Sunteți pe pagina 1din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB

Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

MASTER PLAN
PENTRU SERVICII DE ALIMENTARE CU AP I CANALIZARE
N JUDEUL BOTOANI
SECIUNEA 7 PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

CUPRINS
7

PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG

7.1

Sumar ......................................................................................................................................................................... 4

7.2

Contextul planificarii.................................................................................................................................................... 5

7.3

Masuri de investitii pe termen lung ........................................................................................................................... 11

7.4

Parametri fundamentali de proiectare si pre-dimensionare ...................................................................................... 15

7.5

Costuri Unitare.......................................................................................................................................................... 30

7.6 Costuri de investitii, exploatare si intretinere, precum si costuri indirecte pentru diverse tipuri selectate de statii de
tratare.................................................................................................................................................................................. 48
7.7

Costuri de exploatare, intretineresi administrare ...................................................................................................... 61

7.8

Grafic de implementare si etapizarea masurilor ....................................................................................................... 63

7.9

Impactul masurilor propuse asupra mediului ............................................................................................................ 64

7.10 Atingerea obiectivelor ............................................................................................................................................... 73


7.11 Cerintele Institutionale .............................................................................................................................................. 74
7.12 Concluzii ................................................................................................................................................................... 93
Tabele
Tabel 7.1: Cerinte privind sustenabilitatea proiectelor ............................................................................................................ 9
Tabel 7-2: Factori socio-economici .......................................................................................................................................... 11
Tabel 7-3: Relatii organizationale............................................................................................................................................. 11
Tabel 7-4: Probleme tehnologice ............................................................................................................................................. 11
Tabel 7-5 Membri familie, pe gospodarie ................................................................................................................................ 16
Tabel 7-6: Necesar de apa menajera in mediul urban ............................................................................................................. 16
Tabel 7-7: Cerere la nivel institutional si comercial .................................................................................................................. 17
Tabel 7-8: Capacitatea proiectata a conductelor, la panta minima (Vplin = 0.75m/s), conform raportului CIRIA R141 privind
proiectarea conductelor de canalizare in vederea controlarii problemelor de sedimentare........................................... 22
Tabel 7-9: Incarcarea cu poluanti pentru apele uzate menajere .............................................................................................. 24
Tabel 7-10: Trepte de tratare si procente de eliminare a CBO, SS si a coliformilor fecali ....................................................... 25
Tabel 7-11: Trataea namolului ................................................................................................................................................. 25
Tabel 7-12: Limite de proiectare pentru statiile de epurare cu contactori biologici rotativi propuse......................................... 26
Tabel 7-13: Configurarea statiilor de epurare cu contactori biologici rotativi propuse.............................................................. 26
Tabel 7-14: Limite de proiectare pentru statiile de epurare cu aerare extinsa propusa
26
Tabel 7-15: Configuratia statiilor de epurare cu aerare extinsa ............................................................................................... 27
Tabel 7-16: Limite de proiectare pentru statiile de epurare cu canal de oxidare propuse
27
Tabel 7-17: Configuratia statiilor de epurare cu canal de oxidare propuse.............................................................................. 28
Tabel 7-18: Limite de proiectare pentru statiile conventionale de epurare cu namol activat propuse
29
Tabel 7-19: Configuratia statiilor conventionale de epurare cu namol activat propuse............................................................ 29
Tabel 7-20: Preturi unitare de baza.......................................................................................................................................... 30
Tabel 7-21: Costuri conducte de canalizare (Euro/m), inclusiv camine de vizitare .................................................................. 31
Tabel 7-22: Activitati de intretinere a conductelor de canalizare: Procentual........................................................................... 33
Tabel 7-23: Cost conducte de refulare (Euro/m), inclusiv armaturi, etc. (conducte din PEHD)
34
Tabel 7-24: Cost conducte de refulare (Euro/m), inclusiv armaturi, etc. (conducte din fonta ductila) ...................................... 34
Tabel 7-25: Estimare costuri lucrari de constructii pentru statii de pompare echipate cu pompe submersibile, cu diametrul de
3,0 metri ........................................................................................................................................................................ 35
Tabel 7-26: Estimare costuri lucrari de constructii pentru statii de pompare echipate cu pompe submersibile, cu diametrul de
4,5 metri......................................................................................................................................................................... 35
Tabel 7-27: Costul instalatiilor hidraulice si a armaturilor pentru statia de pompare a apelor uzate ........................................ 36
Tabel 7-28: Costuri asociate generatorului de rezerva
37
7-29: Matricea sursa a costurilor statiei de pompare a apelor uzate
37
Tabel 7-30: Compararea costurilor unor Statii de Epurare standard (Euro/PE)....................................................................... 38
Tabel 7-31: Defalcarea costurilor, pe componente (instalatii mecanice si electrice si lucrari de constructie)
38
Tabel 7-32: Proportia tipica, exprimata in procente a costurilor componentelor de lucrari de constructii si M&E
39
MP Botosani Sectiunea 7: Plan de investitii pe termen lung

ii din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

Tabel 7-33: Cost proportional tipic al componentei de lucrari de constructii si instalatii mecanice si electrice
39
Tabel 7-34: Preturi unitare pentru investitiile in statii de epurare a apelor uzate
41
Tabel 7-35: Costuri de intretinere pentru statiile de epurare a apelor uzate
42
Tabel 7-36: Preturile unitare ale retelelor de apa potabila ....................................................................................................... 44
Tabelul 7-37 Cost bransamente casnice (inclusiv apometre)
44
Tabel 7-38: Costuri de reabilitare a conductelor de canalizare ................................................................................................ 47
Tabel 7-39: Costuri de reabilitare a conductelor de alimentare cu apa
47
Tabel 7-40: Tabel comparativ configuratii
52
Tabel 7-41: Costuri de investitii, exploatare si intretinere. Analiza de senzitivitate .................................................................. 53
Tabel 7-42: Sumar proiect statie de tratare a apei
56
Tabel 7-43: Centralizator procese tehnologice
56
Tabel 7-44: Centralizator de costuri pentru diverse configuratii
57
Tabel 7-45: Centralizator sistem adaugare sulfat de aluminium .............................................................................................. 58
Tabel 7-47: Rezumat al Anexei A.2.3, care ofera Planul de Investitii pe Termen Lung
59
Tabel 7-48: Rezumat al Anexei A.2.4, care ofera Planul de Investitii pe Termen Scurt (Etapa 1)
59
Tabel 7-49: Plan de Investitii pe Termen Scurt in preturi reale (2013)
60
Tabelul 7-50: Costuri O&M pentru allimentare cu apa si apa uzata
61
Tabelul 7-51: Evolutie Costuri O&M
61
Tabel 7-52: Contracte de concesiune
78
Tabel 7-53 : Tarife Apa si Apa Uzata (RON/m)
80
Tabel 7-54 : Rezultate Financiare Trimestriale 2005&2009
80
Tabel 7-55: Resurse umane Apa Grup
81
Tabelul 7-56: Personalul Clasificarea Apa Grup
83
Tabel 7-57: Comune, Concesiuni AG si Actionari NAS
85

FIGURI
Figura 7-1: Graficul populatiei dupa criteriul pret / km2 / persoana.......................................................................................... 32
Figura 7-2: Graficul al costurilor de intretinere / km2 / persoana ............................................................................................. 33
Figura 7-3: Costuri pentru reabilitarea instalatiilor mecanice si electrice ................................................................................. 40
Figura 7-4: Costuri asociate reabilitarii lucrarilor de constructie.............................................................................................. 40
Figura 7-5: Grafic al populatiei echivalente, in asociere cu costurile estimative ale unei statii de epurare a apelor uzate ...... 41
Figura 7-6: Grafic privind populatia echivalenta si costurile anuala de intretinere pentru o statie de epurare deservind o
populatie intre 1.000 l.e. si 10.000 l.e. .......................................................................................................................... 43
Figura 7-7: Grafic privind populatia echivalenta si costurile anuala de intretinere pentru o statie de epurare deservind o
populatie intre 10.000 l.e. si 30.000 l.e.
43
Figura 7-8: Grafic privind costurile cu statia de tratare a apei potabile, per km2 si populatie................................................... 45
Figura 7-9: Grafic prezentand costurile de exploatare si intretinere per km2 si populatie ....................................................... 46
Figura 7-10: Reactor secvential discontinuu (SBR) ................................................................................................................. 49
Figura 7-11: Contactori biologici rotativi (RBC) ........................................................................................................................ 50
Figura 7-12: Sistem modular de epurare (tip package plant)................................................................................................. 50
Figura 7-13: Canal de oxidare (OD) ......................................................................................................................................... 51
Figura 7-14: Laguna aerata...................................................................................................................................................... 51
Figura 7-15: Canal de oxidare.................................................................................................................................................. 53
Figura 7-16: Reactor secvential discontinuu ............................................................................................................................ 53
Figura 7-17: "CAPEX" Costuri de constructie pentru statiile de epurare analizate ............................................................... 54
Figura 7-18: "OPEX", costuri de exploatare si intretinere pentru statiile de epurare analizate ................................................ 54
Figura 7-19: Configuratia unei statii de tratare a apei potabile schema generala ................................................................. 56
Figura 7-20: Amplasarea oraselor pentru care ApaGrup a incheiat (sau va incheia)contracte de concesiune ....................... 78
Figura 7-21: Zonele de servicii
89
Figura 7-22: Nova ApaServ - Structura Organizationala Propusa
91

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de investitii pe termen lung

iii din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG


7.1 SUMAR
Cerintele investitiei in Botosani sunt conditionate de situatia specifica a Judetului, unde sistemul de alimentare cu
apa este organizat prin intermediul sistemelor de alimentare regionale si nu de la aglomerare la aglomerare din
cauza surselor de apa nefavorabile si a situatiei calitatatii apei.
Cerintele investitiei necesare la nivel de canalizare si de statii de tratare a apei uzate sunt, practic, generale
pentru intreg judetul, din cauza lipsei severe a infrastructurii din zona.
Planul pe termen lung va avea trei etape:
Etapa 1
Aceasta Etapa urmeaza sa fie finantata prin intermediul Fondului de Coeziune si se ocupa de 4 aglomerari mai
mari de 10.000 PE, respectiv Botosani, Dorohoi, Vorona si Flamanzi. Investitiile sunt orientate spre retelele de
distribuire a apei, retelele de canalizare si statiile de tratare a apei uzate, pentru a furniza o acoperire a 90% din
populatie. Suma totala a investitiei pentru Faza 1 este de 92.323.332 excluzand supervizarea lucrarilor si
cheltuielile diverse si neprevazute iar aceste investitii trebuie finallizate pana in 2013/2015.
Etapa 2
Aceasta va acoperi cerintele legate de distribuirea apei, canalizare si tratarea apei uzate pentru 42 de aglomerari
mai mari de 2000 de locuitori, care au fost selectati prin aplicatia pe criterii POS.
Etapa 2 are un cost total de 324.831.293 , fara AT si cheltuieli diverse si neprevazute, si trebuie finalizata pana
in anul 2018, acest termen limita fiind acelasi cu Directiva CE pentru colectarea si tratarea apei uzate si
coincizand cu conditiile definite in Tratatul de Aderare.
Etapa 3
Aceasta Etapa se va desfasura din 2019 pana la orizontul Master Planului din 2040. In decursul acestei etape,
alimentarea cu apa va atinge zonele rurale si va oferi apa potabila curata si sigura tuturor localitatilor urbane de
50 de locuitori. De asemenea, sistemul de salubritate va fi imbunatatit. Aceasta etapa include, de asemenea, si
construirea conductei de transport a apei brute strateice dintre lacul Stanca si STAP Catamarasti. Costul total al
acestei etape este de 329.315.635 .
Costurile generate de functionare, intretinere si administrare pentru sistemul judetean de alimentare cu apa si
salubritate vor fi de 29.2 milioane / an la inceputul Master Planului si vor ajunge la o valoare maxima de 33.5
milioane /an.
Aceasta selectie elaboreaza in detaliu aspectele parametrilor de baza si (pre)dimensionarea sistemelor de
alimentare cu apa si ale apei uzate. De asemenea, aceasta sectiune trateaza aspecte legate de costurile de
investitie si operationale precum si estimarea si determinarea costurilor de baza pentru apa si apa uzata.
Impactul masurii asupra mediului va comprima evaluarea si studiul masurilor de reducere a poluarii aerului, a
apei, a solului si subsolului, a zgomotului si a vibratiilor, sursele de poluare ce influenteaza vegetatia si fauna,
precum si sursele de poluare cu impact asupra asezarilor omenesti.
Alimentarea cu apa si serviciile de apa uzata in zona operationala sunt acoperite de Compania Regionala de
Operare (CRO) pentru judetul Botosani SC Apa Grup SA, care s-a constituit recent in SC Nova ApaServ SA
(NAS). Raportul urmareste pasii intreprinsi pentru transformarea fostei companii, Raj Apa care deservea, in
principal orasul Botosani si zonele invecinate, in Apa Grup ca operator exclusiv pentru regiune.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

4 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

7.2 CONTEXTUL PLANIFICARII


7.2.1

Introducere si informatii cheie

Termenii de Referinta pentru serviciile de asistenta tehnica in vederea managementului si supervizarii proiectelor ISPA din
Botosani ii impun Consultantului sa revizuiasca Master Planul existent, extinzandu-l la nivelul intregului judet. Planul revizuit
urmeaza sa demonstreze care anume dintre proiecte raman a fi intreprinse, precum si sa le prioritizeze, astfel incat sa se
realizeze conformitatea deplina cu directivele Comisiei Europene pentru apa potabila si reziduala. Prezentul raport va fi
inaintat, sub forma de proiect (varianta draft), in vederea consultarii cu Beneficiarul Final, Municipalitatile si alte parti
interesate, cu scopul analizarii constatarilor si ajungerii la un consens cu privire la forma finala a cuprinsului Master Planului,
inainte de elaborarea versiunii finale. Intra aici si selectarea proiectelor pentru care vor trebui intocmite studii de fezabilitate,
si pentru care se va elabora o aplicatie in vederea obtinerii de fonduri de coeziune.
Master Planul existent, la care se face referire in Termeni de Referinta, este Raportul privind Master Planul, datat mai 2004,
intocmit de catre MVV Energie AG si S.H.E.R. Ingenieurs Conseils s.a. Acest Master Plan, care a servit ca baza pentru
aplicatia ISPA si proiectele ISPA, se refera in principal la municipiul Botosani, discutand doar in trecere despre restul
judetului, si numai in termeni generali. Cu toate acestea, merita mentionat faptul ca in Dorohoi, Darabani si Saveni sunt
actualmente in curs de derulare proiectele de distributie si de tratare a apei din cadrul programului SAMTID si ca s-au
intreprins masuri de consolidare a capacitatilor institutionale, in vederea sprijinirii Implementarii Fazei Pilot a Programului
SAMTID (FOPIP), la nivelul Apa Grup din Botosani.
Avand in vedere ca Termenii de Referinta au fost intocmiti si ca acest proiect a fost deja demarat, proiectul de Master Plan
pentru servicii de alimentare cu apa si canalizare din judetul Botosani (varianta draft, septembrie 2006) a fost intocmit de
catre Apa Grup, cu sprijinul Consultantului FOPIP(Mott MacDonald/SAFEGE/ULG/GIE). Proiectul de Master Plan pentu
Botosani, care ia in considerare intregul judet Botosani, a fost utilizat in elaborarea prezentei versiuni a Master Planului si
poate fi considerat a reprezenta un document complementar al acestuia.

7.2.2

Zona de acoperire a proiectului

Ca asezare geografica, judetul Botosani este situat in partea de nord est a Moldovei (regiunea Nord-Est a Romaniei), in
bazinul hidrografic al raului Jijia, fiind delimitat de lunca raului Prut, iar in partea de vest, de latura sud-estica a podisului
Suceava. Suprafata judetului este de 4.965 km2, reprezentand 21% din teritoriul intregii tari. In acest cadru natural descris
mai sus, relieful judetului este de tip predominant deluros, cu multiple vai, coline si terase inalte, ridicandu-se la o altitudine
de peste 400 m deasupra nivelului marii. Altitudinea generala la nivelul judetului este de 150 pana la 200 m, punctul cel mai
jos inregistrandu-se in aproprierea cursului raului Prut, circa 60 m. Raul Prut se varsa in Dunare, in apropierea Deltei Dunarii,
ajungand in final in Marea Neagra. Populatia judetului Botosani se ridica la valoarea de aproximativ 460.000 locuitori, cu
aproximativ 115.000 locuitori in municipiul Botosani.

7.2.3

Obiective ale POS

Axa de prioritate 1 Extinderea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare din cadrul Programului
Operational Sectorial pentru Mediu, traseaza obiectivele pentru urmatoarele elemente:
-

Furnizarea de servicii corespunzatoare de alimentare cu apa si canalizare, la tarife accesibile


Furnizarea de apa potabila de calitate corespunzatoare in toate aglomerarile urbane
Imbunatatirea calitatii cursurilor de apa
Imbunatatirea nivelelor de gestionare a namolului provenit de la statiile de epurare
Crearea unor sisteme de gospodarire a apei eficiente si inovatoare.

In consecinta, obiectivul global al procesului de dezvoltare actual este acela de a crea un cadru institutional solid si durabil,
care sa asigure urmatoarele:
-

O structura de investitii pe termen lung pentru investitiile planificate in cadrul POS


Capacitatea corespunzatoare de gestionare, in vederea exploatarii facilitatilor existente si viitoare.

In conformitate cu prevederile politicii romanesti care se reflecta in POS Mediu, realizarea unor astfel de obiective se
realizeaza printr-un proces de regionalizare, implicand implementarea unui cadru institutional in zona de acoperire a
proiectului, adecvat in vederea combinarii serviciilor de alimentare cu apa si canalizare aferente zonelor de dezvoltare din
regiunea respectiva, cu un proces comun de exploatare. Regionalizarea este un element cheie in imbunatatirea calitatii si
MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

5 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

rentabilitatii infrastructurii locale de alimentare cu apa si canalizare si a serviciilor aferente, in vederea indeplinirii
standardelor de mediu, insa si in vederea asigurarii durabilitatii investitiilor, operatiunilor, din perspectiva unei strategii de
dezvoltare a sectorului de alimentare cu apa si canalizare pe termen lung si a unei dezvoltari regionale echilibrate.

7.2.4

Obiectivele Proiectului

Obiectivul global al masurilor ISPA si al viitoarelor programe finantate din fondurile de coeziune este acela de a imbunatati
infrastructura de mediu la nivelul municipiului Botosani si al intregului judet, cu scopul indeplinirii obligatiilor enuntate in
Parteneriatul pentru Aderare la Uniunea Europeana.
Acesta se traduce prin urmatoarele obiective concrete:
1.

Respectarea prevederilor enuntate in Directiva pentru Apa Potabila 98/83/EC;

2.

