Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
15 1h
= 0,25h
60
W = U I t = 230V 0,3 A 0,25h = 17,25 Wh
t = 15 =
t = 2h45 = 2h +
45 1h
= 2h + 0,75h = 2,75h
60
1
1
1
1
=
+
+
Re R1 R2 R3
1
1
1
1
6+3+ 2
11
=
+
+
=
=
Re 54,5
Re 100 200 300
600
600
RT = Re + 2 R4 = 54,5 + 2 2 0.25 = 55
P = RI2
P 1800 1800VA 72V
=
=
= 8
R= 2 =
9A
(15 A) 2
225 A 2
I
Pfc = U I fc I fc =
Pfc
U
690
U
230V
= 3 A R fc =
=
76,7
230V
I fc
3A
I r = I t I fc = 5 A 3 A = 2 A Rr =
U 230V
=
= 115
Ir
2A
U P [V ] = 0,5 8 A = 4V
U P [%] =
4V
100 = 1,74%
230V
1
1
1
1
=
+
+
Re R1 R2 R3
1
1
1
1
=
+
+
Re = 15
Re 30 90 45
U = Re I = 15 8 A = 120V
I1 =
U 120V
=
= 4A
R1 30
I2 =
U 120V
=
1,33 A
R2 90
I3 =
U 120V
=
2,67 A
R3 45
1CP = 735,5W
3685W
= 5CP
735,5
2950W
Pu = U I cos = 230V 18 A 0,89 0,8 = 2950W = 2,95 kW =
= 4 CP
735,5
Pg = Pm
U2
(230V ) 2
Pm = Pg = U I =
=
= 21300W = 21,3 kW
R 2,76W 0,9
11.
S = 3 U I
Sn
10000kVA
=
= 289 A
I 1n =
3 20kV
3 U 1n
I 2n =
Sn
3 U 2n
10000kVA
3 6,3kV
= 917 A
R2 = R1 [1 + (t 2 t1 )]
R2 = R1 + R1 t 2 R1 t1
R1 t 2 = R1 t1 + R2 R1
t 2 = t1 +
R2 R1
50 40
= 77,5C
= 15 0 C +
1
R1
40 0,004
C
care are cos = 0,83. Tensiunea la bornele generatorului este U = 240 V iar
curentul n circuit I = 120 A. S se determine puterile generate: aparent,
activ i reactiv.
2000W
= 500V
5 A 0,8
45 1h
= 2h + 0,75h = 2,75h
60
U
U2
t
= P t = UIt = U t =
R
R
U 2 t (230V ) 2 2,75h
=
= 30
R=
4850
t = 2h45 = 2h +
receptoare electrice:
a) un electromotor de 2 CP care funcioneaz un timp t1=60 minute;
b) o lamp avnd rezistena R = 200 W, prin care trece un curent I = 1 A i
funcioneaz un timp t2 = 15 minute.
1CP = 735,5W
15 1h
t 2 = 15 =
= 0,25h
60
Wm = P t1 = 2 735,5W 1h = 1471 Wh
Wl = R I 2 t 2 = 200W (1A) 2 0,25h = 50Wh
P = U I cos
14100
P
cos =
=
= 0,8
U I 220V 80 A
U = Z I
U 220V
= 2,75
Z= =
80 A
I
R = Z cos = 2,75 0,8 = 2,2
Z 2 = R2 + X 2
X = R 2 + X 2 = (2,75) 2 (2,2) 2 = 1,65
45 1h
= 2h + 0,75h = 2,75h
60
U
U2
W = P t = U I t = U t =
t
R
R
U2
(230V ) 2
Wl =
t =
1,75h = 175 Wh
Rl
529W
t = 2h45 = 2h +
U2
(230V ) 2
W fc =
t =
1,75h = 925,75 Wh
R fc
100W
W = Wl + W fc = 175Wh + 925,75Wh = 1100,75Wh ~ 1,1 kWh
P =U I
I=
I=
20. S se determine:
l
4l
=
d
d2
( )2
2
2
1 Wmm
4 228m
= 0,25W
R=
32 m
3,14 (6mm) 2
R=
l
=
S
paralel:
- un radiator electric de putere Pr=1100 W;
- un ciocan de lipit avnd Rc=110 ;
- un fier de clcat electric.
S se calculeze rezistena fierului de clcat, tiind c prin circuit trece un
curent total I T = 11 A.
P =U I =U
U U2
=
R
R
U2
P
U 2 (220V ) 2
=
= 44
R1 =
1100
P1
R=
Re =
220V
U
=
= 20
11A
IT
1
1
1
1
=
+
+
Re R1 Rc R fc
1
1
1
1
=
( +
)
R fc
Re
R1 Rc
Rfc =
Rfc =
1
1
1
1
)
( +
Re
R1 Rc
1
20 110 44
=
R fc = 55
1
1
1
110 44 20 (110 + 44)
)
(
+
20
44 110
45 1h
= 0,75h
60
W
l
4m
= 100W
R= =5
2
S
mm m 0,2mm 2
t = 45 =
U U2
P =U I =U =
R
R
2
2
U
(230V )
=
= 529W
P=
R
100W
W = P t = 529W 0,75h = 396,75Wh
1,5 W i cu
reactana X 2 W, precum i defazajul ntre o tensiune aplicat bobinei i
curentul rezultat. Defazajul se va exprima printr-o funcie trigonometric a
unghiului respectiv.
1500 W absoarbe un
curent I n 4,9 A la un factor de putere cos n = 0,85. S se determine
tensiunea nominal U n (dintre faze) la care funcioneaz electromotorul.
Pn = 3 U n I n cos U n =
1500W
= 208 V
1,73 4,9 A 0,85
I2
I1
R3
R1
R2
I3
E2
E1
b
I1 =
E1 R3 I 3
R1
R1
E2 R3 I 3
R2
R2
De unde rezulta:
I2 =
I3 =
E1 R3 I 3 E 2 R3 I 3
R1
R1
R2
R2
E1 E 2
48V 19V
+
+
R3 R3 E1 E 2
R1 R2
2
3 = 182 6 V = 7 A
=
I 3 1 +
+
I3 =
=
+
4 4
R
R
R1 R2 R1 R2
6 26
+
1+ 3 + 3 1+
2 3
R1 R2
Inlocuind valoarea lui I3 in relatiile formulele de mai sus ontinem valorile curentilor I1 si I2:
I1 =
E1 R3 I 3 48V 4 7 A
= 10 A
R1
R1
2
2
I2 =
E 2 R3 I 3 19V 4 7 A
= 3 A
R2
R2
3
3
Semnificatia rezultatului I2=-3A este ca acest curent circula latuar dc in sens invers fata de
ipoteza initiala ca in schema actualizata de mai jos:
Latura ab este singura care debiteaza energie (putere) in circuit (+ putere produsa, putere consumata)
Pab = E1 I 1 R1 I 12 = 48V 10 A 2W (10 A) 2 = 280 W
Puterea consumata de latura AB este:
PAB = R3 I 32 = 4W (7 A) 2 = 196 W
Puterea consumata de latura cd este
Pcd = E 2 I 2 R2 I 22 = 19V 3 A 3W (3 A) 2 = 84 W
Bilantul puterilor Pprodus=Pconsumata
Pab + PAB + Pcd = 0
26. Un conductor izolat, din aluminiu, avnd seciunea de 6 mm2, strns ntr-
R =
l
R s 4 6mm 2
l=
=
= (4 6 32)m = 768m
1 mm 2
S
32 m
27. Un consumator consum energie electric prin utilizarea unei plite electrice
15 1h
= 1h + 0,25h = 1,25h
60
Pr = U I t = R I I = R I 2 = 30W (8 A) 2 = 1920W
t = 1h15 = 1h +
Rc = Rc1 + Rc 2 = 2
I=
l
1 mm 2
40m
= 2
= 1
S
32 m
2,5mm 2
U
230V
=
= 10 A
R p + Rc 22 + 1
U p = R p I = 22 10 A = 220V
20 1h 1
= h
60
3
l
Rc1 = Rc 2 = r
S
t = 20 =
Rc = Rc1 + Rc 2 = 2 r
l
1 Wmm 2
32m
= 2
= 0,8W
S
32 m
2,5mm 2
U 230V
=
= 46W
I
5A
Re = Rc + Rr Rr = 46 0,8 = 45,2W
Re =
Pr = Rr I 2 = 45,2W (5 A) 2 = 1130W
1
W = Pr t = 1130W h = 377,7Wh
3
Z 2 = R 2 + X 2 Z = (40) 2 + (30) 2 = 50
U 230V
=
= 4,6 A
Z
50
R 40
cos = =
= 0,8
Z 50
U R = R I = 40 4,6 A = 184 V
I=
U L = X I = 30 4,6 A = 138 V
U R si U L sunt defazate cu 900C Tot cu 900C este defazata tensiunea U L fata de curent,
inaintea acestuia (vezi figura).
