Sunteți pe pagina 1din 167

Exemple de aplicaii numerice

1. Ct energie electric consum o lamp cu incandescen alimentat la o

tensiune de 230 V prin care trece un curent de 0,3 A dac ea funcioneaz


timp de 15 minute.

15 1h
= 0,25h
60
W = U I t = 230V 0,3 A 0,25h = 17,25 Wh
t = 15 =

2. Un electromotor monofazat conectat la o reea de curent alternativ cu U =

220 V consum un curent I = 5 A i funcioneaz la un cos = 0,85. S se


determine puterea activ consumat de electromotor.

P = U I cos = 220V 5 A 0,85 = 935 W

3. Un radiator electric avnd rezistena R = 20 W este strbtut de un curent I =

10 A i funcioneaz timp de dou ore i 45 de minute. Ct energie


consum?

t = 2h45 = 2h +

45 1h
= 2h + 0,75h = 2,75h
60

W = R I 2 t = 20W (10 A) 2 2,75h = 5,5 kWh

4. S se determine rezistena total R T a unui circuit monofazat alimentnd trei

lmpi electrice conectate n paralel, avnd rezistenele R 1 = 100 , R 2 = 200


, R 3 = 300 , dac rezistena unui conductor al circuitului este R 4 = 0,25
.

1
1
1
1
=
+
+
Re R1 R2 R3
1
1
1
1
6+3+ 2
11
=
+
+
=
=
Re 54,5
Re 100 200 300
600
600
RT = Re + 2 R4 = 54,5 + 2 2 0.25 = 55

5. Un radiator electric avnd puterea P = 1800 W absoarbe un curent de 15 A.

S se determine rezistena electric interioar a radiatorului.

P = RI2
P 1800 1800VA 72V
=
=
= 8
R= 2 =
9A
(15 A) 2
225 A 2
I

6. La un circuit de prize cu tensiunea U = 230 V sunt conectate un fier de clcat

de Pfc = 690 W i un reou. S se determine rezistena fierului de clcat i


separat rezistena reoului, tiind c cele dou receptoare absorb un curent
total It = 5 A.

Pfc = U I fc I fc =

Pfc
U

690
U
230V
= 3 A R fc =
=
76,7
230V
I fc
3A

I r = I t I fc = 5 A 3 A = 2 A Rr =

U 230V
=
= 115
Ir
2A

7. S se determine pierderea de tensiune n voli i procente pentru o poriune

de circuit monofazat avnd rezistena de 0,5 W, prin care trece un curent de


8A, tensiunea de alimentare a circuitului fiind U = 230 V.

U P [V ] = 0,5 8 A = 4V
U P [%] =

4V
100 = 1,74%
230V

8. Un circuit are trei derivaii cu rezistenele R 1 = 30 , R 2 = 90 , R 3 = 45 .

Curentul n conductoarele de alimentare este I = 8 A. S se determine


tensiunea la bornele circuitului i curentul din fiecare derivaie.

1
1
1
1
=
+
+
Re R1 R2 R3
1
1
1
1
=
+
+
Re = 15
Re 30 90 45
U = Re I = 15 8 A = 120V
I1 =

U 120V
=
= 4A
R1 30

I2 =

U 120V
=
1,33 A
R2 90

I3 =

U 120V
=
2,67 A
R3 45

9. Un electromotor monofazat avnd randamentul = 80% i cos = 0,89 este

parcurs de un curent I = 18 A la o tensiune de U = 230 V. S se determine


puterea absorbit din reea i puterea util ale electromotorului, n kW i CP.

1CP = 735,5W
3685W
= 5CP
735,5
2950W
Pu = U I cos = 230V 18 A 0,89 0,8 = 2950W = 2,95 kW =
= 4 CP
735,5

Pa = U I cos = 230V 18 A 0,89 = 3685W = 3,685 kW =

10. Un generator avnd la bornele sale tensiunea U = 230 V i randamentul =

90 %, alimenteaz un circuit cu o rezisten R = 2,76 . S se determine


puterea motorului care pune n micare rotorul generatorului.

Pg = Pm
U2
(230V ) 2
Pm = Pg = U I =
=
= 21300W = 21,3 kW
R 2,76W 0,9

Avem un transformator de for trifazat de putere S n = 10 MVA;


tensiunile nominale U 1n = 20 kV i U 2n = 6,3 kV. S se calculeze curentul
nomimal primar i respectiv curentul nominal secundar.

11.

S = 3 U I
Sn
10000kVA
=
= 289 A
I 1n =
3 20kV
3 U 1n
I 2n =

Sn
3 U 2n

10000kVA
3 6,3kV

= 917 A

12. La temperatura mediului ambiant t 1 = 15 C, rezistena unui bobinaj al


0

unei maini electrice este R 1 = 40 . Dup o funcionare mai ndelungat,


rezistena bobinajului crete la valoarea R 2 = 50 . S se calculeze
temperatura t 2 la care a ajuns bobinajul dup funcionare, tiind c bobinajul
este fcut din cupru cu coeficient de temperatur = 0,004 .

R2 = R1 [1 + (t 2 t1 )]
R2 = R1 + R1 t 2 R1 t1
R1 t 2 = R1 t1 + R2 R1
t 2 = t1 +

R2 R1
50 40
= 77,5C
= 15 0 C +
1
R1
40 0,004
C

13. Un generator de curent alternativ alimenteaz cu energie electric un circuit

care are cos = 0,83. Tensiunea la bornele generatorului este U = 240 V iar
curentul n circuit I = 120 A. S se determine puterile generate: aparent,
activ i reactiv.

sin = 1 cos 2 = 1 0.832 = 0,55776 0,56


S = U I = 240V 120 A = 28800W = 28,8 kVA
P = U I cos = 240V 120 A 0,83 = 23904W 23,9 kW
Q = U I sin = 240V 120 A 0,56 = 16128W 16,1 kVAr

14. Pe plcua unui electromotor monofazat sunt trecute urmtoarele date:

P n = 2 kW, I n = 5 A, cos n = 0,8. S se determine tensiunea nominal la


care lucreaz acest electromotor.
Pn = U n I n cos U n =

2000W
= 500V
5 A 0,8

15. Un fier de clcat electric, alimentat la tensiunea de 230 V funcioneaz un

timp t = 2 ore i 45 de minute, consumnd n acest timp o energie W =


4,850 kWh. S se calculeze rezistena electric a acestui fier de clcat.

45 1h
= 2h + 0,75h = 2,75h
60
U
U2
t
= P t = UIt = U t =
R
R
U 2 t (230V ) 2 2,75h
=
= 30
R=

4850
t = 2h45 = 2h +

16. S se calculeze energia electric activ total consumat de urmtoarele

receptoare electrice:
a) un electromotor de 2 CP care funcioneaz un timp t1=60 minute;
b) o lamp avnd rezistena R = 200 W, prin care trece un curent I = 1 A i
funcioneaz un timp t2 = 15 minute.

1CP = 735,5W
15 1h
t 2 = 15 =
= 0,25h
60
Wm = P t1 = 2 735,5W 1h = 1471 Wh
Wl = R I 2 t 2 = 200W (1A) 2 0,25h = 50Wh

17. Pe tabloul de distribuie al unui consumator sunt montate : un voltmetru, un

ampermetru i un wattmetru, care indic: 220 V, 80 A i respectiv 14,1 kW.


S se determine factorul de putere, impedana, rezistena activ i reactana
circuitului.

P = U I cos
14100
P
cos =
=
= 0,8
U I 220V 80 A
U = Z I
U 220V
= 2,75
Z= =
80 A
I
R = Z cos = 2,75 0,8 = 2,2
Z 2 = R2 + X 2
X = R 2 + X 2 = (2,75) 2 (2,2) 2 = 1,65

18. Dintr-un circuit de tensiune U = 230 V se alimenteaz o lamp cu rezistena

Rl = 529 i un fier de clcat electric cu rezistena Rfc =100 . S se


determine energia electric pe care o consum cele dou receptoare, tiind
c ele au funcionat fr ntrerupere timp de o or i 45 de minute.

45 1h
= 2h + 0,75h = 2,75h
60
U
U2
W = P t = U I t = U t =
t
R
R
U2
(230V ) 2
Wl =
t =
1,75h = 175 Wh
Rl
529W
t = 2h45 = 2h +

U2
(230V ) 2
W fc =
t =
1,75h = 925,75 Wh
R fc
100W
W = Wl + W fc = 175Wh + 925,75Wh = 1100,75Wh ~ 1,1 kWh

19. Ce curent maxim se absoarbe printr-un branament monofazat de U = 230

V de ctre o instalaie electric dintr-o locuin n care sunt instalate : 5


lmpi de cte 100 W, un aparat TV de 30 W i un frigider de 100 W ?
Se precizeaz c toate receptoarele se consider rezistive (cos
.

P =U I
I=

I=

5 100W + 30W + 100W


= 2,739 A 2,74 A
230V

20. S se determine:

a) rezistena electric R a unui conductor de aluminiu cu = 1/32 W mm2/m,


cu lungimea l = 228 m i diametrul d = 6 mm;
b) pierderea de energie electric prin nclzire, dac prin conductor trece un
curent electric I = 50 A o perioad de timp t = 10 ore.

l
4l
=
d
d2
( )2
2
2
1 Wmm
4 228m

= 0,25W
R=
32 m
3,14 (6mm) 2
R=

l
=
S

W = R I 2 t = 0,25W (50 A) 2 10h = 6250W = 6,25 kWh

21. La un circuit electric alimentat la tensiunea U = 220 V sunt conectate n

paralel:
- un radiator electric de putere Pr=1100 W;
- un ciocan de lipit avnd Rc=110 ;
- un fier de clcat electric.
S se calculeze rezistena fierului de clcat, tiind c prin circuit trece un
curent total I T = 11 A.

P =U I =U

U U2
=
R
R

U2
P
U 2 (220V ) 2
=
= 44
R1 =
1100
P1
R=

Re =

220V
U
=
= 20
11A
IT

1
1
1
1
=
+
+
Re R1 Rc R fc
1
1
1
1
=
( +
)
R fc
Re
R1 Rc
Rfc =

Rfc =

1
1
1
1
)
( +
Re
R1 Rc
1
20 110 44
=
R fc = 55
1
1
1
110 44 20 (110 + 44)
)
(
+
20
44 110

22. Un fier de clcat electric funcioneaz un timp t = 45 minute la tensiunea de

U = 230 V. Firul interior al rezistenei sale are lungimea l = 4 m, seciunea s


= 0,2 mm2 i rezistivitatea = 5 W mm2/m.
S se determine puterea P i consumul de energie electric W ale fierului de
clcat.

45 1h
= 0,75h
60
W
l
4m

= 100W
R= =5
2
S
mm m 0,2mm 2

t = 45 =

U U2
P =U I =U =
R
R
2
2
U
(230V )
=
= 529W
P=
R
100W
W = P t = 529W 0,75h = 396,75Wh

23. S se calculeze impedana unei bobine cu rezistena R

1,5 W i cu
reactana X 2 W, precum i defazajul ntre o tensiune aplicat bobinei i
curentul rezultat. Defazajul se va exprima printr-o funcie trigonometric a
unghiului respectiv.

Z = R 2 + X 2 = (1,5) 2 + (2) 2 = 2,5


R = Z cos
R 1,5
= 0,6
cos = =
Z 2,5

24. Un electromotor trifazat cu puterea nominal P n

1500 W absoarbe un
curent I n 4,9 A la un factor de putere cos n = 0,85. S se determine
tensiunea nominal U n (dintre faze) la care funcioneaz electromotorul.

Pn = 3 U n I n cos U n =

1500W
= 208 V
1,73 4,9 A 0,85

25. S se determine curenii n reeaua din figur, cunoscnd: E 1 = 48 V, E 2 =

19 V, R 1 = 2W, R 2 = 3W, R 3 = 4 W. S se ntocmeasc bilanul energetic.


AA

I2

I1
R3

R1

R2

I3
E2

E1
b

Aplicand legile lui Kirchoff pe latura Ab si in ochiurileabAb si cdAB obtinem un


sistem cu 3 ecuatii si 3 necunoscute (cei trei curenti):
I 3 = I1 + I 2
E1 = R1 I 1 + R3 I 3
E 2 = R 2 I 2 + R3 I 3
Rezolvand acest sistem obtinem din ultimele 2 ecuatii :

I1 =

E1 R3 I 3

R1
R1

E2 R3 I 3

R2
R2
De unde rezulta:

inlocuind in prima ecuatie

I2 =

I3 =

E1 R3 I 3 E 2 R3 I 3

R1
R1
R2
R2

E1 E 2
48V 19V
+
+

R3 R3 E1 E 2
R1 R2
2
3 = 182 6 V = 7 A

=
I 3 1 +
+
I3 =
=
+
4 4
R
R
R1 R2 R1 R2
6 26

+
1+ 3 + 3 1+
2 3
R1 R2
Inlocuind valoarea lui I3 in relatiile formulele de mai sus ontinem valorile curentilor I1 si I2:

I1 =

E1 R3 I 3 48V 4 7 A

= 10 A
R1
R1
2
2

I2 =

E 2 R3 I 3 19V 4 7 A

= 3 A
R2
R2
3
3

Semnificatia rezultatului I2=-3A este ca acest curent circula latuar dc in sens invers fata de
ipoteza initiala ca in schema actualizata de mai jos:

Latura ab este singura care debiteaza energie (putere) in circuit (+ putere produsa, putere consumata)
Pab = E1 I 1 R1 I 12 = 48V 10 A 2W (10 A) 2 = 280 W
Puterea consumata de latura AB este:
PAB = R3 I 32 = 4W (7 A) 2 = 196 W
Puterea consumata de latura cd este

Pcd = E 2 I 2 R2 I 22 = 19V 3 A 3W (3 A) 2 = 84 W
Bilantul puterilor Pprodus=Pconsumata
Pab + PAB + Pcd = 0

26. Un conductor izolat, din aluminiu, avnd seciunea de 6 mm2, strns ntr-

un colac, are o rezisten electric R = 4 W i = 1/32 W mm2/m.S se


determine lungimea conductorului din colac, fr a-l desfura i msura.

R =

l
R s 4 6mm 2
l=
=
= (4 6 32)m = 768m
1 mm 2
S

32 m

27. Un consumator consum energie electric prin utilizarea unei plite electrice

cu rezistena de 30 W ce absoarbe un curent electric de 8 A i a 4 lmpi cu


incandescen a cte 75 W, funcionnd toate timp de o or i 15 minute. S
se determine energia electric total consumat de acest consumator n
intervalul de timp menionat.

15 1h
= 1h + 0,25h = 1,25h
60
Pr = U I t = R I I = R I 2 = 30W (8 A) 2 = 1920W

t = 1h15 = 1h +

Pbecuri) =4 75W = 300W


W = P t = (Pr + Pbecuri) t =(1920 + 300 ) 1,25 = 2775W = 2,775 kWh
28. O plit electric avnd rezistena Rp = 22 W este alimentat printr-un

circuit cu conductoare din aluminiu cu = 1/32 W mm2/m i seciune s = 2,5


mm2 n lungime l = 40 m. Tensiunea la plecarea din tablou este U = 230 V.
S se calculeze:
a)rezistena electric Rc a circuitului;
b)curentul electric din circuit;
c)tensiunea la bornele plitei.

Rc = Rc1 + Rc 2 = 2
I=

l
1 mm 2
40m
= 2

= 1
S
32 m
2,5mm 2

U
230V
=
= 10 A
R p + Rc 22 + 1

U p = R p I = 22 10 A = 220V

29. Un circuit electric monofazat cu lungimea l = 32 m, cu conductoare din

aluminiu cu rezistivitate = 1/32 W mm2/m i seciune s = 2,5 mm2, este


alimentat de la tablou cu o tensiune U = 230V. Circuitul alimenteaz un
receptor i prin el circul un curent I = 5A.
S se determine:
a) rezistena electric R a circuitului;
b) puterea P a receptorului pe care l alimenteaz;
c) energia electric pe care o consum receptorul ntr-o perioad de
timp t=20 minute.

20 1h 1
= h
60
3
l
Rc1 = Rc 2 = r
S

t = 20 =

Rc = Rc1 + Rc 2 = 2 r

l
1 Wmm 2
32m
= 2

= 0,8W
S
32 m
2,5mm 2

U 230V
=
= 46W
I
5A
Re = Rc + Rr Rr = 46 0,8 = 45,2W
Re =

Pr = Rr I 2 = 45,2W (5 A) 2 = 1130W
1
W = Pr t = 1130W h = 377,7Wh
3

30. ntr-un circuit cu tensiunea U = 230 V n care sunt alimentate n serie o

rezisten R = 40 i o bobin cu rezisten neglijabil i cu o reactan X


= 30 se monteaz un ampermetru i un cosfimetru. S se determine
indicaiile aparatelor de msur i tensiunile la bornele rezistenei, respectiv
la bornele bobinei.

