articular, cu descarcare articulara
complete,posture antialgice cu o perna mica in spatial popliteu care asigura 10 grade de flexie
usoara).
Pe masura ce durerea si inflamatia scade, posturam genunchiul in extensie complete.
-Comprese reci cu sulfat de magneziu(60 gr la litru)
-Masal local cu gheata
-Electroterapia antialgica (curenti de joasa frecventa, ionizari, TENS, TRABERT)
Laser(unde scurte, doze reci)
-Diapuls
Pentru a preveni atrofia musculara se face izometria cvadricepsului, iar din electroterapie
puneti pe cvadriceps procedure care stimuleaza contractia musculara(curenti interferentiari,
diadinamici, forma scurta perioada)
-Masaj(Bolnavul in pozitie de cliva pentru a favoriza intoarcerea circulatiei.Manevre
executate lent, ritmic, atat anterior si posterior pe musculature coapsei si gambei, de la varful
piciorului pana la radacina coapsei.
Manevrele se adreseaza si circulatiei.
Se aplica petrisaj, intinderi, frictiuni, vibratii pe insertiile tendinoase si ligamente.
Masaj transversal pe zonele dureroase
Intinderi globale ale MI.
Efectul masajului: stimuleaza proprioceptorii mentinand tonusul muscular
-Mobilizeaza rotula
-Are effect circulator
-Efect biotrofic

2.Cresterea stabilitatii genunchiului

-Stabilitatea pasiva care tine de congruenta articulara si ligamentara se reface chirurgical.
Din kinetoterapie se aplica imobilizari si posturi, care pun in pozitie normal suprafetele
articulare.
Pentru stabilitatea active facem tonizari ale muchilor prin kinetoterapie si masaj.
3.Refacerea tonusului muscular al cvadricepsului si cresterea elasticitatii m. posteri ai
coapsei(ischiogambieri)
Cvadricepsul este un muschi antigravitational, voluminos aflat pe partea anterioara a coapsei,
facand extensia gambei pe coapsa, datoria extensiei centrul de greutate al corpului cazand in
poligonul de sprijin.
Tonusul cvadricepsului trebuie sa fie +4,+5.
Prin kinetoterapie facem contractii musculare izotonice combinate cu izometria.Se introduce
izometria la diferite unghiuri de flexie si extensie unde efortul este mai mare.
Isciogambierii isi refac elasticitatea prin masaj si kinetoterapiei.Acesti muschi se scurteaza,
isi pierd elasticitatea in gonartroza fllexand genunchiul in flexie.
Refacerea elasticitatii ischiogambierilor merge paralel cu refacerea cvadricepsului si
refacerea mobilitatii genunchiului
4.Cresterea mobilitatii genunchiului
Urmarim extensie 0, flexie pana la 20 de grade pentru mers, la 110 pentru trepte si bicicleta,
si pana la 130 de grade pentru activitati in viata zilnica.
Aplicam fizioterapie pentru redoare: unde scurte, diapuls, laser,, termoterapie cu parafina si
namol.
Din kinetoterapie aplicam mobilizari active, active cu rezistenta, auto-pasive, mobilizari
complete cu tractiuni , scripeti si bicicleta.
Extensia este importanta. Fara ea complete, avem inegalitate a membrelor inferioare cu
tulburari de mers si dezechilibrari ale corpurlui si a coloanei.
Tratamentul trebuie individualizat. Se incepe cu educatia pacientului:
-Trebuie sa inteleaga care sunt elementele care au dus la aparatia bolii;
-Boala are o evoluti progresiva iar persepctiva este pierderea functiei;
Educatia pacientului se face prin aplicarea regulilor de igiena a genunchiului:
1.Evitarea supragreutatii(greutate normal)
2.Evitarea ortostatismului si a mersului prelungit.
3. Evitarea mersului pe teren accidentat
4. Mers cu sprijin pe baston
5.Evitarea pozitiilor de flexie maxima(ghemuire)