Respectarea standardelor de tratare specificate in Directiva Apelor Reziduale Urbane 91/271 /EEC, cu
privire la deversarea in receptorii naturali (care nu constituie zone sensibile);

Aceasta Directiva a fost transpusa in legislatia romaneasca prin Hotararea Guvernamentala (HG) nr. 352/2005
care amendeaza HG 188/2002 pentru aprobarea normelor privind conditiile de deversare a apei uzate in mediul
acvatic si Ordinul Ministerial (OM) nr 662/2006 legat de procedurile de aprobare si competentele de emitere a
permiselor si licentelor de management al apei.
HG 188/2002 include anexe normative, respectiv:
-

Anexa nr. 1 NTPA 011/2002 Normative tehnice privind colectarea, tratarea si deversarea apei uzate
urbane care transpun cerintele directivei;

Anexa la Normele Tehnice NTPA 011/2002 Planul de Actiune privind colectarea, tratarea si deversarea
apei uzane urbane incluzand o planificare a unei priviri de ansamblu asupra actiunilor, termenelor limita si
responsabilitatilor pentru activitatile de implementare;

Anexa nr. 2 NTPA 002/2002 Normativa privind conditiile de deversare a apei uzate in sistemele urbane
de colectare sau direct in statiile de tratare a apei uzate;

Anexa nr. 3 NTPA 001/2002 Normativa care stabileste limitele poluatorilor pentru apa uzata urbana si
industriala cand deversarea are loc in receptori naturali

HG nr. 188/2002 a fost ulterior amendata pentru a include prevederea referitoare la decizia de a declara intreg
teritoriul Romaniei ca zona sensibila si termenele limita au rezultat in urma negocierilor (din cauza costului ridicat
al implementarii cerintelor Directivei, Romania a solicitat o perioada de tranzitie de 15 ani).
Principalele cerinte ale Directivei de Tratare a Apei Uzate Urbane care afecteaza judetul Botosani ar putea fi
rezumate dupa cum urmeaza:
a)

Aglomerarile mai mari de 10,000 populatie echivalent (p.e) ar trebui sa indeplineasca cerintele speciale
ale zonei (spre exemplu, indepartarea de azot si fosfor). In prezent acest lucru se aplica oraselor
Botosani (117.000 de locuitori in 2005) si Dorohoi (31.000 de locuitori in 2005) si trebuie implementat
pana la 31 decembrie 2015.

b)

Aglomerarile de mai mult de 2.000 p.e. ar trebui sa aiba sistem de colectare a canalelor si tratare
secundara (biologica).

c)

Aglomerarile de mai putin de 2.000 p.e. ar trebui sa aiba tratare adecvata. Sistemele individuale sau
oricare alte sisteme adecvate ar putea fi folosite acolo unde un sistem de colectare nu este justificat.

Merita notat ca aglomerare inseamna o zona unde populatia si/sau activitatile economice sunt suficient de
concentrate pentru ca apa uzata sa fie colectata si condusa catre o statie de tratare a apei uzate sau catre un
punct final de deversare.
3.

Reducerea riscurilor pentru sanatate pe care le presupune deversarea de ape reziduale netratate sau
insuficient tratate, precum si eliminarea riscurilor de inundatii;

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

6 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

4.

Realizarea unor economii substantiale la nivelul cheltuielilor de exploatare antrenate de gestionarea unor
sisteme de alimentare cu apa si canalizare.

5.

Respectarea directivei Comisiei Europene 86/278/EEC privind gestionarea in deplina siguranta a namolului
rezidual.

7.2.5

Contributia la obiectivele POS

Romania s-a angajat sa se alinieze pana in 2015 la prevederile Directivei Europene 98/83/EC privind calitatea apei potabile
si la cele ale directivei 91/271/EC pentru ape reziduale orasenesti pana la sfarsitul anului 2018.
Romania intentioneaza ca, in perioada 2010 -2015, sa faca investitiile necesare in vederea atingerii indicatorilor pentru apa
potabila impusi de standardele europene pentru turbiditate, amoniac, pesticide, aluminiu, nitrati, etc., precum si pentru
colectarea, tratarea si deversarea de ape reziduale.
Pana la 2015, se planifica realizarea colectarii si tratarii de ape reziduale pentru un numar de 263 aglomerari cu o populatie
echivalenta mai mare de 10.000 locuitori (p.e.), iar pana la 2018, pentru un numar de 2.346 aglomerari intre 2.000 and
10,000 p.e.
Principalele deficiente, precum si schemele identificate in vederea rectificarii deficientelor in alimentarea cu apa potabila si
furnizarea serviciilor de canalizare pentru grupul tinta din judetul Hunedoara, identificate in cursul elaborarii acestui studiu
vor contribui la atingerea obiectivelor POS pentru Romania.

7.2.6

Justificarea conformitatii schemelor de canalizare din cadrul POS national si a


obiectivelor la nivel de judet

Articolele relevante din Directiva pentru Ape Uzate (91/271/EEC) sunt, dupa cum urmeaza:Articolul 3
1. Statele membre se vor asigura ca toate aglomerarile sunt prevazute cu sisteme de colectare pentru apele
reziduale urbane:
pana cel tarziu la data de 31 decembrie 2000, in cazul aglomerarilor cu o populatie echivalenta de peste
15.000 locuitori; precum si
pana cel tarziu la data de 31 decembrie 2005, in cazul aglomerarilor cu o populatie echivalenta intre
2.000 si 15.000 locuitori.
Pentru apele reziduale urbane deversate in cursuri de apa considerate zone sensibile, conform definitiei
prevazute in articolul 5, statele membre se vor asigura ca sunt prevazute sisteme de colectare pana cel tarziu la 31
decembrie 1998, pentru toate aglomerarile cu o populatie echivalenta de peste 10.000 locuitori. In conditiile in care
realizarea unui sistem de colectare nu este justificata, fie din motivul ca nu ar produce beneficii mediului sau
pentru ca ar implica costuri excesive, se va recurge la sisteme individuale sau alte sisteme corespunzatoare,
capabile sa ofere acelasi nivel de protectie a mediului.
2. Sistemele de colectare descrise in paragraful 1 vor satisface cerintele din Anexa I (A). Aceste cerinte pot fi
modificate in conformitate cu procedurile enuntate in articolul 18.
Articolul 4
Statele membre se vor asigura ca apele uzate urbane care patrund in sistemele de colectare sunt supuse unei
tratari in doua trepte (sau echivalentul acesteia),, dupa cum urmeaza:
pana cel tarziu la data de 31 decembrie 2000, in cazul tuturor deversarilor provenite din aglomerarile cu o
populatie echivalenta de peste 15.000 locuitori; precum si
pana cel tarziu la data de 31 decembrie 2005, in cazul tuturor deversarilor provenite din aglomerarile cu o
populatie echivalenta intre 10.000 si 15.000 locuitori.
pana cel tarziu la data de 31 decembrie 2005 pentru deversarile in cursuri de apa dulce si estuare,
provenite de la aglomerari cu o populatie echivalenta intre 2.000 si 10.000 locuitori.
2. Deversarile de ape reziduale urbane in cursuri de apa situate in zone muntoase (la o altitudine de peste 1.500 m
peste nivelul marii), unde este dificila aplicarea unei tratari biologice eficiente, datorita temperaturilor reduse,
1.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

7 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

3.
4.

mijloacele aplicate de tratare ar putea fi ai putin stricte decat cele prevazute in paragraful 1, cu conditia ca studiile
detaliate sa indice faptul ca aceste deversari nu vor afecta in mod negative mediul inconjurator.
Deversarile din statiile de epurare a apelor reziduale urbane descrise in paragrafele 1 si 2 vor indeplini cerintele
corespunzatoare din Anexa I.B. Aceste cerinte vor fi modificate in conformitate cu procedura enuntata in Articolul
18.
Incarcarea exprimata in p.e. va fi calculata pe baza nivelului maxim al incarcarii medii saptamanale intrate in statia
de epurare pe parcursul anului, excluzand situatiile extreme, de genul celor provocate de caderi masive de
precipitatii.

Articolul 5
1. In contextul prevederilor paragrafului 2, statele membre vor identifica pana la data de 31 decembrie 1993, zonele
sensibile, conform criteriilor enuntate in Anexa II.
2. Statele membre se vor asigura ca apele reziduale urbane care patrund in sistemele de colectare vor fi supuse,
inaintea deversarii in zone sensibile, unei tratari mai stricte decat cea descrisa in articolul 4, pana la data de 31
decembrie 1998, cel tarziu, pentru toate aglomerarile mai mari de 10.000 locuitori echivalenti.
3. Deversarile de la statiile de epurare a apelor reziduale urbane dscrise in paragraful 2 se vor conforma cerintelor
relevante din Anexa I B. Aceste cerinte ar putea fi modificate in conformitate cu procedura enuntata in Articolul 18.
4. In mod alternatv, cerintele pentru statiile de epurare individuale enuntate in paragrafele 2 si 3 de mai sus ar putea
sa nu se aplice in zone sensibile, daca se poate demonstra ca procentul minim de reducere a incarcarii totale care
patrunde in toate statiile de epurare a apelor reziduale urbane din zona este de cel putin 75% pentru fosforul total
si de cel putin 75% pentru azotul total.
5. Deversarile de la statiile de epurare a apelor uzare urbane amplasate in zona de captare zonelor sensibile si care
contribuie la poluarea acestor zone vor respecta prevederile din paragrafele 2, 3 si 4.
In cazul in care zonele de captare mai sus mentionate sunt situate in parte sau in intregime pe teritoriul unui alt stat
membru, se vor aplica prevederile articolului 9, astfel:
6. Statele membre se vor asigura ca identificarea zonelor sensibile este revizuita la interval de cel mult patru ani;
7. Statele membre se vor asigura ca zonele identificate ca fiind sensibile, in urma trecerii in revista la care se face
referire in paragraful 6 indeplinesc, in termen de sapte ani, cerintele de mai sus.
8. Nu va fi necesara identificarea zonelor sensibile in temeiul prezentei Directive de catre statul membru in cauza, daca
acesta implementeaza, pe intregul sau teritoriu, metodele de tratare prevazute in paragrafele 2, 3 si 4.
In temeiul prevederilor Anexei 3 din Acordul de Aderare a fost identificata o lista de locatii cu date de finalizare planificate
pentru retelele de canalizare si facilitatile de epurare a apelor uzate care au fost modificate, fata de directiva originala.
Proiectele au fost identificate, impreuna cu justificarea necesara, in conformitate cu Directivele UE.

7.2.7

Viabilitatea si eficienta Operatorului Regional

Caracteristicile specifice ale cadrului institutional, precum si capacitatile operatorului Apa Grup, in calitate de Companie
Operatoare Regionala pentru judetul Botosani au fost deja analizate in contextul Master Planulu anterior, intocmit de catre
Consultant, care a fost deja aprobat de catre Apa Grup si Consiliul Judetean Botosani. Concluziile relevante sunt dezbatute
in detaliu in sub-sectiunea 7.11 a prezentei Sectiuni 7.

7.2.8

Durabilitatea investitiilor propuse

7.2.8.1

Introducere

Cerintele de durabilitate se aplica pentru toate investitiile, nu doar in tarile puternic industrializate, ci si in cazul celor aflate in
curs de dezvoltare.
In contextul alimentarii cu apa si al tratarii apelor reziduale, definitia sustenabilitati se axeaza pe furnizarea de servicii, pe
intretinerea si protejarea resurselor naturale, astfel incat sa se obtina niste facilitati durabile. Cu alte cuvinte, cantitatea de
apa extrasa dintr-o sursa nu va trebui sa epuizeze sau degradeze sursa respectiva, la fel cum apele reziduale reintoarse in
circuitul natural nu vor trebui sa epuizeze resursele sau sa le distruga, prin contaminarea acestora.
Astfel, durabilitatea poate fi definita, pur si simplu, ca reprezentand masura in care proiectul sau beneficiile oferite de un
anumit proiect continua sa se manifeste pe parcursul intregii perioade pentru care au fost proiectate, la nivelele calitative si
cantitative propuse. Acesta inseamna ca, daca un robinet este deschis timp de 20 ani, apa care va curge va avea aceeasi
MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

8 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

calitate si aceleasi caracteristici prevazute prin parametrii de proiectare originali, cu conditia ca sistemul de alimentare cu
apa sa nu fi devenit invechit intre timp si sa fi necesitat lucrari majore de reconditionare.
Este clar, in cazul judetului Botosani, ca cerintele privind durabilitatea nu au fost luate in calcul la momentul lansarii
proiectelor originale de alimentare cu apa si canalizare, avand in vedere ca acestea au devenit depasite pe parcursul duratei
de viata proiectate si ca nu mai functioneaza conform parametrilor originali, datorita lipsei intretinerii.
Cerintele de sustenabilitate aplicabile pentru serviciile de alimentare cu apa sunt, asadar, conform indicatiilor din tabelul 7.1
de mai jos:
Tabel 7.1: Cerinte privind sustenabilitatea proiectelor
Cerinte

Observatii

Trebuie sa existe banii necesari pentru cheltuielile


curente si pentru reparatiile ocazionale;

Tarifele incasate pentru alimentarea cu apa si tratarea apelor


reziduale vor trebui sa fie suficiente pentru a acoperi cheltuielile
de intretinere necesare in vederea mentinerii serviciilor la
parametrii initial proiectati.

Trebuie sa existe consimtamantul (acceptarea) din


partea utilizatorilor serviciului respective;

Consumatorii vor trebui sa perceapa beneficiile pe care le


presupune furnizarea serviciului respectiv, pentru ei insisi.

Sursa care alimenteaza sistemul trebuie sa fie


adecvata

In cazul apei potabile, sursa va trebui sa aiba nivelul calitativ si


cantitativ necesar pentru a garanta fiabilitatea pentru care va plati
consumatorul.

Trebuie sa existe un proiect elaborat in mod


corespunzator, precum si sa se fi luat in considerare
necesitatile de intretinere a sistemelor, inca din etapa
de proiectare.

Proiectantii sistemului vor trebui sa fi luat in considerare cerintele


de intretinere a sistemelor de alimentare cu apa sau canalizare
propuse, inca din etapele incipiente, pentru a se asigura ca
proiectele sunt optimizate, relevante si ca ofera nivelul de
deservire necesar.

.
Trebuie sa existe tehnici de constructie de buna
calitate.

Aceasta cerinta ar putea necesita actualizarea capacitatilor


(abilitatilor), modernizarea tehnicilor de constructie si utilizarea de
materiale noi si alternative, care sa garanteze obtinerea unor
produse durabile.

Aceste cerinte ar putea include urmatoarele elemente:


-

Aspecte tehnice,

Factori sociali,

Elemente financiare,

Cadru natural (mediu),

Intelegerile institutionale.

7.2.8.2

Diferenta dintre un Serviciu si un Proiect

Unul dintre motivele cele mai des intalnite pentru care sustenabilitatea este adesea o problema, este faptul ca aceasta nu
reprezinta neaparat un obiectiv definit. Aceasta intervine in momentul in care realizarea unui sistem de alimentare cu apa
sau a unui sistem de canalizare (unei facilitati de epurare) reprezinta un scop in sine, in detrimentul furnizarii serviciilor pe
care respectiva constructie este destinata sa le ofere.
Diferenta dintre cele doua abordari este semnificativa, abordarea centrata pe proiectul in sine fiind cea care asigura
infrastructura fizica, cum ar fi conductele subterane, caminele si facilitatile de tratare, in timp ce cea de-a doua abordare
necesita interactiune din partea tuturor partilor implicate, cum ar fi consumatorii, autoritatile locale, furnizorii de servicii si
factorii decizionali (politicieni). Spre exemplu, acestia din urma ar putea decide sa limiteze majorarile de tarife pentru a
ramane la putere, motiv pentru care, pe termen lung, va fi afectata viabilitatea durabilitatii proiectului, sau s-ar putea intampla
ca utilizatorii sa considere ca nu beneficiaza de servicii pe masura tarifelor platite, motiv pentru care ar putea respinge
majorarile.
In consecinta, este imperativ necesar ca proiectele de alimentare cu apa si canalizare din judetul Botosani sa fie tratate ca
reprezentand furnizarea unui serviciu durabil, care include etapa de executie, precum si activitatea alimentarii cu apa si
furnizarii de servicii de canalizare pe o perioada de timp lunga.
MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

9 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

7.2.8.3

Cerinte pentru servicii sustenabile

Pentru a initia si desfasura un anumite serviciu, sunt esentiale mai multe activitati, dupa cum urmeaza:-

Colectarea de venituri,

Administrare,

Exploatare tehnica

Intretinere si

Conducere.

In toate aceste zone, sunt necesare abilitati care sa asigure realizarea acestor activitati in mod eficient, astfel incat
serviciile sa ramana functionale. In conditiile unor competente insuficiente pe o anumita zona, acest lucru ar putea avea
efecte dezastruoase asupra intregului serviciu. Problematica planului de actiune pentru Operatorul Regional este
dezbatuta pe larg in Sectiunea 7.11.
In plus fata de abilitatile detaliate mai sus, este necesara si luarea in calcul a urmatoarelor aspecte:
-

Constientizarea opiniei publice,

Nivelul de bunastare al comunitatii

Posibilitatea continua de a plati contravaloarea serviciilor;

Conflicte sociale.

7.2.8.4

Etape esentiale ale durabilitatii

Fazele importante ale dezvoltarii unui proiect de importanta critica pentru durabilitatea acestuia sunt: etapa de initiere,
precum si etapa de concretizare propriu-zisa.
Etapa de initiere consta din urmatoarele:
Recunoasterea necesitatii (oportunitatii) unui serviciu;
Trasarea unei cereri;
Planificarea serviciului;
Proiectarea si constructia infrastructurii fizice;
Constituirea cadrului institutional;
Trasarea standardelor si cerintelor de intretinere, precum si
Punerea in functiune initiala
Etapa de concretizare propriu-zisa se manifesta pe parcursul intregii durate de viata a proiectului si include:
-

Furnizarea serviciilor spre deplina satisfactie a consumatorilor;


Colectarea de venituri;
Intretinerea infrastructurii la standardele necesare;
Administrarea, precum si
Toate celelalte activitati cotidiene specifice

Cheia asigurarii sustenabilitatii in etapa de continuare consta din sistemul de sprijin si cooperare, care ar trebui sa fie
constituit ca parte a intelegerilor institutionale dintre urmatoarele parti:
-

Autoritati locale,
Consilii locale;
Consilii judetene;
Guvern national.

In consecinta, pentru ca proiectele sa supravietuiasca, ajungand de la etapa de initiere la cea de continuare, este necesara
acordarea unei atentii egale, daca nu chiar marite, investitiile si experienta trebuind sa fie avute in vedere, pentru a se
asigura ca au fost stabilite sistemele de sprijin institutional si ca acestea au capacitatile necesare pentru a-si indeplini
functiile prevazute.
MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

10 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

7.3 MASURI DE INVESTITII PE TEREN


7.3.1

Riscuri pentru investitie

Principalele riscuri pentru proiectele de executie de mari dimensiuni, cum ar fi cele care vor fi executate in sectorul de
alimentare cu apa si canalizare din judetul Botosanim pot fi clasificate in conformitate cu urmatoarele liste si explicatii, la care
se face referire in tabele 7.2, 7.3 and 7.4.
Tabel 7-2: Factori socio-economici
Factor
Descrierea efectelor
Protectia mediului
Aparitia unor modificari ale legislatiei sau ale procedurilor de aprobare pot antrena
intarzieri in procesul de proiectare.
Reglementari privind
siguranta publica

Modificarea liniilor directoare aplicabile proiectarii si practicilor de lucru pot impune


reproiectarea facilitatilor si modificarea tehnicilor de executie.