Z 2 = R 2 + X 2 Z = (40) 2 + (30) 2 = 50
U 230V
=
= 4,6 A
Z
50
R 40
cos = =
= 0,8
Z 50
U R = R I = 40 4,6 A = 184 V
I=

U L = X I = 30 4,6 A = 138 V

U R si U L sunt defazate cu 900C Tot cu 900C este defazata tensiunea U L fata de curent,
inaintea acestuia (vezi figura).
U 2 = U R2 + U L2

31. ntr-un circuit alimentat de un generator de curent alternativ este conectat

un receptor care are o rezisten activ R = 8 i o reactan X = 6 .


Tensiunea la bornele generatorului U = 2000 V. S se determine puterea
aparent a generatorului i puterile consumate n circuit (activ i reactiv).

Z 2 = R 2 + X 2 Z = (8W) 2 + (6W) 2 = 10W


U 2000V
=
= 200 A
10W
Z
S = U I = 2000V 200 A = 400kVA
I=

P = U I cos r = Z I 2 cos r = Z cos r I 2 = R I 2 = 8W (200 A) 2 = 320kW


Q = U I sin r = Z I 2 sin r = Z sin r I 2 = X I 2 = 6W (200 A) 2 = 240kVAr

32. Un circuit electric monofazat, avnd lungimea de 30 m i seciunea de 4

mm2 , din aluminiu cu = 1/34 W mm2/m, alimenteaz la extremitatea lui,


cu o tensiune U = 220 V, un radiator cu rezistena Rr = 20 Wi o lamp cu
puterea Pl = 330 W.
S se calculeze:
a) pierderea de tensiune din acest circuit, n procente din tensiunea de
la captul dinspre surs al circuitului;
b)energia consumat de radiator, respectiv de lamp, ntr-o or i 15
minute;
c) pierderea de energie n conductoarele circuitului, n acelai interval
de timp.

a)determinarea caderii de tensiune pe conductoarele circuitelor

Rc1 = Rc 2 = r

l
S

l
1 mm 2 30m
= 2

= 0,44
S
34 m
4mm 2
220V
U
Ir = 2 =
= 11A
20 A
Rr

Rc = 2 r

330
= 1,5 A
220V
I t = I r + I l = 11A + 1,5 A = 12,5 A
Pl = U 2 I l I l =

U = Rc I t = 0,44 12,5 A = 5,5V


U1 = U 2 + U = 220V + 5,5V = 225,5V
U
5,5V
100 =
100 = 2,44%
225,5V
U2
b) determinarea energiilor consumate de radiator si de lampa
2
(220V ) 2
U2
t =
1,25h = 3,025kWh
Wr =
20W
Rr
U [%] =

Wl = Pl t = 330W 1,25h = 412,5Wh


c) determinarea energiei pierduta in conductoarele circuitului
Wc = Rc I t2 t = 0,44W (12,5 A) 2 1,25h = 86Wh

33. Dintr-un circuit de iluminat sunt alimentate cu tensiunea de U = 220 V trei

lmpi avnd fiecare P 1 = 200 W i apte lmpi avnd fiecare P 2 = 40 W.


conectate n paralel. Pierderea de tensiune din circuit fiind de 2,5%, s se
calculeze:
a) rezistena electric a circuitului, Rc;
b) pierderea de energie electric W din circuit ntr-o perioad de
timp t = 100 ore de funcionare simultan a lmpilor.

a) determinarea caderii de circuite pe linie.


Din suma puterilor lampilor si cu tensiunea la bornele lor determinam
curentul din circuit
PLi = 3 200W + 7 40W = 880W = 4 A
I=
U2
220V
220V
Cunoscand cadera de tensiune pe conductoarele liniei U% si U 2
determinam teniunea la capatul de retea al circuitului
U U2
U
U 100
220V 100
U = 1
100 = 100 2 100 U1 = 2
=
= 225,6V
U1
U1
100 U 100 2,5
Utilizand U [V] si curentul total care strabate conductoarele circuitului
determinam rezistenta echivalenta a conductoarelor
U 225,6V 220V 5,6V
=
=
= 1,4
Rc =
I
4A
4A
b) calculul pierderii de energie in consuctoarele circuitului

W = Rc I 2 t = 1,4W (4 A) 2 100h = 2,24 kWh

34. O lamp electric cu P1 = 363 W i un radiator avnd rezistena R = 17 W

funcioneaz n paralel la o tensiune U = 220 V o perioad de timp t = 105


minute.
S se afle:
a) seciunea circuitului comun din aluminiu cu = 1/32 W mm2/m, n
lungime de l = 20 m, care alimenteaz cele dou receptoare,
considerndu-se o pierdere de tensiune pe circuit U = 3%;
b) energia electric pe care o consum cele dou receptoare.

Transformam durata din minute in ore:

a) Utilizand datele din enunt calculam curentul total ca suma a curentilor absorbiti
de receptoare:
Utilizand informatia din enunt U% calculam tensiunea la bornele de retea U 1 ale
circuitului
U =

U1 U 2
U
U 100
220V 100
100 = 100 2 100 U 1 = 2
=
= 226,8V
U1
U1
100 U
100 3

Din expresia caderii de tensiune determinam R c :

U = Rc I Rc =

U 1 U 2 226,8V 220V 6.8V


=
=
= 0,4657 0,47
I
14,6 A
14,6 A

Scriem formula rezistentei consuctoerelor functie de caracteristici si dimensiuni unde


singura necunoscuta este sectiunea conductorului:

Rc = 2

l
l
1 mm 2 20m
S = 2
= 2

= 2,66mm 2 2,5 mm 2
S
Rc
32 m
0,47

b) Calculul energiei consumate de cele doua receptoare:


2

U
(220V ) 2
1,75h = 5617W 5,62kWh
W = P1 + 2 t = 363W +
R
17
W

35. Un electromotor trifazat ale crui nfurri sunt conectate n stea la o reea

cu tensiunea pe faz U f = 220 V absoarbe un curent pe fiecare faz I = 10


A. S se determine puterile activ i reactiv absorbite de electromotor,
acesta funcionnd cu un factor de putere cos = 0,72.

P = 3 U f I cos = 3 220V 10 A 0,72 = 4752W 4,75kW


S = 3 U f I = 3 220V 10 A = 6,6kVA
Q = S 2 P 2 = (6,6kVA) 2 (4,75kW ) 2 = 4,58kVAr

36. Printr-o linie electric monofazat din aluminiu, avnd lungimea de 150 m

i alimentat la tensiunea de 230 V va trece un curent neinductiv (cos = 1)


de 30 A. Ce seciune minim trebuie s aib conductoarele liniei, pierderea
de tensiune considerndu-se de 3% iar = 1/34 W mm2/m.

3
100 = 0,23
U = R I R =
30
2l
2 150
R=r
S=
= 38,4mm 2
S
34 0,23
230

Se alege sec tiunea s tan dardizata S = 40mm 2

37. Un circuit electric monofazat, n lungime de 40 m i conductoare de

aluminiu cu seciunea s =2,5 mm2, avnd la plecarea din tablou U = 230 V,


alimenteaz un receptor cu o rezisten neinductiv (cos = 1) de 5W ; se
consider = 1/32 W mm2/m.
Ce curent indic un ampermetru montat n circuit?

1 mm 2 40m
l

= 1
Rc = 2 r = 2
32
S
m
2,5mm 2
Re = Rc + Rr = 1 + 5 = 6
I=

U 1 230V 230V
=
=
38,3 A
6
6
Re

38. Printr-o LEA 3x400 V din aluminiu cu rezistivitatea =1/32 W mm /m, de


2

lungime l= 400 m i avnd s =95mm2, se transport o putere electric P=100


kW sub un factor de putere cos=0,8.
S se calculeze, n procente, pierderile de tensiune i de putere.

P = 3 U I cos I =

P
100000
=
= 180,6 A
3 U cos
3 400V 0,8

1 mm 2 400m
l
=
= 0,132
S 32 m 95mm 2
P
100k
P = S cos S =
=
= 125 kVA
cos
0,8

Rl =

sin = 1 cos 2 = 1 (0.8) 2 = 0,36 = 0,6


Q = S sin = 125 0,6 = 75 kVA
R
0,132
Z=
=
= 0,165
cos
0,8
X = Z sin = 0,165 0,6 = 0,1
Relatia caderii de tensiune aste:

U f = U Af + j U f

U l =

R * P + X *Q
X * P R *Q
+ j
Ul
Ul

Unde :

U f1 tensiunea de faza in punctul 1


U f2 tensiunea de faza in punctul 2
in punctul 2 avem racordata sarcina S C
U f caderea de tensiune pe linie
U Af caderea longitudinala de tensiune
U f caderea transversala de tensiune
DU f pierderea de tensiune = IU 1 I - IU 2 I

Daca neglijam caderea de tensiune transversala caderea de tensiune este egala cu


caderea de tensiune longitudinala
P R + Q X 100000 0,132 + 75000VAr 0,1
= 51,75V
=
400V
U
U [V ]
51,75V
U [%] =
100 =
100 = 12,9%
U
400V
P [ k ] = 3 U I cos = 3 51,75V 180,6 A 0,8 = 12950,3 = 12,9 k
U [V ] =

[%]

P [ k ]
12,9k
=
100 =
100 = 12,9%
P
100k

39. S se calculeze seciunea s a unui circuit cu U = 220 V din aluminiu cu =

1/32 W mm2/m avnd lungimea l = 50 m, pentru alimentarea unui


electromotor monofazat de putere nominal P N = 5 CP, 220V, factorul de
putere (n regim normal i la pornire) cos = 0,8, randamentul = 0,9, cu
pornire direct, admind la pornire o pierdere de tensiune U pa = 14% , o
densitate a curentului la pornire pa = 20 A/mm2 i absorbind la pornire un
curent I P = 5I N . n regim permanent de funcionare se admite o pierdere de
tensiune n reea U = 5%.
Seciunea calculat se va verifica la:

- nclzirea conductoarelor n regim de funcionare permanent.Curentul


maxim admisibil n regim de durat I adm. se consider: 23 A pentru s =
4mm2 , 30A pentru s = 6 mm2 , 41A pentru s = 10mm2
- densitatea curentului la pornire;
- pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.

Transformam din CP in W
Pn

[ w]

= 735,5

W
W
CP
Pn = 735,5
5CP = 3677W
CP
CP

Calculam curentul nominal

P = U I N cos I N =

3677W
= 23,2 A
220V 0,8 0,9

Utilizand informatia din enunt legata de tensiune U[%] calculam rezistenta conductorului

U longitudinala

[V ]

= U U [%] 100 = Rc I N cos Rc =

U U [%] 220V 0,05


=
= 0,59
I N cos 23,2 A 0,8

Utilizand relatia Rc functie de caracteristicile fizice avem posibilitatea sa determinam sectiunea


conductorului corespunzatoare conditiilor nominale de functionare:

l
l
1 mm 2 50m
Rc = 2 S c = 2
= 2
= 5,3 mm 2 S c _ STAS = 6 mm 2
Sc
Rc
32 m 0,59
Verificam sectiunea aleasa incalzire in regim de durata

I N = 23,2 A < I admisibil = 30 A S c = 6 mm 2 , corespunde


Verificarea densitatii de curent in regim de pornire:

I P = 5 I N = 5 23,2 A = 116 A

dc_ p =

I P 116 A
A
A
=
= 19,33
< 20
S c _ p = 6mm 2 , corespunde
2
2
2
S c 6mm
mm
mm

Verificarea sectiunii la caderea de tensiune in regim de pornire

14%
220V = 30,8V
100
U [pV }
R I cos
=
100 = c P
100
U
U
l
1 mm 2
50m
= 2
I P cos 100 = 2
116 A 0,8 100 = 22% > 14%
S c U
32 m 6mm 2 220V

U [pV_]admis =
U [%}
p
U [%}
p

Deoarece sectiunea de 6mm2 nu indeplineste criteriul caderii de tensiune in regim de pornire vom
utiliza acest criteriu pentru alegerea noii trepte de tensiune

[V }
p _ adm

= Rc I P Rc =

Rc = 2

U [pV_}adm
Ip

30,8V
= 0,265
116 A

l
l
1 mm 50m
Sc = 2
=2
= 11,79mm 2
Sc
Rc
32 m 0,265

Alegem urmatoarea treapta de sectiune standardizata S c =16mm2

40. Un electromotor avnd puterea nominal P n = 15 kW, randamentul = 0,9

i cos n = 0,8 este alimentat la tensiunea nominal U n = 3x380 V, printr-o


linie electric trifazat, avnd lungimea L = 100 m i conductoare cu seciunea
S=25 mm2 i = 1/32 W mm2/m. S se determine:
a) curentul electric I n absorbit din linie de electromotor;
b) pierderea de tensiune din linie pn la electromotor;
c) valoarea maxim a curentului la care poate fi reglat releul termic al
ntreruptorului automat al electromotorului, tiind c, conform
normativelor, releul termic poate fi reglat la un curent cuprins ntre
(1,05 1,2) I n .

Pn = 3 U n I n cos I n =

15000W
= 31,7 A
3 380V 0,8 0,9

l
1 Wmm 100m
=
= 0,125W
S 32 m 25mm 2
= 3 Rl I n cos = 3 0,125W 31,7 A 0,8 = 5,48V

Rl =
U [V ]

U [%] =

U [V ]
5,48V
100 =
100 = 1,44%
Un
380V

I max = 1,2 I n = 1,2 31,7 A = 38 A

www.stoianconstantin.wordpress.com
41._Toamna 2012
O linie electric monofazat, avnd conductoare de 6 mm2 din aluminiu, alimenteaz un
receptor cu o rezisten electric interioar neinductiv (cos = 1) R = 20 , situat la o
distan de 192 m de tabloul de sigurane. Tensiunea la tablou este de 220 V. Se
consider = 1/32 mm2/m S se determine:
a) tensiunea la bornele receptorului;
b) energia electric consumat numai de receptor n jumtate de or;
c) energia electric consumat (pierdut) n conductoarele liniei n acelai timp.

calculam rezistenta celor doua conducroare ale circuitului:


Rl = 2

l
1 mm 2 192m
192
= 2

= 2
= 2
2
S
32 m
32 6
6mm

Tinand cont ca avem un circuit rezistiv avem:

U 1 = I Rc + I R
I=

U1
220V
=
= 10 A
Rc + R 2 + 20

a) Putem afla tensiunea la bornele receptorului aplicand legea lui Ohm:

U 2 = I R = 10 A 20 = 200V
b) Energia consumata in jumatate de ora va fi:

Wr = U 2 I t = 200V 10 A 0,5h = 1000W = 1 kWh


c) Energia pierduta prin efect Joule-Lentz este:

Wc = U c I t = (U 1 _ U 2 ) I t = (220V 200V ) 10 A 0,5h = 100W = 0,1kWh

1 din 20
Succes natural!

www.stoianconstantin.wordpress.com

42._Toamna 2012
Dintr-un post de transformare al unei fabrici se alimenteaz, printr-un circuit separat, un
reflector aflat la distan, care are o rezisten ohmic interioar R = 50 . Tensiunea la
plecarea circuitului din post este de 230 V, iar pierderea de tensiune din circuit pn la
reflector este de 10%. S se determine:
a) consumul propriu lunar de energie al reflectorului, care funcioneaz 10 ore/zi,
considerndu-se o lun de 30 de zile;
b) energia electric pierdut n conductoarele liniei n aceeai perioad de timp.