U 2 = U R2 + U L2
Rc1 = Rc 2 = r
l
S
l
1 mm 2 30m
= 2
= 0,44
S
34 m
4mm 2
220V
U
Ir = 2 =
= 11A
20 A
Rr
Rc = 2 r
330
= 1,5 A
220V
I t = I r + I l = 11A + 1,5 A = 12,5 A
Pl = U 2 I l I l =
a) Utilizand datele din enunt calculam curentul total ca suma a curentilor absorbiti
de receptoare:
Utilizand informatia din enunt U% calculam tensiunea la bornele de retea U 1 ale
circuitului
U =
U1 U 2
U
U 100
220V 100
100 = 100 2 100 U 1 = 2
=
= 226,8V
U1
U1
100 U
100 3
U = Rc I Rc =
Rc = 2
l
l
1 mm 2 20m
S = 2
= 2
= 2,66mm 2 2,5 mm 2
S
Rc
32 m
0,47
U
(220V ) 2
1,75h = 5617W 5,62kWh
W = P1 + 2 t = 363W +
R
17
W
35. Un electromotor trifazat ale crui nfurri sunt conectate n stea la o reea
36. Printr-o linie electric monofazat din aluminiu, avnd lungimea de 150 m
3
100 = 0,23
U = R I R =
30
2l
2 150
R=r
S=
= 38,4mm 2
S
34 0,23
230
1 mm 2 40m
l
= 1
Rc = 2 r = 2
32
S
m
2,5mm 2
Re = Rc + Rr = 1 + 5 = 6
I=
U 1 230V 230V
=
=
38,3 A
6
6
Re
P = 3 U I cos I =
P
100000
=
= 180,6 A
3 U cos
3 400V 0,8
1 mm 2 400m
l
=
= 0,132
S 32 m 95mm 2
P
100k
P = S cos S =
=
= 125 kVA
cos
0,8
Rl =
U f = U Af + j U f
U l =
R * P + X *Q
X * P R *Q
+ j
Ul
Ul
Unde :
[%]
P [ k ]
12,9k
=
100 =
100 = 12,9%
P
100k
Transformam din CP in W
Pn
[ w]
= 735,5
W
W
CP
Pn = 735,5
5CP = 3677W
CP
CP
P = U I N cos I N =
3677W
= 23,2 A
220V 0,8 0,9
Utilizand informatia din enunt legata de tensiune U[%] calculam rezistenta conductorului
U longitudinala
[V ]
l
l
1 mm 2 50m
Rc = 2 S c = 2
= 2
= 5,3 mm 2 S c _ STAS = 6 mm 2
Sc
Rc
32 m 0,59
Verificam sectiunea aleasa incalzire in regim de durata
I P = 5 I N = 5 23,2 A = 116 A
dc_ p =
I P 116 A
A
A
=
= 19,33
< 20
S c _ p = 6mm 2 , corespunde
2
2
2
S c 6mm
mm
mm
14%
220V = 30,8V
100
U [pV }
R I cos
=
100 = c P
100
U
U
l
1 mm 2
50m
= 2
I P cos 100 = 2
116 A 0,8 100 = 22% > 14%
S c U
32 m 6mm 2 220V
U [pV_]admis =
U [%}
p
U [%}
p
Deoarece sectiunea de 6mm2 nu indeplineste criteriul caderii de tensiune in regim de pornire vom
utiliza acest criteriu pentru alegerea noii trepte de tensiune
[V }
p _ adm
= Rc I P Rc =
Rc = 2
U [pV_}adm
Ip
30,8V
= 0,265
116 A
l
l
1 mm 50m
Sc = 2
=2
= 11,79mm 2
Sc
Rc
32 m 0,265
Pn = 3 U n I n cos I n =
15000W
= 31,7 A
3 380V 0,8 0,9
l
1 Wmm 100m
=
= 0,125W
S 32 m 25mm 2
= 3 Rl I n cos = 3 0,125W 31,7 A 0,8 = 5,48V
Rl =
U [V ]
U [%] =
U [V ]
5,48V
100 =
100 = 1,44%
Un
380V
www.stoianconstantin.wordpress.com
41._Toamna 2012
O linie electric monofazat, avnd conductoare de 6 mm2 din aluminiu, alimenteaz un
receptor cu o rezisten electric interioar neinductiv (cos = 1) R = 20 , situat la o
distan de 192 m de tabloul de sigurane. Tensiunea la tablou este de 220 V. Se
consider = 1/32 mm2/m S se determine:
a) tensiunea la bornele receptorului;
b) energia electric consumat numai de receptor n jumtate de or;
c) energia electric consumat (pierdut) n conductoarele liniei n acelai timp.
l
1 mm 2 192m
192
= 2
= 2
= 2
2
S
32 m
32 6
6mm
U 1 = I Rc + I R
I=
U1
220V
=
= 10 A
Rc + R 2 + 20
U 2 = I R = 10 A 20 = 200V
b) Energia consumata in jumatate de ora va fi:
1 din 20
Succes natural!
www.stoianconstantin.wordpress.com
42._Toamna 2012
Dintr-un post de transformare al unei fabrici se alimenteaz, printr-un circuit separat, un
reflector aflat la distan, care are o rezisten ohmic interioar R = 50 . Tensiunea la
plecarea circuitului din post este de 230 V, iar pierderea de tensiune din circuit pn la
reflector este de 10%. S se determine:
a) consumul propriu lunar de energie al reflectorului, care funcioneaz 10 ore/zi,
considerndu-se o lun de 30 de zile;
b) energia electric pierdut n conductoarele liniei n aceeai perioad de timp.
[%]
U [V ]
100%
U1
U c
[V ]
10%
U c
U1 =
230V = 23V
100%
100%
[%]
[V ]
+U2
U 1 = U c
[V ]
+ RI
I=
U 1 U c
R
[V ]
U c
[V ]
Rc =
= Rc I
U c
I
[V ]
23V
5,56
4,14 A
www.stoianconstantin.wordpress.com
43._Toamna 2012
O linie electric aerian monofazat alimenteaz la captul ei lmpi cu incandescen la
tensiunea de 220 V, nsumnd o putere de 3300 W. Lungimea liniei, avnd conductoare
din aluminiu, este de 200 m, iar seciunea conductoarelor ei este de 16 mm2; = 1/32
mm2/m. S se calculeze:
a) tensiunea liniei la plecarea din tablou i procentul de pierdere de tensiune pe linie;
b) consumul de energie electric al lmpilor la o funcionare de 30 de minute.
30 1h
= 0,5h
60
P =U I I =
3300W
= 15 A
220V
1 mm 2 200m
2 200
l
==
Rc = 2 = 2
= 0,78
2
32 m
32 16
S
16mm
a) determinam caderea de tensiune pe linie si respectiv la capatul de retea al acesteia
U c
[V ]
= Rc I = 0,78 15 A = 11,7V
U 1 = U 2 + U c
U c
[%]
[V ]
U
11,7V
100% =
100% = 5%
U1
231,7V
[V ]
3 din 20
Succes natural!
www.stoianconstantin.wordpress.com
44._Toamna 2012
Un circuit electric este alimentat la plecarea din tablou, la tensiunea de 220 V. La
captul opus este racordat un radiator avnd 3135 W. Pierderea de tensiune din circuit
este de 5%. S se calculeze:
a) rezistena electric a circuitului conductoarelor (R1) i separat a radiatorului (R2).
b) Consumul de energie electric al radiatorului ntr-un interval de 10 minute.
U c
[V ]
U 1 = U 2 + U c
U 2 = U 1 U c = 220V 11V = 209V
determinam valoarea curentului din circuit:
P 3135W
=
= 15 A
P = U2 I I =
U2
209V
a) calculam valoarea rezistentei echivalente a conductoarelor circuitului si a radiatorului
U c 11V
U c = Rc I Rc =
=
= 0,73
15 A
I
U
209V
= 13,9
U2 = R I R = 2 =
15 A
I
exprimam timpul in ore
10 1h 1
t = 10 =
= h
60
6
b) Determinam puterea consumata de radiator
1
W = P t = 3135W h = 522,5Wh
6
4 din 20
Succes natural!
www.stoianconstantin.wordpress.com
45._Toamna 2012
ntr-un atelier se nlocuiete un polizor cu un strung. tiind c circuitul care alimenteaz
polizorul are 4 conductoare izolate de aluminiu de 2,5 mm2, montate n tub, s se
verifice dac prin acest circuit se poate alimenta strungul i n caz contrar s se
redimensioneze circuitul.
Se verific cderea de tensiune i densitatea de curent, n regim normal i la pornirea
electromotorului strungului.
Se cunosc: puterea electromotorului strungului: 7 kW, tensiunea de alimentare 380/220
V, cos = 0,8 (se consider aceeai valoare att n regim normal ct i la pornire),
randamentul = 0,9, curentul de pornire IP = 6 Inominal, lungimea circuitului 20 m, =
1/34 mm2/m, pierderea de tensiune la pornirea electromotorului < 10% , densitatea
admisibil de curent pentru Al, n regim permanent N = 6 A/mm2, n regim de pornire p
= 20 A/mm2.
7000W
3 380V 0,8 0,9
= 14,79 A
Ip = 6 In = 6 14,79 A = 88,79 A
Verificam densitatea conductorului in regim de functionare:
A
In 14,79 A
=
= 5,9 A / mm 2 < N = 6
2
s 2,5mm
mm 2
po =
IP
88,79 A
A
A
=
= 35,5
> p = 20
2
2
S
2,5mm
mm
mm 2
d p < d p _ admisibila
Ip
s min
Ip
d p _ admisibila
s min >
88,79 A
A
20
mm 2
www.stoianconstantin.wordpress.com
alegem treapta de sectiune standerdizata imediat superioara => s=6mm2
Calculam reziatenta unui conductor al circuitului su sectiunea de 6 mm2
1 mm 2 20m
l
= 0,1
Rc = =
6mm 2
S 34 m
Calculam caderea de tensiune in regim normal de functionare
[%]
2V
U [V ]
100%
100% = 0,53%
380V
U1
[%]
U c _ pornire
U1
[V ]
100%
12V
100% = 3,15%
380V
6 din 20
Succes natural!
www.stoianconstantin.wordpress.com
46._Toamna 2012
O coloan electric trifazat (380/220 V) din aluminiu cu rezistivitate = 1/34
mm2/m, de lungime l = 20m, realizat cu conductoare neizolate, libere n aer,
alimenteaz un tablou de la care pleac circuite pentru:
- un electromotor trifazat cu puterea PT = 5kW;
- un electromotor monofazat cu puterea PM1 = 4kW;
- dou electromotoare monofazate cu puterea PM2 = 2kW fiecare (pe circuite
separate);
- 30 lmpi de cte 200 W fiecare, mprite egal pe cele trei faze (3 circuite).
Pierderea de tensiune admis n coloan este U=2%.
- Electromotoarele au randamentul = 0,9 , factorul de putere ( n regim normal i
la pornire) cos = 0,8, iar la pornire au Ipornire = 5 Inominal i admit o pierdere de
tensiune up = 10%.