Instabilitate economica

Rata inflatiei, rata dobanzilor in caz de recesiune, etc.

Fluctuatii ale cursului de


schimb

Achizitionarea echipamentelor de la furnizori straini poate produce probleme legate de


fluctuatii ale cursului de schimb, mai ales in eventualitatea in care livrarea are loc la o
perioada de timp considerabila dupa plasarea comenzii.

Tabel 7-3: Relatii organizationale


Relatii contractuale
Intre diversele organizatii implicate in procesul de proiectare / constructie pot
interveni relatii incordate, datorata unor probleme contractuale care nu pot fi
solutionate usor.
Atitudinile participantilor

Discutarea probemelor punand accentul pe responsabilitati, mai degraba decat pe


solutionarea necesitatilor proiectului.

Comunicari

Comunicarea libera dintre client si proiectant ar putea fi restrictionata datorata unor


considerente politice sau juridice intervenitepe parcursul derularii proiectului.

Tabel 7-4: Probleme tehnologice


Prezumptii
privind
proiectarea

Avans rapid, in sensul aparitiei unor noi tehnologii si materiale, ceea ce ar putea
pune probleme proiectantilor si constructorilor.

Conditii de amplasament

Conditiile de pe amplasament constituie un risc major, in special in ceea ce priveste


caracteristicile terenului (subteran), unde intotdeauna exista un nivel mare de
nesiguranta. Acest lucru poate crea incertitudini suplimentare, in cazul in care se
vor utiliza noi tehnologii si materiale cu caracteristici functionale cunoscute.

Proceduri de executie

S-ar putea intampla ca procedurile de constructie sa nu fi fost complet anticipate pe


parcursul etapei de proiectare, motiv pentru care s-ar putea impune modificarea
proiectului, dupa inceperea lucrarilor.

Norme de protectie
muncii in constructii

Procedurile noi de executie ar putea impune actualizarea normelor de protectie a


muncii aplicabile in acest caz.

Proiectele de infrastructura, cum ar fi cele care au ca obiect statii de epurare a apelor reziduale sau proiecte de canalizare
de mari dimensiuni, presupun de obicei un grad de risc, in sensul depasirii bugetelor anterior definite pentru toate articolele
definite mai sus, precum si pentru unele articole specifice, cum ar fi constatarea unor modificari fata de conditiile de teren
preconizate, amplasarea altor utilitati, reabilitarea in conditiile mentinerii functionarii facilitatilor, rarea structurilor existent
(betonarea), carora li se alatura riscuile standard, specifice fiecarui contract in parte (de exemplu, conditiile fizice, intarzieri
care nu sunt provocate din vina Antreprenorului, forta majora, etc.). Chiar micile abateri de la cursul normal ar putea duce la
depasirea substantiala a bugetului alocat.

7.3.2

Necesitati de investitii

7.3.2.1

Investitii in sectorul alimentarii cu apa

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

11 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

In situatia specifica a judetului Botosani, sistemul de alimentare cu apa este organizat dintr-un numar mic de sisteme de
alimentare regionale, neexistand o distributie de genul cate un sistem pentru fiecare aglomerare. Principalul motiv pentru
care se intalneste aceasta situatie este acela ca sursele locale de apa, mai ales cele de apa subterana, sunt de calitate
foarte proasta, neputand fi utilizate pentru a prepara o apa potabila sigura, conform criteriilor din Directiva UE aplicabila.
In schimb, lacurile de acumulare de la Bucecea si Stanca pot fi utilizate ca surse de apa bruta pentru statiile de tratare a apei
de la Bucecea, Catamarasti si Stefanesti. In viitor, se va stabili o alta sursa de apa si o statie de tratare a apei in apropiere
de lacul Rogojesti
Investitiile necesare in judetul Botosani vor include executia / extinderea facilitatilor centralizate de tratare a apei, in vederea
finalizarii unei magistrale de aductiune, care sa transporte apa catre toate zonele judetului si catre toate sistemele de
distributie din toate localitatile..
Ratele de conectare propuse si standardele de tratare urmeaza sa se conformeze prevederilor din acordul de aderare si sa
se incadreze in termenele limita specificate aici.
Investitiile sunt descrise in detaliu in diversele sectiuni ale prezentului Master Plan.

7.3.2.2

Investitii in sectorul de canalizare

Cerintele cu privire la investitiile necesare in domeniul sistemelor de canalizare si a statiilor de epurare a apelor reziduale
sunt practic de natura generala, la nivelul intregului judet, data fiind lipsa severa a infrastructurii din zona.
Numai municipiul Botosani beneficiaza de un sistem de canalizare mai mult sau mai putin acceptabil, desi nici acesta nu
respecta pe deplin prevederile Directivei UE. In rest, un numar de sase orase beneficiaza de sisteme care functioneaza prost
si / sau sunt incomplete, in timp ce restul judetului dispune doar de sisteme de canalizare insuficiente (in cel mai bun caz,
daca nu deloc) si nici macar o singura statie de epurare a apelor reziduale.
Investitia se va conforma prevederilor Directivei, prevazand sisteme de canalizare si treapta a treia de tratare pentru apele
uzate, in aglomerarile cu o populatie echivalenta de peste 10.000 locuitori, pana in 2013 2015. Toate aglomerarile cu o
populatie intre 2.000 si 100.000 lcuitori vor beneficia de sisteme de canalizare si treapta a doua de tratare aapelor reziduale
pana in 2018, in timp ce restul localitatilor, cu o populatie echivalenta sub 2.000 locuitori vor dispune de facilitati adecvate de
epurare a apelor reziduale.
Toate aceste investitii sunt descrise in detaliu in diversele sectiuni ale prezentului Master Plan.

7.3.3

Asistenta tehnica

Urmatoarele articole au fost identificate ca necesitand asistenta tehnica in vedrea asigurarii capacitatilor corespunzatoare de
management, pentru a face posibila implementarea masurilor si sustinerea investitiilor de catre beneficiar.
Este necesara asistenta tehnica in urmatoarele zone:
-

Servicii de proiectare pentru proiecte;

Pregatirea contractelor;

Planificarea contractelor;

Supervizare contractelor;

Studii si strategii privind afluxul si infiltratiile;

Modelarea hidraulica a retelelor de apa si canalizare;

Gestionarea activelor si GIS;

Planificarea exploatarii si intretinerii;

Strategii pentru reducerea cantitatilor de apa nefacturate (pierderilor).

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

12 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

7.3.4

Dezvoltarea Masurii

Planul de investitii pe termen lung a fost dezvoltat in conformitate cu urmatoarea metodologie. Unele dintre aceste
aspecte sunt, de asemenea, descre in alte sectiuni ale Master Planului.
O previziune a populatiei s-a dezvoltat pentru toate localitatile judetului Botosani pana in anul 2040, folosind date
statistice oficiale si ipoteze de crestere. A rezultat o scadere a populatiei cu 10% pe perioada planificata. Pe de
alta parte, rata de conectare a populatiei la serviciile de apa si apa uzata va creste in primii ani ai perioadei
planificate. Rezultatul general este ca se asteapta un varf al populatiei in jurul anului 2018 si, pentru acest motiv,
capacitatea proiectata a infrastructurii a fost fixate pentru acel an.
S-a intreprins o analiza folosindu-se harti GIS, pentru a determina existenta si marimea aglomerarilor conform
criteriilor POS. Au rezultat astfel 4 aglomerari mai mari de 10.000 PE si 38 aglomerari urbane intre 2.000 si 10.000
PE. Restul localitatilor sunt aglomerari sub 2.000 PE, clasificate ca rurale.
Etapizarea
Aglomerarile mai mari de 10.000 PE vor forma o parte din programul de investitii pe termen scurt, sau Etapa 1,
pentru infrastructura de apa si apa uzata. Aceasta va fi finantata prin Fondurile de Coeziune si lucrarile trebuie
finalizate pana in 2013 sau 2015, in functie de termenele limita ale Tratatului de Aderare.
Aglomerarile intre 2.000 si 10.000 PE vor fi parte a Etapei 2 si intreaga infrastructura a apei si a apei uzate va fi
trebuit finalizata pana in anul 2018 in conformitate cu cerintele Tratatului de Aderare. Sursele de finantare va trebui
sa fie inca stabilite.
Asezarile rurale si aglomerarile vor fi acoperite in decursul Etapei 3 in perioada 2019-2040.
Cerintele infrastructurii
Cerintele pentru retelele de distributie a apei, retelele canalizarii si statiile de tratare a apei uzate in toate
aglomerarile de peste 2.000 PE s-au bazat pe criteriul ratei de acoperire a serviciului de 90% la nivelul populatiei
anului 2018. Lungimile retelelor de distributie a apei si de canalizare au fost calculate cu o rata medie de 4m per
locuitor.
Situatia speciala a surselor de apa din judetul Botosani nu a permis surse de apa si statii de tratare a apei in
aglomerari. In schimb exista o abordare regionala bazata pe trei surse principale de apa, respective Lacul Bucecea
(existent), Lacul Stanca (existent) si Lacul Rogojesti (viitor), la care 4 STAP-uri regionale sunt sau vor fi conectate
(STAP existente de la Bucecea, Catamarasti, Stefanestisi viitoarea STAP Rogojesti). De la acestea, conducte
principale de transmitere transporta apa catre aglomerari. Aceasta este o schema a alimentarii cu apa care s-a
dezvoltat in ultimii 15 ani si care va fi finalizata in cadrul Master Planului actual pentru a furniza apa potabila sigura
catre toate asezarile omenesti cu mai mult de 50 de locuitori.
In decursul Etapei 1, investitiile vor acoperi extinderea STAP Stefanesti, construirea unei conducte principale de
transport de la Stefanesti la Saveni, imbunatatiri ale STAP Bucecea si Catamarasti pentru pre-tratarea apei brute
si tratarea namolului si repararea conductei principale langa Leorda, afectata de alunecari de teren.
In decursul Etapei 2, STAP Rogojesti va fi construita, impreuna cu finalizarea sistemului de transportare a apei
pentru a ajunge la toate aglomerarile de peste 2.000 de locuitori din judet, pentru a coincide cu investitiile retelelor
de distributie a apei.
In decursul Etapei 3, retele ulterioare de distributie a apei vor fi construite in zonele rurale, in combinatie cu masuri
de salibrizare adecvate.
In acelasi timp, este prevazut sa se implementeze o conducta de transport a apei brute strategice intre Lacul
Stanca si STAP Catamarasti pentru a proteja alimentarea cu apa pe termen lung catre Botosani, tinand cont de
conditiile actuale de deteriorare a sursei la Lacul Bucecea.
Masurile de tratare a apei si transport descrise mai sus sunt incluse ca investitii regionale (sau ROC) in Planul de
Investitii pe Termen Lung

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

13 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

Planificarea investitiilor
Toate masurile mentionate mai sus s-au dezvoltat in liste de cantitati adecvate, folosind preturile unitare sau
formulele conform descrierilor de mai jos in Sectiunea 7 de fata si, ulterior, s-a intocmit Planul de Investitii pe
Termen Lung.
Investitia toala pentru toate cele trei Etape, exprimata la preturile din 2009 este de 764.470.259 Euro. Planul de
investitii detaliat este inclus in Anexa D4.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

14 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

7.4 PARAMETRI FUNDAMENTALI DE PROIECTARE SI PRE-DIMENSIONARE


7.4.1

Introducere

Prezentul capitol are la baza informatiile prezentate in Master Planul pentru Servicii de Alimentare cu Apa si Canalizare din
judetul Maramures, elaborate de catre compania Louis Berger SAS, document care a fost deja aprobat.
Criteriile de proiectare propuse pentru zona de acoperire a Companiilor Operatoare Regionale constituite baza proiectelor
incluse in prezentul Master Plan.

7.4.1.1

Prevederi generale

Orizontul de planificare
Pentru prezentul Master Plan s-a prevazut un orizont de timp de 30 ani, pana in anul 2040, luandu-se in calcul urmatoarele
trei orizonturi de planificare:
aderare)

Etapa 1 pana in 2013/2015 (2010 sau 2015, in concordanta cu programul convenit in tratatul de
Etapa 2 - 2013 /2015 pana in 2018
Etapa 3 anul 2019 - 2040

7.4.1.2

Legislatie tehnica relevanta

Propunerile au intentia declarata de a armoniza facilitatile de alimentare cu apa si canalizare cu cerintele Directivelor UE, ori
de cate ori este posibil acest lucru. Legislatia aplicabila a fost deja discutata in Capitolul 5. Legislatia de interes in scopuri de
planificare este constituita din urmatoarele:
Calitatea apei potabile

Legea nr. 458/2002, cu modificari ulterioare, care se aliniaza


prevederilor Directivei UE 98/83/EC.

Ape reziduale

NTPA 011/2002, introduse prin HG 188/2002, cu modificari


ulterioare.
NTPA-002/2002 Normativ privind deversarea de ape uzate in
conductele publice de canalizare si direct in statiile de epurare
NTPA-001/2002 Normativ privind stabilirea limitelor de
incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la
evacuaea in receptorii naturali.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

15 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

7.4.2

Alimentarea cu apa potabila

7.4.2.1

Necesarul de apa

Va fi evaluate, pentru fiecare localitate, cererea de apa preconizata pentru anii 2013/15, 2018 si 2025, conform informatiilor
si procedurilor enuntate in continuare, interpolandu-se pe baza acestor evaloari si situatii pentru anii intermediari.

7.4.2.2

Necesarul de apa menajera in mediul urban

Urmatorul Tabel include numarul de membri ai familiei, pe gospodarie, in scopul planificarii necesarului de apa potabila si a
cantitatii de ape rezduale generate (Tabel 7.5).
Tabel 7-5 Membri familie, pe gospodarie
Occupanti, pe gospodarie
Descriere

Total (nr)

Orase (nr)

Sate (nr)

Apartament

2.64

2.79

3.01

Casa

2.89

2.62

2.65

Sursa informatiilor: Recensamantul populatiei si gospodariilor de la 18 martie 2002


Pe baza impactului contorizarii si a traifelor majorate aplicate in alte situatii, criteriile de proiectare privind cererea de apa
pentru diverse categorii de consumatori este, dupa cum urmeaza:
Tabel 7-6: Necesar de apa menajera in mediul urban
Descriere
Consum
(l/ zi pe cap de locuitor)
Bransamente individuale
case:

120

Bransamente individuale
curti:

80

Cismele publice (PT):

50

Sursa: standarde nationale aplicabile

Toate retelele vor fi proiectate pentru cererea de apa la nivel de bransamente individuale case.
Situatia actuala privind nivelul de deservire (numarul si tipul de bransamente, inregistrari privind consumul actual, daca sunt
disponibile) vor fi determinate pentru fiecare localitate in parte. Toate aceste informatii vor putea fi utiizate pentru a modifica,
daca este cazul, valorile specifice pentru consumul pe cap de locuitor al fiecarui oras in parte.

7.4.2.3

Cererea de apa menajera in mediul rural

In zonele rurale, este de asteptat sa se inregisteze un consum pe cap de locuitor mult mai mic, cu exceptia acelor cazuri in
care o parte din apa va fi utilizata pentru irigarea recoltelor (udat gradina), sau pentru cresterea animalelor. In prezent,
estimarea cererii, atat pentru consumul uman, cat si pentru adaparea animalelor (precum si alte aspecte specifice alimentarii
cu apa in zonele rurale), se face pe baza prevederilor din normativul romanesc P 66 2001. Valoarea folosita este 80
l/cap.d

7.4.2.4

Cerere de apa la nivel institutional si comercial

Acest sub-capitol se refera la necesarul de apa al unor facilitate precum scolile, spitalele, birourile autoritatilor locale si
centrale, curatarea strazilor, irigarea gradinilor publice, etc.
Estimarea cererii de apa se va face pe baza inregistrarilor privind consumul contorizat, daca exista astfel de inregistrari. In
caz contrar, se va recurge la estimarea din standardele romanesti nr.1343/1-95 si 1343/2-89. Pentru necesarul zilnic al
utilizatorilor majori se va recurge la aplicarea urmatoarelor criterii:

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

16 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

Tabel 7-7: Cerere la nivel institutional si comercial


Descriere
Cantitate

Unitate de masura

Scoli

50

l/elev

Birouri

30

l/angajat

15-50

l/angajat

Ateliere / magazii
Spitale

250 - 450

l/pat

Hoteluri

150

l/pat

Restaurante

60

l/loc (scaun)

Sursa: standarde nationale aplicabile

Necesarul neidentificat al unor societati comerciale va fi cuantificat, recurgandu-se la o aplicarea unui adaos calculat la
consumul menajer.

7.4.2.5

Cererea la nivel industrial

Principalele societati industriale au fost investigate, stabilindu-se consumul de apa specific. In conformitate cu prevederile
Planului de Dezvoltare Urbana, s-au luat in calcul si dezvoltaile ulterioare, estimandu-se in final o valoare de o valoare de 30
m3/hazilnic pentru industriile mari consumatoare de apa si 8 m3/hazilnic pentru ramurile industriale cu un necesar de apa
scazut.

7.4.2.6

Necesar pentru combaterea incendiilor

Se presupune ca, la nivelul Master Planului, cererea de apa destinata stingerii incendiilor ar trebui sa fie inclusa in valorile
normale luate in considerare pebtru capacitatea sursei de apa, a surselor de stocare, a sistemelor de aductiune si distributie.
In proiectele detaliate se va acorda atentie introducerii prevederilor SR 1343-1.

