Sunteți pe pagina 1din 12

ara noastr deine o tradiie ndelungat n domeniul creterii

albinelor i realizrii de produse apicole, apicultura impunnduse ca ocupaie de sine stttoare nc din cele mai vechi timpuri,
conform mrturiilor istorice existente n acest sens.
n prezent, n contextual globalizrii, apicultura capt noi
valene, practicarea acesteia viznd nu doar importana sa
economic, ci i importana tiinific, ecologic, social etc. n
Romnia, activitatea de cretere a albinelor s-a dezvoltat n
condiii naturale deosebit de favorabile, ce au contribuit la

dezvoltarea continu a acestei activiti i, implicit, la obinerea


unor producii apicole nsemnate.
Apicultura, ca ramur de producie agricol, a constituit nc din
antichitate o ndeletnicire apreciat de ctre societatea uman,
iniial pentru produsele obinute (miere, polen, lptior de matc,
propolis, cear i venin de albine), iar ulterior, inclusiv n
prezent, pentru contribuia pe care aceste insecte o au la
creterea recoltelor de fructe, legume i semine, prin polenizare.
n prezent, Romnia se situeaz printre rile cu o apicultur
bine dezvoltat, aceast situaie fiind o consecin a efectivelor
nsemnate de familii de albine de care dispunem, a cantitii de
miere obinut, a diversificrii produciei apicole i a rezultatelor
activitilor de cercetare tiinific i de pregtire a specialitilor.
Mierea este principalul produs al apiculturii, apreciat att pentru
nsuirile sale nutritive, ct i pentru efectele sale terapeutice.
S-a constatat c mierea de albine este unul din produsele cele
mai complexe din punct de vedere biologic, n compoziia
creia s-au descoperit substane foarte importante pentru
organismul uman.
Vitaminele care se regsesc n miere sunt: B1, B2, B3, B4,
B5, piridoxina (vit. B6), cianocobamida (vii Bl2), acizi foliei,
acid ascorbic (vit. C), vitamina A, vitamina D, tocoferol (vit. E)
i urme de vitamina K. Aceste vitamine sunt n cantiti foarte
reduse. De aceea, pentru satisfacerea necesarului de vitamina C
exclusiv din consumul de miere, ar fi necesar un consum zilnic
ntre 2,5 - 3 kg miere.

Mineralele care se regsesc n miere sunt: calciu, cupru, fier,


magneziu, mangan, fosfor, potasiu, sodiu, zinc etc., acestea
variaz ntre 0,25-0,50 %, maxim pentru mierea de flori i pn
la maxim 0,85 % pentru mierea de mana. Pentru asigurarea
necesarului zilnic de minerale exclusiv din consumul de miere,
ar fi necesar un consum ntre 0,5 1,5 kg miere.
Mierea este alctuit n principal din glucide i ap. Cele mai
multe sortimente de miere au aproximativ 82,4 %
glucide i 17,1 % ap
Glucidele preponderente sunt fructoza (38,2 %)
i glucoza (31,3 %) care sunt hexoze ce pot fi absorbite cu
uurin de ctre organism. Alte glucide prezente n miere
sunt: maltoza (7,3 % n mierea de nectar i respectiv 10,3 % n
mierea de man) care este o diglucid compus din dou
molecule de glucoz, zaharoza (max. 5 % n mierea de nectar i
respectiv max. 10 % n mierea de man) este o diglucid
compus dintr-o molecul de glucoz i una de fructoz.
Celelalte glucide identificate sunt n cantiti mai reduse
(izomaltoza, turanoza, maltuloza, nigeroza, leucroza,
metezitoza, erloza, kestoza etc), dar acestea nu se regsesc
niciodat toate mpreun (Crane E., 1980). Ca aliment mierea
este o surs de carbohidrai, uor digestibil, natural i care
furnizeaz rapid energie.

Mierea este un aliment puternic energetic- 310 calorii/100 g


i ocup un volum redus.
1 kg miere echivaleaz cu 3 l de lapte, 30 banane, 50 ou sau 12
kg carne.
Pe lng gustul su plcut i compoziia sa nutritiv, mierea are
i o serie de proprieti, umiditatea sczut constituie o parte
important din sistemul care protejeaz mierea de atacul
microorganismelor. Natura hiperosmotic a mierii (datorit
coninutului ridicat de glucide i sczut de ap) inhib creterea
i dezvoltarea bacteriilor i a drojdiilor prin deshidratarea i
omorrea acestora. Aciditatea ridicat a mierii joac de
asemenea un rol important n sistemul de prevenire a creterii
bacteriilor. PH-ul mierii poate varia ntre 3,2 - 4,5 (cu o medie
de 3,9) fiind impropriu atacului majoritii bacteriilor.