S se determine seciunea coloanei (innd cont de faptul c motoarele monofazate se
conectez fiecare pe cte o faz) i s se fac verificarea pentru:
o nclzirea conductoarelor n regim de funcionare permanent.
Curentul maxim admisibil n regim de durat Iadm. se consider: 75 A
pentru s = 10 mm2, 105 A pentru s = 16 mm2, 135 A pentru s = 25
mm2 .;
o densitatea curentului la pornire, densitatea maxim admis fiind padm
= 20 A/mm2;
o pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.
o pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.
Faza cea mai incarcata este R unde este racordat electromotorul de 4 kW, cel trifazat si
10 lampi.
Calculam curentii prin fiecare din acesti receptori.
P = 3 U linie I m 4 cos _ pentru _ motorul _ trifazat
I m4 =
P
3 U linie cos
5000W
3 380V 0,8 0,9
= 10,56 A
7 din 20
Succes natural!
www.stoianconstantin.wordpress.com
U faza
P
4000W
=
25,25 A
cos 220V 0,8 0,9
U faza
P
2000W
=
12,626 A
cos 220V 0,8 0,9
Plampi
U faza
2000W
9,1A
220V
Vom aplica principiul superpozitei efectelor. Vom calcula pentru faza cea mai incarcata si
respectiv pentru conductorul de nul caderile de tensiune longitudinale de faza pentru cutentii
asociati functionarii consumatorilor racordati la faza R:
lampi, 2kW
motor 4 kW
motor trifazat 5kW
Utilizand relatia caderii de tensiune longitudinale, de faza determinata mai sus vom
avea succesiv:
Caderea de tensiune longitudinala, de faza, determinata pe faza R de motorul m4
www.stoianconstantin.wordpress.com
Caderea de tensiune longitudinala, de faza, determinata de circulatia de curent pe
conductorul de nul este
[%]
c _ faza
U c[V_ ]faza
U c[V_ ]faza
U faza
100% =
U faza
U c[%]
_ faza = Rc
100%
U faza
100%
100%
100%
Rc =
l
si ca din enunt trebuie sa avem U c[%]
_ faza < 2% vom rescrie ecuatia de mai sus ca
s
inegalitate
Rc
100% < 2%
s>
100%
2%
U faza
22oV
34 m
2%
1 20 10,56 0,8 + 25,25 0,8 + 9,1 + 10,624 0,8
s>
100mm 2
220
34 2
0.8 (10,56 + 25,25 + 10,624) + 9,1
s>
100mm 2
22 34
s > 6,18mm 2
s>
9 din 20
Succes natural!
www.stoianconstantin.wordpress.com
Verificam incalzirea conductoarelor in regim permanent
Pentru a avea imaginea vectoriala a curentilor care circula prin faza R utilizam
diagrama fazoriala urmatoare:
dP =
I P 188,15 A
A
A
(d P _ adm _ din enunt )
=
= 18,8
< 20
2
2
s
mm
mm 2
10mm
www.stoianconstantin.wordpress.com
47._Toamna 2012
S se determine prin calcul seciunea s a unei coloane electrice trifazate din aluminiu cu
rezistivitatea = 1/32 mm2/m n lungime l = 30m, la captul creia sunt conectate: un
electromotor de 2,5 CP 3x380V i un electromotor de 2 kW 2x220 monofazat, tind c
acestea absorb la pornire de trei ori curentul lor nominal, randamentul lor este = 0,95,
factorul de putere (n regim normal i la pornire) este cos = 0,9, pierderea de tensiune
n coloan este U =3% i c pierderea maxim de tensiune admis la pornirea
simultan a electromotoarelor este Up =12%.
Seciunea calculat se va verifica la:
nclzirea conductoarelor n regim de funcionare permanent.Curentul
maxim admisibil n regim de durat Iadm. se consider:16 A pentru s =
2,5mm2, 20 A pentru s = 4mm2, 27A pentru s = 6 mm2 ;
densitatea curentului la pornire, densitatea maxim admis fiind pa = 20
A/mm2;
pierderea de tensiune din circuit la pornirea simultan a electromotoarelor.
P3 f
1839W
= 3,27 A
3 U linie cos
3 380V 0,9 0,95
Determinam curentul mototului 1f (monofazat) in regim normal de functionare
P1 f = U faza I 1 f cos
I1 f =
P1 f
U faza cos
2000W
= 10,63 A
220V 0,9 0,95
www.stoianconstantin.wordpress.com
[%]
faza
Rc =
V]
U [faza
U faza
100% =
Rc (2 I 1 f + I 3 f ) cos
U [%]
faza U faza
(2 I 1 f + I 3 f ) cos 100%
U faza
=
100%
3% 220V
= 0,3
(2 10,63 A + 3,27 A) 0,9 100%
= 3,12mm 2
Rc 32 m
0,3
Alegem sectiunea standardizata imediat superioare s=4mm2
12 din 20
Succes natural!
www.stoianconstantin.wordpress.com
Verificam caderea de tensiue la pornirea motoarelor.
Conform enunt U [%]
p _ adm = 12%
I p _ 1 f = 3I1 f = 3 10,63 A = 31,89 A
I p _ 3 f = 3I 3 f = 3 3,27 A = 9,81A
1 mm 2 30m
l
= 0,23
Rc = =
4mm 2
s 32 m
U
[%]
faza
V]
U [faz
_ ponire
U faza
100% =
Rc (2 I 1 f _ p + I 3 f _ p ) cos
U faza
100%
15,5V
0,23(2 31,89 A + 9,81A) 0,9
100% =
100% = 7%
220V
220V
7% < 12%
U [%]
faza =
I 1 f _ p = 3 I 1 f = 3 10,63 A = 31,89 A
I 3 f _ p = 3 I 13 = 3 3,27 A = 9,81A
determinam Rc pentru s=4mm2
1 mm 2 30m
l
Rc = =
= 0,23
s 32 m
4mm 2
cadera de tensiune in regim de pornire este
[%]
faza
V]
U [faz
_ ponire
U faza
100% =
Rc (2 I 1 f _ p + I 3 f _ p ) cos
U faza
100%
dP =
13 din 20
Succes natural!
www.stoianconstantin.wordpress.com
48_Toamna 2012 (ex 21_2007) .
O coloan electric de 380/220 V de aluminiu n lungime de 25 m alimenteaz un tablou
secundar de la care pleac circuite pentru:
un electromotor trifazat de 4 kW
un electromotor monofazat de 2 kW
20 de lmpi de cte 100 W fiecare.
Electromotoarele au pornire direct i absorb la pornire de ase ori curentul nominal In.
Pierderea de tensiune admis n coloan este de 2%, iar la pornirea electromotoarelor
maximum 10%; conductibilitatea = 34, cos = 0,7 i = 0,9, Curentul maxim admisibil
n regim permanent, pentru conductoare de Al cu seciunea de 6 mm2 este 30 A, iar
densitatea admisibil de curent pentru Al, n regim de pornire p=20 A/mm2. inndu-se
seama de ncrcarea echilibrat a fazelor i de un mers simultan la plin sarcin a tuturor
receptoarelor, s se determine seciunea coloanei. Se va face verificarea la densitate de
current n regim de pornire i la cdere de tensiune.
Indicaii
Pentru echilibrarea sarcinilor pe cele trei faze, electromotorul monofazat se conecteaz
la faza R, cate 10 lmpi se conecteaz la faza S, respective la faza T. Cea mai ncrcat
va rezulta, n acest caz, faza R; se va calcula seciunea coloanei lund n considerare
curentul total din faza R,unde este racordat electromotorul monofazat.
Rezolvare:
In fig 1 avem repartizarea sarcinii pe tazele retelei. Rezulta ca faza R este cea mai incarcata avand
4/3 kW + 2 kW motoare electrice
14 din 20
Succes natural!
www.stoianconstantin.wordpress.com
Pn = * Pabs
Pn = * 3 * Un * In * cos
In _ motor _ trifazat =
Pn
* 3 * Un * cos
In _ motor _ monofazat =
Pn
* Un * cos
Inlocuind in formula de mai sus obtinem pentru cele doua motoare curentii in regim nominal si in
regim e pornire . Calculam si densitatile de curent aferente acestor doua regimuri
In1 =
4000W
= 9.6 A
0.9 * 3 * 380V * 0.7
2000W
In2 =
= 14.42 14.4 A
0.9 * 220V * 0.7
Ifaza _ R _ regim _ no min al = In1 + In2 = 24 A30 A
Ipornire = 6 * Ifaza _ R _ regim _ no min al = 6 * 24 = 144 A
Ipornire 144 A
=
= 24 A / mmp 20 A / mmp
pornire =
s
6mmp
Se observa ca in regim de pornire se depaseste densitatea de curent admisa de 20A/mmp. In
regim normal ne incadram in curentul maxim admisibil al coloanei
Este necesara redimensionarea coloanei functie de densitatea de curent admisa in regim de
prormire a motoarelor:
Ipornire
144 A
=
= 7.2mmp
dadmisibil _ pornire 20 A / mmp
alegem
s _ re dim ensionat = 10mmp
s=
15 din 20
Succes natural!