7.4.2.7

Apa nefacturata (apa non venit)

Cantitatile de apa nefacturate (pierderile din retea) sunt exprimate ca procent din cantitatea totala produsa in sistem.
Pierderile din retea includ scurgerile de apa, furturile prin bransamente ilegale, inregistrarea incorecta de catre contoare,
revarsarea rezervoarelor, precum si utilizarile legitime, insa necontorizate, precum hidrantii de incendiu, spalarea
conductelor etc. In absenta unor informatii mai detaliate cu privire la pierderile si sistemele actuale, se pesupune ca
pierderile fizice (scurgerile efective de apa) nu vor fi diminuate cu mai mult de 25% din totalul apei distribuite.
Cu toate acestea, in practica, un simplu procentaj este un indicator slab al performantelor unui sistem. Spre exemplu,
introducerea contoarelor individuale pentru consumatori va avea ca rezultat, de cele mai multe ori, o crestere a procentului
de pierderi din retea, desi volumul absolut ramane acelasi. Din acest motiv, deseori pierderile din retea sunt exprimate in litri
la nivel de bransament, pe zi.
Este recunoscut faptul ca pierderile reale vor interveni intotdeauna, chiar si in cazul celor mai bune si mai bine intretinute
sisteme. Pierderile Reale Anuale Inevitabile (UARL) reprezinta o msura a celui mai mic nivel realizabil din punct de vedere
tehnic al pierderilor anuale reale dintr-o retea. Pierderile Reale Anuale Inevitabile (UARL) pentru un sistem dat pot fi estimate
dupa cum urmeaza:
UARL (litri/zi) = (18 x Lm + 0.8 x Nc + 25 x Lp) x P
Unde:
Lm = lungimea conductei [km]
Nc = numarul bransamentlor de serviciu
Lp = lungimea conductelor private de deservire, de la limita proprietatii pana la punctual de contorizare [km]
P = presiunea medie[m]

7.4.2.8

Variatii ale necesarului de apa

Pe baza unor date anterioare privind facturarea si productia, au fost stabiliti factorii de variatie sezoniera si zilnica, cu
intervalele de varf aferente. In scopul evaluarii capacitatii necesare pentru lucrarile la sursele de apa, la facilitatile de tratare
si la principalele sisteme de transmisie, cererea maxima a fost preconizata a reprezenta de 1,x ori valoarea anuala medie.
Reteaua de distributie va fi proiectata pentru necesarului in intervalul de varf. Acesta a fost considerat a reprezenta 1.x ori
cererea zilnica medie pentru orasele SAMTID.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

17 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

7.4.3

Tratarea apei

7.4.3.1

Sursele de apa

Sursele de apa vor fi selectate in asa fel incat sa poata indeplini cererea zilnica maxima prognozata pentru perioada de
proiectare relevanta, inclusiv cantitatile de apa nefacturate. In conditiile in care pierderile intervenite in tratare sunt
semnificative (spre exemplu, in cazul statiilor de tratare conventionale), aceste pierderi vor trebui luae in considerare ca
atare.
In apropierea surselor de apa se va institui o zona de protectie sanitara, care va fi utilizata si la care se va permite accesul
numa conform restrictii;lor din normativele in vigoare (H.G. 930/2005).

7.4.3.2

Calitatea apei brute

Calitatea apei brute ar trebui sa fie de natura a permite tratarea acesteia la standarde de apa potabila numai prin mijloace
conventionale. Apa bruta nu va trebui sa contina substante toxice si nici metale grele.
Cerintele privind calitatea apelor de suprafata sunt enuntate in Hotararea Guvernului 100/2002, care transpune si prevederile
Directivei UE nr. 75/440/EEC.

7.4.3.2.1

Apa subterana

Apa subterana este, in general, de proasta calitate, chiar foarte proasta in anumite cazuri, dn cauza prezentei nitratilor si
pesticidelor. De asemenea, in anumite zone, este o apa foarte dura. Ca urmare, apele subterane vor fi excluse din lista
posibilelor surse de apa, in cadrul prezentului Master Plan pentru judetul Botosani.

7.4.3.2.2

Apa de suprafata

Calitatea apei in lacurile de acumulare Bucecea, Rogojesti si Stanca este corespunzatoare si indeplineste, in general,
criteriile aplicabile pentru sursele de apa. Dintre cele trei lacuri mentionate, in lacul Stanca apa are calitatea cea mai buna.

7.4.3.3

Optiuni privind tratarea apei

Apa de suprafata va fi supusa, in general, metodelor conventionale de tratare, incluzand:


coagulare,
floculare,
limpezire (clarificare),
filtrare,
dezinfectare (clorinare)
Detaliile efective ale tratarii vor fi determinate in functie de calitatea apei brute repective. Principalele criterii de proiectare
sunt, dupa cum urmeaza:

7.4.3.3.1

Clarificare (limpezire)

Limitele pentru viteza de curgere prin decantoare sunt, dupa cum urmeaza:

7.4.3.3.2

Decantoare
orizontale

Viteza de curgere = 1.0 to 1.2 m/h;

Decantoare verticale

Viteza de curgere = 2.0 to 2.5 m/h.

Filtrarea rapida prin nisip (NTU>100)

Limitele pentru volumul filtrat rapid prin nisip sunt, dupa cum urmeaza:
Filtre rapide prin 6 to 8 m3/h/m2.
nisip
Cantitatea de apa folosita in mod normal pentru spalarea tehnologica este de 18 pana la 50 m3/h/m2, cu o viteza de trecere a
debitului de aer de aproximativ 15 pana l 25 m/sec.
Ganulatia nisipului din filtrele rapide va trebui sa aiba o dimensiune efectiva de 0,5 mm, cu un coefficient de uniformitate de
1.5. Unele statii aflate deja in functiune utilizeaza medii de filtrare cu o granulometrie de aproximativ 0.8 mm. Cu cat este
granulometria mai mare, cu atat va trebui sa fie mai mare si cantitatea unitara de apa tehnologica.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

18 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

7.4.3.3.3

Filtrare lenta prin nisip (NTU 25-100)

In zonele in care turbiditatea apei brute inregistreaza valori sub 25 NTU, se poate lua in considerare filtrarea lenta prin nisip.
Rata de filtrare va trebui sa fie de 0.1 pana la 0.2 m3/h/m2.

7.4.3.3.4

Dezinfectare (clorinare)

Ratele de dozaj vor fi corespunzatoare conditiilor specifice dintr-o anume situatie data, astfel incat sa se atinga valori ale
clorului rezidual in intervalul 0.2 pana la 0.5 mg/l clor in apa prezenta in sistemele de distributie.

7.4.3.3.5

Capacitate de rezerva

Facilitatile statiilor de tratare vor trebui sa aiba suficienta capacitate de rezerva pentru a preintampina cazurile in care
randamentul este micsorat, pe durata efectuarii operatiunilor de curatare si intretinere a diverselor componente.

7.4.3.3.6

Managementul namolului rezultat

Datorita concentratiei mari de substante chimice utilizate in procesul de tratare, namolul nu va fi in niciun caz evacuat in
receptorii naturali. Facilitatile de tratare a apelor de spalare / namol vor trebui sa includa: colectarea, ingrosarea,
deshidratarea si transportul namolului deshidratat la platformele de depozitare, precum si reciclarea cantitatilor de apa
recuperata.

7.4.3.4

Rezervoare

Rezervoarele functionale vor trebui sa dispuna de o capacitate de stocare suficienta pentru a acoperi diferenta dintre cererea
orara maxima si distributia efectiva de la sursa, necesarul pentru stingerea incendiilor, precum si un volum de urgenta, in
cazul in care ar intreveni intreruperi ale curentului electric, ratii de urgenta, sau alte activitati de exploatare si intretinere. In
general, vor fi suficiente circa sase, pana la opt ore, pentru a echilibra stocarea apei intr-un oras mic. Prevederea de
capacitati de stocare suplimentare va depinde in principal de nivelul de risc pe care il resupun acestea pentru alimentare. In
vederea garantarii sigurantei alimentarii peste necesitatea acoperirii eventualelor echilibrari necesare, se recomanda o
capacitate de stocare de aproximativ 50% din cererea medie zilnica.

7.4.3.5

Conducte

Magistralele de aductiune de la sursa la reteaua e distributie vor trebui sa fie proiectate pentru necesarul zilnic maxim.
Facilitatile de stocare la finalul traseului magistralei de aductiune va trebui sa acopere debitul orar maxim din sistemul de
distributie.
Reteaua de distributie va fi proiectata pentru necesarul orar maxim.
Viteza de curgere a apei va fi mentinute la mai putin de 2 m/sec.
Materialele recomandate sunt, dupa cum urmeaza: HDPE, DI, and GRP.

7.4.3.6

Capacitati de rezerva

Urmeaza sa fie prevazute statii de pompare normale si statii de pompare auxiliare (cu suprapresiune), dotate cu o capacitate
de pompare de rezerva, precum si cu o sursa de alimentare de rezerva, pentru energia electrica, astfel:
-

Capacitatea de deservire necesara va fi impartita intre cel putin doua unitati egale,
prevazandu-se si o a treia unitate similara, instalata ca rezerva.

Va trebui furnizata capacitate de rezerva pentru alimentarea permanenta cu energie electrica,


in functie de capacitatea nominala a tuturor pompelor de serviciu, care opereaza simultan,
luandu-se in calcul si necesarul de energie asogiat pornirii acestora.

7.4.3.7

Contorizare

Prezentul Master Plan a fost elaborat pe baza numarului de consumatori contorizati in prezent.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

19 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

7.4.4

Colectarea apelor reziduale

7.4.4.1
7.4.4.1.1

Debitele de ape reziduale

Apa uzata menajera

Se va recurge la o valoare (rata de intoarcere a apei potabile in reteaua de canalizare) reprezentand 80% din consumul de
apa potabila.

7.4.4.1.2

Apa uzata industriala

Debitele de efluenti industriali sunt contorizate pentru fiecare operator industrial major.
Pentru agentii industriali de mici dimensiuni si pentru zonele de dezvoltare industriala preconizate, se va estima ca
aproximativ 90% din consul de apa va sfarsi prin a ajunge in reteaua de canalizare.

7.4.4.1.3

Apa uzata institutionala

La fel ca si in cazul apei menajere, se va recurge la o valoare (rata de intoarcere a apei potabile in reteaua de canalizare)
reprezentand 80% din consumul de apa potabila.

7.4.4.1.4

Populatie echivalenta (calculata pentru facilitatile de tratare a apelor reziduale)

Populatia echivalenta va fi determinata dupa cum urmeaza:Populatie < 2000


PE = 1 x populatie
populatie=> 2000 si populatie < 5000
PE = 1.1 x populatie
populatie > 5000
PE = 1.15x populatie

7.4.4.1.5

Infiltratiile si afluxul

Orice patrundere a unor ape subterane si / sau ape pluviale (chiar si in cazul sistemelor separate), in reteaua de canalizare
va fi inclusa in categoria infiltratiilor. Aceasta se va baza pe contorizari ale debitelor la intrarea in statia de epurare a apelor,
inclusiv debitele pe timp de noapte.

7.4.4.1.6

Apele pluviale

Sistemele noi de canalizare vor fi proiectate, in general, astfel incat sa se pastreze debitele separate. In conditiile in care
sistemele de canalizare mixte deja existete necesita reconditionare sau inlocuire, in contextual prezentului Master Plan se va
presupune ca acestea vor fi inlocuite cu conducte de dimensiunea celor aflate deja in uz, cu exceptia acelor cazuri in care
refularea apelor in perioadele cu precipitatii abundente constituie o problema recunoscuta..
In etapa elaborarii proiectelor tehnice, este mai mult decat probabil ca va fi necesara modelarea retelelor si estimarea
debitelor de ape pluviale in perioadele de varf, in conformitate cu standardele romanesti relevante. STAS 9470 furnizeaza
chiar si o diagrama utila in estimarea intensitatii normate a ploii de calcul, pentru toate regiunile de precipitatii de pe teritoriul
Romaniei.

7.4.4.1.7

Fose septice

Pentru perioada urmatoare, in sate, precum si in anumite zone suburbane, singura solutie de colectare a apelor reziduale va
continua sa ramana cea a foselor septice. Apa uzata colectata va trebui apoi transportata la o statie de epurare, in vederea
tratarii si gestionarii, trebuind sa se ia in calcul si intrarea acestor debite suplimentare in statiile de epurare.

7.4.4.1.8

Debitele de varf

Variatiile zilnice sezoniere si orare ale debitelor de ae uzate provenite de la consumatorii casnici, institutionali si industriali
vor respecta tendintele consumului de apa.
Infiltratiile variaza in functie de adancimea la care se gaseste panza de apa freatica. Acestea vor putea fi determinate pe
baza experientelor anterioare, cu conditia sa fie disponibile inregistrari in acest sens.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

20 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

7.4.4.2
7.4.4.2.1

Conducte de canalizare

Capacitatea conductelor de canalizare

Conductele de canalizare noi vor fi proiectate astfel incat sa poata gestiona debitele maxime, pentru un orizont de planificare
de minimum 20 ani, incepand cu data implementarii proiectului. In cazul in care conditiile locale permit acest lucru,
conductele de canalizare vor fi proiectate numai pentru apele reziduale (apele pluviale urmand sa fie colectate in sisteme de
drenare separate).
Numai 70% din capacitatea calculata in conditiile umplerii la refuz conductelor va fi efectiv utilizata, in mod normal.

7.4.4.2.2

Materiale

Conductele din ceramica, beton, HDPE, PVC si uPVC sunt toate adecvate pentru retele de canalizare.

7.4.4.2.3

Viteza de curgere minima si maxima

Studiile efectuate au aratat ca viteza de curgere traditionala, de auto-curatare, poate sa functioneze in mod satisfacator
pentru anumite incarcari tipice de sedimente si dimensiuni de conducte, insa este complet nesatisfacatoare in condiile unor
incarcari crescute cu sedimente, sau a unor colectoare cu diametre mari.
Pe baza raportului CIRIA R141 privind proiectarea conductelor de canalizare in vederea controlarii problemelor de
sedimentare a fost intocmit un tabel revizuit cu pante propuse. ( A se vedea Tabelul 7.8)
Tabelul propune sa se recurga la viteze de curgere, de auto-curatare, mai mari pentru conductele cu diametre mai mari,
ceea ce va impune modificarea pantelor, in asa fel incat sa se poate indeplini aceste cerinte.
Abordarea revizuita pe care o propunem ar trebui sa ofere urmatoarele avantaje:
-

Conductele de canalizare vor fi proiectate astfel incat sa functioneze fara probleme de


sedimentare, in conditii de exploatare dintr-o gama cat mai variata.

Se vor obtine solutii mai fiabile si mai rentabile din punct de vedere financiar, in
urmatoarele cazuri:

Conductele de canalizare de dimensiuni mai mari, sub-dimensionate la etapa de


proiectare, care implicau activitati de intretinere mai frecvente, in vederea inlaturarii
sedimentelor, vor putea fi eliminate;

Conductele de canalizare cu diametru mai mic, executate in prezent cu o panta mai


abrupta decat este necesar pentru a preveni problema sedimentarii, ar putea fi pozate cu
o panta optima.

Beneficiile economice asociate sunt destul de greu de cuantificat, avand in vedere ca sunt caracteristice fiecarui caz in parte.
Beneficiile economice depind de o gama larga de factori, cum ar fi incarcarile din sedimente, caracteristicile sedimentarii,
pantele hidraulice disponibile, capacitati de deversare necesare, metode de executie si costuri asociate. Cu toate acestea,
potentialul de reducere a cheltuielilor de exploatare necesare pentru intretinerea colectoarelor de canalizare, reducerea
costurilor asociate unor avarii datorate refularilor, prin mentinerea capacitatiii colectoarelor la nivele optime, ar putea
contrabalansa fara probleme costurile de constructie ceva mai ridicate sau cheltuielile asociate exploatarii pe termen lung a
retelei de canalizare. .

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

21 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

Tabel 7-8: Capacitatea proiectata a conductelor, la panta minima (Vplin = 0.75m/s), conform raportului CIRIA R141
privind proiectarea conductelor de canalizare in vederea controlarii problemelor de sedimentare
Diametrul
Panta
Qplin
Qproiectat 70% din
Viteza de
Viteza optima,
conductei
Qplin
curgere
conform CIRIA
(mm)

(m/100m)

(l/s)

(l/s)

m/s

m/s

200

0.450

22

16

0.710

0.703

250

0.353

36

25

0.728

0.728

300

0.293

53

37

0.748

0.748

350

0.250

74

51

0.764

0.765

400

0.219

98

69

0.779

0.779

450

0.195

126

88

0.793

0.792

500

0.175

158

111

0.804

0.804

600

0.145

233

163

0.823

0.824

700

0.125

324

227

0.842

0.841

800

0.108

428

300

0.852

0.855

900

0.097

554

388

0.870

0.868

1000

0.087

692

484

0.881

0.880

1200

0.073

1023

716

0.904

0.900

Sursa: Raportul Ciria R141

Vitezele de curgere maxime vor fi limitate, pentru a reduce abraziunea, a imbunatati conditiile de lucru pentru personal
(asigurandu-le siguranta deplina in munca), precum si in vederea asigurarii adancimii necesare pentru a transporta materiile
solide plutitoare. Viteza maxima normala este de 2 m/s. In cazuri exceptionale, s-ar putea accepta o viteza de curgere
maxima absoluta de 4 m/s.

7.4.4.2.4

Diametrele minime al conductelor

Diametrele minime ale conductelor sunt, dupa cum urmeaza:


300 mm diametru interior pentru sisteme mixte
250 mm diametru interior pentru conductele de canalizare
300 mm diametru interior pentru colectoarele de apa pluviala
200 mm diametru interior pentru bransamentele la limita proprietatii.

7.4.4.2.5

Adancimea conductelor de canalizare

Acoperirea minima asigurata pentru toate conductele de canalizare va fi, in mod normal, de 1,2 m, cu exceptia cazului in
care conditiile de pe amplasament impun o acoperire mai mica, insa, in orice caz, se va avea in vedere cel putin adancimea
de inghet.
Adancimea maxima va fi, in mod normal de 6,0 m.

7.4.4.2.6

Camine de inspectie si guri de vizitare

Vor fi prevazute, la toate coturile si intersectarile cu conducte gravitationale, camine de inspectie si guri de vizitare.

7.4.4.3

Statii de pompare pentru apele reziduale

Principalele tipuri de statii de pompare pentru ape reziduale sunt cele submersibile si cele executate in puturi umede sau /
uscate. Solutia optima pentru fiecare locatie in parte va depinde in mod substantial de conditiile de pe teren insa, in general,
pentru debite mai mici de 250m3/h, se va recurge la statii de pompare submersibile.
Capacitatea statiilor de pompare va fi calculata pe baza debitului sezonier maxim in toate conductele de canalizare care
descarca apele colectate la statia de epurare, pe durata intregului orizont de tip luat in considerare.
MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

22 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

Pompele de rezerva vor fi proiectate astfel incat sa ofere un randament minim de 25% din cel oferit de pompele functioale
(adica o pompa de rezerva pentru patru pompe in functiune), insa cu un numar minim de o pompa de rezerva.
Controlul pompelor va fi integral automatizat.

7.4.4.3.1

Conducte de refulare (conducte sub presiune)

Diametrul minim al conductelor de refulare va fi, in mod normal de 100 mm. Diametrul va fi selectat in asa fel incat sa
minimalizeze septicitatea apelor reziduale care stagneaza pe traseu.
Viteza de curgere minima in conductele de refulare va fi de 0.6 m/s, iar cea maxima 3.0 m/s.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

23 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

7.4.5

Statii de epurare a apelor uzate si gestionarea namolului rezidual

Principalii parametrii de proiectare pentru epurarea apelor reziduale.

7.4.5.1

Debite

Debitele vor fi calculate conform descrierii de mai sus.


Statia de epurare a apelor reziduale va fi proiectata cu o capacitatea hidraulica de pana la trei ori debitul de varf in conditii de
vreme uscata. Se va avea in vedere descarcarea debitelor de ape pluviale intr-un receptor natural.