Prin definiie, mierea este un produs n ntregime natural care nu


conine nici aditivi, nici substane conservrile. Data indicat pe
borcane este un indice de prospeime, mierea poate fi conservat
timp de mai muli ani pstrndu-i aroma i calitile gustative
iniiale. Conform legislaiei europene, simplul cuvnt miere" pe
ambalaj este suficient pentru a asigura consumatorul c produsul
este 100 % natural.
Un borcan ce conine 1 kg de miere reprezint pentru o albin
culegtoare aproximativ 200 zile de-lucru i 40 000 km
parcuri pentru a culege nectarul de la 800.000 de flori
(MichaudB., 2000) !

Apicultorii pot obine alturi de miere (produsul principal) i


alte subproduse cum ar fi: polenul, pstura, propolisul, ceara,
veninul i lptiorul de matc.
Ceara de albine conine substane cu efect bacteriostatic i
bactericid i se ntrebuineaz n numeroase ramuri ale
industriei, n cercetri tiinifice, precum i pentru prepararea

fagurilor artificiali. Se recomand mestecarea acesteia precum


guma de mestecat n cazul rcelilor, infeciilor cavitii bucale,
gt.
Veninul de albine

-este un amestec complex compus din proteine, sruri minerale,


enzime, hormoni, uleiuri eterice i alte substane volatile.
Datorit proprietilor terapeutice ale veninului de albine, acesta
a fost folosit de mai bine de 100 de ani n diferite afeciuni i
mai ales n stimularea funciei de aprare a organismului, ca
urmare a influenei veninului ajuns n organism asupra
sistemului neuroendocrin.
Printre afeciunile n care veninul de albine a dat bune rezultate
amintim: bolile reumatice, artritele infecioase, spondiloza,
diferite boli ale sistemului nervos periferic, anumite afeciuni
chirurgicale, infiltraii inflamatorii, afeciuni vasculare, afeciuni
oculare etc. Folosirea veninului de albine este contraindicat n
majoritatea bolilor infecioase (tuberculoz, hepatit, leucemie;

precum i n bolile de ficat, rinichi, pancreas, n oc anafilactic


etc.).
Lptiorul de matc

-este un produs bogat n aminoacizi, vitamine, hormoni, diferii


factori de cretere etc. Sunt nc numeroi componeni ai
lptiorului de matc care nu au putut fi identificai cu precizie.
n ultimul timp, se acord o mare atenie acidului hidroxidecinoic (AHD), precum i altor componeni cu aciune asupra
glandelor endocrine, i, n primul rnd, asupra
corticosuprarenalelor.
Propolisul este bogat n rini vegetale, uleiuri eterice, substane
ceroase care, n ansamblu, i imprim printre altele i proprieti
antibiotice. Are o larg aplicare n terapeutica medical i n
special n bolile de piele, n boli chirurgicale etc. Se poate folosi
sub form de extract alcoolic sau sub form de unguente.
Propolisul are i efecte anestezice. Este de 3,5 ori mai puternic
dect cocaina i de 5,2 ori dect novocaina ca efect de calmare a
durerilor.

Polenul este bogat n vitamine, proteine, lipide, glucide, sruri


minerale. n mod special proteinele i vitaminele se gsesc din
abunden. Dintre vitamine menionm vitaminele C, B1, B2,
B6, PP, D, acid folic etc.
Principalele tipuri de miere
Pe lng efectele generale ale mierii, exist i proprieti
particulare ale acesteia, n funcie de proveniena sa:
- mierea de man - este obinut de pe frunzele de fag, de
frasin i de stejar. Are proprieti laxative mult mai puternice
dect celelalte tipuri de miere, are efect antiinflamator asupra
tubului digestiv, favorizeaz eliminarea toxinelor din corp.
- mierea de tei - are aroma cea mai placut i cea mai puternic
dintre toate tipurile de miere. Este recunoscut drept calmant
psihic, somnifer, anafrodiziac.
- mierea de floarea-soarelui - are proprieti tonice psihice i
tonice generale, este afrodiziac, stimuleaz imunitatea.
- mierea de salcm - se pstreaz lichid in mod natural, fiind
foarte bogat n fructoz. Are proprieti calmante psihice. Este
recomandat drept calmant gastric, stimulent pentru activitatea
cardiac.
- mierea de brad i de alte conifere - este foarte rar,
randamentul de culegere al albinelor fiind mic. Are proprieti
excepionale asupra plmnilor i sistemului respirator,
beneficiind de proprieti antiinfecioase, expectorante,