www.stoianconstantin.wordpress.com
Ipoteza a)
l
U = 3 * r * I * cos = r * * I * cos
s
1 * 25
Un = 3 *
* 24 * 0.7 = 3,42V
34 * 6
Un
3,42 * 100
Un[%] =
* 100 =
= 0.9% 2%
Un
380
Upornire = 6 * Un = 3,42 * 6 = 20,54V
Upornire
20,54 * 100
* 100 =
Upornire[%] =
= 5,4% < 10%
Un
380
se observa ca in ambele regimuri nominal si respectiv de pornire simultana caderea de tensiune se
incadreaza in valorile limita din enunt de 2% si respectiv de 10% Rezulta ca singurul motiv al
necesitatii amplificarii coloanei il constituie depasirea densitatii admisibile de curent in regimul
de pornire
Ipoteza b)
Verificam caderea de tensiune pe coloana redimensionata si in ipoteza unui curent monofazat de
144A
In acest ca vom utiliza relatia:
l
Upornire = 2 * r * * I * cos
s
1 * 25
Upornire = 2 *
* 144 * 0.7 = 14.8 15V
34 * 10
Upornire
15 * 100
Upornire[%] =
= 6.8% < 10%
* 100 =
Un
220
Rezulta o cadere de tensiune de cca 7% care se incadreaza si in aceasta ipoteaz in caderea de
tensiune maxim admisa de 10%
Verificam caderea de tensiune pe coloana redimensionata si in ipoteza unui curent monofazat de
24A
l
Upornire = 2 * r * * I * cos
s
1 * 25
Upornire = 2 *
* 24 * 0.7 = 2,46 2,5V
34 * 10
Upornire
2,5 * 100
Upornire[%] =
= 1,1% < 2%
* 100 =
Un
220
Rezulta o cadere de tensiune de cca 1,1% care se incadreaza si in aceasta ipoteaz in caderea
de tensiune maxim admisa de 2%
16 din 20
Succes natural!
www.stoianconstantin.wordpress.com
49._Toamna 2012
O coloan electric de 3x380/220 V cu lungimea l1 = 25 m alimenteaz un tablou la
care sunt racordate:
un circuit cu lungimea l2 = 30 m care alimenteaz un electromotor trifazat
avnd puterea Pm =10 kW, cos=0,9, randamentul =0,9 i Ipornire = 6 Inominal
;
51 becuri electrice de cte 100 W, la captul a trei circuite monofazate cu
lungimi de cte l3 =35m ( cte 17 becuri alimentate din fiecare circuit).
Conductoarele coloanei i circuitelor sunt din aluminiu cu rezistivitatea = 1/32
mm2/m. S se determine seciunile conductoarelor pentru fiecare circuit i pentru
coloan, considerndu-se pierderile de tensiune:
o pe circuitul electromotorului: 3% n regim normal de funcionare i 8%
n regim de pornire a electromotorului;
o pe circuitele care alimenteaz lmpile: 2%;
o pe coloan: 1%.
Seciunile calculate se vor verifica la:
- nclzirea conductoarelor n regim de funcionare permanent.Curentul maxim
admisibil n regim de durat Iadm. se consider, pentru circuitele monofazate:18 A
pentru s = 2,5mm2, 23 A pentru s = 4mm2, 30A pentru s = 6 mm2, iar pentru
circuitele trifazate se consider: 16 A pentru s = 2,5mm2, 20 A pentru s = 4
mm2, 27A pentru s = 6 mm2;
- densitatea curentului la pornire, densitatea maxim admis fiind pa = 20 A/mm2;
- pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.
www.stoianconstantin.wordpress.com
Determinam curentii in regim permanent:
Pm
Im =
10000W
= 18,75 A
3 380V 0,9 0,9
3 U cos
P 17 100W
= 7,72 A
I lampi = =
220V
U
I total = I m + I lampi = 18,75 A + 7,72 A = 26,5 A
[%]
U c _ pornire
U c _ pornire
[V ]
100% =
U1
[%]
3 Rc I p cos
U1
100%
U1
3 I p cos 100%
l
r 1 =
sc
U c _ pornire
[%]
U1
3 I p cos 100%
3 I p cos 100%
s c = r l1
U c _ pornire
[%]
U1
1 mm 2
3 120 A 0.9 100%
25m
= 46,15mm 2
1% 380V
32 m
120 A
A
A
= 2,4
< 20
2
2
50mm
sc
mm
mm 2
Setiunea coloanei sc= 50 mm2 satisface conditia de densitate de curent la pornire
p =
18 din 20
Succes natural!
www.stoianconstantin.wordpress.com
Rc =
l1
1 mm 2 25m
=
= 0,0156
S c 32 m
50mm 2
3 Rc I total cos 100%
3 0,0156 26,5 A 0,9 100%
=
= 0,17% < 1%
Un
380V
U c[%] =
[%]
U c _ m
[V ]
100% =
U1
U c _ m
[%]
3 Rc I n _ m cos
Un
100%
U1
3 I n _ m cos 100%
U c _ m U 1
l
1 =
sc
3 I p cos 100%
[%]
3 I p cos 100%
s c = l1
U c _ m
[%]
U1
1 mm 2
3 118,75 A 0.9 100%
30m
= 2,54mm 2
32 m
(3% 0,17%) 380V
dp =
I mp
sc _ m
112,5 A
A
A
= 28
> 20
conditie neindeplinita
2
2
4mm
mm
mm 2
Alegem treapta urmatoare de sectiune sc_m=6 mm2 si verificam din nou la densitatea de
curent de pornire
19 din 20
Succes natural!
www.stoianconstantin.wordpress.com
dp =
I2p
S2
A
A
112,5
= 18,75
< 20
conditie indeplinita
2
6
mm
mm 2
U c[%]
_m =
3 Rc _ m I n _ m cos 100%
Un
+ U 1 =
3 l c _ m I n _ m cos 100%
sc _ m U n
1 mm 2
3 18,75 A 0,9 100%
U
=
30m
+ 0,17% = 1,2% + 0,17% = 1,37% < 3%
32 m
6mm 2 380V
Sectiunea S = 6mm 2 satisface conditia
[%]
c_m
U c[%]
_m_ p =
3 Rc _ m I m _ p cos 100%
Un
+ U coloana _ p =
3 l c _ m I m _ p cos 100%
sc _ m U n
1 mm 2
3 112,5 A 0,9 100%
U
=
30m
+ 0,17% = 7,21% + 0,76% = 7,97% < 8%
32 m
6mm 2 380V
Sectiunea S = 6mm 2 satisface conditia
[%]
c_m_ p
s c _ lampi = l1
3 I lampi 100%
1 mm 2
3 17,72 A 100%
35m
= 2,1mm 2
32 m
(2% 0,17%) 380V
U c _ m U 1
Alegem desctiunea sc_lampi=2,5mm2
[%]
50. Ce seciune este necesar pentru conductoarele unui circuit electric trifazat
Coloana trifazata
S=6 mmp, l=50m, Imax adm rg durata =42A , material Cu
Ce se cere :
verificarea coloanei
redimensionarea sectiunii astfel incat sa fie repectate cerintele de cadere
max admisibila a tensiunii regim de pornire si functionare in sarcina a
motorului si respectiv respectarea cerintelor de incarcare : Curent maxim,
densitate de curent maxim admisa in cele doua regimuri de functionare
12%
Up [%]
380V = 0.12 * 380V = 45.6V
Un =
U max_ adm _ pornire =
100
100
3%
Uin _ sarc [%]
Un =
380V = 0.03 * 380V = 11.4V
U [%] max_ adm _ motor _ in _ sarcina =
100
100
[V ]
Pn = * Pabs
Pn = * 3 * Un * In * cos
In _ motor _ trifazat =
Pn
* 3 * Un * cos
Pn
20000W
=
= 48.2 A > 42 A
* 3 * Un * cos 0.9 * 3 * 380V * 0.7
In _ motor _ trifazat > Imax _adm _rg_durata
In _ motor _ trifazat =
Observam ca prima cerinta testata nu este indeplinita. Trecem mai departe si verificam si densitatea
de curent in regimul de pornire:
s _ min_ nec =
289.2 A
Ipornire
=
= 8.26mm 2
2
pornire 35 A / mm
Din tabele ar trebui sa verificam si respectarea conditiei ref la incarcarea coloanei in regimul de
durata :
In _ motor _ trifazat > Imax _adm _rg_durata Neavand date in problema pt aceasta verificare
trecem mai departe!
Calculul caderilor de tensiune evident utilizand noua sectiune pentru coloana 10 mmp
l
U = 3 * r * I * cos = 3 * r * * I * cos
s
1 * 50
* 48.2 * 0.7 = 3 * 2.959V = 5,12V < 11.4V
Un = 3 *
57 * 10
Un < U max_ adm _ rg _ sarcina
Upornire = 6 * Un = 5,12V * 6 = 30,7V < 45.5V
Upornire < U max_ adm _ rg _ pornire
Ce se cere :
Pcircuit = PR + PS + PT
Z=
R2 + X 2
R
cos =
Z
ZR =
RR + X R =
2
cos R =
ZS =
32 + 4 2 =
6 2 + 82 =
25 = 5
36 + 64 = 100 = 10,
RS
6
=
= 0.6
Z S 10
RT + X T = 82 + 6 2 =
cos T =
9 + 16 =
RR 3
= = 0.6
ZR 5
RS + X S =
cos S =
ZT =
64 + 36 = 100 = 10
8
RT
=
= 0.8
Z T 10
PR = U linie * I R * cos R =
U 2 linie
220 2
* cos R =
* 0.6 = 5808W
ZR
5
PS = U linie * I S * cos S =
U 2 linie
220 2
* cos S =
* 0.6 = 2904W
ZS
10
PT = U linie * I T * cos T =
U 2 linie
220 2
* cos T =
* 0.8 = 3872W
ZT
10
Qcircuit = QR + QS + QT
Z=
R2 + X 2
R
sin =
Z
ZR =
RR + X R =
2
sin R =
ZS =
ZT =
6 2 + 82 =
25 = 5
36 + 64 = 100 = 10,
XS
8
=
= 0.8
ZS
10
RT + X T = 8 2 + 6 2 =
2
sin T =
9 + 16 =
4
XR
= = 0.8
5
ZR
RS + X S =
sin S =
32 + 4 2 =
64 + 36 = 100 = 10
XT
6
=
= 0.6
ZT
10
QR = U linie * I R * sin R =
220 2
U 2 linie
* sin R =
* 0.8 = 7744VAr
5
ZR
QS = U linie * I S * sin S =
220 2
U 2 linie
* sin S =
* 0.8 = 3872VAr
10
ZS
QT = U linie * I T * sin T =
220 2
U 2 linie
* sin T =
* 0.6 = 2904VAr
10
ZT
S circuit = S R + S S + S T
S R = PR + QR = 5808 2 + 7744 2 = 9680VA
2
52. O linie electric aerian cu tensiunea de 0,4 kV, cu conductoare din cupru
s 2 = 35 mm2
x 01 = 0,31 /km
s 3 = 25 mm2
x 02 = 0,345 /km
x 03 = 0,33 /km
AO
3oo m
2oo m
15o m
S 1 = 40 + j10 kVA
S 2 = 30+ j0 kVA
S 3 = 20 + j15 kVA
Se cere:
a) s se determine pierderea maxim de tensiune;
b) s se interpreteze rezultatul considernd c pierderea de tensiune admisibil
este de 10%.