7.4.5.2

Incarcare

Pentru apele uzate menajere, incarcarea cu poluanti va fi calculata pe baza urmatoarelor incarcari pe cap de locuitor:
Tabel 7-9: Incarcarea cu poluanti pentru apele uzate menajere
Parametru
Valoare proiectata
Incarcare cu substante organice

60 g /c.d

Incarcare cu solide in suspensie

70 g /c.d

Azot total

14 g /c.d

Fosfor total

2 g /c.d

Sursa: standarde nationale aplicabile

Pentru apele reziduale de uz institutional/comercial, se va presupune ca exista aceeasi concentratie a incrcarii ca si in cazul
apelor uzate menajere, precum si infiltratii ridicandu-se la valoarea de 10% din respectiva concentratie.
Incarcarile cu poluanti in efluentii industriali sunt specifice fiecarui consumator industrial in parte. In functie de nivelele de
productie ale fiecarei ramuri industriale in parte, se pot impune anumite facilitati de pre-traare, astfel incat apele reziduale
deversate in reteaua publica de canalizare sa se conformeze normativelor in vigoare.

7.4.5.3

Standardele de tratare pentru efluentul tratat

Principalii parametrii privind standardele aplicabile efluentilor industriali, conform prevederilor Directivei Uniunii Europene
91/271 (Directiva privind rtatarea apelor uzate urbane) se reflecta si in normativul romanesc NTPA 001/2002.

7.4.5.4

Cantitatea de namol rezultat

Cantitatile de namol rezultat vor varia in functie de procesele tehnologice aplicate. Cantitatile tipice de namol care rezulta din
diverse procese si sunt utilizate in scopuri de planificare sunt, dupa cum urmeaza:
Decantare primara
0.04 kg/PE/d
Namol activ conventional

0.06 kg/PE/d

(in urma decantarii primare)


Canal de oxidare
Iaz de stabilizare

7.4.5.5

0.07 kg/PE/d
0.0005 kg/PE/d

Procesul de tratare a apelor reziduale

In etapa de planificare, se va presupune ca toate lucrarile vor dispune de treapta de tratare preliminara, primara si
secundara. Nivelele estimate de indepartarea CBO, materiilor solide in suspensie si a coliformilor fecali pentru diversele
stadii ale procesului de epurare sunt enuntate in Tabelul 7-10.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

24 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

Tabel 7-10: Trepte de tratare si procente de eliminare a CBO, SS si a coliformilor fecali


Treapta de tratare / parametru
% procentul de eliminare pentru sau la finalul fiecarei trepte
CBO

SS

coliformi fecali

0-10

30

60

0-1 indepartare

95-98% dupa
treapta
secundara

95-98% dupa
treapta
secundara

1-2 indeparare

Preliminara (trecere prin gratare, site,


separator grasimi, etc.)
Primara (decantare)
Secundara (tratare biologica)

Sursa: Informatii legate de tehnologia de tratare generala

7.4.5.6

Tratare tertiara

Treapta a treia de tratare este definita ca reprezentand indepartarea nutrientilor si dezinfectarea efluentului final.
Termenul de indepartare a nutientilor se refera la nivelul de tratare necesar, in plus fata de tratarea secundara
conventionala, in vedrea indepartarii unor componente problematice, inclusiv nutrienti (azot si fosfor).
Avand in vedere ca toate cursurile de apa de pe teritoriul Romaniei sunt clasificate a fi sensibile, in temeiul prevederilor
Directivei UE privind tratarea apelor uzate urbane, toate statiile de epurare a apelor reziduale din localitatile cu populatie de
peste 10.000 locuitori vor necesita, in cele din urma, echiparea cu facilitati de indepartare a azotului si fosforului. Acest lucru
ar putea fi asociat treptei de tratare secundare.

7.4.5.7

Indepartarea nutrientilor

Principalii nutrienti care constituie motiv de ingrijorare sunt azotul si fosforul. Acestia pot fi indepartati prin mijloace chimice
sau biologice, sau printr-o combinatie a celor doua. In multe cazuri, procesele de indepartare a nutrientilor sunt asociate
treptei de tratare secundara.

7.4.6

Tratarea namolului

Tipurile de namol generate la o statie de epurare a apelor reziduale pot varia, din punct de vedere al continutului: mai exact,
in functie de concentratia de materii solide si incarcarea cu substante organice. Metoda de tratare a namolului depinde de
tipul de namol. Principalele procese de tratare a namolului, aplicate pentru diverse tipuri de namol, sunt prezentate in
continuare:
Tabel 7-1: Trataea namolului
Categorii de namol / Metode de tratare

Namol primar

Namol secundar

X
X

Ingrosare
Fermentare
Ingrosare mixta
Deshidratare

Namol combinat si
secundar
X
X
X
X

Sursa: Informatii legate de tehnologia de tratare generala

Reutilizarea namoluli ca ingrasamant in agricultura are un potential semnificativ si este de departe, optiunea preferata, din
perspectiva protectiei mediuui. Daca, pe termen lung, se ia in considerare reutilizarea namolului in agricultura, atunci se
recomanda ca acesta sa fie tratat la un nivel care sa respecte standardele USA EPA Clasa A. Metodele de tratare
necesare pentrru atingerea standardelor pentru Clasa A includ: stabilizarea cu var, pasteurizarea, fermentarea, uscarea la
caldura si uscarea la soare.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

25 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

7.4.7

Configuratii preferate de statii de epurare a apelor reziduale

7.4.7.1

Optiunea 1: Statie de epurare cu contactori biologici rotativi

Limitele specifice aplicabile acestei optiuni sunt conform prevederilor tabelelor 7-12 si 7-13.
Tabel 7-12: Limite de proiectare pentru statiile de epurare cu contactori biologici rotativi propuse
Parametru de proiectare

Limite de proiectare

Interval tipic in care sa se incadreze debitele:

1000 pana la 6000 PE (150 m3/zi pana la 900 m3/zi )

Incarcare minima vizata (ca procent din


incarcarea proiectata) :

Fara limita minima

Incarcare sustinuta maxima admisibila (ca


procent din incarcaeea proiectata):

110%.

Sursa: Informatii legate de tehnologia de tratare generala

Tabel 7-13: Configurarea statiilor de epurare cu contactori biologici rotativi propuse


Proces/stadiu/articol unitar
Detalii si observatii privind propunerea
Statie de pompare la intrarea in Statie de pompare cu pompe centrifuga submersibila (o pompa, care
statie
nu este necesar sa functioneze permanent)
Rezervor septic
Rezervor de echilibrare, cu capacitate de 2,5% din debitul mediu
tratat.
Tratare preliminara
Gratare:
Gratare cu bare, actionate mecanic (1 set pentru fiecare dintre cele
doua canale)
Deznisipator / Separator grasimi : Canale cu viteza constanta (2 canale, curatate manual).
Masurarea debitelor:
Jgeaburi Parshall pentru masurarea debitelor (cate unul pentru fiecare
dintre cele doua canale)
Camera de distriubutie a debitelor Camera deversor (1 camera)
Tratare primara
Rezervor biologic Imhoff (1 per
modul) ndepartarea hidrostatica a namolului la SP namol.
Tratare secundara
Biologica
Decantare:

Contactori biologici rotativi (1 per modul)


Rezervor traditional circular de depunere primara (1 per
modul) ndepartarea hidrostatica a namolului la SP namol.

Tratarea namolului
SP namol
ngrosarea namolului
Deshidratarea namolului

Dezinfectare
Deversare

Pompe centrifugale roata surub descarcare la Decantorul de namol (1


SP)
Decantor traditional gard picheti (2 rezervoare)
Filtru presa rotativ (1 linie)
Rezervor de contact cu clorul (Hipoclorit de Sodiu 1 rezervor)
Deversare gravitationala (1 linie)

Sursa: Informatii legate de tehnologia de tratare generala

7.4.7.2

Optiunea 2 Statii de epurare prin aerare extinsa

Limitele specifice aplicabile acestei optiuni sunt conform prevederilor tabelelor 7-14 si 7-15.
Tabel 7-14: Limite de proiectare pentru statiile de epurare cu aerare extinsa propusa
Parametru de proiectare

Limite de proiectare

Interval tipic in care sa se incadreze


debitele:

6000 pana la 20000 PE (900 m3/zi pana la 3000 m3/zi).

Incarcare minima vizata (ca procent


din incarcarea proiectata) :

80% (sunt posibile ncarcari mai reduse dar cu eficienta energetica


redusa).

Incarcare
sustinuta
maxima
admisibila (ca procent din incarcarea

120%

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

26 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

proiectata):
Sursa: Informatii legate de tehnologia de tratare generala

Tabel 7-15: Configuratia statiilor de epurare cu aerare extinsa


Proces/stadiu/articol
Detalii si observatii privind propunerea
Statie de pompare la intrare
Statie de pompare cu pompe centrifuga submersibila (o pompa, care nu
este necesar sa functioneze permanent)
Rezervor septic
Rezervor de echilibrare, cu capacitate de 2,5% din debitul mediu tratat.
Tratare preliminara
Gratare:
Gratare cu bare, actionate mecanic (1 set pentru fiecare dintr cele
doua canale)
Deznisipator / Separator grasimi :
Canale nisip aerat cu deflectoare (2 canale curatate mecanic).
Masurarea debitelor:
Jgeaburi Parshall pentru masurarea debitelor (cate unul pentru fiecare
dintre cele doua canale)
Camera de distriubutie a debitelor
Camera deversor (1 camera)
Tratare primara
Nu exista.
Tratare secundara
Rezervor aerare cu difuzoare fine de bule (1 per modul)
Biologica :
Rezervor traditional circular de depunere primara (1 per
Decantare
modul) ndepartarea hidrostatica a namolului la SP namol
Suplimentar pentru ndepartarea nutrientilor
(dimensiunile rezervoarelor de mai sus rmam
constante)(1)
Rezervor anoxic cu amestecatoare submersibile (1 per
modul)
Rezervor anaerob (1 per modul)
Rezervor anoxic endogen (1 per modul)

Tratarea namolului
SP namol
ngrosarea namolului
Deshidratarea namolului

Dezinfectare
Deversare
Observatie:
(1)

Pompe centrifugale roata surub descarcare la Decantorul de namol (1 SP)


Decantor traditional gard picheti (2 rezervoare)
Filtru presa rotativ (1 linie)
Rezervor de contact cu clorul (Hipoclorit de Sodiu 1 rezervor)
Deversare gravitationala (1 linie)

ndepartarea nutrientilor este necesara atunci cnd efluentul este desversat ntr-un receptor sensibil.

Sursa: Informatii legate de tehnologia de tratare generala

7.4.7.3

Optiunea 3: Statii de epurare cu canal de oxidare

Limitele specifice aplicabile acestei optiuni sunt conform prevederilor tabelelor 7-16 si 7-17.
Tabel 7-16: Limite de proiectare pentru statiile de epurare cu canal de oxidare propuse
Parametru de proiectare

Limite de proiectare

Interval tipic in care sa se incadreze


debitele:

10000 pana la 60000 PE (1500 m3/zi pana la 9000 m3/zi).

Incarcare minima vizata (ca procent


din incarcarea proiectata) :

70% (sunt posibile ncarcari mai reduse dar cu eficienta energetica


redusa).

Incarcare
sustinuta
maxima
admisibila (ca procent din incarcarea
proiectata):

120%.

Sursa: Informatii legate de tehnologia de tratare generala

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

27 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

Tabel 7-17: Configuratia statiilor de epurare cu canal de oxidare propuse


Proces/stadiu/articol unitar
Detalii si observatii privind propunerea
Statie de pompare la admisie
Statie de pompare cu pompe centrifuga submersibila (o pompa, care
nu este necesar sa functioneze permanent)
Rezervor septic
Rezervor de echilibrare, cu capacitate de 2,5% din debitul mediu
tratat.
Tratare preliminara
Gratare:
Gratare cu bare, actionate mecanic (1 set pentru fiecare dintr cele
doua canale)
Deznisipator / Separator grasimi : Canale nisip aerat cu deflectoare (2 canale curatate mecanic).
Masurarea debitelor:
Jgeaburi Parshall pentru masurarea debitelor (cate unul pentru fiecare
dintre cele doua canale)
Camera de distributie a debitelor
Camera deversor (1 camera)
Tratare primara
Nu exista
Tratare secundara
Tuburi de oxidare cu aeratoare de suprafata (1 per modul)
Biological :
Rezervor traditional circular de depunere primara (1 per
Decantare
modul) ndepartarea hidrostatica a namolului la SP namol
Suplimentar pentru indepartarea nutrientilor (dimensiunile
rezervoarelor de mai sus raman constante)(1)
Rezervor anaerob (1 per modul)

Tratarea namolului
SP namol
ngrosarea namolului
Deshidratarea namolului

Pompe centrifugale roata surub descarcare la Decantorul de namol (1


SP)
Decantor traditional gard picheti (2 rezervoare)
Filtru presa rotativ (2 linii)
Rezervor de contact cu clorul (Hipoclorit de Sodiu 1 rezervor)
Deversare gravitationala (1 linie)

Dezinfectare
Deversare
Observatie:
Indepartarea nutrientilor este necesara atunci cnd efluentul este deversat intr-un receptor sensibil.
(1)
Sursa: Informatii legate de tehnologia de tratare generala

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

28 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

7.4.7.4

Optiunea 4: Statii de epurare conventionale cu namol activat

Limitele specifice aplicabile acestei optiuni sunt conform prevederilor tabelelor 7-18 si 7-19.
Tabel 7-18: Limite de proiectare pentru statiile conventionale de epurare cu namol activat propuse
Parametru de proiectare
Interval tipic in care sa se incadreze
debitele:

Limite de proiectare

50000 PE si mai mult (7500 m3/zi si peste)

Incarcare minima vizata (ca procent


din incarcarea proiectata) :

70% (sunt posibile ncarcari mai reduse dar cu eficienta energetica


redusa).

Incarcare
sustinuta
maxima
admisibila (ca procent din
incarcarea proiectata):

120%.

Sursa: Informatii legate de tehnologia de tratare generala

Tabel 7-19: Configuratia statiilor conventionale de epurare cu namol activat propuse


Proces/stadiu/articol unitar
Detalii si observatii privind propunerea
Statie de pompare la admisie
Statie de pompare cu pompe centrifuga submersibila (o pompa, care
nu este necesar sa functioneze permanent)
Rezervor septic
Rezervor de echilibrare, cu capacitate de 2,5% din debitul mediu
tratat.
Tratare preliminara
Gratare:
Gratare cu bare, operate mecanic (1 set pentru fiecare dintr cele doua
canale)
Deznisipator / Separator grasimi : Canale nisipuri aerate cu deflectoare (2 canale curatate mecanic).
Masurarea debitelor:
Jgeaburi Parshall pentru masurarea debitelor (cate unul pentru fiecare
dintre cele doua canale)
Camera de distributie a debitelor
Camera deversor (1 camera)
Rezervor traditional circular de depunere primara (1 per modul)
Tratare primara
ndepartarea hidrostatica a namolului la SP namol).
Tratare secundara
Rezervor de aerare cu difuzoare fine de bule (1 per modul)
Biologica:
Rezervor traditional circular de decantare finala(1 per
Decantare:
modul) ndepartarea hidrostatica a namolului la SP namol
Suplimentar pentru ndeparrtarea nutrientilor (dimensiunile
rezervoarelor de mai sus raman constante)(1)
Rezervor anoxic cu amestecatoare submersibile (1 per modul)
Rezervor anaerob (1 per modul)
Rezervor anoxic endogen (1 per modul)

Tratarea namolului
SP namol

Fermentarea namolului:
ngrosarea namolului
Deshidratarea namolului

Pompe centrifugale roata surub descarcare la Decantorul de namol (1


SP)

Digestor anaerobic (2 linii)


Decantor traditional gard picheti (2 rezervoare)
Filtru presa rotativ (1 linie)
Rezervor de contact cu clorul (Hipoclorit de Sodiu 1 rezervor)
Deversare gravitationala (1 linie)

Dezinfectare
Deversare
Observatie:
(1)
Indepartarea nutrientilor este necesara atunci cnd efluentul este deversat intr-un receptor sensibil.
Sursa: Informatii legate de tehnologia de tratare generala

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

29 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

7.5 COSTURI UNITARE


7.5.1

Introducere

7.5.2

Fundamentarea costurilor estimative

Costurile unitare la care se face referire in acest capitol au la baza o gama larga de referinte, in special provenite din
modelele romanesti pentru estimarile de costuri utilizate in cadrul unor proiecte similare, insa si pe baza experientei unor tari
invecinate. Aceasta abordare a fost adoptata pentru a se obtine costurile estimative optime pentru domeniul constructiilor din
Romania, in sectorul statiilor de tratare si epurare a apei, al retelelor si statiilor de pompare. Odata cu evolutia inregistrata
incepand cu aderarea la Uniunea Europeana in 2007, sectorul constructiilor a inceput sa creasca si continua sa creasca,
insa, cu toate acestea, costurile efective de executie au crescut doar intr-o oarecare masura in concordanta cu normele
regionale. Evaluarea costurilor a fost intreprinsa de catre echipa consultantului Louis Berger pentru proiectul ISPA din Baia
Mare, in contextual elaborarii Mater Planului pentru Judetul Maramures. Intre timp, Master Planul a fost aprobat si adoptat,
ca document de referinta, pentru echipa Consultantului Louis Berger-Jacobs, pentru judetul Botosani.
Anul de referinta pentru indicii costurilor de executie, conform datelor obtinute de la Institutul National de Statistica (INS) este
Q2 2009. Indicele publicat pentru totalul activitatilor de constructie in iunie este de 143,0. Aceasta valoare a fost comparata
cu indicele publicat in decembrie 2007, care era 121,5. Cresterea indicilor costurilor de executie intre Q4 2007 si Q2 2009 se
ridica in total la 1,116, ceea ce releva o diferenta nesemnificativa intre cele doua perioada (a se vedea Anexa C).
Un alt factor luat in calcul in estimarea costurilor a fost cursul de schimb EURO / Ron publicat de BNR (Banca Nationala a
Romaniei), avand in vedere ca s-au inregistrat fluctuatii substantiale intre anii Q7 2007 si Q2 2009, de la o medie de 3.6102
Ron/1 Euro in 2007 la 4.2067 Ron/1 Euro in iunie 2009.
Factorii care au stat la baza estimarii costurilor releva ca, in ciuda unor cresteri a indicilor costurilor de executie, in cazul
compararii acestor valori cu deprecierea inregistrata de moneda nationala fata de cea europeana in aceeasi perioada, se
poate conchide ca, in fapt, costul activitatilor de constructie in Q2 2009 este similar celui din Q7 2007.
In consecinta, toate datele cu privire la costurile incluse in Master Planul pentru judetul Mures pot fi utilizate ca atare, fara a
se mai aplica alti factori de ajustare / actualizare.
Costurile unitare indicate nu includ 19% TVA (taxa pe valoare adaugata), cheltuieli diverse si neprevazute, costuri de
proiectare si supervizare. Toate aceste articole vor fi adaugate la final, astfel incat sa poata fi identificate in mod clar in totalul
costurilor estimate. Costurile de achizitie a terenurilor nu au fost incluse.