6.Evitarea mentinerii prelungite a unor pozitii fixe

7. DAupa repaus prelungit recomandati miscari libere de flexie si extensie fara incarcare
8.Folosirea sustinatoarelor plantare in caz de picior plat
9.Evitarea tocurilor inalte
10.Evitarea traumatismelor(directe)
Tratament:
-Medicina fizica si kinetoterapia
Cura balneara se face in statiuni cu profil reumatismal, cu bazin pentru hidrokinetoterapie in
care pacientul beneficiaza de factorii naturali de cura.
Mijloacele kinetoterapiei in gonartroza:
1.Posturi:
Sunt posture antialgice in caz de durere.Pe masura ce durerea scade, aplicam posture pentru
recuperarea extensiei.
-Decubit dorsal, cu MI extins, support pentru calcai, iar pe genunchi se pune un saculet de
nisip
-Decubit ventral cu coapsa pe pat, gamba in afara patului atarna liber, iar de gama se fixeaza
greutati sau saci de nisip.
Trebuie corectat piciorul plat(produce genuvalg si haluxvalg)
Tonizarea cvadricepsului si tonizarea ischiogambierilor se aplica izometrie(se intercaleaza in
cursul contractiilor izotonice).
-Ultimele 20 de grade de extensie (vastul intern se contract ape ultimele 15 grade de extensie)
Tehnica folosita: secventialitatea de intarire, aplicata la 20 de grade de extensie, 10 grade de
extensie si 0 grade extensie.
Se blocheaza contractia izotonica a cvadricepsului pentur izometrie, la 20,10 si 0 grade de
extensie.
Pentru cresterea stabiliotatii genunchiului aplicati ex de tonizare musculara analitic si in lant
kinetic inchis.
Refacem rezistenta la efor a aparatului extensor al genunchiului.
Pentru mobilitate urmarim extensie 0, flexie pana la 130 de grade si rotatia interna care
deblocheaza genunchiul.
Folosim mobilizari passive, auto-pasive, active cu rezistenta, rezistenta fiind propria
greutatea a corpului, si mobilizari active in lant kineti inchis;scripeti, bicicleta ,traCTIUNI.
Se reface controlul muscular dynamic pentru mers, in acest sens aplicand exercitii axiosidtale
si distoaxiale, care refac coordonarea echilibrului si abilitar.

Este importanta mentinerea unei bune functionalitati mioatrokinetice la articulatiile

invecinate si la membrul opus.
Recomandam reguli de igiena ortopedica a genunchiului ,indicam terapie ocupationala cu
antrenarea meseriilor care evita oortostatsimul.
Sporturile indicare in gonartroza sunt: inot, ciclism, canotaj.

Umarul
Definitie
Particularitati
Rol
Oase
Articulatii
Miscari
Biomecanica
Muschi
Evaluare
Tratament: obiective
Mijloace

Umarul este o component a centrurii scapulare care are doua particularitati: o foarte mare
mobilitate si o foarte complicate alcatuire.
Umarul este complicat pentru ca are o imperfect coaptare asupra fetelor articulare.
Coaptarea imperfect este inlocuita de structure capsulare si ligamentare care stau la baza
disfunctionalitatii umarului.
Rolul umarului este de a orienta mana in cea mai convenabila pozitie de lucru.
Oasele:4 oase participa la formarea umarului: stern, clavicula,omoplatul cu caviatea
glenoida si acromionul, si humerusul.
Aceste oase alcatuiesc 5 articulatii: 3 articulatii adevarate si 2 articulatii false.