Se cere:
a) s se determine pierderea maxim de tensiune;
b) s se interpreteze rezultatul considernd c pierderea de tensiune
admisibil este de 10%.
Aplicam relatia :
( RiPi + XiQi)
3
U =
R1 = *
Un
[V]
l1
300m
= 0,017mm 2 / m *
= 0.102
s1
50mm 2
Pentru calculul lui R2 vom avea in vedere tronsonul de retea parcurs de puterea S2 si deci vom
insuma rezistentele tronsoanelor 0_1 si 1_2
R2 = R1 + *
l2
200m
= 0,102 + 0,017mm 2 / m *
= 0,102 + 0,097 = 0,199
s2
35mm 2
Similar pentru calculul lui R3 vom avea in vedere tronsonul de retea parcurs de puterea S3 si deci
vom insuma rezistentele tronsoanelor 0_1 si 1_2 si 2_3
R3 = R2 + *
l3
150m
= 0,199 + 0,017mm 2 / m *
= 0,199 + 0,102 = 0,301
s3
25mm 2
Similar vom proceda pentru calculul reactantelor pe tronsoanele de retea 0_1,0_2 si 0_3:
0_1
0_2
0_3
Ri
0,102
0,199
0,301
Xi
0.093
0,162
0,2115
Pi
40 kW
30 kW
20 kW
Qi
-10 kVAr
0 kVAr
-15 kVAr
Un
0,4kV
(0,199W * 30kW + 0,162 * 0kVAr ) (0,301W * 20kW + 0,2115W * (15kVAR))
+
+
=
0,4kV
0,4kV
3.15 + 5,97 + 2,8475
11,9675
=
V =
V = 29,91875V 30V
0,4
0,4
U [%} =
30V
U [V ]
* 100 =
* 100 = 7.5% < 10%
U
400
Dupa cum se observa din relatia de mai sus circulatia de putere prin linia analizata determina o
cadere de tensiune de 7.5% care se incadreaza in limita maxima admisibila de 10%
cror tensiuni sunt egale i coincid ca faz, sunt racordate mai multe locuri de
consum. Lungimile poriunilor de reea, n km, seciunile conductoarelor, n
mm2, sarcinile, n kW i factorii lor de putere sunt indicate n schema reelei.
80 kW
cos = 0,9
OB
16 mm2
1,5 km
40 kW
80 kW
cos = 0,7 cos = 0,8
16 mm2
1,5 km
40 kW
cos = 0,8
fig 1
Calculam puterile reactive aferente fiecarui punct de control:
P = S cos
Q = S sin
Q sin
=
= tg
P cos
Q = P * tg
cos
tg
[kW]
Q
[kVAr]
100
0,8
0,754
75,4
80
0,9
0,488
39,04
40
0,7
40
40
0,8
0,754
30,16
80
0,8
0,754
60,32
fig 2
Calculam rezistentele si reactantele fiecarui tronson. Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul
alaturat :
Tronson
l
[km]
s
[mmp]
r0
[/km]
R
[]
x0
[/km]
X
[]
Aa
35
0,91
2,73
0,353
1,059
ab
35
0,91
1,82
0,353
0,706
bc
35
0,91
2,73
0,353
1,059
Bc
35
0,91
3,64
0,353
1,412
ad
1,5
16
1,96
2,94
0,377
0,5655
ce
1,5
16
1,96
2,94
0,377
0,5655
fig 3
Conform enuntului U A =U B in aceste conditii vom considera in fiecare nod sarcina pe rand.
Contributia fiecarei surse va fi dependenta de impedanta pana la nodul respectiv. Cum intre puntele
AB avem conductor omogem pentru calculul momentelor vom utiliza distantele dela fiecare nod la
capetele circuitului. In acest caz vom utiliza datele din figura 2
Aplicam rationamentul pentru circulatia puterii active. Vom detalia calculul pentru nodul a Pentru
celelalte noduri vom prezenta datele in tabelul de rezultate urmator :
3km*P Aa =9km*P Ba
P Aa +P Ba =100+40=140kW
Din prima ecuatie deducem P Aa =3*P Ba inlocuind in ecuatia doua obtinem: 4P Ba =140
Rezolvand P Ba =35 si deci P Aa =3*35=105 kW
Nodul
Total
putere in
nod
sursa A
[km]
sursa B
[km]
sursei A
[kW]
sursei B
[kW]
140
105,00
35,00
80
46,70
33,30
120
40,00
80,00
191,70
148,30
Total
Rezulta din analiza efectuata ca nodul B este alimentat din ambele surse.
sursa A
[km]
sursa B
[km]
sursei A
[kVAr]
sursei B
[kVAr]
115,4
86,55
28,85
60,32
32,90
27,42
69,2
23,07
46,13
142,52
102,40
Total
Si in acest caz obtinem aceeasi concluzie : nodul b este alimentat din ambele surse
Calculam aportul celor doua surse la puterea bodului b :
P Ab = 191,7-140=51,7 kW
P Bb = 148,3-120=28.3 kW
Sectionam imaginar bodul b si obtinem doua tronsoane alimentate radial din statiile A si B. Aceste
tronsoane vor avea in nodurile b aceeasi tensiune respectiv acceasi cadere de tensiune de la sursa la
fiecare nod b
fig 4
Pentru calculul caderilor de tensiune vom utiliz relatia :
U Ab
Un
6
2,73 * 40 + 1,059 * 40 (2,73 + 1,82) * 51,7 + (1,059 + 0,706) * 27,12
+
+
=
6
6
351,7896 151,56 283,6188 786,9684
=
+
+
=
131,16V
6
6
6
6
U Bb
Un
6
3,64 * 40 + 1,412 * 30,16 (3,64 + 2,73) * 28,3 + (1,412 + 1,059) * 33,2
+
+
=
6
6
346,32448 188,18592 262,3082 796,8186
=
+
+
=
132.8V
6
6
6
6
Se remarca obtinerea unor valor sensibil egale pentru caderile de tensiune.
Pentru regimul de avarie consideram indisponibil tronsonul ab In acest caz tronsonul Bb in
lungime de 7 km va fi parcurs suplimentar fata de cazul precedent de puterea S=51.7+j27.12 kVA
ceea ce va conduce in nodul b la o cadere de tensiune mai mare decat daca indisponibilizam tronsonul
bc deoarece in acest caz tronsonul Ab de doar 5 km ar fi fost parcurs suplimentar de o putere mai
mica S=28,3+j33,2 kVA
Vom utiliza datele din figura 5
fig 5
Pentru calcul vom utiliza caderea de tensiune determinata pentru nodul b inainte de retragerea din
exploatare a tronsonului ab la care vom adauga caderea de tensiune provocata pe 7 km de puterea
S=51.7+j27.12 kVA
Vom avea relatia :
U Bb = 132,8 +
396,86
(3,64 + 2,73) * 51,7 + (1,412 + 1,059) * 27,12
= 132,8 +
= 198.86V
6
6
80 m
16 mm2
50 m
25 mm2
50 mm2
b
d
e
100 m
75 m
100 m
50 m
30A
20A
16 mm2
80 m
25A
15A
10A
fig 1
Calculam caderea de tensiune in nodul e.
U [V ] = 3 * Ri * Ii
U Ae = U Aa + U ab + U bd + U de = U Ab + U bd + U de
U Aa = 3 * RAa * ( I a + I b + I c + I fg + I d + I e )
U ab = 3 * Rab * ( I b + I c + I fg + I d + I e )
U Ab = U Aa + U ab
U bd = 3 * Rbd * ( I d + I e )
U de = 3 * Rde * I e
U be = U bd + U de
R Aa = *
l Aa
75m
= 0,017mmp / m
= 0.0255
s Aa
50mmp
Rab = *
l ab
100m
= 0,017mmp / m
= 0.034
s aa
50mmp
Rbd = *
l bd
100m
= 0,017mmp / m
= 0,068
sbd
25mmp
Rde = *
l de
50m
= 0,034
= 0,017mmp / m
s de
25mmp
U Aa = 3 * R Aa * ( I a + I b + I c + I fg + I d + I e ) = 3 * 0.0255 * (20 A + 30 A +
+ 25 A + 80m * 0,15 A / m + 15 A + 10 A) = 3 * 0.0255 * 112 A 4,95V
U ab = 3 * Rab * ( I b + I c + I fg + I d + I e ) = 3 * 0.034 * 92 A 5,42V
[%]
U Ae
U
[V ]
13,9V
* 100 = 3,47%
400V
U Ac = U Ab + U bc = U Ab + 3 * Rbc * I c
Rbc = *
lbc
80m
= 0,017mmp / m
= 0,085
16mmp
sbc
[%]
U Ac
=
U
[V ]
14,05V
* 100 = 3,51%
400V
U Ag = U Ab + U bf + U fg
U fg = 3 * r * i * (1 + 2 + ... + 80) = 3 * r * i *
(1 + 80) * 80
= 3 * r * i * 3240
2
1m
l
= 0,017mmp / m
= 0,001
16mmp
s
i = 0.15 A
r=r
l bf
sbf
* 12 A =
50m
* 12 A = 1.1V
16mmp
+ U fg = 10,37 + 1,1 + 0,84 = 12,31V
= 3 * 0,017.mmp / m *
U Ag = U Ab + U bf
U Ae
[%]
U Ac
U
[V ]
12,3V
* 100 = 3,075% 3,1%
400V
a
/km,
0,779b
b0 =
7,57368
10-6 S/km
a
lg
b
2550
42002
32502
Se cere:
1. S se precizeze semnificaiile simbolurilor a i b din formulele de calcul ale
inductanei specifice
x 0 = 0,145 lg
a
/km,
0,779b
7,57368
10=6 S/km
a
lg
b
fig 1
Comparand formula de calcul a inductantei specifice pentru LEA trifazata
simplu circuit:
x0 = 0,145 * lg
Dmed
0,779 * r
fig 2
Figura 2 ne asigura suportul necesar calcularii distantelor dintre conductoare care vor fi utilizate
pentru calculul distentei medii:
lg
= 40 * 0,145 * lg
Dmed
a
= L * 0,145 * lg
=
0,779b
0,779 * r
5831
= 5,8 * lg 758,54 = 5,8 * 2,88 = 16,7
0,779 * 9,6
X=16.7
Calculam rezistenta liniei
R=
L 1 40000 40000
=
=
= 6,36
*
s 34 185
6290
R=6,36
Calculam susceptanta liniei
7,57368
7,57368
7,57368
* 10 6 S / km = 40 *
* 10 6 S = 40 *
* 10 6 =
D
a
5831
lg
lg
lg med
b
9,6
r
302,947
302,947
=
* *10 6 =
* 10 6 = 108,84 * 10 6 S
lg 607,396
2,7835
B = L * b0 = 40km
B=108.84 10-6 S
Cu parametrii calculati putem prezenta schemele electrice solicitate:
56.