Exprimam caderea de tensiune in volti


U c

[%]

U [V ]
100%
U1

U c

[V ]

10%
U c
U1 =
230V = 23V
100%
100%
[%]

determinam curentul din circuit:


U 1 = U c

[V ]

+U2

U 1 = U c

[V ]

+ RI

I=

U 1 U c
R

[V ]

230V 23V 207V


=
= 4,14 A
50
50

a) determinam energia consumata de reflector


W = R I 2 t = 50W (4,14 A) 2 10h 30 zile = 257094Wh 257,1kWh
determinarea rezistentei echivalente a conductoarelor circuitului

U c

[V ]

Rc =

= Rc I

U c
I

[V ]

23V
5,56
4,14 A

b) calculam energia pierduta in conductoarele circuitului


Wc = Rc I 2 t = 5,56W (4,14 A) 2 10h 30 zile = 28588W 28,6kWh
2 din 20
Succes natural!

www.stoianconstantin.wordpress.com
43._Toamna 2012
O linie electric aerian monofazat alimenteaz la captul ei lmpi cu incandescen la
tensiunea de 220 V, nsumnd o putere de 3300 W. Lungimea liniei, avnd conductoare
din aluminiu, este de 200 m, iar seciunea conductoarelor ei este de 16 mm2; = 1/32
mm2/m. S se calculeze:
a) tensiunea liniei la plecarea din tablou i procentul de pierdere de tensiune pe linie;
b) consumul de energie electric al lmpilor la o funcionare de 30 de minute.

exprimam timpul in ore


t = 30 =

30 1h
= 0,5h
60

determinam curentul absorbit de lampi si rezistenta exhivalenta a conductoarelor circuitului:

P =U I I =

3300W
= 15 A
220V

1 mm 2 200m
2 200
l

==
Rc = 2 = 2
= 0,78
2
32 m
32 16
S
16mm
a) determinam caderea de tensiune pe linie si respectiv la capatul de retea al acesteia

U c

[V ]

= Rc I = 0,78 15 A = 11,7V

U 1 = U 2 + U c
U c

[%]

[V ]

= 220V + 11,7V = 231,7V

U
11,7V
100% =
100% = 5%
U1
231,7V
[V ]

b) determinam energia consumata de lampi in 30

W = P t = 3300W 0,5h = 1650Wh = 1,65kWh

3 din 20
Succes natural!

www.stoianconstantin.wordpress.com
44._Toamna 2012
Un circuit electric este alimentat la plecarea din tablou, la tensiunea de 220 V. La
captul opus este racordat un radiator avnd 3135 W. Pierderea de tensiune din circuit
este de 5%. S se calculeze:
a) rezistena electric a circuitului conductoarelor (R1) i separat a radiatorului (R2).
b) Consumul de energie electric al radiatorului ntr-un interval de 10 minute.

Calculam caderea de tensiune in volti:


U [V ]
[%]
100%
U c =
U1
U c
5%
U1 =
=
220V = 11V
100%
100%
[%]

U c

[V ]

determinarea tensiunii la bornele receptorului:

U 1 = U 2 + U c
U 2 = U 1 U c = 220V 11V = 209V
determinam valoarea curentului din circuit:
P 3135W
=
= 15 A
P = U2 I I =
U2
209V
a) calculam valoarea rezistentei echivalente a conductoarelor circuitului si a radiatorului
U c 11V
U c = Rc I Rc =
=
= 0,73
15 A
I
U
209V
= 13,9
U2 = R I R = 2 =
15 A
I
exprimam timpul in ore
10 1h 1
t = 10 =
= h
60
6
b) Determinam puterea consumata de radiator
1
W = P t = 3135W h = 522,5Wh
6

4 din 20
Succes natural!

www.stoianconstantin.wordpress.com
45._Toamna 2012
ntr-un atelier se nlocuiete un polizor cu un strung. tiind c circuitul care alimenteaz
polizorul are 4 conductoare izolate de aluminiu de 2,5 mm2, montate n tub, s se
verifice dac prin acest circuit se poate alimenta strungul i n caz contrar s se
redimensioneze circuitul.
Se verific cderea de tensiune i densitatea de curent, n regim normal i la pornirea
electromotorului strungului.
Se cunosc: puterea electromotorului strungului: 7 kW, tensiunea de alimentare 380/220
V, cos = 0,8 (se consider aceeai valoare att n regim normal ct i la pornire),
randamentul = 0,9, curentul de pornire IP = 6 Inominal, lungimea circuitului 20 m, =
1/34 mm2/m, pierderea de tensiune la pornirea electromotorului < 10% , densitatea
admisibil de curent pentru Al, n regim permanent N = 6 A/mm2, n regim de pornire p
= 20 A/mm2.

Determinam curentul nomonal si curentul in regim de pornire


Pn = 3 U I n cos I n =

7000W
3 380V 0,8 0,9

= 14,79 A

Ip = 6 In = 6 14,79 A = 88,79 A
Verificam densitatea conductorului in regim de functionare:

A
In 14,79 A
=
= 5,9 A / mm 2 < N = 6
2
s 2,5mm
mm 2

sectiunea conductorului corespunde din pdv al incalzirii in regimul normal de functionare


Verificam densitatea curentului in rehim de pornire

po =

IP
88,79 A
A
A
=
= 35,5
> p = 20
2
2
S
2,5mm
mm
mm 2

conductorul nu respecta conditia de incalzire in regim de pormire


Determinam secare satistafe ceinta de densitate de curent la pornire:

d p < d p _ admisibila

Ip
s min

< d p _ admisibila s min >

Ip

d p _ admisibila

s min >

88,79 A
A
20
mm 2

s min > 4,44mm 2


5 din 20
Succes natural!

www.stoianconstantin.wordpress.com
alegem treapta de sectiune standerdizata imediat superioara => s=6mm2
Calculam reziatenta unui conductor al circuitului su sectiunea de 6 mm2
1 mm 2 20m
l

= 0,1
Rc = =
6mm 2
S 34 m
Calculam caderea de tensiune in regim normal de functionare

U c[V ] = 3 Rc I cos = 3 0,1 14,79 A 0,8 = 2V


U c

[%]

2V
U [V ]
100%
100% = 0,53%
380V
U1

Constatam ca este indeplinita conditia de cadere de tensiune in regin normal de


functionare: Uc[%] = 0,53%<Uc_admisibil[%] = 5% (conform normelor)
Calculam caderea de tensiune in regim de pornire

U c[V_ ]pornire = 3 Rc I p cos = 3 0,1 88,79 A 0,8 = 12V


U c _ pornire

[%]

U c _ pornire
U1

[V ]

100%

12V
100% = 3,15%
380V

Constatam ca este indeplinita conditia de cadere de tensiune in regin de pornire:


Uc_pornire[%] 3,15%<Uc_admisibil[%] = 10% (conform enunt)
Sectiunea aleasa s=6mm2 indeplineste toate conditiile impuse prin enunt

6 din 20
Succes natural!

www.stoianconstantin.wordpress.com
46._Toamna 2012
O coloan electric trifazat (380/220 V) din aluminiu cu rezistivitate = 1/34
mm2/m, de lungime l = 20m, realizat cu conductoare neizolate, libere n aer,
alimenteaz un tablou de la care pleac circuite pentru:
- un electromotor trifazat cu puterea PT = 5kW;
- un electromotor monofazat cu puterea PM1 = 4kW;
- dou electromotoare monofazate cu puterea PM2 = 2kW fiecare (pe circuite
separate);
- 30 lmpi de cte 200 W fiecare, mprite egal pe cele trei faze (3 circuite).
Pierderea de tensiune admis n coloan este U=2%.
- Electromotoarele au randamentul = 0,9 , factorul de putere ( n regim normal i
la pornire) cos = 0,8, iar la pornire au Ipornire = 5 Inominal i admit o pierdere de
tensiune up = 10%.
S se determine seciunea coloanei (innd cont de faptul c motoarele monofazate se
conectez fiecare pe cte o faz) i s se fac verificarea pentru:
o nclzirea conductoarelor n regim de funcionare permanent.
Curentul maxim admisibil n regim de durat Iadm. se consider: 75 A
pentru s = 10 mm2, 105 A pentru s = 16 mm2, 135 A pentru s = 25
mm2 .;
o densitatea curentului la pornire, densitatea maxim admis fiind padm
= 20 A/mm2;
o pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.
o pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.

Faza cea mai incarcata este R unde este racordat electromotorul de 4 kW, cel trifazat si
10 lampi.
Calculam curentii prin fiecare din acesti receptori.
P = 3 U linie I m 4 cos _ pentru _ motorul _ trifazat

I m4 =

P
3 U linie cos

5000W
3 380V 0,8 0,9

= 10,56 A

7 din 20
Succes natural!

www.stoianconstantin.wordpress.com

P = U faza I m 4 cos _ pentru _ motoarul _ m3 _ monofazat _ de _ 4kW


I m3 =

U faza

P
4000W
=
25,25 A
cos 220V 0,8 0,9

P = U faza I m 3 cos _ pentru _ motoarele _ m1 _ si _ m 2 _ monofazat 2 _ de _ 2kW


I m3 =

U faza

P
2000W
=
12,626 A
cos 220V 0,8 0,9

Plampi = U faza I lampi _ pentru _ grup _ 10 _ lampi _ de _ 2000W


I lampi =

Plampi
U faza

2000W
9,1A
220V

Vom aplica principiul superpozitei efectelor. Vom calcula pentru faza cea mai incarcata si
respectiv pentru conductorul de nul caderile de tensiune longitudinale de faza pentru cutentii
asociati functionarii consumatorilor racordati la faza R:
lampi, 2kW
motor 4 kW
motor trifazat 5kW

U c[V_ ]linie = 3 Rc I cos


( 3 U c[V_ ]faza = 3 Rc I cos ) 3
U c[V_ ]faza = Rc I cos

Utilizand relatia caderii de tensiune longitudinale, de faza determinata mai sus vom
avea succesiv:
Caderea de tensiune longitudinala, de faza, determinata pe faza R de motorul m4

U c[V_ ]faza _ m 4 = Rc I m 4 cos


Caderea de tensiune longitudinala, de faza, determinata pe faza R de motorul m3
U c[V_ ]faza _ m 3 = Rc I m 3 cos
Caderea de tensiune longitudinala, de faza,
iluminat

determinata pe faza R de lampile de

U c[V_ ]faza _ lampi = Rc I lampi


Pe conductorul de nul vom avea curentul rezultant generat de grupul celor 3 motoare
monofazate si anume:

I N = I m 3 I m 2 = 25,25 12,626 = 12,624


8 din 20
Succes natural!

www.stoianconstantin.wordpress.com
Caderea de tensiune longitudinala, de faza, determinata de circulatia de curent pe
conductorul de nul este

U c[V_ ]faza _ N = Rc I N cos


Aplicand principiul superpozitiei vom avea expresia caderii de tensiune longitudinale,
de faza, pe conductorul fazei R si pe conductorul de nul rezultanta:
(U c[V_ ]faza = Rc I m 4 cos + Rc I m 3 cos + Rc I lampi + Rc I N cos )
U

[%]
c _ faza

U c[V_ ]faza

U c[V_ ]faza
U faza

100% =

U faza

U c[%]
_ faza = Rc

100%
U faza

100%

Rc I m 4 cos + Rc I m 3 cos + Rc I lampi + Rc I N cos


U faza

I m 4 cos + I m 3 cos + I lampi + I N cos


U faza

100%

100%

Tinem cont ca:

Rc =

l
si ca din enunt trebuie sa avem U c[%]
_ faza < 2% vom rescrie ecuatia de mai sus ca
s

inegalitate

Rc

I m 4 cos + I m 3 cos + I lampi + I N cos


U faza

100% < 2%

l I m 4 cos + I m 3 cos + I lampi + I N cos


100% < 2%
s
U faza

s>

l I m 4 cos + I m 3 cos + I lampi + I N cos

100%
2%
U faza

1 mm 2 20m 10,56 A 0,8 + 25,25 A 0,8 + 9,1A + 10,624 0,8


100%

22oV
34 m
2%
1 20 10,56 0,8 + 25,25 0,8 + 9,1 + 10,624 0,8
s>

100mm 2
220
34 2
0.8 (10,56 + 25,25 + 10,624) + 9,1
s>
100mm 2
22 34
s > 6,18mm 2

s>

Alegem urmatoarea treapta standardizata s=10 mm2

9 din 20
Succes natural!

www.stoianconstantin.wordpress.com
Verificam incalzirea conductoarelor in regim permanent
Pentru a avea imaginea vectoriala a curentilor care circula prin faza R utilizam
diagrama fazoriala urmatoare:

sin = 1 cos 2 = 1 0,8 2 = 0,36 = 0,6


I R = (( I m 4 + I m 3 ) cos + I lampi ) 2 + (( I m 4 + I m 3 ) sin ) 2
I R = ((10,56 A + 25,25 A) 0,8 + 9,1A) 2 + ((10,56 A + 25,25 A) 0,6) 2
I R = (35,81 0,8 + 9,1) 2 + (35,81 0,6) 2 A = I R = (37,748) 2 + (21,488) 2 A
I R = (35,81 0,8 + 9,1) 2 + ((35,81 0,6) 2 A 43,44 A
Observatie daca neglijam defazarea si adunam modulele celor 3 curenti care circula prin faza R
obtineam:

I R = I m 4 + I m 3 + I lampi = 10.56 A + 25,25 A + 9,1A = 44,91A destul de aproape de valoarea


calculata si usor acoperitor
Observam ca IR=43,44A<75A (dat in enunt) rezulta ca sectiunea aleasa satisface conditia de
incalzire in regim de functionare permanenta

Verificam incalzirea conductoarelor in regim de pornire


IR_pornire5*(Im4+Im3) + Ilampi = 5*(10.56A + 25,25A) +9,1A=188,15A
IR_pornire188,15A
Determinam densitatea curentului in conductorul fazei R in regim de pornire:

dP =

I P 188,15 A
A
A
(d P _ adm _ din enunt )
=
= 18,8
< 20
2
2
s
mm
mm 2
10mm

Sectiunea aleasa verifica si acesta conditie

Raspuns final sectiunea conductorului va fi s=10mm2


10 din 20
Succes natural!

www.stoianconstantin.wordpress.com
47._Toamna 2012
S se determine prin calcul seciunea s a unei coloane electrice trifazate din aluminiu cu
rezistivitatea = 1/32 mm2/m n lungime l = 30m, la captul creia sunt conectate: un
electromotor de 2,5 CP 3x380V i un electromotor de 2 kW 2x220 monofazat, tind c
acestea absorb la pornire de trei ori curentul lor nominal, randamentul lor este = 0,95,
factorul de putere (n regim normal i la pornire) este cos = 0,9, pierderea de tensiune
n coloan este U =3% i c pierderea maxim de tensiune admis la pornirea
simultan a electromotoarelor este Up =12%.
Seciunea calculat se va verifica la:
nclzirea conductoarelor n regim de funcionare permanent.Curentul
maxim admisibil n regim de durat Iadm. se consider:16 A pentru s =
2,5mm2, 20 A pentru s = 4mm2, 27A pentru s = 6 mm2 ;
densitatea curentului la pornire, densitatea maxim admis fiind pa = 20
A/mm2;
pierderea de tensiune din circuit la pornirea simultan a electromotoarelor.

Exprimam puterea motorului 3f (trifazat) in wati


W
P3 f = 2,5CP = 2,5CP 735,5
= 1839W
CP
Determinam curentul mototului 3f in regim normal de functionare
P3 f = 3 U linie I 3 f cos
I3 f =

P3 f

1839W

= 3,27 A
3 U linie cos
3 380V 0,9 0,95
Determinam curentul mototului 1f (monofazat) in regim normal de functionare
P1 f = U faza I 1 f cos
I1 f =

P1 f
U faza cos

2000W
= 10,63 A
220V 0,9 0,95

Incarcarea fazei R este:

I 1 f +3 f = I 1 f + I 3 f = 10,63 A + 3,27 A = 13,9 A 14 A


Pentru calculul caderii de tensiune vom alica principiul superpozitiei pentru faza R.
Motorul monofazat determina cadere de tensiune longitudinala pe conductorul fazei R si
pe conductorul de nul. Motorul trifazat neavand legatura la conductorul de nul va
determina o cadere de tensiune longitudinala doar pe conductorul de faza
Schema urmatoare ne va ajuta sa avem o imagine asupra cazului:
11 din 20
Succes natural!

www.stoianconstantin.wordpress.com

Determinam caderea de tensiune longitudinala, de faza, produsa de


functionarea motorului 1f
U 1 f _ faza = 2 Rc I 1 f cos
Determinam caderea de tensiune longitudinala, de faza, produsa de
functionarea motorului 3f
U 3 f _ faza = 2 Rc I 3 f cos

Aplicand principiul superpozitiei caderea de tensiune rezultanta pe faza R este


U faza = 2 Rc I 1 f cos + Rc I 3 f cos = Rc (2 I 1 f + I 3 f ) cos
Deoarece enuntul ne ofera U in [%] scriem relatia finala din care putem deduce Rc

[%]
faza

Rc =

V]
U [faza

U faza

100% =

Rc (2 I 1 f + I 3 f ) cos

U [%]
faza U faza
(2 I 1 f + I 3 f ) cos 100%

U faza
=

100%

3% 220V
= 0,3
(2 10,63 A + 3,27 A) 0,9 100%

Detreminam sectiunea conductorului care satisface conditia de cadere de tensiune in regim


permanent de lucru al motoarelor:
l
Rc =
s
l
1 mm 2 30m
s=
=

= 3,12mm 2
Rc 32 m
0,3
Alegem sectiunea standardizata imediat superioare s=4mm2
12 din 20
Succes natural!

www.stoianconstantin.wordpress.com
Verificam caderea de tensiue la pornirea motoarelor.
Conform enunt U [%]
p _ adm = 12%
I p _ 1 f = 3I1 f = 3 10,63 A = 31,89 A
I p _ 3 f = 3I 3 f = 3 3,27 A = 9,81A
1 mm 2 30m
l