7.5.3

Preturi unitare de baza

Urmatoarele preturi unitare de baza au fost utilizate in calcularea preturilor unitare pentru urmatoarele sectiuni. Toate
preturile sunt preturi bugetare, incluzand cheltuielile preliminare si indirecte ale antreprenorului, profitul, cheltuielile cu
personalul, echipamentele, transportul, insa excluzand TVA, cheltuieli diverse si neprevazute, costuri de proiectare si
supervizare
Tabel 7-20: Preturi unitare de baza
Articole
Betonare, inclusiv cofrare, montaj, imbinare:
Armare, inclusiv montaj:
Sapatura transee, in orice material, in afara de piatra:
Imprejmuire, inclusiv montarea portilor:
Cladiri industriale;
Drum betonat nou, inclusiv excavare si transport material rezultat:
Pregatirea amplasamentului si organizarea de santier:
Trasarea transeelor pentru pozare:
Debleiere suprafata drum pentru transee:
Exacavarea propriu-zisa a transeelor pentru conducte:
Pregatirea stratului de forma al transeei:
Pregatire pat nisip si captusire cu nisip:
Umplutura transee in straturi:
MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

Pret
130.5
1.20
2.3
75.9
477
52.8
6.6
0.9
8.6
11.0
11.6
31.2
18.3

Unitate masura
Euro/m3
Euro/kg
Euro/m3
Euro/m
Euro/m2
Euro/m2
Euro/m2
Euro/m
Euro/m trench
Euro/m3
Euro/m
Euro/m3
Euro/m3
30 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

Indepartarea surplusului de material rezultat din excavatii de pe amplasament


Strat de fundare drum:
Refacere strat asfaltic:
Teste de presiune / etanseitate a conductei
Planse si desene conforme cu executia pentru conducte

10.4
23.8
12.3
1.7
3.5

Euro/m3
Euro/m3
Euro/m2
Euro/m
Euro/m

Costuri achizitii terenuri pentru statii de tratare si statii de epurare


Observatii
Valorile articolelor exluse sunt, dupa cum urmeaza:
Asistenta tehnica: 2% din cheltuielile de investitii
Proiectare:
5% din cheltuielile de investitii
Supervizarea executiei:
3% din cheltuielile de investitii
Cheltuieli diverse si neprevazute: 7.5% din costul total
TVA :
19% din cheltuielile de investitii
Sursa: Master Plan Judetul Maramures pregatit de Louis Berger

10.0

Euro/m2

7.5.3.1
7.5.3.1.1

Conducte de canalizare

Aflarea costurilor unitare pentru conductele de canalizare

Conductele de canalizare au cea mai mare pondere in costurile oricarei scheme de canalizare (in mod obisnuit, circa 80%
din costul intregului sistem, inclusiv al facilitatilor de epurare). In consecinta, costurile au fost calculate in detaliu, pentru
diverse latimi ale transeei, in functie de diametrul conductei si pentru diverse adanciumi de pozare.
S-a pornit de la prezumtia ca materialul conductelor de canalizare este PVC/ HDPE, cu un diametru de pana la 600 mm
inclusiv, precum si din beton, cu diametrul mai mare de 600 mm. Costul materialelor a fost calculat pe baza preturile obtinute
de la furnizorii locali.
In calcularea preturilor unitare au fost aplicate urmatoarele principii:
-

Toate transeele care trebuie sa traverseze drumuri;

Toate transeele sapate in teren normal, prezentand doar cantitati reduse de piatra;

Nu este necesara desecarea transeelor;

Deblee in drum inaintea excavarilor;

Transe cu latimea de 600 mm, plus diametrul conductei;

Pat nisip si acoperire nisip: 100 mm sub, 100 mm deasupra conductei, si in jurul acesteia;

Umplutura, prin straturi succesive de 200 mm din material excavat;

Reabilitarea a 300 mm din constructia drumului;

Camine de vizitare la fiecare 35 m, 1250 mm pentru conductele cu diametru de pana la 600


mm, 1500 mm diametru pentru conductele mai mari de 600 mm.

Excesul de material rezultat din excavatii va trebui indepartat de pe amplasament.

Preturile calculate pe baza preturilor unitare de baza enumerate mai sus, sunt prezentate succinct in tabelul:
Tabel 7-21: Costuri conducte de canalizare (Euro/m), inclusiv camine de vizitare
Adancime
Diametru (mm)
2m
3m
4m
5m
Euro/m
Euro/m
Euro/m
Euro/m
150
85
106
128
150
200
95
118
142
166
250
106
132
156
182
300
120
146
173
200
350*
155
172
189
207
400
159
179
209
238
500
185
217
250
282
600
208
244
280
315
700
170
206
243
278
800
194
236
210
319
MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

6m
Euro/m
173
189
207
226
224
268
315
351
324
360
31 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

900
1000
1250
Observatie
*Material HDPE

223
252
359

267
299
418

278
347
478

356
394
554

401
442
592

Sursa: Master Plan Judetul Maramures pregatit de Louis Berger

Costurile conductelor de canalizare principale au fost calculate separat, in functie de costurile unitare drivate.
S-a presupus, in scopul calcularii costurilor, ca toate conductele de canalizare secundare vor avea 250 mm diametru.
Lungimea conductelor secundare pe hectar a fost considerata a fi 150 m / ha, in situatii normale. In anumite cazuri specifice,
aceasta valoare a fost modificata, daca au fost disponibile date exacte cu privire la situatia respectiva.

7.5.3.1.2

Calcularea costurilor unitare pentru conductele de canalizare, la nivel de populatii /


densitati

Estimarile privind costurile unitare pentru conductele de canalizare au fost pregatite de catre Louis Berger in cadrul
proiectului pentru judetul Maramures, si pot fi adoptate si pentru prezentul Master Plan al judetului Botosani.
Calculele au fost apoi reprezentate sub forma unui grafic al populatiei, pe baza formulei de calcul pret / km2/persoana,
prezentat in figura 7.1 de mai jos.
Figura 7-1: Graficul populatiei dupa criteriul pret / km2 / persoana
1400.00

Euro/km2/person

1200.00
1000.00
800.00
y = 162110x -0.8274
600.00
400.00
200.00
0.00
0

2,000

4,000

6,000

8,000

10,000 12,000 14,000

Population
Sursa: Master Plan Judetul Maramures pregatit de Louis Berger

S-a extras apoi ecuatia specifica tendintelor inregistrate (conform curbei graficului), aceasta urmand a fi utilizata in
intocmirea estimarilor de costuri bugetare.
Estimarea bugetului pentru reteaua de canalizare = 162110x (populatie) 0.8274 x populatie x zona de colectare.

7.5.3.1.3

Calcularea costurilor unitare de intretinere a conductelor de canalizare

Pe masura ce sistemele de canalizare se invechesc, riscul deteriorarii, blocajelor, si a cedarii structurilor devine o problema
majora. Ca urmare a acestui lucru, municipalitatile din toata lumea iau masuri, implicandu-se direct in imbunatatirea nivelelor
de performanta a sistemelor de canalizare pe care le au in administrare. Operatiunile de curatare si inspectare a conductelor
de canalizare sunt de importanta esentiala in vederea intretinerii unui sistem care sa functioneze in mod corespunzator.
Toate aceste activitati nu reprezinta decat un efort suplimentar al comunitatii, in sensul reinvestirii in infrastructura sa de
canalizare.
Un studiu efectuat de catre Societatea Americana a Inginerilor Constructori releva faptul ca, cele mai importante operatiuni
de intretinere sunt curatarea si inspectiile CCTV. Tabelul 7-22 de mai jos prezinta frecventa medie a diverselor activitati de
intretinere necesare.
MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

32 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

Tabel 7-22: Activitati de intretinere a conductelor de canalizare: Procentual


Media activitatilor
(% din sistem / anual)
Curatare

29.9

Indepartarea
spontane

radacinilor

vegetatei

2.9

Inspectarea caminelor

19.8

Inspectii CCTV

6.8

Testarea la
conductei

fum

etanseitatii

7.8

Sursa informatiilor: ASCE, 1998.


Sursa: ASCE, 1998
Sursa: Master Plan Judetul Maramures pregatit de Louis Berger

Estimarile privind costurile unitare pentru intretinerea conductelor de canalizare au fost pregatite de catre Louis Berger in
cadrul proiectului pentru judetul Maramures, si pot fi adoptate si pentru prezentul Master Plan al judetului Botosani.
Calculele au fost apoi reprezentate sub forma unui grafic al populatiei, pe baza formulei de calcul pret / km2/persoana,
prezentat in figura 7.2 de mai jos.
Figura 7-2: Graficul al costurilor de intretinere / km2 / persoana
140
120

Euro/km2/person

100
80
60
40
y = 17.311x -1.6872
20
0
0.00

2.00

4.00

6.00

8.00

10.00

12.00

14.00

16.00

18.00

Area (km2)

Bugetul estimativ pentru reteaua de canalizare = (17.311x (populatie echivalenta)-1.6872) x zona x populatie echivalenta.
7.5.3.2
7.5.3.2.1

Conducte de refulare pentru apa reziduala

Aflarea costurilor unitare pentru conductele magistrale de refularea apelor reziduale

Costurile conductelor magistrale de refulare au fost calculate in detaliu, pe baza unor principii similare celor aplicate pentru
conductele gravitationale.
AU fost calculate costurile atat pentru conducte din HDPE cat si pentru conducte din fonta ductila. Preturile unitare aplicate
pentru diverse activiati de executie sunt similare celor utilizate in calcularea costurilor pentru conductele de canalizare. A fost
adaugat un procent suplimentar de 10% pentru conducte din PE si 15% pentru conducte din fonta ductile, pentru a include
costurile armaturilor, vanelor de aerisire si de golire, si cuzinetilor de reazem in cazul conductelor din fonta ductila
MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

33 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

Costul materialelor, pentru conductele de HDPE a fost obtinut de la furnizorii locali, pentru costul conductelor din fonta
ductila recurgandu-se la un furnizor international.
In calcularea preturilor unitare au fost aplicate urmatoarele principii:
Toate transeele care trebuie sa traverseze drumuri;
Toate transeele sapate in teren normal, prezentand doar cantitati reduse de piatra;
Nu este necesara desecarea transeelor;
Deblee in drum inaintea excavarilor;
Transe cu latimea de 600 mm, plus diametrul conductei;
Asternere pat nisip si acoperire nisip: 100 mm sub, 100 mm deasupra conductei, si in jurul
acesteia ;
Umplutura, prin straturi succesive de 200 mm din material excavat ;
Reabilitarea a 300 mm din constructia drumului;
Camine de vizitare la fiecare 35 m, 1250 mm pentru conductele cu diametru de pana la 600
mm, 1500 mm diametru pentru conductele mai mari de 600 mm.
Excesul de material rezultat din excavatii va trebui indepartat de pe amplasament.
Preturile calculate pe baza preturilor unitare de baza enumerate mai sus, sunt prezentate centralizat in tabelele 7-24 si 7-25
de mai jos.
Tabel 7-23: Cost conducte de refulare (Euro/m), inclusiv armaturi, etc. (conducte din PEHD)
Diametru
Diametru
Adancime
exterior
interior
2m
3m
4m
5m
(mm)
(mm)
Euro/m
Euro/m
Euro/m
Euro/m
110
79.6
85
105.80
128
150
125
90.4
89.40
113.10
131
153
160
115.8
101.70
129.70
143
165
200
144.8
120.40
144.10
168
192
250
181.0
150.60
176
201
234
315
228.0
199
225.70
252
236
400
289.6
305
333
362
441
500
409.0
359
391
423
457
630
515.4
509
544
580
616

6m
Euro/m
173
176
188
215
250
306
421
489
651

Sursa: Master Plan Judetul Maramures pregatit de Louis Berger

Tabel 7-24: Cost conducte de refulare (Euro/m), inclusiv armaturi, etc. (conducte din fonta ductila)
Diametru (mm)
100
150
200
250
300
400
500
600

2m
Euro/m
143.2
172
203.5
223
219
350
437.6
536

3m
Euro/m
152.4
181.7
214
234.4
230.7
363.5
452.2
552

Adancime
4m
Euro/m
161.7
191.6
225
246
242.6
377
466.7
568

5m
Euro/m
171
201.5
235.2
257
254.5
390
481.3
583.8

6m
Euro/m
180.2
211.5
245.8
268.1
266.5
403.2
495.8
599.6

Sursa: Master Plan Judetul Maramures pregatit de Louis Berger

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

34 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

7.5.3.3
7.5.3.3.1

Statii de pompare a apelor reziduale

Aflarea costurilor unitare pentru statiile de pompare a apelor uzate

Aproape toate statiile de pompare a apelor reziduale propuse in cadrul judetului vor avea o capacitate de functionare sub
180 m/h (50 l/s). Pentru toate aceste aplicatii sunt prevazute statii cu pompe submersibile, cu o pompa functionala si una de
rezerva.
Pentru statii de capacitati mai mari, se vor face estimari de costuri individuale.
7.5.3.3.2
Lucrari de constructii
Pentru toate statiile de pompare cu doua pompe instalate, au fost propuse pompe submersibile circulare cu diametrul de 3
m. In cazul in care ss-a planificat instalarea a 3 pompe, s-a propus un diametru de 4.5 m. Din rationamente de calcul al
preturilor de cost, s-a propus ca adancimea radierului conductei de intrare sa fie de 5 m( in medie). ( a se vedea Tabelele 725 si 7-26)
A fost prevazuta si includerea unui grup electrogen de rezerva.
Tabel 7-25: Estimare costuri lucrari de constructii pentru statii de pompare echipate cu pompe submersibile, cu
diametrul de 3,0 metri .
Statie de pompare cu diametrul de 3.0 metri : 3 pompe
Unitate de
masura

Pret unitar
(Euro)

Sapatura

m3

2.3

78.9

182.0

Betonare

m3

130.5

33.4

4,358.0

Operatiune

Valoare
(Euro)

Cantitate

Armare

tona

1200

4.7

5,640.0

Nivelare

m3

130

4.5

585.0

Scara mobila

Buc.

500

1.0

500.0

Capac fonta ductila

Buc.

150

3.0

450.0

Camin de vane

Buc.

700

1.0

700.0

Suprastructura

m2

300

14.0

5,600.0

Imprejmuire si poarta
de acces

75.9

60.0

4,554.0

Rezervor de gaz

Buc.

750

1.0

750.0

Drum de acces

m2

52.8

50.0

2,640.0

Lucrari de santier

m2

6.6

225.0

1,485.0

Sub-total
Masuri preliminare

27,444.0
%

15

4,116.6.0
Total

31,560.6

Observatie:
1. Nu sunt incluse : TVA, proiectare, supraveghere santier, cheltuieli diverse si neprevazute.
Sursa: Master Plan Judetul Maramures pregatit de Louis Berger

Tabel 7-26: Estimare costuri lucrari de constructii pentru statii de pompare echipate cu pompe
submersibile, cu diametrul de 4,5 metri
Statie de pompare cu diametrul de 4.5 metri : 3 pompe
Unitate de
masura

Pret unitar
(Euro)

Cantitate

Valoare
(Euro)

Sapatura

m3

2.3

198.5

457.0

Betonare

m3

130.5

81.9

10,687.0

Armare

tona

1200

11.47

13,764.0

Nivelare

m3

130

9.0

1,170.0

Operatiune

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

35 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

Scara mobila

Buc.

500

500.0

Capac fonta ductila

Buc.

150

600.0

Camin de vane

Buc.

700

700.0

Suprastructura

m2

300

20

8,000.0

Imprejmuire si poarta de
acces

75.9

70

5,313.0

Rezervor de gaz

Buc.

750

750.0

Drum de acces

m2

52.8

75

3,960.0

Lucrari de santier

m2

6.6

300

1,980.0

15

Sub-total

47,881.0

Masuri preliminare

7,182.2

Total
55,063.2
Observatie:
1. Nu sunt incluse : TVA, proiectare, supraveghere santier, cheltuieli diverse si neprevazute.

Sursa: Master Plan Judetul Maramures pregatit de Louis Berger

7.5.3.3.3
Lucrari mecanice si electrice (inclusiv instalatii subterane)
Pompe
Preturile pentru pompe, dispozitive auxiliare si panoul de control sunt bazate pe ofertele de pe piata locala. Pretul de baza al
pompei este raportat la puterea motorului, iar relatia poate fi pusa sub forma urmatoarei ecuatii:
Pret de baza pompa (E) = 250 + (kW x 440), unde kW exprima puterea motorului
La pretul de baza, se adauga 20%, reprezentand costuri de transport si taxe asociate. Costul de montare a pompelor a fost
inclus in costurile de pozare a conductelor si a vanelor.
Instalatii hidraulice si armaturi
Costurile pentru aceste componente au fost determinate pe baza preturilor de pe piata din Marea Britanie, majorate cu 20%
datorita taxelor de import. A fost prevazut un adaos de 65% din costul de furnizare, reprezentand costurile Antreprenorului
cu asamblarea componentelor. Acesta include si montarea pompelor. A fost determinat si stabilit ansamblul de armaturi
necesare pentru diferite diametre de conducta (conducte cu flanse, din fonta ductila ) pentru montarea a doua pompe, si
pretul de cost rezultat, a fost impartit la doi, rezultand un cost de montaj pentru o singura pompa. Costurile rezultate sunt
centralizate in Tabelul 7-27.
Tabel 7-27: Costul instalatiilor hidraulice si a armaturilor pentru statia de pompare a apelor uzate
Diametrul conductei (mm) Costul instalatiilor hidraulice si a armaturilor pentru monatrea
unei pompe (Euro)
100

3,849

150

5,425

200

7,664

250

11,185

300

15,289

450

48,683

Sursa: Master Plan Judetul Maramures pregatit de Louis Berger

Aparataj electric de conexiuni:


Tabloul de comanda si intrerupatorul cu flotor totalizeaza 20% din costul pompei.
Instalatia electrica:
A fost prevazut un adaos de 1000 Euro pentru fiecare pompa, in vederea acoperirii montajului instalatiilor electrice pe
santier.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

36 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

Grup electrogen de rezerva


Costul include un adaos de 20% pentru livrare si montaj. Plecand de la aceste date, valorile prezentate in Tabelul 7-28 au
fost adoptate:
Tabel 7-28: Costuri asociate generatorului de rezerva
Costul instalatiei hidraulice si
armaturilor
pentru montarea unei pompe
(Euro)
5,460

Puterea necesara
a statiei (kW)
Pana la 6
Intre 6 si 10

7,860

Intre 10 si15

10,860

Intre 15 si 20

13,860

45

27,612

Sursa: Master Plan Judetul Maramures pregatit de Louis Berger

Conexiunea electrica la reteaua publica de distributie energie electrica:


Aceasta depinde de distanta pana la reteaua companiei locale de distributie energie electrica. A fost stabilita si aplicata o
valoare medie de 25.000 Euro pentru toate cazurile.
7.5.3.3.4

Matricea costurilor statiei de pompare a apelor uzate

In consecinta, costul total al statiei de pompare este alcatuit din componentele indicate in tabelul urmator 7-29.
Tabel 7-29: Matricea sursa a costurilor statiei de pompare a apelor uzate
Articol

Sursa costurilor

Observatii

Lucrari de constructii
Constructia statiei de pompare

Tabelul 105 sau 106

In functie de dimensiunea si numarul


pompelor necesare pentru a realiza
randamentul proiectat.

Pompe

Costul de baza al pompelor


(BPC)
= 250 + (kW x 440),

Pe baza cerintelor privind puterea


proiectata a pompelor.