U2
(120,75 *103 ) 2 V 2
3
RT = PCu * 2 = 105 *10 *
= 1,47
S n
(31,5 *106 ) 2 V 2 A2
Calculam reactanta echivalenta :
X T ZT =
u sc U 2 0,09 * (120,75 * 10 3 V ) 2
*
=
= 41,66
100 S n
31,5 * 10 6 VA
PFE
40 * 10 3 W
GT =
=
= 2,74 * 10 6 S
2
3
2
U
(120,75 * 10 V )
Calculam susceptanta echivalenta:
i0
S n 0,012 * 31,5 * 10 6 VA
BT YT =
* 2 =
= 25,92 * 10 6 S
3
2
100 U
(120.75 * 10 V )
RT = PCu *
U2
U2
(0,4 * 10 3 ) 2 V 2
18 * 16
3
P
*
=
18
*
10
*
=
* 10 3 =
sc
2
3 2
2 2
2
256
S n
S n
(1600 * 10 ) V A
= 1,125 * 10 3
Calculam reactanta echivalenta pentru un transformator:
6 * 1600
= 6 * 10 3
3
1600 * 10
GT =
PFE P0
2,6 * 10 3 W
2,6
260
=
=
=
=
= 16,25 * 10 3 S
2
2
3
2
3
3
U
(0,4 * 10 V )
0,16 * 10
16 * 10
U
BT =
i0
S
0,017 * 1600 * 10 3 VA 17 * 1600
* n2 =
=
= 170 * 10 3 S
100 U
(400V ) 2
16 * 10 4
k (3)
3x240 mm2 Cu 5 km
ro = 0,07632 /km,
10,5 kV
xo = 0, 08 /km
10 kV
S = 200MVA
usc = 11%
110
S = 500 MVA
x = 0,3
C2
S = 200 MVA
usc = 11%
C1
A1
A2
S =400MVA
usc = 10%
S = 350 MVA
xd = 12%
S = 400 MVA
usc = 10%
S = 350 MVA
xd = 12%
A1
L= 80 km
x0 = 0,42 / km
ST = 800 MVA
usc = 12%
CB
S = 800 MVA
xd = 20%
CA
ST = 800 MVA
usc = 12%
L= 80 km
S = 1000 MVA
B2
x = 0,4
S = 800 MVA
xd = 20%
x0 = 0,42 / km
A2
Soluie:
Aleg pentru calculul reactanelor raportate puterea de baz S b - suma puterilor ce au aport la defect:
S b = 1000 + 1000 + 800 + 800 = 3600 (MVA) ;
U b = 220 kV - tensiunea reelei .
pentru transformatoare :
Sb
SGnom
xT* = xTnom
xd" % Sb
100 SGnom
Sb
STnom
xL* = x0 l
usc % Sb
100 STnom
Sb
U L2
xR* = xRnom
Ib
I Rnom
U Rnomn
Ub
3600
3600
= 1,44 ; 3,4: xL* = 0,42 80
= 2,5
1000
2202
20 3600
12 3600
= 0,9
100 800
100 800
1/1,44
2/1,44
3/2,5
5/0,54
4/2,5
6/0,54
X 1 = X 1234( X 5 + X 7 )( X 6 + X 8 )
7/0,9
8/0,9
figura 1
X 1234 = X 1X 2 + X 3X 4
X 12 = X 1X 2 =
X 1234 =
X1 X 2
X1 + X 2
1,44 1,44
2,5 2,5
+
= 1,97
1,44 + 1,44 2,5 + 2,5
X 5678 = ( X 5 + X 7 )( X 6 + X 8 ) X 5678 =
1,44 1,44
= 0,72
1,44 + 1,44
X 1 = X 1234X 5678 X 1 =
X 1* = X 1
S1sc =
S nom
X 1*
S nom
Sb
1,97 0,72
= 0,527 ; X 1 = 0,527 - reactana schemei echiv.
1,97 + 0,72
X 1* = 0,527
S1sc =
3600
= 0,527 - reactana redus (valoare raportat)
3600
3600
= 6831 ; S 1sc = 6831 MVA .
0,527
2/1,44
3/2,5
5/0,54
4/2,5
6/0,54
7/0,9
8/0,9
figura 2
X 57 = X 5 + X 7
X 68 = X 6 + X 8
1
1
1
1
1
=
+
+
+
X 2 X 13 X 24 X 57 X 68
1
1
1
1
1
1
1
3,94 1,44
1
;
; X 2 =0,527
=
+
+
+
= 2
+
; X 2 =
X 2 3,94 3,94 1,44 1,44 X 2
2(3,94 + 1,44 )
3,94 1,44
X 2* = X 2
S 2 sc =
S nom
Sb
S nom
X 2*
X 2* = 0,527
S 2 sc =
3600
= 0,527 - reactana redus (valoare raportat)
3600
3600
= 6831 ; S 2sc = 6831 MVA .
0,527
3/2,5
5/0,54
4/2,5
6/0,54
2/1,44
7/0,9
8/0,9
figura 3
X 3 = X 123468X 57
(2)
X 12468 = X 1X 2X 468
(4)
X 468 = X 4 + X 6 + X 8 (5)
X 468 = 2,5 + 0,54 + 0,9 = 3,94
Ecuaia (4) mai poate fi scris sub forma:
1
X 12468
1
X 12468
1
1
1
+
+
X 1 X 2 X 468
1
1
1
2
1
1
1
3,94 + 0,72
+
+
=
+
=
+
=
1,44 1,44 3,94 1,44 3,94 0,72 3,94 0,72 3,94
X 12468 =
0,72 3,94
3,94 + 0,72
X 12468 =
2,8368 1,4184
=
= 0,609
4,66
2,33
X 123468 =
1,4184
7,2434
+ 2,5 =
= 3,109 ;
2,33
2,33
1
2,33
1
2,33 1,44 + 7,2434
10,5984
1
1
1
;
=
+
=
=
=
+
7,2434 1,44
10,430496
X 3 X 123468 X 57 X 3 7,2434 1,44
X 3 =
MVA
3600
10,430496
= 0,984 ; X 3 =0,984 ; X 3* = 0,98 S3 sc =
3673 ; S 3sc = 3673
10,5984
0,98
2x2,5% / 6,6 kV este alimentat din sursa A prin dou linii de 110 kV.
Tensiunea pe barele sursei, sarcina consumatorului din staia B i parametrii
transformatoarelor (identice i raportate la primar) sunt indicate n figur
1.S se determine puterea compensatoarelor sincrone necesare a se monta
pe barele de joas tensiune ale staiei B pentru a se menine U = 106 kV
raportat la primar, atunci cnd una din liniile de 110 kV iese din funciune,
tiind c tensiunea minim pe barele consumatorilor, n regim de avarie
(raportat la nalt tensiune) este U! b = 96,2 kV, n variantele:
a) se neglijeaz aportul capacitiv al liniei i consumul de reactiv al
transformatoarelor;
b) suplimentar fa de a), se neglijeaz i componenta transversal a
cderii de tensiune;
2. S se compare rezultatele obinute n cele dou cazuri
B
X T = 66 b
l = 50 km
r0 = 0,21 /km x0 = 0,4 /km
Sb
45 + j 36 MVA
U A =117 kV
R T =3,9
10 MVA este alimentat din centrala A prin dou linii electrice aeriene
paralele de 35 kV. Pe partea de nalt tensiune a transformatoarelor staiei B
este fixat priza de 34,13 kV. Tensiunea nominal a nfurrilor secundare
ale transformatoarelor este de 6,6 kV. Sarcina total pe barele de 6 kV ale staiei
B este de 15,5 MVA, din care S b1 =14 MVA consum local iar S c =1,5 MVA se
transport, printr-o linie aerian de 6 kV n punctul C al reelei. Caracteristicile
liniilor, transformatoarelor i sarcinile sunt indicate pe schem.
S se determine tensiunea n punctul C al reelei, dac la centrala A se
menine tensiunea de 36,6 kV. Se neglijeaz pierderile de putere n linii i
transformatoare i componenta transversal a cderii de tensiune.
Se consider c cele dou linii dintre centrala A i staia B, respectiv
transformatoarele din staia B, funcioneaz n paralel.
r0 = 0,33 /km
l = 14 km
r0 = 0,33 /km
x0 = 0,412 /km
x0 = 0,342 /km
2 km
10 MVA
1,5 MVA
cos=0,7
Psc= 92 kW
Usc = 7,5%
14 MVA
cos=0,7
64. Se consider schema din figur, n care o staie cobortoare de 2x20 MVA
este alimentat de o linie 110 kV lung de 30 km, cu conductoare de oelaluminiu 3x185 mm2 cu = 0,029 mm2/m i cu fazele aezate n linie,
distana ntre fazele vecine fiind de 3175 mm. Conductana liniei se neglijeaz.