= 0,23
Rc = =
4mm 2
s 32 m
U

[%]
faza

V]
U [faz
_ ponire

U faza

100% =

Rc (2 I 1 f _ p + I 3 f _ p ) cos
U faza

100%

15,5V
0,23(2 31,89 A + 9,81A) 0,9
100% =
100% = 7%
220V
220V
7% < 12%
U [%]
faza =

sectiunea s=4mm2 indeplineste criteriul caderii de tensiune admisibile in regim de pornire


Verificam caderea de tensiune la pornirea motoarelor:

I 1 f _ p = 3 I 1 f = 3 10,63 A = 31,89 A
I 3 f _ p = 3 I 13 = 3 3,27 A = 9,81A
determinam Rc pentru s=4mm2
1 mm 2 30m
l
Rc = =

= 0,23
s 32 m
4mm 2
cadera de tensiune in regim de pornire este

[%]
faza

V]
U [faz
_ ponire

U faza

100% =

Rc (2 I 1 f _ p + I 3 f _ p ) cos
U faza

100%

0,23(2 31,89 A + 9,81A) 0,9


15,5V
100% =
100% = 7%
220V
220V
7% < 12%
Sectiunea aleasa s=4 mm2 satisface si acesta conditie
U [%]
faza =

Verificam incalzirea conductoarelor in regim permanent:


I1f+3f=14A<20A (din enunt)
Sectiunea aleasa s=4 mm2 satisface si acesta conditie
Verificam densitatea de curent in regim de pornire
I p = 3 I 1 f + 3 f = 3 14 A = 42 A
I P 42
A
A
20
(din enunt )
=
= 10,5
<
S
4
mm 2
mm 2
Sectiunea aleasa s=4 mm2 satisface si acesta conditie
Solutie finala s= 4 mm2

dP =

13 din 20
Succes natural!

www.stoianconstantin.wordpress.com
48_Toamna 2012 (ex 21_2007) .
O coloan electric de 380/220 V de aluminiu n lungime de 25 m alimenteaz un tablou
secundar de la care pleac circuite pentru:
un electromotor trifazat de 4 kW
un electromotor monofazat de 2 kW
20 de lmpi de cte 100 W fiecare.
Electromotoarele au pornire direct i absorb la pornire de ase ori curentul nominal In.
Pierderea de tensiune admis n coloan este de 2%, iar la pornirea electromotoarelor
maximum 10%; conductibilitatea = 34, cos = 0,7 i = 0,9, Curentul maxim admisibil
n regim permanent, pentru conductoare de Al cu seciunea de 6 mm2 este 30 A, iar
densitatea admisibil de curent pentru Al, n regim de pornire p=20 A/mm2. inndu-se
seama de ncrcarea echilibrat a fazelor i de un mers simultan la plin sarcin a tuturor
receptoarelor, s se determine seciunea coloanei. Se va face verificarea la densitate de
current n regim de pornire i la cdere de tensiune.
Indicaii
Pentru echilibrarea sarcinilor pe cele trei faze, electromotorul monofazat se conecteaz
la faza R, cate 10 lmpi se conecteaz la faza S, respective la faza T. Cea mai ncrcat
va rezulta, n acest caz, faza R; se va calcula seciunea coloanei lund n considerare
curentul total din faza R,unde este racordat electromotorul monofazat.
Rezolvare:
In fig 1 avem repartizarea sarcinii pe tazele retelei. Rezulta ca faza R este cea mai incarcata avand
4/3 kW + 2 kW motoare electrice

14 din 20
Succes natural!

www.stoianconstantin.wordpress.com

Pn = * Pabs
Pn = * 3 * Un * In * cos
In _ motor _ trifazat =

Pn

* 3 * Un * cos

In _ motor _ monofazat =

Pn
* Un * cos

Inlocuind in formula de mai sus obtinem pentru cele doua motoare curentii in regim nominal si in
regim e pornire . Calculam si densitatile de curent aferente acestor doua regimuri

In1 =

4000W

= 9.6 A
0.9 * 3 * 380V * 0.7
2000W
In2 =
= 14.42 14.4 A
0.9 * 220V * 0.7
Ifaza _ R _ regim _ no min al = In1 + In2 = 24 A30 A
Ipornire = 6 * Ifaza _ R _ regim _ no min al = 6 * 24 = 144 A
Ipornire 144 A
=
= 24 A / mmp 20 A / mmp
pornire =
s
6mmp
Se observa ca in regim de pornire se depaseste densitatea de curent admisa de 20A/mmp. In
regim normal ne incadram in curentul maxim admisibil al coloanei
Este necesara redimensionarea coloanei functie de densitatea de curent admisa in regim de
prormire a motoarelor:

Ipornire
144 A
=
= 7.2mmp
dadmisibil _ pornire 20 A / mmp
alegem
s _ re dim ensionat = 10mmp
s=

Caderea de tensiune se va calcula in ipoteza unei incarcari uniforme la nivelul incarcarii


fazei R care este cea mai incarcata faza pentru sectiunea initiala a coloanei. In acest caz
caderea de tensiune se calculeaza cu relatia:
Calculam in doua ipoteze:
a)
b)

considerand un consum trifazat la incarcarea fazei R de 24 A in regim normal si de


144A in regimul de pormire
considerand un consum monofazat la incarcarea fazei R de 24 A in regim normal si
de 144A in regimul de pormire

15 din 20
Succes natural!

www.stoianconstantin.wordpress.com
Ipoteza a)

l
U = 3 * r * I * cos = r * * I * cos
s
1 * 25
Un = 3 *
* 24 * 0.7 = 3,42V
34 * 6
Un
3,42 * 100
Un[%] =
* 100 =
= 0.9% 2%
Un
380
Upornire = 6 * Un = 3,42 * 6 = 20,54V
Upornire
20,54 * 100
* 100 =
Upornire[%] =
= 5,4% < 10%
Un
380
se observa ca in ambele regimuri nominal si respectiv de pornire simultana caderea de tensiune se
incadreaza in valorile limita din enunt de 2% si respectiv de 10% Rezulta ca singurul motiv al
necesitatii amplificarii coloanei il constituie depasirea densitatii admisibile de curent in regimul
de pornire
Ipoteza b)
Verificam caderea de tensiune pe coloana redimensionata si in ipoteza unui curent monofazat de
144A
In acest ca vom utiliza relatia:

l
Upornire = 2 * r * * I * cos
s
1 * 25
Upornire = 2 *
* 144 * 0.7 = 14.8 15V
34 * 10
Upornire
15 * 100
Upornire[%] =
= 6.8% < 10%
* 100 =
Un
220
Rezulta o cadere de tensiune de cca 7% care se incadreaza si in aceasta ipoteaz in caderea de
tensiune maxim admisa de 10%
Verificam caderea de tensiune pe coloana redimensionata si in ipoteza unui curent monofazat de
24A

l
Upornire = 2 * r * * I * cos
s
1 * 25
Upornire = 2 *
* 24 * 0.7 = 2,46 2,5V
34 * 10
Upornire
2,5 * 100
Upornire[%] =
= 1,1% < 2%
* 100 =
Un
220
Rezulta o cadere de tensiune de cca 1,1% care se incadreaza si in aceasta ipoteaz in caderea
de tensiune maxim admisa de 2%

16 din 20
Succes natural!

www.stoianconstantin.wordpress.com
49._Toamna 2012
O coloan electric de 3x380/220 V cu lungimea l1 = 25 m alimenteaz un tablou la
care sunt racordate:
un circuit cu lungimea l2 = 30 m care alimenteaz un electromotor trifazat
avnd puterea Pm =10 kW, cos=0,9, randamentul =0,9 i Ipornire = 6 Inominal
;
51 becuri electrice de cte 100 W, la captul a trei circuite monofazate cu
lungimi de cte l3 =35m ( cte 17 becuri alimentate din fiecare circuit).
Conductoarele coloanei i circuitelor sunt din aluminiu cu rezistivitatea = 1/32
mm2/m. S se determine seciunile conductoarelor pentru fiecare circuit i pentru
coloan, considerndu-se pierderile de tensiune:
o pe circuitul electromotorului: 3% n regim normal de funcionare i 8%
n regim de pornire a electromotorului;
o pe circuitele care alimenteaz lmpile: 2%;
o pe coloan: 1%.
Seciunile calculate se vor verifica la:
- nclzirea conductoarelor n regim de funcionare permanent.Curentul maxim
admisibil n regim de durat Iadm. se consider, pentru circuitele monofazate:18 A
pentru s = 2,5mm2, 23 A pentru s = 4mm2, 30A pentru s = 6 mm2, iar pentru
circuitele trifazate se consider: 16 A pentru s = 2,5mm2, 20 A pentru s = 4
mm2, 27A pentru s = 6 mm2;
- densitatea curentului la pornire, densitatea maxim admis fiind pa = 20 A/mm2;
- pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.

Bazandu-ne pe analiza facuta la problema 46 tinand cont ca factorul de putere


cos=0,9 (conf enunt) vom neglija defazajul dintre curentii motorului Im si respectiv
ai lampilor Ilampi atunci cand calculam curentul total care circula prin coloana
17 din 20
Succes natural!

www.stoianconstantin.wordpress.com
Determinam curentii in regim permanent:
Pm

Im =

10000W

= 18,75 A
3 380V 0,9 0,9
3 U cos
P 17 100W
= 7,72 A
I lampi = =
220V
U
I total = I m + I lampi = 18,75 A + 7,72 A = 26,5 A

Determinam curentii in regim de pornire:


I mp = 6 I m = 6 18,75 A = 112,5 A
I lampi = 7,72 A
I totalp = I mp + I lampi = 112,5 A + 7,72 A = 120 A
Determinam sectiunea coloanei la pornirea electromotorului

U c[V_ ]pornire = 3 Rc I p cos


U c _ pornire
Rc =

[%]

U c _ pornire

U c _ pornire

[V ]

100% =

U1
[%]

3 Rc I p cos
U1

100%

U1

3 I p cos 100%

l
r 1 =
sc

U c _ pornire

[%]

U1

3 I p cos 100%
3 I p cos 100%

s c = r l1

U c _ pornire

[%]

U1

1 mm 2
3 120 A 0.9 100%
25m
= 46,15mm 2
1% 380V
32 m

Alegem sectiunea coloanei s= 50mm2

Verificam sectiunea coloanei la densitatea de curent in regim de pornire


I tptalp

120 A
A
A
= 2,4
< 20
2
2
50mm
sc
mm
mm 2
Setiunea coloanei sc= 50 mm2 satisface conditia de densitate de curent la pornire

p =

Calculam caderea de tensiune pe coloana in regim normal si la pornirea


motorului

18 din 20
Succes natural!

www.stoianconstantin.wordpress.com

Rc =

l1
1 mm 2 25m
=

= 0,0156
S c 32 m
50mm 2
3 Rc I total cos 100%
3 0,0156 26,5 A 0,9 100%
=
= 0,17% < 1%
Un
380V

U c[%] =

3 Rc I total _ p cos 100

3 0,0156 120 A 0,9 100%


= 0,76% < 1%
Un
380V
Sectiunea aleasa satisface conditia de cadere de tensiune pe coloana (<1%)
U c[%]
_p =

Verificav sectiunii coloanei la curentul maxim de durata


I 1 = 26,5 A corespunde _ unei _ sec tiuni _ cu _ S min = 6mm 2

S = 50mm 2 satisface conditia


Dimensionarea circuitului motorului
Determinam sectiunea circuitului motorului din conditia caderii de tensiune
in regim permanent
U c[V_ ]m = 3 Rc I n _ m cos
U c _ m
Rc =

[%]

U c _ m

[V ]

100% =

U1

U c _ m

[%]

3 Rc I n _ m cos
Un

100%

U1

3 I n _ m cos 100%

U c _ m U 1
l
1 =
sc
3 I p cos 100%
[%]

3 I p cos 100%

s c = l1

U c _ m

[%]

U1

1 mm 2
3 118,75 A 0.9 100%
30m
= 2,54mm 2
32 m
(3% 0,17%) 380V

Alegem pentru circuitul motorului sectiunea: s=4mm2

Verificam sectiunea la densitatea de curent la pornirea motorului

dp =

I mp
sc _ m

112,5 A
A
A
= 28
> 20
conditie neindeplinita
2
2
4mm
mm
mm 2

Alegem treapta urmatoare de sectiune sc_m=6 mm2 si verificam din nou la densitatea de
curent de pornire

19 din 20
Succes natural!

www.stoianconstantin.wordpress.com

dp =

I2p
S2

A
A
112,5
= 18,75
< 20
conditie indeplinita
2
6
mm
mm 2

Verificam caderea de tensiune in regim permanent pe circuitul motorului

U c[%]
_m =

3 Rc _ m I n _ m cos 100%
Un

+ U 1 =

3 l c _ m I n _ m cos 100%
sc _ m U n

1 mm 2
3 18,75 A 0,9 100%
U
=
30m
+ 0,17% = 1,2% + 0,17% = 1,37% < 3%
32 m
6mm 2 380V
Sectiunea S = 6mm 2 satisface conditia
[%]
c_m

Verificam caderea de tensiune la pornirea motorului

U c[%]
_m_ p =

3 Rc _ m I m _ p cos 100%
Un

+ U coloana _ p =

3 l c _ m I m _ p cos 100%
sc _ m U n

1 mm 2
3 112,5 A 0,9 100%
U
=
30m
+ 0,17% = 7,21% + 0,76% = 7,97% < 8%
32 m
6mm 2 380V
Sectiunea S = 6mm 2 satisface conditia
[%]
c_m_ p

Verificam sectiunea la incalzirea conductoarelor in regim permanent


I n _ m = 18,75 A corespunde _ unei _ sec tiuni _ S min = 4mm 2
Sectiunea S = 6mm 2 satisface conditia

Calculam sectiunea circuitului lampilor din conditia caderii de tensiune in regim


permanent

s c _ lampi = l1

3 I lampi 100%

1 mm 2
3 17,72 A 100%
35m
= 2,1mm 2
32 m
(2% 0,17%) 380V

U c _ m U 1
Alegem desctiunea sc_lampi=2,5mm2
[%]

Verificam sectiunea la incalzirea conductoarelor in regim permanent


I 3 = 7,72 A
Sectiunea S = 2,5mm 2 satisface conditia
Concluzii:
1. sectiune coloana: Scoloana = 50 mm2
2. sectiune circuit motor: Smotor = 6 mm2
3. sectiune circuite lampi Slampi = 2,5 mm2
20 din 20
Succes natural!

50. Ce seciune este necesar pentru conductoarele unui circuit electric trifazat

din cupru, montat n tub, n lungime de 50 m, care va alimenta un electromotor


de 20 kW, 3 x 380 V, cos = 0,7; = 0,9, care admite la pornire o scdere a
tensiunii de maximum 12%. Electromotorul absoarbe la pornire un curent egal
cu 6 I n . Pierderea de tensiune (de durat) admis n circuit la plin sarcin va fi
de 3%, iar Cu = 57. Conform tabelelor pentru trei conductoare de cupru cu
seciunea de 6 mm2 montate n tub, ncrcarea maxim de durat este 42 A, iar
densitatea admisibil de curent la pornirea electromotoarelor pentru
conductoarele de Cu este mai mic de 35 A/mm2.
Ce se da :

Coloana trifazata
S=6 mmp, l=50m, Imax adm rg durata =42A , material Cu

d _ max adm _ pornire = 35 A / mm 2


Motor trifazat :
3*380/220V
P=20 kW
cos =0.7
= 0.9
Ip=6*In

U [%] max adm _ pornire = 12%


U [%] max_ adm _ motor _ in _ sarcina = 3%

Ce se cere :

verificarea coloanei
redimensionarea sectiunii astfel incat sa fie repectate cerintele de cadere
max admisibila a tensiunii regim de pornire si functionare in sarcina a
motorului si respectiv respectarea cerintelor de incarcare : Curent maxim,
densitate de curent maxim admisa in cele doua regimuri de functionare

12%
Up [%]
380V = 0.12 * 380V = 45.6V
Un =
U max_ adm _ pornire =
100
100
3%
Uin _ sarc [%]
Un =
380V = 0.03 * 380V = 11.4V
U [%] max_ adm _ motor _ in _ sarcina =
100
100
[V ]

Determinarea curentilor de sarcina nominala si de pornire

Pn = * Pabs
Pn = * 3 * Un * In * cos
In _ motor _ trifazat =

Pn
* 3 * Un * cos

Pn
20000W
=
= 48.2 A > 42 A
* 3 * Un * cos 0.9 * 3 * 380V * 0.7
In _ motor _ trifazat > Imax _adm _rg_durata

In _ motor _ trifazat =

Observam ca prima cerinta testata nu este indeplinita. Trecem mai departe si verificam si densitatea
de curent in regimul de pornire:

Ipornire = 6 * In = 6 * 48.2 = 289.2 A


Ipornire 289.2 A
dpornire =
=
= 48.2 A / mm 2 > 35 A / mm 2
2
s
6mm
dpornire > d _ max adm _ pornire

Determinam sectiunea din conditia de respectare a densitatii maxime admise de curent in


regimul de pornire :

s _ min_ nec =

289.2 A
Ipornire
=
= 8.26mm 2
2
pornire 35 A / mm

Alegem sectiunea imediat superioara de 10 mm2

Din tabele ar trebui sa verificam si respectarea conditiei ref la incarcarea coloanei in regimul de
durata :

In _ motor _ trifazat > Imax _adm _rg_durata Neavand date in problema pt aceasta verificare
trecem mai departe!