Instalatii hidraulice si armaturi

Tabel 107

In functie de dimensiunea, la iesirea din


pompa.

Aparataj electric de conexiuni

20% din costul pompei

Pe baza unor costuri medii pentru statii


de pompare similare.

Instalatii electrice

1000 Euro per pompa

Grup electrogen de rezerva

Tabel 7.108

Pe baza necesarului de energie al


pompelor.

Conexiunea la reteaua de
alimentare cu energie electrica

25,000 Euro suma globala

S-a adoptat o valoare standad.

Instalatii mecanice

Instalatii electrice

Sursa: Master Plan Judetul Maramures pregatit de Louis Berger

7.5.3.4

Statii de epurare a apelor uzate

7.5.3.4.1
Determinarea preturilor unitare pentru statiile de epurare
Costul unitar al statiei de epurare a fost determinat pe baza studiului privind variatiile functiilor de costuripentru trei tipuri de
statii de epurare descrise mai sus (cu contactori biologici rotativi - RBC, instalatie de aerare extinsa EA si canal de oxidare
- OD) , elaborat de Universitatea Tehnica Nationala din Atena (NTUA) si care se regasesc in tabelul de mai jos, si functia de

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

37 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

control al costurilor pentru implementarea Directivei privind Tratarea Apei Urbane Reziduale din Ungaria (UWWTD) in
Ungaria. (a se vedea tabelul 7-30)
Tabel 7-30: Compararea costurilor unor Statii de Epurare standard (Euro/PE)
Populate
echivalenta
(PE)
1000

Debit
mediu
(m3/d)
120

NTUA
RBCs

NTUA
EA

NTUA
ODs

UWWTD Ungaria

Selectat

351

373

538

250

351

2000

240

289

303

386

220

289

3000

360

259

268

318

220

259

4000

480

238

246

276

220

238

5000

600

224

224

248

190

224

10000

1200

185

187

178

154

185

15000

1800

165

165

146

154

165

20000

2400

152

128

136

152

30000

3600

141

106

124

134

40000

4800

123

91

107

123

50000

6000

116

83

89

116

60000

7200

110

75

89

110

70000

8400

89

105

80000

9600

89

98

90000

10800

77

87

100000

12000

77

82

150000

18000

65

75

Observatii:
1. Toate costurile sunt exprimate in termeni hidraulici (locuitori ecchivalenti), unde l.e. inseamna120l/zi apa
uzata
2. Costurile nu cuprind achizitionarea terenului, proiectarea, TVA (taxe) si cheltuieli neprevazute.
3. Costurile sunt raportate la anul 2005 (5% adaugat la costurile initiale (2004), costuri pentru inflatie).
4. Aceste costuri sunt pentru statii de epurare biologice standard cu dezinfectie, si nu au functiunea de
reducere a nutrientilor.

Sursa: Master Plan Judetul Maramures pregatit de Louis Berger

7.5.3.4.2
Aplicarea costurilor unitare pentru statii de epurare
Toate statiile de epurare vor fi proiectate cu minimum doua linii tehnologice pentru o functionare flexibila si pentru a permite
statiilor sa fie incarcate corespunzator, spre exemplu sa nu fie folosite sub capacitate, in perioada de dezvoltare a zonelor
deservite, in urmatorii 25 de ani.
Preturile de cost prezentate mai sus se refera la o singura statie de epurare, iar o anumita cota a costului trebuie
determinata pentru constructia primei trepte a statiei.
Tinand cont de o prima etapa de lucrari, ce includ lucrari de santier si lucrari de constructii pentru prizele de admisie, statii de
pompare si instalatiile pentru epurarea preliminara, costurile aferente executarii unei linii sau doua linii tehnologice, pot fi
estimate conform Tabelului 7-31 de mai jos.
Tabel 7-31: Defalcarea costurilor, pe componente (instalatii mecanice si electrice si lucrari de
constructie)
Numar de linii tehnologice executate in faza 1
Procent din costul total

O linie din doua


O linie din trei
Doua linii din trei

M&E
30.25%
23%
38%

Constructii
37.25%
30%
46%

Total
67.50%
53%
84%

Sursa: Master Plan Judetul Maramures pregatit de Louis Berger


MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

38 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

Costul indepartarii nutrientilor si al procesului tehnologic cu namol conventional activat este cu circa 20% mai mare decat cel
al unei statii standard, cu treapta de tratare biologica. Pentru o statie cu canal de oxidare, costul este mult mai redus, in jur
de 5%.
7.5.3.4.3
Aplicarea preturilor unitare pentru reabilitarea statiilor de epurare a apelor uzate
Pentru calcularea valorii nete actualizate, in cazul in care este necesara inlocuirea instalatiilor mecanice si electrice dupa 15
ani, atunci poate fi utilizata formula prezentata in tabelele de mai jos pentru determinarea costului total corespunzator. In
vederea reabilitarii unei statii existente, va fi necesara o analiza detaliata pentru a gestiona modificarile necesare in vederea
aducerii statiei de epurare la standardele actuale si asigurarii capacitatii necesare ( a se vedea tabelul 7-32).
Tabel 7-32: Proportia tipica, exprimata in procente a costurilor componentelor de lucrari de constructii si M&E
Denumire proces

Cost instalatii M&E ca procent din Cost lucrari de constructii ca


procent din costul total al statiei (%)
totalul statiei (%)
3.75
3.00
3.00
18.75
15.00
1.00
0.50
45.00

Admisie SP
Tratare preliminara
Decantare primara
Tratare biologica
Tratarea namolului
Dezinfectie
Diverse
Total

3.75
2.00
7.00
18.75
10.00
4.00
9.50
55.00

Procentele aproximative ale costului instalatiilor electrice si mecanice si ale componentelor de constructii, din totalul
lucrarilor, sunt incluse in urmatorul tabel 7-33 si Figura 7.3:
Tabel 7-33: Cost proportional tipic al componentei de lucrari de constructii si instalatii mecanice si
electrice
Cost
M&E
ca Cost lucrari de
Populatie echialenta
procent din totalul constructii ca procent din
costul total al lucrarilor (%)
lucrarilor (%)
1000

89

11

2000

89

11

3000

89

11

4000

88

12

5000

86

14

6000

80

20

7000

75

25

8000

70

30

9000

65

35

10000

60

40

15000

57

43

20000

56

44

25000

55

45

> 250000

45

55

Sursa: Master Plan Judetul Maramures pregatit de Louis Berger

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

39 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

Figura 7-3: Costuri pentru reabilitarea instalatiilor mecanice si electrice


2,000,000

Mechanical & Electrical Cost (Euro)

1,800,000
1,600,000
1,400,000
y = 9060.6x 0.5213
1,200,000
1,000,000
800,000
600,000
400,000
200,000
0
0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

Population Equivalent

Costurile estimative ale reabilitarii unei statii de epurare a apelor reziduale au la baza ponderea costului total al inlocuirii
echipamentelor mecanice si electrice din costul total al lucrarilor, precum si 20% din ponderea lucrarilor de constructie din
costul total al lucrarilor.( a se vedea figura 7-4)
Figura 7-4: Costuri asociate reabilitarii lucrarilor de constructie
350,000
y = 0.5841x 1.3063
300,000

Civils Cost (Euro)

250,000

200,000

150,000

100,000

50,000

0
0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

Population Equivalent

Buget estimativ pentru componenta de lucrari de constructie a unei statii de epurare a apelor uzate = 0.5841 x populatie
echivalenta 1.3063

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

40 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

7.5.3.4.4

Compararea estimarilor de costuri pentru amplasamentele efective cunoscute, prin


comparatie cu costurile unitare

Compararea costurilor estimative a fost deja pregatita de catre Louis Berger in cadrul proiectului pentru judetul Maramures,
si poate fi adoptata si pentru prezentul Master Plan al judetului Botosani. Rezultatele obtinute sunt prezentate in Tabelul 734 de mai jos.
Tabel 7-34: Preturi unitare pentru investitiile in statii de epurare a apelor uzate
Populatie echivalenta

Val./ELS

Investitii pentru statia de epurare


Euro

1,000

319

319,000

2,000

263

526,000

3,000

235

705,000

4,000

216

864,000

5,000

204

102,000

6,000

190

1,140,000

7,000

182

1,274,000

8,000

175

1,400,000

9,000

171

1,539,000

10,000

168

1,680,000

15,000

150

2,250,000

20,000

138

2,760,000

25,000

125

3,125,000

Sursa: Master Plan Judetul Maramures pregatit de Louis Berger

Urmatoarea figura 7-5 reprezinta grafic informatiile din tabelul precedent.


Figura 7-5: Grafic al populatiei echivalente, in asociere cu costurile estimative ale unei statii de epurare a
apelor uzate
3,500,000

y = 2299.3x 0.7146
3,000,000

Cost (Euro)

2,500,000

2,000,000

1,500,000

1,000,000

500,000

0
0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

Population Equivalent

Buget estimtiv pentru statia de epurare a apelor uzate = 2299.3x (populatie echivalenta) 0.7146

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

41 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

7.5.3.4.5

Costuri anuale de intretinere

Urmatorul tabel 7-35 include costurile anuale de intretinere pentru statii de epurare a apelor uzate de diverse dimensiuni.
Tabel 7-35: Costuri de intretinere pentru statiile de epurare a apelor uzate
Statii de epurare a apelor uzate
Populatie echivalenta
PE
1000

Costuri anuale de intretinere


Euro
16200

2000

31600

2000*

67297

3000

39300

4000

47200

5000

48100

6000

55800

6150*

75200

7000

62300

8000

68000

9000

72900

10000

78000

10000*

82170

11000

85200

12000

92400

13000

99600

14000

106800

15000

114000

16000

120800

17000

127600

18000

134400

19000

141200

20000

148000

21000

152900

22000

157800

23000

162700

24000

167600

25000
172500
Observatie: * Tabel derivat pe baza pachetului de programe informatice de
proiectare.
Sursa: Master Plan Judetul Maramures pregatit de Louis Berger

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

42 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

Datele privind intretinerea anuala sunt reprezentate in urmatoarele Figuri 7-6 si 7-7.
Figura 7-6: Grafic privind populatia echivalenta si costurile anuala de intretinere pentru o statie de epurare
deservind o populatie intre 1.000 l.e. si 10.000 l.e.
90,000
y = 8E-05x 2 + 1.7939x + 53975
80,000

O & M Costs(Euro)

70,000
60,000
50,000
40,000
30,000
20,000
10,000
0
0

2,000

4,000

6,000

8,000

10,000

12,000

Population Equivalent

S-a extras apoi ecuatia specifica tendintelor inregistrate (conform curbei graficului), aceasta urmand a fi utilizata in
intocmirea estimarilor de costuri bugetare.
Estimarea bugetului pentru intretinerea anuala 1.000 p.e. 10.000 p.e. = 0.00008 x pe2 +1.729 x PE + 53975
Figura 7-7: Grafic privind populatia echivalenta si costurile anuala de intretinere pentru o statie de epurare
deservind o populatie intre 10.000 l.e. si 30.000 l.e.
200000
y = -0.0001x 2 + 10.679x - 18396
180000

O & M Costs (Euro)

160000
140000
120000
100000
80000
60000
40000
20000
0
0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

Population Equivalent

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

43 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

S-a extras apoi ecuatia specifica tendintelor inregistrate (conform curbei graficului), aceasta urmand a fi utilizata in
intocmirea estimarilor de costuri bugetare.
Estimarea bugetului pentru intretinerea anuala 10.000 p.e. 30.000 p.e. = -0.0001 x pe2 +10.679 x PE + 18396

7.5.3.5
7.5.3.5.1

Conducte de apa

Aflarea costurilor unitare pentru retelele de apa


(i)

Conducte magistrale de apa

Costurile retelei de apa au fost determinate pentru o gama larga de transee, in functie de diametrul conductei si pentru o
adancime stabilita de 1.2 m, incluzand un pat de nisip de 0.1 m.
In toate cazurile, s-a presupus ca transeele sunt sapate in teren normal si ca se va intalni piatra doar in mica masura. Se
presupune ca nu sunt necesare costuri pentru drenarea apei din transee.
Costurile sunt determinate pentru conducte din HDPE. Preturile pentru teava din HDPE au fost obtinute de la furnizorii locali.
Preturile unitare utilizate pentru diferite activitati de constructii au fost cele utilizate la canalizare. A fost adaugat un procent
de 20% la costul conductelor pentru acoperirea costurilor cu accesoriile, vanele de aerisire si de golire, si cuzinetii de
reazem
Costurile calculate sunt centralizate in Tabelul 7-36:
Tabel 7-26: Preturile unitare ale retelelor de apa potabila
Diametru
exterior (mm)
20
25
32
40
50
63
75
90
110
125
160
200
250
315
400
500
630

Grosimea
peretelui (mm)
2.0
2.3
3.0
3.0
3.7
4.7
5.5
6.6
8.1
9.2
11.8
14.7
18.4
23.3
29.4
36.8
46.4

Diametru
interior (mm)
16.0
20.4
26.0
34.0
42.6
53.6
64.0
76.8
93.9
106.6
136.4
170.6
213.2
268.4
341.2
426.4
537.2

Cost
(Euro/m)
46.00
46.21
47.30
48.10
48.20
49.80
51.50
54.20
58.40
62.20
73.10
88.20
111.20
151.60
241.00
358.00
515.00

Sursa: Master Plan Judetul Maramures pregatit de Louis Berger

(ii)

Bransamente casnice si apometre

Costurile medii pentru bransamente casnice, inclusiv montare apometre, utilizate in ofertele recente pentru proiectele SAMTID
faza pilot sunt cele indicate in Tabelul 7-37:
Tabelul 7-37 Cost bransamente casnice (inclusiv apometre)

Diametru bransament
(mm)
De la 20 la 40
50

Cost
(Euro)
450
550

Sursa: Master Plan Judetul Maramures pregatit de Louis Berger


MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

44 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

7.5.3.6
7.5.3.6.1

Statii de pompare a apei potabile

Aflarea preturilor unitare pentru statiile de pompare a apei potabile

Pentru statiile de pompare a fost stabilita o rata tarifara, in functie de puterea instalata a pompelor (inclusiv unitatile de
rezerva) de 1300 Euro/kW.

7.5.3.7
7.5.3.7.1

Rezervoare de inmagazinare

Aflarea preturilor unitare pentru rezervoarele de inmagazinare

Pe baza costurilor de constructie a rezervoarelor de inmagazinare din cartierul Manastur al Clujului (capacitate de 10.000
m3) Romania si pe baza calculelor efectuate pentru rezervoare de diferite capacitati, pe baza principiilor enuntate initial, a
fost estimat, din considerentele prezentului Master Plan, un cost de 125 Euro/m pentru rezervoare de apa, excluzand
costurile cu achizitia terenului, cheltuieli neprevazute, proiectare si supraveghere santier.

7.5.3.8
7.5.3.8.1

Statii de tratare a apei potabile

Aflarea preturilor unitare pentru statiile de tratare a apei potabile

Figura 7-8 urmatoare prezinta relatia dintre cost / km2, precum si populatia deservita de sistemul de alimentare cu apa
potabila. Informatiile au la baza estimarile de costuri pregatite de catre Louis Berger pentru proiectul similar din judetul
Maramures.
Figura 7-8: Grafic privind costurile cu statia de tratare a apei potabile, per km2 si populatie
350

300

euro/km2/person

250

200
y = 198791x -0.8803
150

100

50

0
0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

Population

S-a extras apoi ecuatia specifica tendintelor inregistrate (conform curbei graficului), aceasta urmand a fi utilizata in
intocmirea estimarilor de costuri bugetare.
Estimarea bugetului pentru alimentarea cu apa potabila = 198791x PE)-0.8803 x PE * suprafata

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

45 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

7.5.3.8.2

Costuri de intretinere a statiei de tratare a apei potabile si retelei de distributie

Urmatorul grafic 7-9 a fost derivat pe baza estimarilor de costuri pregatite de catre Louis Berger pentru proiectul similar din
judetul Maramures.
Figura 7-9: Grafic prezentand costurile de exploatare si intretinere per km2 si populatie
12.00

O &M Costs Euro/km2/person

10.00
y = 1278.9x -0.7058
8.00

6.00

4.00

2.00

0.00
0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

Population Equivalent

S-a extras apoi ecuatia specifica tendintelor inregistrate (conform curbei graficului), aceasta urmand a fi utilizata in
intocmirea estimarilor de costuri bugetare.
Estimarea bugetului pentru statia de tratare cu apa potabila si reteaua de distributie = 1278.9x pe-0.7058
Pentru alte estimari, costurile anuale de intretinere pot fi considerate ca fiind in legatura cu costurile de capital, dupa cum
urmeaza:
Lucrari de constructie
:
0.5% din costurile de capital
-

Conducte de alimentare cu apa si


canalizare

0.5% din costurile de capital

Instalatii mecanice si electrice la statiile


de pompare

2.0% din costurile de capital

Echipamente mecanice si elecrice la


statiile de tratare

2.0% din costurile de capital

Costurile cu energia electrica, substantele chimice, resursele umane sunt calculate in functie de cerinte, pentru fiecare caz in
parte.

7.5.3.9
7.5.3.9.1

Costuri de reabilitare a conductelor de canalizare si a conductelor de alimentare cu


apa
Reabilitarea conductelor de canalizare

Urmatarele preturi si informatii au fost obtinute de la un antreprenor specializat in astfel de lucrari, cu experienta in intreaga
lume (a se vedea Tabelul 7-38). Preturile au la baza un proiect pentru reabilitarea conductelor prin captusire tip SDR 50.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

46 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

Tabel 7-38: Costuri de reabilitare a conductelor de canalizare


Descriere
Cantitate
utilizata
pentru
estimarea
costurilor
Mobilizare
Articol
150mm
100m
200mm
800m
300mm
8000m
400mm
1000m
500mm
800m
600mm
635m
800mm
500m
1000 x 800 egg
500m
Redeschiderea bransamentelor (la
Articol
distanta)
Redeschiderea
bransamentelor
Articol
(personal)
Curatare pana la 300mm (20%
colmatare)
Curatare 301- 750 mm (20%
colmatare)
Curatare 751 1000mm (20%
colmatare)
Investigatii CCTV
-

Pret in Euro

Unitate
masura

120
65
75
90
120
145
220
260
320
85

Nr
m
m
m
m
m
m
m
m
Nr

130

Nr

10

14

de

Sursa: Master Plan Judetul Maramures pregatit de Louis Berger

7.5.3.9.2

Reabilitarea conductelor de alimentare cu apa

Urmatarele preturi si informatii au fost obtinute de la un antreprenor specializat in astfel de lucrari, cu experienta in intreaga
lume ( a se vedea Tabelul 7-39). Preturile au la baza un proiect pentru reabilitarea conductelor prin captusire tip SDR 50.
Tabel 7-39: Costuri de reabilitare a conductelor de alimentare cu apa
Descreere
Antitate utilizata petru Pret in Euro
estimarea pretului
Mobilizare
articol
120
110mm
2000m
40
160mm
4500m
50
200mm
2250m
70
225mm
300m
90
250mm
1400m
200
280mm
2000m
250
400mm
850m
350
Curatare pana la 300mm
5
Investigatii CCTV
6

Unitate
masura
Nr
m
m
m
m
m
m
m
M
M

de

Sursa: Master Plan Judetul Maramures pregatit de Louis Berger

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

47 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

7.6 COSTURI DE INVESTITII, EXPLOATARE SI INTRETINERE, PRECUM SI COSTURI


INDIRECTE PENTRU DIVERSE TIPURI SELECTATE DE STATII DE TRATARE
Selectarea tipurilor recomandate de tratare a apei potabile si de epurare a apelor reziduale, precum si tipurile de costuri
asociate acestor tratamente s-a facut prin referire la lista aglomerarilor de populatie din Situatia colectarii si tratarii de ape
reziduale urbane din Romania, in aglomerarile de peste 2.000 p.e., in judetul Maramures. Anexa 3. Planul de Implementare
pentru Directiva Consiliului 91/271/EEC privind tratarea apelor reziduale urbane, modificata prin Directiva 98/15/EC.