Articulatii adevarate:
-scapulo-humerala intre cavitatea glenoida a scapulei si capul humeral.Cavitatea este
completata de un burelet numit labrum.Are o foarte mare mobilitate si are rol de aparat de
suspensie pentru membrul superior prin capsula si tendoane si ligament.
-articulatia sterno-claviculara este punctual de rezistenta al centurii scapulare.
-articulatia acromio-claviculara prin miscari mici de alunecare are rol de blocare a
miscarilor claviculei in timpul mobilizarii scapula-humerale.
Articulatiile false sunt suprafete de alunecare.
-scapulo-toracica, intre omoplat si toarce, fiind o articulatie esentiala pentru mobilitatea
umarului.
-bursa subacromio-subdeltoidiana. Este un plan de alunecare intre acromion si deltoid de
pe-o parte, si capul humeral pe de alta parte.
Aceste 5 articulatii se organizeaza in doua parti:
1.Centura scapulara alcatuita din articulatiile claviculei cu sternul si acromionul si
articulatia scapula-toracica.
2.Articulatia scapula-humerala cu bursa subacromio-sub deltoidiana.
Miscarile centurii:
-miscari de ridicare-coborare, antepulsie si retropulsie. In aceste miscari scapula are o
miscare de bascule cu rotatie in jurul unui ax vertical.
Miscarile articulatiei scapula-humerale sunt miscari in toate directiile.
Din punct de vedere biomecanic centura scapulara leaga membrul superior de trunchi, iar
articulatia scapula-humerala cu toate miscarile posibile orienteaza mana in cea mai buna
pozitie de lucru.
Muschii care mobilizeaza centura sunt trapezul, sternocleidomastoidianul, pectoral mare,
deltoid, subclavicular, iar bascularea omoplatului participa trapezul, dintat, si muschii
romboizi.
Muschii care mobilizeaza articulatia scapula-humerala sunt numerosi, insa se grupeaza in
muschi posteriori, toraco-brahiali si m. scapula-brahiali.
M. posteriori: trapez, dorsal mare, romboizi, angular(ridicarea si abductia omplatului)
Toracobrahiali: pectoral(mare, mic), subclavicular, marele dintat.
Scapulo-brahiali: deltoid, biceps, supraspinos, subspinos(infraspinos), subscapular,
rotundul mic, rotundul mare.
Muschii umarului functioneazaz in cupluri de forte: un grup muscular fixeaza, iar un alt
grup muscular face miscare.
Actioneaza la fixator trapeul superior, angular si dintatul, in timp ce alt grup muscular alcatuit
din trapez inferior si dintat, roteaza omoplatul.

Actioneaza pe articulatia scapulohumerala: exista muschi care mentin fixarea capului

humeral in cavitatea glenoida in timp ce muschii antagonisti isi pot desfasura miscarea.Astfel,
fixator poate sa fie supraspinosul si deltoidul in timp ce muschii rotatori ai umarului se pot
desfasura.
De asemenea, daca este nevoie de abductia si flexia umarului, muschii rotatori mentin capul
humeral in cavitatea glenoida.
-flexia, facuta de deltoid si biceps
-abductia, facuta de supraspinos
-adductia marele dorsal si rotund mare
-rotatia interna, facuta de subscapular
-rotatia externa, facuta de subspinos si rotundul mare.
Evaluare:
Prin bilant articular si testing muscular.
Miscarile test: mana la ceafa(abductee si rotatie externa) si mana la spate (adductie, extensie
si rotatie interna).
Pozitia functionala a umarului: abductia de 60. Flexie de 10-45 si rotatie 0
80% din afectiunile umarului sunt periartrite scapulo-humerale care se manifesta prin durere
si blocaj.
Cele mai afectate articulatii sunt scapulohumerala, subacromiosubdelotidiana si articulatia
scapulotoracica.
Aceste afectari sunt date de tedinite(supraspinosului, bicepsului brachial),
bursite(subacromiosubdeltiodiana), capsulita.
Obiective de tratament:
1.Durere
2.Mobilitatea
3.Forta musculara
4.Cresterea abilitatii, miscarii controlate si a stabilitatii.
Mijloacele de tratament:
-posturi alternante care urmaresc cresterea distantei dintre MS si trunchi
-mobilizarile passive care constau in tehnici de alunecare si tractiuni