Calculul caderilor de tensiune evident utilizand noua sectiune pentru coloana 10 mmp

l
U = 3 * r * I * cos = 3 * r * * I * cos
s
1 * 50
* 48.2 * 0.7 = 3 * 2.959V = 5,12V < 11.4V
Un = 3 *
57 * 10
Un < U max_ adm _ rg _ sarcina
Upornire = 6 * Un = 5,12V * 6 = 30,7V < 45.5V
Upornire < U max_ adm _ rg _ pornire

51. La o reea trifazat de curent alternativ este alimentat un receptor electric

conectat n triunghi. Tensiunea de linie este de 220 V. S se determine puterea


consumat n circuit cunoscnd c ncrcrile pe faze sunt neuniforme i anume:
prima faz are rezistena activ de 3 i reactana inductiv de 4 , a doua faz
are o o rezisten activ de 6 i o reactan inductiv de 8 ,a treia faz are
rezistena activ de 8 i reactana inductiv de 6 .
Ce se da :

retea trifazata, receptor dezechilibrat conectat in triunghi


Ulinie = 220V
Faza R: R R= 3, X R =4
Faza S: R S= 6, X S =8
Faza T: R T= 8, X T =6

Puterea absorbita de circuit

Ce se cere :

Determinarea puterii active absorbite de circuit :

Pcircuit = PR + PS + PT
Z=

R2 + X 2
R
cos =
Z
ZR =

RR + X R =
2

cos R =
ZS =

32 + 4 2 =

6 2 + 82 =

25 = 5

36 + 64 = 100 = 10,

RS
6
=
= 0.6
Z S 10

RT + X T = 82 + 6 2 =

cos T =

9 + 16 =

RR 3
= = 0.6
ZR 5

RS + X S =

cos S =
ZT =

64 + 36 = 100 = 10

8
RT
=
= 0.8
Z T 10

PR = U linie * I R * cos R =

U 2 linie
220 2
* cos R =
* 0.6 = 5808W
ZR
5

PS = U linie * I S * cos S =

U 2 linie
220 2
* cos S =
* 0.6 = 2904W
ZS
10

PT = U linie * I T * cos T =

U 2 linie
220 2
* cos T =
* 0.8 = 3872W
ZT
10

Pcircuit = PR + PS + PT = 5808 + 2904 + 3872 = 12584W = 12.584kW 12.6kW


Determinarea puterii reactive absorbite de circuit :

Qcircuit = QR + QS + QT
Z=

R2 + X 2
R
sin =
Z
ZR =

RR + X R =
2

sin R =
ZS =

ZT =

6 2 + 82 =

25 = 5

36 + 64 = 100 = 10,

XS
8
=
= 0.8
ZS
10

RT + X T = 8 2 + 6 2 =
2

sin T =

9 + 16 =

4
XR
= = 0.8
5
ZR

RS + X S =

sin S =

32 + 4 2 =

64 + 36 = 100 = 10

XT
6
=
= 0.6
ZT
10

QR = U linie * I R * sin R =

220 2
U 2 linie
* sin R =
* 0.8 = 7744VAr
5
ZR

QS = U linie * I S * sin S =

220 2
U 2 linie
* sin S =
* 0.8 = 3872VAr
10
ZS

QT = U linie * I T * sin T =

220 2
U 2 linie
* sin T =
* 0.6 = 2904VAr
10
ZT

Qcircuit = QR + QS + QT = 7744 + 3872 + 2904 = 14520W 14.52kW 14.5kVAr


Determinarea puterii aparente absorbite de circuit :

S circuit = S R + S S + S T
S R = PR + QR = 5808 2 + 7744 2 = 9680VA
2

S S = PS + QS = 2904 2 + 3872 2 = 4840VA


2

S T = PT + QT = 3872 2 + 2904 2 = 4840VA


2

S circuit = S R + S S + S T = 9680 + 4840 + 4840 = 19360VA 19.4kVA

52. O linie electric aerian cu tensiunea de 0,4 kV, cu conductoare din cupru

avnd r = 0,017 mm2/m, alimentat din sursa A, are schema i caracteristicile


din figur.
s 1 = 50 mm2

s 2 = 35 mm2

x 01 = 0,31 /km

s 3 = 25 mm2

x 02 = 0,345 /km

x 03 = 0,33 /km

AO
3oo m

2oo m

15o m

S 1 = 40 + j10 kVA

S 2 = 30+ j0 kVA

S 3 = 20 + j15 kVA

Se cere:
a) s se determine pierderea maxim de tensiune;
b) s se interpreteze rezultatul considernd c pierderea de tensiune admisibil
este de 10%.

Se cere:
a) s se determine pierderea maxim de tensiune;
b) s se interpreteze rezultatul considernd c pierderea de tensiune
admisibil este de 10%.
Aplicam relatia :

( RiPi + XiQi)
3

U =
R1 = *

Un

[V]

l1
300m
= 0,017mm 2 / m *
= 0.102
s1
50mm 2

Pentru calculul lui R2 vom avea in vedere tronsonul de retea parcurs de puterea S2 si deci vom
insuma rezistentele tronsoanelor 0_1 si 1_2

R2 = R1 + *

l2
200m
= 0,102 + 0,017mm 2 / m *
= 0,102 + 0,097 = 0,199
s2
35mm 2

Similar pentru calculul lui R3 vom avea in vedere tronsonul de retea parcurs de puterea S3 si deci
vom insuma rezistentele tronsoanelor 0_1 si 1_2 si 2_3

R3 = R2 + *

l3
150m
= 0,199 + 0,017mm 2 / m *
= 0,199 + 0,102 = 0,301
s3
25mm 2

Similar vom proceda pentru calculul reactantelor pe tronsoanele de retea 0_1,0_2 si 0_3:

X 1 = x1 * l1 = 0,31 / km * 0,3km = 0,093


X 2 = X 1 + x 2 * l 2 = 0.093 + 0,345 / km * 0,2km = 0,093 + 0,069 = 0,162
X 3 = X 2 + x3 * l3 = 0.162 + 0,33 / km * 0,15km = 0,162 + 0,0495 = 0,2115
Voi recapitula intr-un tabel rezultatele pe care le vom folosi in continuare
Tronson

0_1

0_2

0_3

Ri

0,102

0,199

0,301

Xi

0.093

0,162

0,2115

Pi

40 kW

30 kW

20 kW

Qi

-10 kVAr

0 kVAr

-15 kVAr

Calculam caderea de tensiune:

( RiPi + XiQi) = (0,102W * 40kW + 0,093W * (10kVAr )) +


U =
3

Un
0,4kV
(0,199W * 30kW + 0,162 * 0kVAr ) (0,301W * 20kW + 0,2115W * (15kVAR))
+
+
=
0,4kV
0,4kV
3.15 + 5,97 + 2,8475
11,9675
=
V =
V = 29,91875V 30V
0,4
0,4

Exprimam caderea de tensiune in procente :

U [%} =

30V
U [V ]
* 100 =
* 100 = 7.5% < 10%
U
400

Dupa cum se observa din relatia de mai sus circulatia de putere prin linia analizata determina o
cadere de tensiune de 7.5% care se incadreaza in limita maxima admisibila de 10%

53. La o reea trifazat de 6 kV alimentat din staiile de transformare A i B, ale

cror tensiuni sunt egale i coincid ca faz, sunt racordate mai multe locuri de
consum. Lungimile poriunilor de reea, n km, seciunile conductoarelor, n
mm2, sarcinile, n kW i factorii lor de putere sunt indicate n schema reelei.

S se determine pierderea maxim de tensiune pentru regimul de funcionare


normal i pentru regimul de avarie al reelei.
Se neglijeaz pierderile de putere pe linii.
n regimul de avarie se presupune c se scoate din funciune acea poriune din
reea a crei ieire din funciune determin cderea maxim de tensiune ntr-un
punct oarecare al reelei;
Pentru conductorul cu s=35mm2 se consider r 0 =0,91 /km i x 0 =0,353 /km
iar pentru cel cu s=16 mm2 r 0 =1,96 /km i x 0 =0,377/km.
100 kW
cos = 0,8

80 kW
cos = 0,9

3 km, 35 mm2 a 2 km, 35 mm2 b 3 km, 35 mm2 c 4 km, 35 mm2


A O

OB
16 mm2

1,5 km

40 kW
80 kW
cos = 0,7 cos = 0,8

16 mm2

1,5 km

40 kW
cos = 0,8

fig 1
Calculam puterile reactive aferente fiecarui punct de control:

P = S cos
Q = S sin
Q sin
=
= tg
P cos
Q = P * tg

cos

tg

[kW]

Q
[kVAr]

100

0,8

0,754

75,4

80

0,9

0,488

39,04

40

0,7

40

40

0,8

0,754

30,16

80

0,8

0,754

60,32

fig 2

Calculam rezistentele si reactantele fiecarui tronson. Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul
alaturat :

Tronson

l
[km]

s
[mmp]

r0
[/km]

R
[]

x0
[/km]

X
[]

Aa

35

0,91

2,73

0,353

1,059

ab

35

0,91

1,82

0,353

0,706

bc

35

0,91

2,73

0,353

1,059

Bc

35

0,91

3,64

0,353

1,412

ad

1,5

16

1,96

2,94

0,377

0,5655

ce

1,5

16

1,96

2,94

0,377

0,5655

fig 3
Conform enuntului U A =U B in aceste conditii vom considera in fiecare nod sarcina pe rand.
Contributia fiecarei surse va fi dependenta de impedanta pana la nodul respectiv. Cum intre puntele
AB avem conductor omogem pentru calculul momentelor vom utiliza distantele dela fiecare nod la
capetele circuitului. In acest caz vom utiliza datele din figura 2
Aplicam rationamentul pentru circulatia puterii active. Vom detalia calculul pentru nodul a Pentru
celelalte noduri vom prezenta datele in tabelul de rezultate urmator :
3km*P Aa =9km*P Ba
P Aa +P Ba =100+40=140kW
Din prima ecuatie deducem P Aa =3*P Ba inlocuind in ecuatia doua obtinem: 4P Ba =140
Rezolvand P Ba =35 si deci P Aa =3*35=105 kW

Nodul

Total
putere in
nod

Distanta de la nodul analizat la

Aportul la consumul nodului

sursa A
[km]

sursa B
[km]

sursei A
[kW]

sursei B
[kW]

140

105,00

35,00

80

46,70

33,30

120

40,00

80,00

191,70

148,30

Total

Rezulta din analiza efectuata ca nodul B este alimentat din ambele surse.

Vom face o analiza similara si pentru circulatia de putere reactiva :


Distanta de la nodul analizat la
Nodul

Total putere in nod

Aportul la consumul nodului

sursa A
[km]

sursa B
[km]

sursei A
[kVAr]

sursei B
[kVAr]

115,4

86,55

28,85

60,32

32,90

27,42

69,2

23,07

46,13

142,52

102,40

Total

Si in acest caz obtinem aceeasi concluzie : nodul b este alimentat din ambele surse
Calculam aportul celor doua surse la puterea bodului b :

P Ab = 191,7-140=51,7 kW

P Bb = 148,3-120=28.3 kW

Q Ab = 142,52-115,4=27,12 kVAr Q Bb = 102,4-69,2=33,2 kVAr

Sectionam imaginar bodul b si obtinem doua tronsoane alimentate radial din statiile A si B. Aceste
tronsoane vor avea in nodurile b aceeasi tensiune respectiv acceasi cadere de tensiune de la sursa la
fiecare nod b

fig 4
Pentru calculul caderilor de tensiune vom utiliz relatia :

( RiPi + XiQi) = 2,73 *100 + 1,059 * 75,4 +


=
3

U Ab

Un
6
2,73 * 40 + 1,059 * 40 (2,73 + 1,82) * 51,7 + (1,059 + 0,706) * 27,12
+
+
=
6
6
351,7896 151,56 283,6188 786,9684
=
+
+
=
131,16V
6
6
6
6

Pentru verificare calculamsi caderea de tensiune pe reteua alimentata din nodul B :

( RiPi + XiQi) = 3,64 * 80 + 1,412 * 39,04 +


=
3

U Bb

Un
6
3,64 * 40 + 1,412 * 30,16 (3,64 + 2,73) * 28,3 + (1,412 + 1,059) * 33,2
+
+
=
6
6
346,32448 188,18592 262,3082 796,8186
=
+
+
=
132.8V
6
6
6
6
Se remarca obtinerea unor valor sensibil egale pentru caderile de tensiune.
Pentru regimul de avarie consideram indisponibil tronsonul ab In acest caz tronsonul Bb in
lungime de 7 km va fi parcurs suplimentar fata de cazul precedent de puterea S=51.7+j27.12 kVA
ceea ce va conduce in nodul b la o cadere de tensiune mai mare decat daca indisponibilizam tronsonul
bc deoarece in acest caz tronsonul Ab de doar 5 km ar fi fost parcurs suplimentar de o putere mai
mica S=28,3+j33,2 kVA
Vom utiliza datele din figura 5

fig 5
Pentru calcul vom utiliza caderea de tensiune determinata pentru nodul b inainte de retragerea din
exploatare a tronsonului ab la care vom adauga caderea de tensiune provocata pe 7 km de puterea
S=51.7+j27.12 kVA
Vom avea relatia :

U Bb = 132,8 +

396,86
(3,64 + 2,73) * 51,7 + (1,412 + 1,059) * 27,12
= 132,8 +
= 198.86V
6
6

54. O reea trifazat de 0,4 kV alimentat din punctul A, cu conductoare din

cupru avnd r = 0,017 mm2/m are seciunea conductoarelor, lungimile


tronsoanelor i sarcinile menionate n figur.
S se determine pierderea maxim de tensiune considernd c sarcinile sunt
rezistive.
0,15 A/m
g

80 m

16 mm2
50 m
25 mm2

50 mm2
b

d
e

100 m

75 m

100 m

50 m

30A
20A

16 mm2
80 m

25A

15A

10A

fig 1
Calculam caderea de tensiune in nodul e.

U [V ] = 3 * Ri * Ii
U Ae = U Aa + U ab + U bd + U de = U Ab + U bd + U de
U Aa = 3 * RAa * ( I a + I b + I c + I fg + I d + I e )
U ab = 3 * Rab * ( I b + I c + I fg + I d + I e )
U Ab = U Aa + U ab
U bd = 3 * Rbd * ( I d + I e )
U de = 3 * Rde * I e
U be = U bd + U de

R Aa = *

l Aa
75m
= 0,017mmp / m
= 0.0255
s Aa
50mmp

Rab = *

l ab
100m
= 0,017mmp / m
= 0.034
s aa
50mmp

Rbd = *

l bd
100m
= 0,017mmp / m
= 0,068
sbd
25mmp

Rde = *

l de
50m
= 0,034
= 0,017mmp / m
s de
25mmp

U Aa = 3 * R Aa * ( I a + I b + I c + I fg + I d + I e ) = 3 * 0.0255 * (20 A + 30 A +
+ 25 A + 80m * 0,15 A / m + 15 A + 10 A) = 3 * 0.0255 * 112 A 4,95V
U ab = 3 * Rab * ( I b + I c + I fg + I d + I e ) = 3 * 0.034 * 92 A 5,42V

U Ab = U Aa + U ab = 4,95 + 5,42 = 10,37V


U bd = 3 * Rbd * ( I d + I e ) = 3 * 0,068 * (15 + 10) 2,94V
U de = 3 * Rde * I e = 3 * 0,034 * 10 0,59V
U be = U bd + U de = 2,94 + 0,59 = 3,53V
U Ae = U ab + U be = 10,37V + 3,53V = 13,9V
U Ae

[%]

U Ae
U

[V ]

13,9V
* 100 = 3,47%
400V

Calculam caderea de tensiune in nodul c :

U Ac = U Ab + U bc = U Ab + 3 * Rbc * I c
Rbc = *

lbc
80m
= 0,017mmp / m
= 0,085
16mmp
sbc

U bc = 3 * Rbc * I c = 3 * 0,085 * 25 A = 3,68V


U Ac = U Ab + U bc = 10,37V + 3,68V = 14,05V
U Ae

[%]

U Ac
=
U

[V ]

14,05V
* 100 = 3,51%
400V

Calculam caderea de tensiune in punctul g

U Ag = U Ab + U bf + U fg
U fg = 3 * r * i * (1 + 2 + ... + 80) = 3 * r * i *

(1 + 80) * 80
= 3 * r * i * 3240
2

1m
l
= 0,017mmp / m
= 0,001
16mmp
s
i = 0.15 A
r=r

U fg = 3 * r * i * 3240 = 3 * 0,001 * 0,15 * 3240 = 0,84V


U bf = 3 * Rbf * 80m * 0,15 A / m = 3 * r *

l bf
sbf

* 12 A =

50m
* 12 A = 1.1V
16mmp
+ U fg = 10,37 + 1,1 + 0,84 = 12,31V

= 3 * 0,017.mmp / m *
U Ag = U Ab + U bf
U Ae

[%]

U Ac
U

[V ]

12,3V
* 100 = 3,075% 3,1%
400V

55. O LEA 110 kV s.c. echipat cu conductoare de OL-Al de seciune 185 mm ,


2

cu diametrul 19,2 mm i r = 1/34 mm2/m, are o lungime de 40 km i


coronamentul din figur (cu distanele n mm).
Se cere:
1. S se precizeze semnificaiile simbolurilor a i b din formulele de calcul ale
inductanei specifice
x 0 = 0,145 lg

a
/km,
0,779b

respectiv susceptanei specifice

b0 =

7,57368
10-6 S/km
a
lg
b

2. S se reprezinte schemele electrice echivalente n i T ale liniei i s se


calculeze parametrii acestora. Se neglijeaz conductana liniei.