antitusive i, atunci cnd este consumat cu tot cu fagure,


bronhodilatatoare.
- mierea de zmeur - are o culoare albicioas, specific, dup
care poate fi recunoscut. Regleaz activitatea ovarelor, este
rentineritoare, previne apariia unor afeciuni ca osteoporoza,
sclerodermia.
- mierea de ment - se folosete ca antitusiv, bronhodilatator,
calmant gastric, analgezic, antispastic. Uureaz digestia,
combate balonarea.
- mierea de trifoi - are o aciune diuretic foarte bun, ajutnd
la eliminarea apei n exces din esuturi i, de asemenea, are o
aciune estrogen, adic ajut la fixarea calciului n oase, iar la
femei favorizeaz accentuarea caracterelor feminine i are efect
ntineritor puternic.
- mierea de mac - are un efect somnifer, antispastic i
anafrodiziac puternic. Are adesea o nuan mai nchis, din
cauza ca are n compoziie i mici granule de polen de mac, care
este negru la culoare.
- mierea poliflor - proprietile sale difer foarte mult n
funcie de regiunea din care este recoltat. De exemplu, mierea
de la cmpie are o aciune antiseptic i sedativ mai puternic,
spre deosebire de mierea poliflor din regiunile muntoase nalte,
la care efectul antiinfecios se adreseaz n special aparatului
respirator, iar efectul sedativ este nlocuit cu unul tonic nervos.
n general, mierea poliflor este considerat cel mai complex tip
de miere ca aciune terapeutic, ea nglobnd nectarul de la

cteva zeci, dac nu sute, de specii de plante medicinale i


mprumutnd ceva din proprietile terapeutice ale fiecreia
dintre ele.
Ce inseamna miere bio ?
1.cum adica e mierea bio ?
2.Si de unde stim noi pe unde a zburat albina ?
3.Mierea care nu e bio, nu e naturala ?
1. Mierea bio (sau mierea ecologica) este obtinuta cu respectarea
unor conditii destul de stricte (ca si la alte alimente agricole),
dintre care va enumar aici doar cateva:
- stupina trebuie sa fie amplasata intr-o zona ecologica, adica
fara factori poluanti industriali, sau culturi intensive care sunt
tratate cu pesticide. In concluzie trebuie sa fie o zona
"salbatica"...si cum agricultura la noi in Romania se mai practica
doar prin putine locuri, har Domnului, e plin de locuri
"salbatice". Aceasta zona este verificata de organismul de
certificare ca indeplineste aceste conditii, si se pot chiar preleva
mostre din sol si din apa pentru verificari.
- nu este voie sa se faca tratamente asupra albinelor cu
antibiotice de nici un fel, ceea ce face destul de dificila tratarea
lor impotriva paduchilor. Cei care fac miere bio pierd anual
multe familii de albine, tocmai pentru ca nu au voie sa le trateze.
Aceasta de fapt este una din conditiile esentiale ale produselor
bio din agricultura: acea de a nu avea in continut reziduuri de
antibiotice. Aceste reziduuri consumate in mod frecvent timp de
mai multi ani, si cumulate de la mai multe alimente, pot afecta
organismul, slabindu-i imunitatea, precum si puterea de reactie
la tratamentele efective cu medicamte - antibiotice.
- ceara folosita la faguri nu are voie sa fie decat ceara obtinuta

din stupina bio


- mierea trebuie extrasa si depozitata doar cu utilaje de inox (nu
plastic sau aluminiu)
- un organism de certificare ecologica verifica pe parcusul anului
toate aceste conditii si multe altele, si preleveaza pentru analize
mostre din miere si ceara.
2. Albina nu zboara decat pe o raza de 3 pana la 5 km in jurul
stupinei, astfel ca acea zona pe o raza de 5 km este verificata
daca indeplineste conditiile ecologice cerute.
3.Faptul ca o miere este nu este certificata ecologic, NU
inseamna ca nu este naturala. Natural - inseamna ca a fost
obtinuta de albine, si ca nu i s-au adaugat nici un fel de
ingrediente (zahar sau sirop de glucoza).
Deci, si mierea conventionala este naturala 100%, doar ca
aceasta miere nu a fost urmarita in tot procesul ei de obtinere, de
la florile de pe care s-a cules polenul pana la ambalajul in care sa pastrat mierea.
Astfel stand lucrurile, este evident ca recomandat este sa
cumparam si sa consumam doar miere bio, despre care stim ca sau luat toate masurile necesare pentru ca acea miere sa nu
contina nici un fel de factori nocivi pentru om.
Uneori si mierea conventionala de la unii apicultori poate fi la
fel de curata ca si cea certificata BIO, doar ca poate acel om nu a
avut timpul sau banii necesari pentru a trece prin procesul de
certificare ecologica (care nu e nici unsor, nici ieftin, si implica
si destul de multe birocratie).
Eu am dorit mai mult sa explic lucrurile cat mai simplu pentru
cei neavizati, dar asta nu inseamna ca nu puteti gasi o miere de
calitate pe marginea drumului: este posibil....orice e posibil pe
lumea asta...DAR, nu veti avea niciodata nici un fel de
certitudine ca intradevar este un produs de calitate.

De ce sa nu-i ajutam pe acei apicultori care si-au investit timpul,


banii si energia in a demonstra ca produc miere bio, si deci au
obtinut un Certificat de Producator Ecologic ?
Daca e sa aleg BIO, atunci o sa caut doar mierea cu eticheta ce
contine sigla "ae", pentru ca in felul acesta ii ajut pe cei care au
investit, si au demonstrat ca produc o miere pura.