Parametrii (identici) ai transformatoarelor:
S n = 20 MVA; u sc % = 9% ; P cu = 120 kW; P fe = 30 kW; i o % = 2% ;
raportul de transformare
UA =115 kV
Uc =35 kV
Dmed
[ / km] si
0,779 * r
7,5368
* 10 6 [ S / km]
Dmed
lg
r
2a) In figura
a LEA cu
figura 2
l
* mm 2 30 * 10 3 m 29 * 30
RL = * = 0,029
*
=
= 4,7
s
m
185
185mm 2
RL = 4,7
Deteminarea reactantei liniei
fig 3
In prealabil determinam distanta medie dintre conductoare ajutandu-ne de figura 3
X L = xo * l = 30 * 0,145 * lg
= 4,35 * lg
19.2
= 9,6mm
2
Dmed
4000
= 30 * 0,145 * lg
=
0,779 * r
0,779 * 9,6
4000
= 4,35 * lg 534,87 = 4,35 * 2,73 = 11,8755 11,9
7,4784
X L = 11,9
BL = l * bl = 30 *
7,57368
7,57368
227.2104
* 10 6 = 30 *
* 10 6 =
* 10 6 =
4000
Dmed
lg 416,667
lg
lg
9,6
r
227,2104
* 10 6 = 87.05 * 10 6 S 87 * 10 6 S
2,61
BL = 87 * 10 6 S
fig 4
RT = PCu *
= 120 * 10 3
U2
(115 * 10 3 ) 2 V 2
3
=
=
120
*
10
W
*
(20 * 10 6 ) 2 V 2 A 2
S 2n
= 3,96
Calculam rezistenta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :
1
1
RT // = * RT = * 3,96 = 1,98
2
2
XT =
X T // =
1
1
* xo = * 59,5 = 29,75
2
2
GT =
PFE
30 * 10 3 W
30
=
=
= 2,268 * 10 6 S
2
3
2
U
(115 * 10 V )
13225 * 10 3
BT =
i0
S
2
20 * 10 6 VA
40
* n2 =
*
=
= 30,245 * 10 6 S
3
2
100 U
100 (115 * 10 V )
100 * 115 2
BT // = 2 * BT = 2 * 30,245 * 10 6 = 60,49 * 10 6 S
fig 5
Recapituland avem urmatoarea schema echivalenta a retelei analizate:
fig 6
In figura 7 avem bilantul puterilor inRED analizata
PT // =
PC2 + QC2
* RT // + 2 * PFe
U2
paralel prin utilizarea rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor
in fier. Vom efectua calculele:
PC2 + QC2
25 2 + 20 2
1025 * 1,98
*
2
*
* 1,98 + 2 * 0,03 =
R
+
P
=
+ 0,06 =
T //
Fe
2
2
13225
115
U
2029,5
=
+ 0,06 = 0,153 + 0,06 = 0,213MW
13225
PT // =
Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de pierderile in fier si cele in cupru :
PT // = 2 * PCu
SC
* ( 2 ) 2 + 2 * PFe =
S nT
( 252 + 20 2 )
1
1025
4
= 2 * 0,120 *
+ 2 * 0,03 = * 0,120 *
+ 0,06 =
2
20
2
400
= 0,06 * 2,5625 + 0,06 = 0,15375 + 0,06 = 0,213MW
QT // =
PC2 + QC2
* X T // + 2 * Q
U2
Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in paralel prin utilizarea rexiztentei
echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor in fier. Vom efectua calculele:
PC2 + QC2
PC2 + QC2
io[%]
QT // =
* X T // + 2 * Q =
* X T // + 2 *
* Sn =
100
U2
U2
25 2 + 20 2
2
1025
30493,75
=
+ 0,8 =
* 29,75 + 2 *
* 20 =
* 29,75 + 0,8 =
2
100
13225
13225
115
= 2,306 + 0,8 = 3,106 MVAr
Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de tensiunea de scurtcircuit si curentul de mers
in gol :
QT // =
P +Q
* X T //
U2
2
C
2
C
SC 2
)
i [%]
u
2
+ 2 * Q = 2 *
*
+ 2 * o * Sn =
100
Sn
100
[%]
sc
25 2 + 20 2
1 9
2
1 9 1025
9225
4
= *
*
+ 2*
* 20 = *
*
+ 0,8 =
+ 0,8 =
2 100
20
100
2 100 20
4000
= 2,306 + 0,8 = 3,106 MVAr
Remarcam coeficientii si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca avem
doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere reactiva in bobinaj, la
mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea absorbita de
consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere reactiva,la mersul in gol de
asemenea le-am dublat.
Avem elementele necesare pentru a stabili puterea la iesirea din LEA:
PB = PC + PT // = 25 + 0,213 = 25,213MW
QB = QC + QT // = 20 + 3,106 = 23,106 MVAr
Determinam puterea care circula prin impedanta liniei:
BLAB
In aceasta
2
relatie regasim putea la bornele transformatoarelor la care se adauga puterea reactiva produsa de linie
la capatul 2. Facand inlocuirile obtinem :
BLAB
=
2
= 25,213 j 23,106 + j13225 * 43,5 * 10 6 =
PL2 + QL2
PL2 + QL2
*
R
j
*XL =
L
U2
U2
25,213 2 + 22,5312
25,213 2 + 22,5312
*
4
,
7
=
j
* 11.9 =
115 2
115 2
635,7 + 507,6
1143,3
=
* 11.9 =
* 4,7 j
13225
13225
= 0,0864 * 4,7 j 0,0864 * 11,9 = 0,406 j1,028MVA
S L = 0,406 j1,028MVA
S L = PL jQL =
S A = S L + S L + jQLAB _ in _ pct _ A in acesta relatie remarcam ca s-a tinut cont de aportul capacitiv al
liniei in punctul 1 Inlocuind datele cunoscute vom obtine:
B LAB
= 25,213 j 22,531 + 0,406 j1,028 +
2
= 25,619 j 23,559 + j13225 * 43,5 *10 6 =
S A = S L + S L + jQ LAB _ in _ pct _ A = S L + S L + jU 2 *
+ j115 2 * 43,5 *10 6
fig 6
fig 7
Calculam caderea de tensiune pe linie:
U AB =
PL * RL + QL * X L
Vom utiliza puterea care circula prin impedanta liniei S L determinata
UA
U AB =
=
386,62
= 3,36kV
115
U BC =
= 5,77 kV
Calculam tensiune in punctul C raportata la primar :
ca la sarcina
U C' 105,87
k=
=
= 3,02
35
35
Avand in vedere ca transformatoarele pot fi regalte in gama 2*2,5% determinam toate rapoartelede
transformare care s-ar putea realiza si alegem trapta cu cel mai aproape raport de transformare de cel
determinat mai sus:
%
U primar
kV
U secundar
kV
K=U1/U2
100,5
120,75
35
3,450
102,5
117,875
35
3,368
100
115
35
3,286
97,5
112,24
35
3,207
95
109,25
35
3,121
Treapta
Observam ca pe trepta 5 transformatorul ofera cel mai apropiat raport de transformare de 3,02 cat
avem noi nevoie.
65. Pe schema din figur sunt prezentate caracteristicile unei reele precum i
a
/km,
0,779b
7,57368
10=6 S/km
a
lg
b
30 km
OL-AL 3x120 mm
CE
10 MVA
25 km
30 km
A
UC=115 kV
10 MVA
10 MVA
a
Sa = 15 + j10 MVA
S T = 10 MVA;
raport de transformare k =115/6,3 kV;
P cu = 80 kW;
P fe = 20 kW;
u sc % = 10% ;
10 MVA
Sb = 12 + j8 MVA
i o % = 2% ;
Perditanele liniilor se neglijeaz.
Liniile dintre centrala CE i staia A precum i transformatoarele din staiile A
i B funcioneaz n paralel.