2550

42002

32502

Se cere:
1. S se precizeze semnificaiile simbolurilor a i b din formulele de calcul ale
inductanei specifice

x 0 = 0,145 lg

a
/km,
0,779b

respectiv susceptanei specifice b 0 =

7,57368
10=6 S/km
a
lg
b

2. S se reprezinte schemele electrice echivalente n i T ale liniei i s se


calculeze parametrii acestora.

fig 1
Comparand formula de calcul a inductantei specifice pentru LEA trifazata
simplu circuit:
x0 = 0,145 * lg

Dmed
0,779 * r

[ / km] cu relatia din enuntul problemei rezulta ca:

a = Dmed = 3 D12 * D23 * D13


b=r

unde r este raza conductorului retelei

fig 2
Figura 2 ne asigura suportul necesar calcularii distantelor dintre conductoare care vor fi utilizate
pentru calculul distentei medii:

D12 = 4200 2 + 700 2 = 100 * 42 2 + 7 2 = 4258mm


D23 = 6500mm
D13 = 4200 2 + 5800 2 = 100 * 42 2 + 58 2 = 7161mm
Calculam distanta medie

Dmed = 3 D12 * D23 * D13 = 3 4258 * 6500 * 7161 = 5831mm


Avem acum toate elementele necesare pentru calculul reactantei liniei:
X=L*x 0 =
X=L*0,145

lg

= 40 * 0,145 * lg

Dmed
a
= L * 0,145 * lg
=
0,779b
0,779 * r

5831
= 5,8 * lg 758,54 = 5,8 * 2,88 = 16,7
0,779 * 9,6

X=16.7
Calculam rezistenta liniei

R=

L 1 40000 40000
=
=
= 6,36
*
s 34 185
6290

R=6,36
Calculam susceptanta liniei

7,57368
7,57368
7,57368
* 10 6 S / km = 40 *
* 10 6 S = 40 *
* 10 6 =
D
a
5831
lg
lg
lg med
b
9,6
r
302,947
302,947
=
* *10 6 =
* 10 6 = 108,84 * 10 6 S
lg 607,396
2,7835
B = L * b0 = 40km

B=108.84 10-6 S
Cu parametrii calculati putem prezenta schemele electrice solicitate:

1. S se determine parametrii electrici ( R T , X T , G T i B T ) ai unui


transformator cu dou nfurri de 31,5 MVA 115 2x2,5% / 6,3 kV,
pierderile n cupru de 105 kW, pierderile n gol de 40 kW, u sc [%]=9% i
i 0 [%]=1,2%. Parametrii electrici se vor raporta la tensiunea de pe plotul
maxim al nfurrii primare.
2.S se reprezinte schema electric achivalent, n , a transformatorului
de la punctul 1.

56.

Calculam tensiunea primara pe plotul maxim :


U=U n *(1+5%)= U n *(1+0,05)= U n *1,05=115*1,05=120,75 kV
Calculam rezistenta echivalenta :

U2
(120,75 *103 ) 2 V 2
3
RT = PCu * 2 = 105 *10 *
= 1,47
S n
(31,5 *106 ) 2 V 2 A2
Calculam reactanta echivalenta :

X T ZT =

u sc U 2 0,09 * (120,75 * 10 3 V ) 2
*
=
= 41,66
100 S n
31,5 * 10 6 VA

Calculam conductanta echivalenta :

PFE
40 * 10 3 W
GT =
=
= 2,74 * 10 6 S
2
3
2
U
(120,75 * 10 V )
Calculam susceptanta echivalenta:

i0
S n 0,012 * 31,5 * 10 6 VA
BT YT =
* 2 =
= 25,92 * 10 6 S
3
2
100 U
(120.75 * 10 V )

57. Un post de transformare care alimenteaz un consumator este echipat cu

dou transformatoare trifazate identice, de 1600 kVA, 6/0,4 kV, avnd


fiecare:
P sc = 18 kW; P 0 = 2,6 kW; u sc % = 6%; i 0 % = 1,7%;
Se cer parametrii electrici ai unui transformator raportai la tensiunea
secundar i schema electric echivalent (n ) a postului de
transformare.
Calculam rezistenta echivalenta pentru un transformator:

RT = PCu *

U2
U2
(0,4 * 10 3 ) 2 V 2
18 * 16
3
P

*
=
18
*
10
*
=
* 10 3 =
sc
2
3 2
2 2
2
256
S n
S n
(1600 * 10 ) V A

= 1,125 * 10 3
Calculam reactanta echivalenta pentru un transformator:

u sc U 2 0,06 * (0,4 * 10 3 V ) 2 0.06 * 0.16 * 10 6


XT =
*
=
=
=
100 S n
1600 * 10 3 VA
1600 * 10 3
=

6 * 1600
= 6 * 10 3
3
1600 * 10

Calculam conductanta echivalenta pentru un transformator:

GT =

PFE P0
2,6 * 10 3 W
2,6
260
=
=
=
=
= 16,25 * 10 3 S
2
2
3
2
3
3
U
(0,4 * 10 V )
0,16 * 10
16 * 10
U

Calculam susceptanta echivalenta pentru un transformator:

BT =

i0
S
0,017 * 1600 * 10 3 VA 17 * 1600
* n2 =
=
= 170 * 10 3 S
100 U
(400V ) 2
16 * 10 4

La punerea in paralel a celor doua transformatoare inpedanta se va injumatati iar admitanta se va


dubla :

58. Pe o plecare subteran a unei reele electrice de 10 kV alimentat de la o

staie de transformare se produce un scurtcircuit trifazat.


S se calculeze valoarea curentului de defect i reactana minim a unei
bobine de reactan care ar trebui montat pentru limitarea puterii de
scurtcircuit la cel mult 100 MVA.
Lungimea, seciunea conductoarelor de cupru, rezistena i reactana specifice
ale cablului sunt indicate n figur. Se consider c scurtcircuitul este produs de
o surs de putere infinit i se neglijeaz componenta aperiodic a curentului de
scurtcircuit.

k (3)

3x240 mm2 Cu 5 km

ro = 0,07632 /km,
10,5 kV

xo = 0, 08 /km
10 kV

59. S se determine cu ct se reduce puterea de scurtcircuit trifazat pe barele A 1

de 110 kV, n schema electric din figur, n cazul n care se funcioneaz cu


cupla C 1 deschis, n comparaie cu funcionarea cu cupla C 1 nchis.
Cupla barelor de 220 kV C 2 este n permanen nchis.
S = 500 MVA
x = 0,3
220

S = 200MVA
usc = 11%

110

S = 500 MVA
x = 0,3

C2

S = 200 MVA
usc = 11%

C1

A1

A2

S =400MVA
usc = 10%
S = 350 MVA
xd = 12%

S = 400 MVA
usc = 10%

S = 350 MVA
xd = 12%

60. S se determine puterile de scurtcircuit la timpul t = 0 n cazul unui

scurtcircuit trifazat pe barele A 1 de 220 kV ale staiei A n urmtoarele ipoteze:


a) cuplele staiilor A i B, respectiv C A i C B sunt nchise;
b) cupla C A nchis, cupla C B deschis;
c) cupla C A deschis, cupla C B nchis.
Schema i caracteristicile circuitelor sunt indicate n figur.
S = 1000 MVA
x = 0,4
B1

A1
L= 80 km
x0 = 0,42 / km

ST = 800 MVA
usc = 12%

CB

S = 800 MVA
xd = 20%

CA
ST = 800 MVA
usc = 12%
L= 80 km

S = 1000 MVA
B2
x = 0,4

S = 800 MVA
xd = 20%

x0 = 0,42 / km

A2

Soluie:

Aleg pentru calculul reactanelor raportate puterea de baz S b - suma puterilor ce au aport la defect:
S b = 1000 + 1000 + 800 + 800 = 3600 (MVA) ;
U b = 220 kV - tensiunea reelei .

Formule de calcul ale reactanelor n uniti relative (raportate la mrimile de baz) :

pentru generatoare : x*g = xGnom

pentru transformatoare :

Sb
SGnom

xT* = xTnom

pentru linii aeriene i n cablu :

xd" % Sb

100 SGnom

Sb
STnom

xL* = x0 l

usc % Sb

100 STnom

Sb
U L2

xR* = xRnom

pentru bobinele de reactan :

Ib
I Rnom

U Rnomn
Ub

Notm elementele schemei conform figurii cu numere de la 1 la 8.


Folosind formulele de calcul anterioare se obin reactanele n unitti relative pentru fiecare element n
parte.

1,2: xG* = 0,4


5,6: xT* =

3600
3600
= 1,44 ; 3,4: xL* = 0,42 80
= 2,5
1000
2202

20 3600
12 3600

= 0,54 ; 7,8: xG* =

= 0,9
100 800
100 800

a) cuplele staiilor A i B, respectiv C A i C B sunt nchise;

Schema electric de calcul simplificat este :

1/1,44

2/1,44

3/2,5

5/0,54

4/2,5

6/0,54

X 1 = X 1234( X 5 + X 7 )( X 6 + X 8 )

7/0,9

8/0,9

figura 1

X 1234 = X 1X 2 + X 3X 4

X 12 = X 1X 2 =
X 1234 =

X1 X 2
X1 + X 2

1,44 1,44
2,5 2,5
+
= 1,97
1,44 + 1,44 2,5 + 2,5

X 57 = X 68 = X 5 + X 7 = X 6 + X 8 = 0,54 + 0,9 = 1,44

X 5678 = ( X 5 + X 7 )( X 6 + X 8 ) X 5678 =

1,44 1,44
= 0,72
1,44 + 1,44

X 1 = X 1234X 5678 X 1 =
X 1* = X 1

S1sc =

S nom
X 1*

S nom
Sb

1,97 0,72
= 0,527 ; X 1 = 0,527 - reactana schemei echiv.
1,97 + 0,72

X 1* = 0,527

S1sc =

3600
= 0,527 - reactana redus (valoare raportat)
3600

3600
= 6831 ; S 1sc = 6831 MVA .
0,527

b) cupla C A nchis, cupla C B deschis;

Schema electric de calcul simplificat este :


1/1,44

2/1,44

3/2,5

5/0,54

4/2,5

6/0,54

7/0,9

8/0,9

figura 2

X 2 = X 13X 24X 57X 68 (1)


X 2 = ( X 1 + X 3 )( X 2 + X 4 )( X 5 + X 7 )( X 6 + X 8 ) - reactana de calcul a sch. echiv.
X 13 = X 1 + X 3 ; X 13 = 1,44 + 2,5 = 3,94

X 57 = X 5 + X 7

X 68 = X 6 + X 8

X 57 = 0,54 + 0,9 = 1,44

X 24 = X 2 + X 4 ; X 24 = 1,44 + 2,5 = 3,94


X 68 = 0,54 + 0,9 = 1,44

Ecuaia (1) mai poate fi exprimat :

1
1
1
1
1
=
+
+
+
X 2 X 13 X 24 X 57 X 68
1
1
1
1
1
1
1
3,94 1,44
1
;
; X 2 =0,527
=
+
+
+
= 2
+
; X 2 =
X 2 3,94 3,94 1,44 1,44 X 2
2(3,94 + 1,44 )
3,94 1,44

X 2* = X 2

S 2 sc =

S nom
Sb

S nom
X 2*

X 2* = 0,527

S 2 sc =

3600
= 0,527 - reactana redus (valoare raportat)
3600

3600
= 6831 ; S 2sc = 6831 MVA .
0,527

c) cupla C A deschis, cupla C B nchis.

Schema electric de calcul simplificat este :


1/1,44

3/2,5

5/0,54

4/2,5

6/0,54

2/1,44

7/0,9

8/0,9

figura 3

X 3 = X 123468X 57

(2)

X 123468 = X 12468 + X 3 (3)

X 12468 = X 1X 2X 468

(4)

X 468 = X 4 + X 6 + X 8 (5)
X 468 = 2,5 + 0,54 + 0,9 = 3,94
Ecuaia (4) mai poate fi scris sub forma:

1
X 12468

1
X 12468

1
1
1
+
+
X 1 X 2 X 468

1
1
1
2
1
1
1
3,94 + 0,72
+
+
=
+
=
+
=
1,44 1,44 3,94 1,44 3,94 0,72 3,94 0,72 3,94

X 12468 =

0,72 3,94
3,94 + 0,72

X 12468 =

2,8368 1,4184
=
= 0,609
4,66
2,33

Din ecuaia (3):

X 123468 =

1,4184
7,2434
+ 2,5 =
= 3,109 ;
2,33
2,33

X 57 = X 5 + X 7 = 0,54 + 0,9 = 1,44

Din ecuaia (2):

1
2,33
1
2,33 1,44 + 7,2434
10,5984
1
1
1
;
=
+
=
=
=
+
7,2434 1,44
10,430496
X 3 X 123468 X 57 X 3 7,2434 1,44

X 3 =
MVA

3600
10,430496
= 0,984 ; X 3 =0,984 ; X 3* = 0,98 S3 sc =
3673 ; S 3sc = 3673
10,5984
0,98

61. Staia de transformare B, echipat cu trei transformatoare de 20 MVA 110

2x2,5% / 6,6 kV este alimentat din sursa A prin dou linii de 110 kV.
Tensiunea pe barele sursei, sarcina consumatorului din staia B i parametrii
transformatoarelor (identice i raportate la primar) sunt indicate n figur
1.S se determine puterea compensatoarelor sincrone necesare a se monta
pe barele de joas tensiune ale staiei B pentru a se menine U = 106 kV
raportat la primar, atunci cnd una din liniile de 110 kV iese din funciune,
tiind c tensiunea minim pe barele consumatorilor, n regim de avarie
(raportat la nalt tensiune) este U! b = 96,2 kV, n variantele:
a) se neglijeaz aportul capacitiv al liniei i consumul de reactiv al
transformatoarelor;
b) suplimentar fa de a), se neglijeaz i componenta transversal a
cderii de tensiune;
2. S se compare rezultatele obinute n cele dou cazuri
B
X T = 66 b

l = 50 km
r0 = 0,21 /km x0 = 0,4 /km

Sb
45 + j 36 MVA

U A =117 kV

R T =3,9

62. Staia de transformare B, n care sunt instalate dou transformatoare de cte

10 MVA este alimentat din centrala A prin dou linii electrice aeriene
paralele de 35 kV. Pe partea de nalt tensiune a transformatoarelor staiei B
este fixat priza de 34,13 kV. Tensiunea nominal a nfurrilor secundare
ale transformatoarelor este de 6,6 kV. Sarcina total pe barele de 6 kV ale staiei
B este de 15,5 MVA, din care S b1 =14 MVA consum local iar S c =1,5 MVA se
transport, printr-o linie aerian de 6 kV n punctul C al reelei. Caracteristicile
liniilor, transformatoarelor i sarcinile sunt indicate pe schem.
S se determine tensiunea n punctul C al reelei, dac la centrala A se
menine tensiunea de 36,6 kV. Se neglijeaz pierderile de putere n linii i
transformatoare i componenta transversal a cderii de tensiune.
Se consider c cele dou linii dintre centrala A i staia B, respectiv
transformatoarele din staia B, funcioneaz n paralel.

r0 = 0,33 /km

l = 14 km

r0 = 0,33 /km
x0 = 0,412 /km

x0 = 0,342 /km

2 km
10 MVA

1,5 MVA
cos=0,7
Psc= 92 kW
Usc = 7,5%

14 MVA
cos=0,7

63. S se aleag tensiunea pe ploturile a dou transformatoare cobortoare de


115 3x1,5% / 6,3 kV astfel nct abaterea de la tensiunea nominal de 6 kV s

fie aproximativ aceeai n regim de sarcin minim i maxim. Se cunosc


sarcinile pe 6 kV: S max. = 65 + j45 MVA (cu transformatoarele n paralel); S min. =
20 + j15 MVA (i funcioneaz un singur transformator) i caracteristicile,
identice, pentru fiecare dintre cele dou transformatoare:
S n = 40 MVA; P cu = 80 kW; P fe = 25 kW; u sc %= 10%; i 0 %= 2%;
Tensiunea pe barele de nalt tensiune se menine constant la 110 kV.

64. Se consider schema din figur, n care o staie cobortoare de 2x20 MVA

este alimentat de o linie 110 kV lung de 30 km, cu conductoare de oelaluminiu 3x185 mm2 cu = 0,029 mm2/m i cu fazele aezate n linie,
distana ntre fazele vecine fiind de 3175 mm. Conductana liniei se neglijeaz.
Parametrii (identici) ai transformatoarelor:
S n = 20 MVA; u sc % = 9% ; P cu = 120 kW; P fe = 30 kW; i o % = 2% ;
raportul de transformare

OL-AL 3x185 mm2 - 30 km


SC
25+ j 20 MVA

UA =115 kV

Uc =35 kV

pentru inductanta specifica : xo = 0,145 lg

pentru susceptanta specifica : bo =

Dmed
[ / km] si
0,779 * r

7,5368
* 10 6 [ S / km]
Dmed
lg
r

Comparand aceste relatii rezulta ca :

a = Dmed = 3 D12 * D23 * D13 distamta medie in [mm2]

b = r raza conductorului in [mm]

2a) In figura

2 avem schema elactrica a retelei din enunt utilizand reprezentarea in

neglijarea perditantei (conductantei) si reprezentarea in


paralel

a LEA cu

a celor doua transformatoare conectate in

figura 2

Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente in a LEA


Determinarea rezistentei liniei

l
* mm 2 30 * 10 3 m 29 * 30
RL = * = 0,029
*
=
= 4,7
s
m
185
185mm 2
RL = 4,7
Deteminarea reactantei liniei

fig 3
In prealabil determinam distanta medie dintre conductoare ajutandu-ne de figura 3

Dmed = 3 D12 * D23 * D13 = 3 3175 * 3175 * 6350 = 4000mm 2


si raza conductorului r =

X L = xo * l = 30 * 0,145 * lg
= 4,35 * lg

19.2
= 9,6mm
2

Dmed
4000
= 30 * 0,145 * lg
=
0,779 * r
0,779 * 9,6

4000
= 4,35 * lg 534,87 = 4,35 * 2,73 = 11,8755 11,9
7,4784

X L = 11,9

Determinarea susceptantei liniei

BL = l * bl = 30 *

7,57368
7,57368
227.2104
* 10 6 = 30 *
* 10 6 =
* 10 6 =
4000
Dmed
lg 416,667
lg
lg
9,6
r

227,2104
* 10 6 = 87.05 * 10 6 S 87 * 10 6 S
2,61

BL = 87 * 10 6 S

fig 4

Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente in a celor doua


transformatoare in paralel
Calculam rezistenta echivalenta pentru un transformator :

RT = PCu *
= 120 * 10 3

U2
(115 * 10 3 ) 2 V 2
3
=
=
120
*
10
W
*
(20 * 10 6 ) 2 V 2 A 2
S 2n

115 2 * 10 6 120 * 115 2 120 * 13225 3 * 13225


=
=
=
=
20 2 * 1012
20 2 * 10 3
400 * 10 3
10 4

= 3,96
Calculam rezistenta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :

1
1
RT // = * RT = * 3,96 = 1,98
2
2

Calculam reactanta echivalenta pentru un transformator :

XT =

u sc U 2 0,09 * (115 * 10 3 V ) 2 9 * 13225


*
=
=
= 59,5
100 S n
2000
20 * 10 6 VA

Calculam reactanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :

X T // =

1
1
* xo = * 59,5 = 29,75
2
2

Calculam conductanta echivalenta pentru un transformator :

GT =

PFE
30 * 10 3 W
30
=
=
= 2,268 * 10 6 S
2
3
2
U
(115 * 10 V )
13225 * 10 3

Calculam conductanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :

GT // = 2 * GT = 2 * 2,268 * 10 6 = 4,536 * 10 6 4,5 * 10 6 S


Calculam susceptanta echivalenta pentru un transformator :

BT =

i0
S
2
20 * 10 6 VA
40
* n2 =
*
=
= 30,245 * 10 6 S
3
2
100 U
100 (115 * 10 V )
100 * 115 2

Calculam susceptanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :

BT // = 2 * BT = 2 * 30,245 * 10 6 = 60,49 * 10 6 S

fig 5
Recapituland avem urmatoarea schema echivalenta a retelei analizate:

fig 6
In figura 7 avem bilantul puterilor inRED analizata

2b) Calculul pierderilor de putere in linie si in transformatoare


Este necesar sa plecam cu determinarile de la consumator (punctul C) spre sursa (punctul A) si
succesiv sa aduman pierderile in elementele de retea din amonte in cazul nostru cele doua
transformatoare in paralel si apoi LEA.
S C = 25 j 20 MVA reprezinta puterea absorbita de consumator.
Calculam pierderile in cele soua transformatoare 20 MVA 115/35 kV care functioneaza in
paralel :
Determinam pierderea de putere activa in transformatoare

PT // =

PC2 + QC2
* RT // + 2 * PFe
U2

Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in

paralel prin utilizarea rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor
in fier. Vom efectua calculele:

PC2 + QC2
25 2 + 20 2
1025 * 1,98
*
2
*
* 1,98 + 2 * 0,03 =
R
+

P
=
+ 0,06 =
T //
Fe
2
2
13225
115
U
2029,5
=
+ 0,06 = 0,153 + 0,06 = 0,213MW
13225
PT // =

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de pierderile in fier si cele in cupru :

PT // = 2 * PCu

SC
* ( 2 ) 2 + 2 * PFe =
S nT

( 252 + 20 2 )
1
1025
4
= 2 * 0,120 *
+ 2 * 0,03 = * 0,120 *
+ 0,06 =
2
20
2
400
= 0,06 * 2,5625 + 0,06 = 0,15375 + 0,06 = 0,213MW

Remarcam coeficientii si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca avem


doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere activa in bobinaj, la
mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea absorbita de
consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere activa de mers in gol de
asemenea le-am dublat.
Determinam pierderea de putere reactiva in transformatoare

QT // =

PC2 + QC2
* X T // + 2 * Q
U2

Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in paralel prin utilizarea rexiztentei
echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor in fier. Vom efectua calculele:

PC2 + QC2
PC2 + QC2
io[%]
QT // =
* X T // + 2 * Q =
* X T // + 2 *
* Sn =
100
U2
U2
25 2 + 20 2
2
1025
30493,75
=
+ 0,8 =
* 29,75 + 2 *
* 20 =
* 29,75 + 0,8 =
2
100
13225
13225
115
= 2,306 + 0,8 = 3,106 MVAr
Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de tensiunea de scurtcircuit si curentul de mers
in gol :

QT // =

P +Q
* X T //
U2
2
C

2
C

SC 2
)
i [%]
u
2
+ 2 * Q = 2 *
*
+ 2 * o * Sn =
100
Sn
100
[%]
sc

25 2 + 20 2
1 9
2
1 9 1025
9225
4
= *
*
+ 2*
* 20 = *
*
+ 0,8 =
+ 0,8 =
2 100
20
100
2 100 20
4000
= 2,306 + 0,8 = 3,106 MVAr
Remarcam coeficientii si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca avem
doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere reactiva in bobinaj, la
mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea absorbita de
consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere reactiva,la mersul in gol de
asemenea le-am dublat.
Avem elementele necesare pentru a stabili puterea la iesirea din LEA:

PB = PC + PT // = 25 + 0,213 = 25,213MW
QB = QC + QT // = 20 + 3,106 = 23,106 MVAr
Determinam puterea care circula prin impedanta liniei:

S L = S B + jQLAB _ in _ pct _ B = PB jQB + jQLAB _ in _ pct _ B = PB jQB + jU 2

BLAB
In aceasta
2

relatie regasim putea la bornele transformatoarelor la care se adauga puterea reactiva produsa de linie
la capatul 2. Facand inlocuirile obtinem :

BLAB
=
2
= 25,213 j 23,106 + j13225 * 43,5 * 10 6 =

S L = S B + jQLAB _ in _ pct _ B = PB jQB + jQLAB _ in _ pct _ B = PB + jQB + jU 2


= 25,213 j 23,106 + j115 2 * 43,5 * 10 6

= 25,213 j 23,106 + j 575287,5 * 10 6 = 25,213 j 23,106 + j 0,575 = 25,213 j 22,531MVA


S L = 25,213 j 22,531MVA
Utilizam puterea S L determinata mai sus pentru calculul pierderilor de putere in impedanta liniei Z L :

PL2 + QL2
PL2 + QL2
*
R
j
*XL =

L
U2
U2
25,213 2 + 22,5312
25,213 2 + 22,5312
*
4
,
7
=

j
* 11.9 =
115 2
115 2
635,7 + 507,6
1143,3
=
* 11.9 =
* 4,7 j
13225
13225
= 0,0864 * 4,7 j 0,0864 * 11,9 = 0,406 j1,028MVA
S L = 0,406 j1,028MVA

S L = PL jQL =

Putem determina in acest moment puterea absorbita din sistem in punctul A

S A = S L + S L + jQLAB _ in _ pct _ A in acesta relatie remarcam ca s-a tinut cont de aportul capacitiv al
liniei in punctul 1 Inlocuind datele cunoscute vom obtine:

B LAB
= 25,213 j 22,531 + 0,406 j1,028 +
2
= 25,619 j 23,559 + j13225 * 43,5 *10 6 =

S A = S L + S L + jQ LAB _ in _ pct _ A = S L + S L + jU 2 *
+ j115 2 * 43,5 *10 6

= 25,619 j 23,559 + j 575287,5 *10 6 = 25,619 j 23,559 + j 0,575 =


= 25,619 j 22,984MVA
S A = 25,619 j 22,984MVA
Putem determina acum pierderile totale in LEA si in cele doua transformatoare in paralel:

S = S A S C = 25,619 j 22,984 (25 j 20) = 0,619 j 2,984 MVA

S = 0,619 j 2,984 MVA

fig 6

2c) Determinarea pierderilor de tensiune:


Evident von utiliza parametrii RED calculati anterior:

fig 7
Calculam caderea de tensiune pe linie:

U AB =

PL * RL + QL * X L
Vom utiliza puterea care circula prin impedanta liniei S L determinata
UA

mai sus. Facamd inlocuirileobtinem:

U AB =
=

PL * RL + QL * X L 25,213 * 4,7 + 22,531 * 11.9 118,5 + 268,12


=
=
=
115
UA
115

386,62
= 3,36kV
115

U B = U A U AB = 115 3,36 = 111.64kV

Calculam caderea de tensiune pe transformatoare (raportata la primarul trafo)

U BC =

PC * RT // + QC * X T // 25 * 1,98 + 20 * 29,75 49,5 + 595 644,5


=
=
=
=
UB
111,64
111,64
111,64

= 5,77 kV
Calculam tensiune in punctul C raportata la primar :

U C' = U B U BC = 111,64 5,77 = 105,87 kV

3 S se determine treapta de reglaj a transformatoarelor cobortoare pentru


maxim tensiunea pe bara C s fie 35 kV
Vom folosi rezultatele obtinute mai sus :
Determinam raportul de transformare corespunzator tensiunii U C :

ca la sarcina

U C' 105,87
k=
=
= 3,02
35
35
Avand in vedere ca transformatoarele pot fi regalte in gama 2*2,5% determinam toate rapoartelede
transformare care s-ar putea realiza si alegem trapta cu cel mai aproape raport de transformare de cel
determinat mai sus:
%

U primar
kV

U secundar
kV

K=U1/U2

100,5

120,75

35

3,450

102,5

117,875

35

3,368

100

115

35

3,286

97,5

112,24

35

3,207

95

109,25

35

3,121

Treapta

Observam ca pe trepta 5 transformatorul ofera cel mai apropiat raport de transformare de 3,02 cat
avem noi nevoie.

65. Pe schema din figur sunt prezentate caracteristicile unei reele precum i

sarcinile staiilor de distribuie A i B. Liniile electrice sunt echipate cu


conductoare din oel aluminiu cu seciunea de 120 mm2, cu diametrul de 15,8
mm i = 0,0324 mm2/m, cu fazele aezate n linie, distana dintre fazele
vecine fiind de 3175 mm.
Se cere:
1. S se precizeze semnificaiile simbolurilor a i b din formulele de calcul ale
inductanei specifice
x 0 = 0,145 lg

a
/km,
0,779b

respectiv susceptanei specifice


b0 =

7,57368
10=6 S/km
a
lg
b

2. S se calculeze parametrii electrici ai liniilor i transformatoarelor


3. S se calculeze puterea absorbit de pe barele C ale centralei CE tiind c
transformatoarele din staiile A i B au caracteristici identice, respectiv:
S T = 10 MVA; raport de transformare k =115/6,3 kV; P cu = 80 kW;
P fe = 20 kW; u sc % = 10% ; i o % = 2% ;
Conductanele liniilor se neglijeaz. Liniile dintre centrala CE i staia A
precum i transformatoarele din staiile A i B funcioneaz n paralel
C

30 km

OL-AL 3x120 mm

CE

10 MVA

25 km
30 km

A
UC=115 kV

10 MVA

10 MVA

a
Sa = 15 + j10 MVA

S T = 10 MVA;
raport de transformare k =115/6,3 kV;
P cu = 80 kW;
P fe = 20 kW;
u sc % = 10% ;

10 MVA

Sb = 12 + j8 MVA

i o % = 2% ;
Perditanele liniilor se neglijeaz.
Liniile dintre centrala CE i staia A precum i transformatoarele din staiile A
i B funcioneaz n paralel.
Puterea maxim absorbit de consumator este S=25-j20 MVA (necorelare
cu datele din figura !!!! lucram cu datele din fig 1)

Fig 1
Rezolvare:
1a,b) Relatiile complete de calcul ale inducatantei specifice si ale susceptantei specifice sunt :
pentru inductanta specifica : xo = 0,145 lg

pentru susceptanta specifica : bo =

Dmed
[ / km] si
0,779 * r

7,5368
* 10 6 [ S / km]
Dmed
lg
r

Comparand aceste relatii rezulta ca :

a = Dmed = 3 D12 * D23 * D13 distamta medie in [mm2]

b = r raza conductorului in [mm]

2 Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente


Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente in a LEA
Determinarea rezistentei unui circuit LEA dintre statiile C si A

l
* mm 2 30 * 10 3 m 32,4 * 30
RLAC = * = 0,0324
*
=
= 8,1
s
m
120
120mm 2
RLCAC = 8,1

Avand doua circuite care functioneaza in paralel vom avea:


R LAC// = 0,5*R LAC = 0,5* 8,1 = 4,05

RLAC// = 4,05

Determinarea rezistentei circuitului LEA dintre statiile A si B

l
* mm 2 25 * 10 3 m 32,4 * 25
RLAB = * = 0,0324
*
=
= 6,75
s
m
120
120mm 2

RLAB = 6,75
Determinarea distantei medii si a razei conductorului

fig 3
In prealabil determinam distanta medie dintre conductoare ajutandu-ne de figura 3

Dmed = 3 D12 * D23 * D13 = 3 3175 * 3175 * 6350 = 4000mm 2

si raza conductorului r =

15,8
= 7,9mm
2

Distanta medie si raza conductoarelor calculate mai sus sunt valabile, conform enuntului
problemei, pentru toate circuitele LEA din schema analizata

Deteminarea reactantei unui circuit LEA dintre statiile C si A

X LAC = xo * l = 30 * 0,145 * lg
= 4,35 * lg

Dmed
4000
= 30 * 0,145 * lg
=
0,779 * 7,9
0,779 * r

4000
= 4,35 * lg 633,7 = 4,35 * 2,8 = 12,18
6,3121

X LAC = 12,18

Avand doua circuite care functioneaza in paralel vom avea:

X LAC// = 0,5*X LAC = 0,5* 12,18 = 6,09

XLAC// = 6,09

Determinarea reactantei circuitului LEA dintre statiile A si B

X LAB = xo * l AB = 25 * 0,145 * lg
= 3,625 * lg

Dmed
4000
= 30 * 0,145 * lg
=
0,779 * r
0,779 * 7,9

4000
= 3,625 * lg 633,7 = 3,625 * 2,8 = 10,15
6,3121

XLAB = 10.15

Determinarea susceptantei unui circuit LEA dintre statiile C si A

BLAC = l AC * bl = 30 *

7,57368
7,57368
227.2104
* 10 6 = 30 *
* 10 6 =
* 10 6 =
4000
Dmed
lg 506,329
lg
lg
7,9
r

227,2104
* 10 6 = 84,152 * 10 6 S 84 * 10 6 S
2,7

BLAC = 84 * 10 6 S
Avand doua circuite care functioneaza in paralel vom avea:
B LAC// = 2*B LAC = 2* 84*10-6 = 168*10-6 S

BLAC// = 168*10-6 S
Determinarea susceptantei circuitului LEA dintre statiile A si B

B LAB = l AB * bl = 25 *

7,57368
7,57368
189,342
* 10 6 = 25 *
* 10 6 =
* 10 6 =
Dmed
4000
lg 506,329
lg
lg
r
7,9

189,342
* 10 6 = 70,126 * 10 6 S 70 * 10 6 S
2,7

BLAB = 70*10-6 S

fig 2

fig 3
Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente in a transformatoarelor 10 MVA
115/6,3 kVdin statiile A si B care functioneaza cate doua in paralel
Calculam rezistenta echivalenta pentru un transformator :

RT = PCu *
= 80 * 10 3

(115 * 10 3 ) 2 V 2
U2
3
80
*
10
*
=
=
W
(10 * 10 6 ) 2 V 2 A 2
S 2n

115 2 * 10 6 80 * 115 2 8 * 13225 3 * 13225


=
=
=
=
10 2 * 1012
10 5
10 4
10 4

= 10,4
Calculam rezistenta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :

RT // =

1
1
* RT = * 10,4 = 5,2
2
2

Calculam reactanta echivalenta pentru un transformator :

XT =

u sc U 2 0,10 * (115 * 10 3 V ) 2 10 * 13225


*
=
=
= 132,25
100 S n
1000
10 * 10 6 VA

Calculam reactanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :

X T // =

1
1
* xo = * 132,25 = 66,125
2
2

Calculam conductanta echivalenta pentru un transformator :

GT =

PFE
20 * 10 3 W
20
=
=
= 1,5 * 10 6 S
2
3
2
3
U
(115 * 10 V )
13225 * 10

Calculam conductanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :

GT // = 2 * GT = 2 * 1,5 * 10 6 = 3 * 10 6 S
Calculam susceptanta echivalenta pentru un transformator :

i0
Sn
2
10 * 10 6 VA
20
BT =
* 2 =
*
=
= 15 * 10 6 S
3
2
2
100 U
100 (115 * 10 V )
100 * 115
Calculam susceptanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :

BT // = 2 * BT = 2 * 15 * 10 6 = 30 * 10 6 S

fig 4

3) Calculul pierderilor de putere in linie si in transformatoare


Este necesar sa plecam cu determinarile de la consumatori (punctele b si a) spre sursa (punctul
C) si succesiv sa aduman pierderile in elementele de retea din amonte in cazul nostru cele doua
transformatoare la din statiile A si B in paralel si apoi LEA.
Calculam pierderile in cele doua transformatoare 10 MVA 115/6,5 kV care functioneaza in
paralel in statia B
S b = 12 j 8 MVA reprezinta puterea absorbita de consumator in statia B.

Determinam pierderea de putere activa in transformatoarele din statia B

PT // =

Pb2 + Qb2
* RT // + 2 * PFe
U2

Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in

paralel prin utilizarea rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor
in fier. Vom efectua calculele:

Pb2 + Qb2
12 2 + 8 2
208 * 5,2
*
2
*
* 5,2 + 2 * 0,02 =
R
+

P
=
+ 0,04 =
T //
Fe
2
2
13225
115
U
1081,6
=
+ 0,04 = 0,082 + 0,04 = 0,122 MW
13225
PT // =

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de pierderile in fier si cele in cupru :

PT // = 2 * PCu

Sb
* ( 2 ) 2 + 2 * PFe =
S nT

(12 2 + 8 2 )
1
208
4
= 2 * 0,080 *
+ 2 * 0,02 = * 0,08 *
+ 0,04 =
2
2
100
10
= 0,04 * 2,08 + 0,04 = 0,0832 + 0,04 = 0,1232 MW
S-au obtinut rezultate sensibil egale pe cele doua cai
Remarcam coeficientii si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca avem
doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere activa in bobinaj, la
mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea absorbita de
consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere activa de mers in gol de
asemenea le-am dublat.
Determinam pierderea de putere reactiva in transformatoarele din statia B

QT //

Pb2 + Qb2
=
* X T // + 2 * Q
U2

Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in paralel prin utilizarea rexiztentei
echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor in fier. Vom efectua calculele:

Pb2 + Qb2

Pb2 + Qb2

i o[%]
QT // =
* X T // + 2 * Q =
* X T // + 2 *
* Sn =
100
U2
U2
12 2 + 8 2
2
208
13754
=
+ 0,4 =
* 66,125 + 2 *
* 10 =
* 66,125 + 0,4 =
2
100
13225
13225
115
= 1,04 + 0,4 = 1,44 MVAr

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de tensiunea de scurtcircuit si curentul de mers
in gol :

QT // =

P +Q
2
b

U2

2
b

* X T //

Sb 2
)
u
i [%]
2
*
+ 2 * Q = 2 *
+ 2 * o * Sn =
100
100
Sn
[%]
sc

12 2 + 8 2
1 10
2
1 10 208
104
4
*
*10 = *
*
= *
+ 2*
+ 0,4 =
+ 0,4 =
2 100
10
100
2 100 10
100
= 1,04 + 0,4 = 1,44 MVAr
Remarcam coeficientii si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca avem
doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere reactiva in bobinaj, la
mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea absorbita de
consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere reactiva,la mersul in gol de
asemenea le-am dublat.
Avem elementele necesare pentru a stabili puterea la iesirea din LEA in statia B:

PB = Pb + PT // stB = 12 + 0,122 = 12,122 MW


QB = Qb + QT // stB = 8 + 1,44 = 9,44 MVAr
Puterea absorbita de statie pe bara B este

SB = 12,122 j 9,44 MVA


Determinam puterea care circula prin impedanta liniei intre statiile A si B:

S LAB = S B + jQ LAB _ in _ pct _ B = PB jQ B + jQ LAB _ in _ pct _ B = PB jQ B + jU 2

B LAB
2

aceasta relatie regasim puterea la bornele transformatoarelor la care se adauga puterea reactiva
produsa de linia AB la capatul B. Facand inlocuirile obtinem :

S LAB = S B + jQ LAB _ in _ pct _ B = PB jQ B + jQ LAB _ in _ pct _ B = PB + Q B + jU 2


= 12,122 j 9,44 + j115 2 * 35 * 10 6 = 12,122 j 9,44 + j13225 * 35 * 10 6

B LAB
=
2
=

= 12,122 j 9,44 + j 463925 * 10 6 = 12,122 j 9,44 + j 0,463 = 12,122 j8,977 MVA


S LAB = 12,122 j8,977 MVA

SLAB = 12,122 j 8,977 MVA

In

Utilizam puterea S LAB determinata mai sus pentru calculul pierderilor de putere in impedanta liniei
Z LAB :
2
2
2
2
PLAB
PLAB
+ QLAB
+ QLAB
B
* RLAB j
* X LAB + jU 2 LAB =
S LAB = PLAB + jQLAB _ in _ pct _ A =
2
2
2
U
U
2
2
2
2
12,122 + 8,977
12,122 + 8,977
* 6,75 j
=
* 10,15 + j115 2 * 35 * 10 6 =
2
2
115
115
146,9 + 80,6
227,5
=
* 6,75 j
* 10.15 + j 463925 * 10 6 =
13225
13225
= 0,0172 * 6,75 j 0,0172 * 10.15 + j 0,463 * 10 6 = 0,116 j 0,180 + jo,463 = 0,116 + j 0,283MVA
S LAB = 0,116 + j 0,283MVA

SLAB = 0,116 + j 0,283 MVA


Putem determina in acest moment puterea absorbita de circuitul AB in punctul A

S ABb = S LAB + S LAB + jQLAB _ in _ pct _ A1 in acesta relatie remarcam ca s-a tinut cont de aportul
capacitiv al liniei AB in punctul A Inlocuind datele cunoscute vom obtine:

S ABb = S LAB + S LAb + jQLAB _ in _ pct _ A1 = S LAB + S LAb + jU 2 *


= 12,122 j8,977 + 0,116 + j 0,283 + j115 2 * 35 * 10 6

BLAB _ in _ pct _ A1

=
2
= 12,238 j8,694 + j13225 * 35 * 10 6 =

= 12,238 j8,694 + j 462875 * 10 6 = 12,238 j8,694 + j 0,463 =


= 12,238 j 9,62 MVA
S ABb = 12,238 j8,231MVA

SABb = 12,238 j 8,231 MVA

Putem determina acum pierderile totale in LEA AB si in cele doua transformatoare in paralel
din statia B:

S circuit _ B _ dinstatia _ A = S ABb S b = 12,238 j8,231 (12 j8) = 0,238 j 0,231MVA

Scircuit_B_din statia_A = 0,238 j 0,231 MVA

Calculam pierderile in cele doua transformatoare 10 MVA 115/6,5 kV care functioneaza in


paralel in statia A
Sa = 15 j 10 MVA reprezinta puterea absorbita de consumator in statia A.
Determinam pierderea de putere activa in transformatoarele din statia A

PT // A

Pa2 + Qa2
=
* RT // + 2 * PFe
U2

Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in

paralel prin utilizarea rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor
in fier. Vom efectua calculele:

PT // A =
=

Pa2 + Qa2
15 2 + 10 2
325 * 5,2
*
2
*
* 5,2 + 2 * 0,02 =
R
+

P
=
+ 0,04 =
T //
Fe
2
2
13225
115
U

1690
+ 0,04 = 0,128 + 0,04 = 0,168MW
13225

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de pierderile in fier si cele in cupru :

PT // A = 2 * PCu

Sa
* ( 2 ) 2 + 2 * PFe =
S nT

(152 + 10 2 )
1
325
4
= 2 * 0,080 *
+ 2 * 0,02 = * 0,08 *
+ 0,04 =
2
10
2
100
= 0,04 * 3,25 + 0,04 = 0,13 + 0,04 = 0,17 MW

S-au obtinut rezultate sensibil egale pe cele doua cai


Remarcam coeficientii si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca avem
doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere activa in bobinaj, la
mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea absorbita de
consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere activa de mers in gol de
asemenea le-am dublat.
Determinam pierderea de putere reactiva in transformatoarele din statia A

QT // A

Pa2 + Qa2
=
* X T // + 2 * Q
U2

Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in paralel prin utilizarea rexiztentei
echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor in fier. Vom efectua calculele:

Pa2 + Qa2
Pa2 + Qa2
io[%]
QT // A =
* X T // + 2 * Q =
* X T // + 2 *
* Sn =
100
U2
U2
15 2 + 10 2
2
325
21490,6
=
* 66,125 + 2 *
* 10 =
* 66,125 + 0,4 =
+ 0,4 =
2
100
13225
13225
115
= 1,625 + 0,4 = 2,025MVAr
Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de tensiunea de scurtcircuit si curentul de mers
in gol :

QT // A =

P +Q
* X T //
U2
2
a

2
a

Sa 2
)
i [%]
u
2
+ 2 * Q = 2 *
*
+ 2 * o * Sn =
100
Sn
100
[%]
sc

15 2 + 10 2
1 10
2
1 10 325
162,5
4
= *
*
+ 2*
* 10 = *
*
+ 0,4 =
+ 0,4 =
2 100
10
100
2 100 10
100
= 1,625 + 0,4 = 2,025MVAr
Remarcam coeficientii si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca avem
doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere reactiva in bobinaj, la
mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea absorbita de
consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere reactiva,la mersul in gol de
asemenea le-am dublat.
Avem elementele necesare pentru a stabili puterea la iesirea din LEA AC in statia A tinad
cont atat de puterea care se consuma in stata A cat si de cea care se vehiculeaza spre atatia B:

PA = Pa + PT // stA + PABb = 15 + 0,17 + 12,238 = 27,292 MW


Q A = Qa + QT // stB + Q ABb = 10 + 2,025 + 8,231 = 20,256 MVAr
Puterea absorbita de statia A pe bara A si consumata in statia A este

SA

consumata in statia A

= 15,17 j 12,025 MVA

Puterea totala absorbita de statia A pe bara A pt consumul din statia A si pentru curcuitul spre statia B
este :

SA

total

= 27,292 j 20,256 MVA

Determinam puterea care circula prin impedanta liniei intre statiile A si C:

S LAC = S Atotal + jQLAC _ in _ pct _ A = PA _ total jQ A _ total + jQLAC _ in _ pct _ A =


= PA _ total jQ A _ total + jU 2

BLAC
2

In aceasta relatie regasim puterea totala pe bara A la care se adauga puterea reactiva produsa de linia
AC la capatul A. Facand inlocuirile obtinem :

S LAC = S A _ total + jQ LAC _ in _ pct _ A = PA _ total jQ A _ total + jQ LAC _ in _ pct _ A =


B LAC
= 27,292 j 20,256 + j115 2 * 84 * 10 6 =
2
= 27,292 j 20,256 + j13225 * 84 * 10 6 = 27,292 j 20,256 + j1110900 * 10 6 =
= 27,292 j 20,256 + j1,11 = 27,292 j19,146 MVA
= PA _ total jQ A _ total + jU 2

S LAC = 27,292 j19,146 MVA

SLAC = 27,292 j 19,146MVA


Utilizam puterea S LAC determinata mai sus pentru calculul pierderilor de putere in impedanta liniei
Z LAC. Vom tine cont si de aportul capacitiv al linie AC in punctul A:
2
2
2
2
PLAC
PLAC
B
+ QLAC
+ QLAC
* R LA j
* X LAC + jU 2 LAC =
S LAC = PLAC jQLAC _ in _ pct _ A =
2
2
2
U
U
2
2
2
2
27,292 + 19,146
27,292 + 19,146
* 4,05 j
* 6,09 + j115 2 * 84 * 10 6 =
=
2
2
115
115
744,8 + 366,5
1111,3
* 4,05 j
* 16,09 + j1,11 =
=
13225
13225
= 0,084 * 64,05 j 0,084 * 6,09 + j1,11 = 0,34 j 0,763 + j1,1 = 0,34 + j 0,347 MVA
S LAC = 0,34 + j 0,347 MVA

SLAC = 0,34 + j 0,347 MVA


Putem determina in acest moment puterea absorbita de reteaua de distributie analizata in punctul C

S C = S LAC + S LAC + jQLAC _ in _ pct _ C1 in acesta relatie remarcam ca s-a tinut cont de aportul
capacitiv al liniei AC in punctul C Inlocuind datele cunoscute vom obtine:

S C = S LAC + S LAC + jQLAC _ in _ pct _ C1 = S LAC + S LAC + jU 2 *


= 27,292 j19,146 + 0,34 + j 0,347 + j115 2 * 84 * 10 6
= 27,632 j17,696 MVA
S C = 27,632 j17,696 MVA

SC = 27,632 j 17,696 MVA

BLAC _ in _ pct _ C1

=
2
= 27,632 j18,806 + j1,11 =

Putem determina acum pierderile totale in reteaua de distributie datorate consumurilor din
punctale a si b:

DS RED _ analizata = S C S a S b = 27,632 j17,696 (15 j10) (12 j8) = 0,632 + j 0,304 MVA

SRED_analizata= 0,632 + j 0,304 MVA


In figura 5 prezentam un bilant general al puterilor in RED analizata

fig 5

66. Care trebuie s fie tensiunea de scurtcircuit minim a transformatorului

cobortor de servicii proprii ale blocului de 388 MVA 24 kV, astfel nct
puterea de scurtcircuit trifazat, la timpul t = 0, s nu depeasc 350 MVA pe
barele de 6 kV ale staiei bloc de servicii proprii.
Datele sunt precizate pe figur
400 kV

24 kV
400 MVA
Usc= 11%

l = 20 km
x = 0,45 /km
X"d = 0,18

SG=388 MVA
40 MVA

6 kV

S=

S-ar putea să vă placă și