Puterea maxim absorbit de consumator este S=25-j20 MVA (necorelare
cu datele din figura !!!! lucram cu datele din fig 1)
Fig 1
Rezolvare:
1a,b) Relatiile complete de calcul ale inducatantei specifice si ale susceptantei specifice sunt :
pentru inductanta specifica : xo = 0,145 lg
Dmed
[ / km] si
0,779 * r
7,5368
* 10 6 [ S / km]
Dmed
lg
r
l
* mm 2 30 * 10 3 m 32,4 * 30
RLAC = * = 0,0324
*
=
= 8,1
s
m
120
120mm 2
RLCAC = 8,1
RLAC// = 4,05
l
* mm 2 25 * 10 3 m 32,4 * 25
RLAB = * = 0,0324
*
=
= 6,75
s
m
120
120mm 2
RLAB = 6,75
Determinarea distantei medii si a razei conductorului
fig 3
In prealabil determinam distanta medie dintre conductoare ajutandu-ne de figura 3
si raza conductorului r =
15,8
= 7,9mm
2
Distanta medie si raza conductoarelor calculate mai sus sunt valabile, conform enuntului
problemei, pentru toate circuitele LEA din schema analizata
X LAC = xo * l = 30 * 0,145 * lg
= 4,35 * lg
Dmed
4000
= 30 * 0,145 * lg
=
0,779 * 7,9
0,779 * r
4000
= 4,35 * lg 633,7 = 4,35 * 2,8 = 12,18
6,3121
X LAC = 12,18
XLAC// = 6,09
X LAB = xo * l AB = 25 * 0,145 * lg
= 3,625 * lg
Dmed
4000
= 30 * 0,145 * lg
=
0,779 * r
0,779 * 7,9
4000
= 3,625 * lg 633,7 = 3,625 * 2,8 = 10,15
6,3121
XLAB = 10.15
BLAC = l AC * bl = 30 *
7,57368
7,57368
227.2104
* 10 6 = 30 *
* 10 6 =
* 10 6 =
4000
Dmed
lg 506,329
lg
lg
7,9
r
227,2104
* 10 6 = 84,152 * 10 6 S 84 * 10 6 S
2,7
BLAC = 84 * 10 6 S
Avand doua circuite care functioneaza in paralel vom avea:
B LAC// = 2*B LAC = 2* 84*10-6 = 168*10-6 S
BLAC// = 168*10-6 S
Determinarea susceptantei circuitului LEA dintre statiile A si B
B LAB = l AB * bl = 25 *
7,57368
7,57368
189,342
* 10 6 = 25 *
* 10 6 =
* 10 6 =
Dmed
4000
lg 506,329
lg
lg
r
7,9
189,342
* 10 6 = 70,126 * 10 6 S 70 * 10 6 S
2,7
BLAB = 70*10-6 S
fig 2
fig 3
Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente in a transformatoarelor 10 MVA
115/6,3 kVdin statiile A si B care functioneaza cate doua in paralel
Calculam rezistenta echivalenta pentru un transformator :
RT = PCu *
= 80 * 10 3
(115 * 10 3 ) 2 V 2
U2
3
80
*
10
*
=
=
W
(10 * 10 6 ) 2 V 2 A 2
S 2n
= 10,4
Calculam rezistenta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :
RT // =
1
1
* RT = * 10,4 = 5,2
2
2
XT =
X T // =
1
1
* xo = * 132,25 = 66,125
2
2
GT =
PFE
20 * 10 3 W
20
=
=
= 1,5 * 10 6 S
2
3
2
3
U
(115 * 10 V )
13225 * 10
GT // = 2 * GT = 2 * 1,5 * 10 6 = 3 * 10 6 S
Calculam susceptanta echivalenta pentru un transformator :
i0
Sn
2
10 * 10 6 VA
20
BT =
* 2 =
*
=
= 15 * 10 6 S
3
2
2
100 U
100 (115 * 10 V )
100 * 115
Calculam susceptanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :
BT // = 2 * BT = 2 * 15 * 10 6 = 30 * 10 6 S
fig 4
PT // =
Pb2 + Qb2
* RT // + 2 * PFe
U2
paralel prin utilizarea rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor
in fier. Vom efectua calculele:
Pb2 + Qb2
12 2 + 8 2
208 * 5,2
*
2
*
* 5,2 + 2 * 0,02 =
R
+
P
=
+ 0,04 =
T //
Fe
2
2
13225
115
U
1081,6
=
+ 0,04 = 0,082 + 0,04 = 0,122 MW
13225
PT // =
Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de pierderile in fier si cele in cupru :
PT // = 2 * PCu
Sb
* ( 2 ) 2 + 2 * PFe =
S nT
(12 2 + 8 2 )
1
208
4
= 2 * 0,080 *
+ 2 * 0,02 = * 0,08 *
+ 0,04 =
2
2
100
10
= 0,04 * 2,08 + 0,04 = 0,0832 + 0,04 = 0,1232 MW
S-au obtinut rezultate sensibil egale pe cele doua cai
Remarcam coeficientii si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca avem
doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere activa in bobinaj, la
mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea absorbita de
consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere activa de mers in gol de
asemenea le-am dublat.
Determinam pierderea de putere reactiva in transformatoarele din statia B
QT //
Pb2 + Qb2
=
* X T // + 2 * Q
U2
Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in paralel prin utilizarea rexiztentei
echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor in fier. Vom efectua calculele:
Pb2 + Qb2
Pb2 + Qb2
i o[%]
QT // =
* X T // + 2 * Q =
* X T // + 2 *
* Sn =
100
U2
U2
12 2 + 8 2
2
208
13754
=
+ 0,4 =
* 66,125 + 2 *
* 10 =
* 66,125 + 0,4 =
2
100
13225
13225
115
= 1,04 + 0,4 = 1,44 MVAr
Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de tensiunea de scurtcircuit si curentul de mers
in gol :
QT // =
P +Q
2
b
U2
2
b
* X T //
Sb 2
)
u
i [%]
2
*
+ 2 * Q = 2 *
+ 2 * o * Sn =
100
100
Sn
[%]
sc
12 2 + 8 2
1 10
2
1 10 208
104
4
*
*10 = *
*
= *
+ 2*
+ 0,4 =
+ 0,4 =
2 100
10
100
2 100 10
100
= 1,04 + 0,4 = 1,44 MVAr
Remarcam coeficientii si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca avem
doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere reactiva in bobinaj, la
mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea absorbita de
consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere reactiva,la mersul in gol de
asemenea le-am dublat.
Avem elementele necesare pentru a stabili puterea la iesirea din LEA in statia B:
B LAB
2
aceasta relatie regasim puterea la bornele transformatoarelor la care se adauga puterea reactiva
produsa de linia AB la capatul B. Facand inlocuirile obtinem :
B LAB
=
2
=
In
Utilizam puterea S LAB determinata mai sus pentru calculul pierderilor de putere in impedanta liniei
Z LAB :
2
2
2
2
PLAB
PLAB
+ QLAB
+ QLAB
B
* RLAB j
* X LAB + jU 2 LAB =
S LAB = PLAB + jQLAB _ in _ pct _ A =
2
2
2
U
U
2
2
2
2
12,122 + 8,977
12,122 + 8,977
* 6,75 j
=
* 10,15 + j115 2 * 35 * 10 6 =
2
2
115
115
146,9 + 80,6
227,5
=
* 6,75 j
* 10.15 + j 463925 * 10 6 =
13225
13225
= 0,0172 * 6,75 j 0,0172 * 10.15 + j 0,463 * 10 6 = 0,116 j 0,180 + jo,463 = 0,116 + j 0,283MVA
S LAB = 0,116 + j 0,283MVA
S ABb = S LAB + S LAB + jQLAB _ in _ pct _ A1 in acesta relatie remarcam ca s-a tinut cont de aportul
capacitiv al liniei AB in punctul A Inlocuind datele cunoscute vom obtine:
BLAB _ in _ pct _ A1
=
2
= 12,238 j8,694 + j13225 * 35 * 10 6 =
Putem determina acum pierderile totale in LEA AB si in cele doua transformatoare in paralel
din statia B:
PT // A
Pa2 + Qa2
=
* RT // + 2 * PFe
U2
paralel prin utilizarea rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor
in fier. Vom efectua calculele:
PT // A =
=
Pa2 + Qa2
15 2 + 10 2
325 * 5,2
*
2
*
* 5,2 + 2 * 0,02 =
R
+
P
=
+ 0,04 =
T //
Fe
2
2
13225
115
U
1690
+ 0,04 = 0,128 + 0,04 = 0,168MW
13225
Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de pierderile in fier si cele in cupru :
PT // A = 2 * PCu
Sa
* ( 2 ) 2 + 2 * PFe =
S nT
(152 + 10 2 )
1
325
4
= 2 * 0,080 *
+ 2 * 0,02 = * 0,08 *
+ 0,04 =
2
10
2
100
= 0,04 * 3,25 + 0,04 = 0,13 + 0,04 = 0,17 MW
QT // A
Pa2 + Qa2
=
* X T // + 2 * Q
U2
Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in paralel prin utilizarea rexiztentei
echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor in fier. Vom efectua calculele:
Pa2 + Qa2
Pa2 + Qa2
io[%]
QT // A =
* X T // + 2 * Q =
* X T // + 2 *
* Sn =
100
U2
U2
15 2 + 10 2
2
325
21490,6
=
* 66,125 + 2 *
* 10 =
* 66,125 + 0,4 =
+ 0,4 =
2
100
13225
13225
115
= 1,625 + 0,4 = 2,025MVAr
Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de tensiunea de scurtcircuit si curentul de mers
in gol :
QT // A =
P +Q
* X T //
U2
2
a
2
a
Sa 2
)
i [%]
u
2
+ 2 * Q = 2 *
*
+ 2 * o * Sn =
100
Sn
100
[%]
sc
15 2 + 10 2
1 10
2
1 10 325
162,5
4
= *
*
+ 2*
* 10 = *
*
+ 0,4 =
+ 0,4 =
2 100
10
100
2 100 10
100
= 1,625 + 0,4 = 2,025MVAr
Remarcam coeficientii si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca avem
doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere reactiva in bobinaj, la
mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea absorbita de
consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere reactiva,la mersul in gol de
asemenea le-am dublat.
Avem elementele necesare pentru a stabili puterea la iesirea din LEA AC in statia A tinad
cont atat de puterea care se consuma in stata A cat si de cea care se vehiculeaza spre atatia B:
SA
consumata in statia A
Puterea totala absorbita de statia A pe bara A pt consumul din statia A si pentru curcuitul spre statia B
este :
SA
total
BLAC
2
In aceasta relatie regasim puterea totala pe bara A la care se adauga puterea reactiva produsa de linia
AC la capatul A. Facand inlocuirile obtinem :
S C = S LAC + S LAC + jQLAC _ in _ pct _ C1 in acesta relatie remarcam ca s-a tinut cont de aportul
capacitiv al liniei AC in punctul C Inlocuind datele cunoscute vom obtine:
BLAC _ in _ pct _ C1
=
2
= 27,632 j18,806 + j1,11 =
Putem determina acum pierderile totale in reteaua de distributie datorate consumurilor din
punctale a si b:
DS RED _ analizata = S C S a S b = 27,632 j17,696 (15 j10) (12 j8) = 0,632 + j 0,304 MVA
fig 5
cobortor de servicii proprii ale blocului de 388 MVA 24 kV, astfel nct
puterea de scurtcircuit trifazat, la timpul t = 0, s nu depeasc 350 MVA pe
barele de 6 kV ale staiei bloc de servicii proprii.
Datele sunt precizate pe figur
400 kV
24 kV
400 MVA
Usc= 11%
l = 20 km
x = 0,45 /km
X"d = 0,18
SG=388 MVA
40 MVA
6 kV
S=