7.6.1

Tratarea apelor reziduale

Sectiunea de mai jos compara cinci tehnologii utilizate in mod obisnuit pentru scheme de tratare a apelor uzate de
dimensiuni mici pana la medii, dintre care trei vizeaza contactorii biologici rotativi, canalele de oxidare si aerarea extinsa,
precum si namolu; activat. Selectarea sistemului optim se va face pe baza urmatoarelor criterii:
-

Sistem proiectat sa asigure tratare pentru aglomerari cu populatie intre 2.000 si 10.000
locuitori echivalenti.

sistem proiectat sa asigure tratarea secundara, insa ar putea fi extins cu usurinta sa ofere
si tratare tertiara.

Sistem de generare a deseurilor solide suficient de stabil pentru a permite depozitarea pe


platforme de deseuri (gropi de gunoi), fara a provoca probleme, in cazul in care namolul
nu poate fi utilizat in agricultura sau silvicultura [SRT > 15 zile].

Sistemul trebuie sa fie simplu, rentabil, usor de exploatat si intretinut

Sistemul trebuie sa presupuna costuri de executie reduse.

Calcularea CAPEX (cheltuieli pentru investitii) si OPEX (cheltuieli operationale) pentru sistem se va face prin compararea
urmatoarelor:
Costuri cu personalul

Euro/ora

Muncitor constructii

2.5

Operator

3.5

Administrare

4.0

Laborator

2.5

Costuri indirecte Proiectare

%
5

Diverse

Admin. / Juridice

Inspectie

Cheltuieli neprevazute

10

Tehnic

Indirecte si Profit

15

Financiar
Rata de scont [%]

5% (conform ghidului)

Perioada de executie

Durata de viata perioada de


functionare [ani]

30 (conform ghidului)

TVA Romania

19%

Cantitatea si calitatea apelor uzate


-

Debite si incarcari
Debitele au fost estimate utilizandu-se consumul

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

60 g per PE
48 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

specific de apa de 120l/c zilnic. Se presupune ca


80% din consumul zilnic se intoarce in reteaua de
canalizare, sub forma de apa uzata, estimandu-se
un factor de infiltratii de 0.02 m3/mm din dia., iar si
un diametru nominal al conductei de 250mm.
-

Incarcarile au fost estimate pe baza urmatoarelor incarcari zilnice:


-

CBO

60 g per PE

CCO

120 g per PE

SS (suspensii solide)

70 g per PE

TKN (azot Kjeldahl total)

14 g per PE

Ptot

2 g per PE

Caracteristicile astfel obtinute pentru apa reziduala bruta sunt un indicator al


concentratiei apelor uzate din conductele de canalizare:
-

CBO

0.382 g/m3

CCO

0.764 g/m3

SS

0.446 g/m3

TKN
(azot
Kjeldahl total)

0.089 g/m3

Ptot

0.013 g/m3

Sursa: Master Plan Judetul Maramures pregatit de Louis Berger

Statiile de epuare comparate au fost dimensionate pentru o populatie echivalenta de 6150 locuitori, ceea ce corespunde
percentilei de 50% a populatiei din judetul Maramures, care traieste in aglomerari mai mici de 10.000 locuitori (Sursa
informatilor: Louis Berger Baia Mare). Aceasta inseamna ca, jumatate din totalul de 218.234 locuitori traieste in aglomerari
mai mici sau egale cu 6.150 locuitori.

7.6.1.1

Configuratii posibile analizate

Reprezentarile scematice ale configuratiilor analizate sunt prezentate in Figurile 7-10, 7-11, 7-12, 7-13 si 7-14.
Figura 7-10: Reactor secvential discontinuu (SBR)

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

49 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

Figura 7-11: Contactori biologici rotativi (RBC)

Figura 7-12: Sistem modular de epurare (tip package plant)

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

50 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

Figura 7-13: Canal de oxidare (OD)

Figura 7-14: Laguna aerata

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

51 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

7.6.1.2

Tabel centralizator comparativ intre configuratiile posibile

Tabel 7-40: Tabel comparativ configuratii


Denumire

Valoare

configurati

neta

Proiect

Exploatare(/

Intretinere

Materiale

Substante

an)

(/an)

(/an)

chimice

actualizata
Reactor

Energie (/an)

Amortizare
(/an)

(/an)

2,930,000

1,360,000

16,300

4,330

41,500

22,400

79,400

5,000,000

1,440,000

14,100

3,890

177,000

14,700

87,900

2,630,000

1,670,000

14,400

3,610

37,600

5,430

79,200

2,680,000

1,320,000

13,700

2,710

35,000

16,700

80,400

4,170,000

1,890,000

14,800

2,070

4,350

116,000

99,800

secvential
discontinuu
Contactori
biologici
rotattivi
Sistem
modular
Canal

de

oxidare
Laguna
aerate

Sursa: Master Plan Judetul Maramures pregatit de Louis Berger

Costurile incluse in acest tabe; sunt reprezentate grafic in figurile 7-15 si 7-16. In functie de costurile de executie, exploatare
si intretinere, se recomanda in vederea implementarii ulterioare urmatoarele tipuri de statii de epurare: cu reactor secvential
discontinuu, canal de oxidare si namol activat conventional in sistem modular, in aceasta ordine.
Tipul de statie cu contactori biologici rotativi nu este recomandat, din urmatoarele motive:
-

Costuri de exploatare si intretinere ridicate, mai ales din cauza materialelor necesare in
vederea efectuarii intretinerii de rutina;

Durata de functionare a unitatii de baza este de doar 15 ani.

Nu permite modernizarea, prin adaugarea tratarii tertiare (denitrificare si indepartare a


fosforului).

Laguna aerata nu este recomandata, din urmatoarele motive:

7.6.1.3

Costuri de executie, energie, exploatare si intretinere ridicate.

Ocupa prea mult teren.

Costuri de investitii, exploatare si intretinere. Analiza de senzitivitate

Costurile de investitii, exploatare si intretinere au fost approximate cu ajutorul unor curbe de senzitivitate trasate pentru
costuri, in functie de debitul mediu proiectat necesar a fi tratat, prin intermediul unor unitati cu reactor secvential discontinuu
sau canal de oxidare. Pentru intervalul 2.000 10.000 p.e., costurile au fost calculate atat pentru valorile - limita, cat si
pentru valoarea mediana. Curbele de senzitivitate sunt prezentate in continuare, iar valorile obtinute au fost incluse in
Tabelul 7-41de mai jos.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

52 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

Tabel 7-41: Costuri de investitii, exploatare si intretinere. Analiza de senzitivitate


PE

SBR
constructie
Per / statie

E/ m3
debit
proiectat

Exploatare si intretinere
(fara amortizare) pe an
Per statie
E/ m3
debit
proiectat

Canal de oxidare
Exploatare si intretinere
(fara amortizare) pe an
E/ m3
Per statie
E/ m3
debit
debit
proiectat
proiectat

constructie
Per statie

2,000

1,030,000

3,280

62,020

197.5

1,220,000

3,885

57,890

184.4

6,150

1,360,000

1,409

84,530

87.6

1,320,000

1,368

68,100

70.6

10,000

1,660,000

1,057

102,630

63.4

1,390,000

885

80,090

51.0

Sursa: Master Plan Judetul Maramures pregatit de Louis Berger

Figura 7-15: Canal de oxidare

Figura 7-16: Reactor secvential discontinuu

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

53 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

7.6.2

CAPEX OPEX si VNA (Valoarea Neta Actualizata)

Urmatoarele Figuri 7-17 si 7-18 ofera o privire de ansamblu a costurilor de investitie si valorile nete actuale ale
costurilor de functionare.
Figura 7-17: "CAPEX" Costuri de constructie pentru statiile de epurare analizate
"CAPEX" - Construction costs for the analysed WWTPs ()
2,000,000

1,800,000

1,600,000

1,400,000

1,200,000

1,000,000

800,000

600,000

400,000

200,000

SBR

RBC

Package Plant

Oxidation ditch

Aerated Lagoon

Figura 7-18: "OPEX", costuri de exploatare si intretinere pentru statiile de epurare analizate
"OPEX" costuri de exploatare si intretinere pentru statiile de epurare analizate
350,000
300,000
250,000
200,000
150,000
100,000
50,000
0
SBR

RBC

Sistem modular

Canal de oxidare

Laguna aerata

Exploatare si intretinere plus amortizare

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

54 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

7.6.3

Tratarea apei potabile

Intr-o oarecare masura, s-a considerat ca tratarea apei potabile poate fi gestionata in mod similar cu epurarea apelor
reziduale, cu exceptia faptului ca optiunile tehnologice au fost restranse la un sistem modular tipic. Compunerea modulelor
de tratare urmand a fi incluse in programul de tratare va depinde de experienta anterioara privind calitatea surselor de apa si
de variatiile sezoniere. Din acest motiv, s-a exclus metoda filtrarii lente prin nisip din prezenta procedura de selectie, datorita
dependentei sale de surse de apa cu turbiditate redusa.

7.6.3.1

Cantitatea si calitatea apei

In mod similar analizei efectuate pentru ape reziduale, s-a procedat de aceeasi maniera si pentru debitele generate de
aglomerari, mergandu-se pe valori mediane pentru setul complet de 203 localitati incluse in tabelul din sectiunea 3.4.4.
Debitele, incluzand toate pierderile luate in considerare sunt, dupa cum urmeaza:

7.6.3.2

Debit mediu

1,246 m3/d

Debit maxim

2,017 m3/d

Debit minim

466 m3/d

Configurarea statiei tipice de tratare

Fisa debitelor include si prezumptia ca debitele sosesc Ia statia de tratare sub presiune, precum si referiri la urmatoarele:
-

Tratare preliminare: trecere prin gratare, desnisipatoare si separatoare de grasimi;

Coagulare si sedimentare;

Filtrarea prin filtre de nisip deschise;

Clorinarea intr-un rezervor de stocare;

Corectarea finala a valorii pH, prin dozarea de var hidratat.

Se presupune ca, in perioadele cu turbiditate redusa, coagularea va fi suspendata temporar. Namolul consta in principal din
nisip si compusi chimici utilizati in procedul de coagulare / sedimentare / filtrare. In vederea tratarii, acesta va fi ingrosat si
deshidratat in mod natural, intr-o laguna de namol echipata cu bazin de evalopare (in doua sectiuni, dintre care o sectiune va
fi golita la intervale de cate un an), namolul generat urmand a fi transportat la platforma municipala de gunoi.

7.6.3.3

Sumar

Configuratia tipica a unei statii de tratare a ape potabile este prezentata in Figura 7-19.
Datele legate de cost au fost puse la dispozitie in Tabelurile 7-42, 7-43, 7-44 si 7-45.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

55 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

Figura 7-19: Configuratia unei statii de tratare a apei potabile schema generala

Tabel 7-42: Sumar proiect statie de tratare a apei


Valoare

neta

Proiect

Exploatare(/an)

Intretinere (/an)

Materiale

Substante

(/an)

chimice (/an)

28,000

2,190

actualizata
2,680,000

1,400,000

24,400

4,370

Energie (/an)

Amortizare (/an)

16,300

75,300

Tabel 7-43: Centralizator procese tehnologice


Proces

Constructie

Exploatare(/a

Intretinere

Materiale

Substante

n)

(/an)

(/an)

chimice

Energie (/an)

Amortizare
(/an)

(/an)
Tratare preliminara

44,300

1,440

627

1,110

1,150

2,940

Coagulare

195,000

12,800

3,360

1,950

1,710

338

18,500

Filtrare

144,000

149

72

5,310

336

14,500

Clorinare

222,000

351

69

12,100

482

14,200

19,900

Neutralizare

103,000

569

177

4,840

276

10,700

1,580

161

61

105

130,000

2,100

2,610

8,660

558,000

6,800

Floculare

Laguna uscare namol


Sistem adaugare sulfat
de aluminium
Alte costuri

Sursa: Master Plan Judetul Maramures pregatit de Louis Berger

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

56 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

Tabel 7-44: Centralizator de costuri pentru diverse configuratii


Sursa: Master Plan Judetul Maramures pregatit de Louis Berger
Descriere

Valoare

Unitate de masura

3.64

ha

Ore de lucru sarcini administrative

146

ore/an

Ore de lucru - laborator

2070

ore/an

Mobilizare

47,400

Organizare santier

7,810

Alimentare cu energie electrica

9,850

Conectarea la utilitati

6,930

Alte costuri
Cantitati
Teren necesar

Costuri
COSTURI DIRECTE

Aparataje si control
Costuri

de

constructie

pentru

52,600

841,000

procesul unitar
Profit

145,000

1,110,000

Costuri diverse

55,500

Costuri juridice

22,200

Costuri de proiectare

55,500

Costuri de inspectie

22,200

Cheltuieli diverse si neprevazute

111,000

Tehnic

22,200

Costuri totale indirecte

289,000

364

Costuri totale de constructie


COSTURI INDIRECTE

DIVERSE
Costul terenului
Dobanda pe parcursul etapei de
constructie
COSTURI CU MANOPERA
Costuri personal administrativ

586

/an

Costuri personal laborator

6,210

/an

Costuri manopera exploatare proces

17,600

/an

4,370

/an

28,700

/an

Valoare neta actualizata

2,680,000

Costuri totale proiect

1,400,000

Costuri totale personal exploatare

24,400

/an

Costuri totale personal intretinere

4,370

/an

Coturi totale materiale

28,000

/an

Cost total substante chimice

2,190

/an

Cost total energie

16,300

/an

Cost total amortizare

75,300

/an

tehnologic
Costuri manopera intretinere proces
tehnologic
Total costuri manopera
CENTRALIZATOR PROIECT

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

57 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

Tabel 7-45: Centralizator sistem adaugare sulfat de aluminium


Descriere

Valoare

Unitate masura

Sistem de adaugare sulfat aluminiu


Informatii proiectare
Rata dozare Al2(SO4)3*14H2O

31.2

kg/zi

Rata de dozaj sub forma de aluminiu

2.84

kg/zi

0.0485

m3/zi

600

pers-ore/zi

130,000

Cost personal exploatare

2,100

/an

Cost materiale si aprovizionare

2,610

/yan

Cost amortizare

8,660

/an

echivalent
Solutie chimica lichida adaugata
Manopera necesara pentru operare
Costuri
Cost constructie si echipament

Sursa: Master Plan Judetul Maramures pregatit de Louis Berger

7.6.3.4

Costuri de investitii, exploatare si intretinere. Analiza de senzitivitate

Costurile de investitii, exploatare si intretinere pentru lucrari, din perspectiva generala si specifica, pentru fiecare m3 de apa
tratata, au fost approximate cu ajutorul unor curbe de senzitivitate trasate pentru costuri, in functie de debitul mediu proiectat
necesar a fi tratat, prin intermediul unor unitati cu reactor secvential discontinuu sau canal de oxidare. Pentru intervalul 2.000
10.000 p.e., costurile au fost calculate atat pentru limite, cat si pentru valoarea mediana. Curbele de senzitivitate sunt
prezentate in continuare, iar valorile obtinute au fost incluse in tabelul de mai jos.
Tabel 7-46: Costuri de investitii, exploatare si intretinere. Analiza de senzitivitate
Debite

Costuri constructie

Exploatare si intretinere (fara

Exploatare si intretinere (cu

CAPEX

amortizare) pe an OPEX

amortizare) pe an OPEX

E / statie

E / statie

actualizata

Populatie
echivalenta

Valoare neta

m3/zi

Valoarea neta

E / statie

actualizata (E)

E/ m3 de debit
proiectat

E/ m3 de debit
proiectat

E/ m3 de debit
proiectat

2,000

466

2,160,000

1,050,000

2,253

67,297

144

124,697

268

6,150

1,250

3,090,000

1,670,000

1,336

75,260

60

150,560

120

10,000

2,057

3,250,000

1,800,000

875

82170

40

171,070

83

Sursa: Master Plan Judetul Maramures pregatit de Louis Berger

7.6.4

Tabele ale costurilor de investitii

Investitiile propuse au fost elaborate in diverse tabele, in concordanta cu modelele pregatite de Ministerul Mediului. Acestea
sunt incluse in anexele A.2.3 pana la A.2.5, Anexa A.2.3 prezinta planul de investitii pe termen lung, A.2.4 prezinta Planul de
Investitii pe Termen Scurt iar Anexa 2.5 ofera tabelul cu costuri unitare. Toate aceste trei anexe au fost intocmite la nivelul
costurilor din 2009.
Rezumatul datelor pentru Anexele A.2.3 si A.2.4 este oferit mai jos in tabelelel 7-47 si 7-48. Tabelul cu preturi unitare,
prezentat in Anexa A.2.5 nu poate fi rezumat si trebuie consultat direct in cadrul anexei A.2.5.
MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

58 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

Tabel 7-47: Rezumat al Anexei A.2.3, care ofera Planul de Investitii pe Termen Lung
Costuri Totale
Etapa 1
Etapa 2
Etapa 3
Surse de finantare
2010-2013
2014-2018
2019-2040
CF
746.470.260
92.323.332
324.831.293
329.315.635
92.323.332
Sursa: Calcule proprii

Others
654.146.928

Tabel 7-48: Rezumat al Anexei A.2.4, care ofera Planul de Investitii pe Termen Scurt (Etapa 1)
No

Item

Alimentare
apa
Sumar apa
Statie
Tratare
Apa Uzata
Conducta
Apa
Statie de
Pompare
Retea
Distributie

1.1
1.2

1.3
1.4
1.5

Total judet

Aglomerare
Botosani

11.773.000

2.000.000

9.000.000

1.500.000

906.000

Aglomerare
Dorohoi

Aglomerare
Flamanzi

Aglomerare 4
Vorona

258.000

9.515.000
7.500.000

309.000

597.000

8.728.468

630.000

3.440.812

4.657.656

10.175.031

2.000.000

3.764.766

2.376.020

2.034.245

51.740.832

14.117.280

12.582.423

11.078.465

13.962.665

Total
92.323.332
Sursa: calcule proprii

20.247.280

20.355.001

18.112.141

15.996.910

2
2.1
2.2
2.3
2.4

Total

Apa uzata
STAU
Colector
Principal
Statie de
Pompare
Retea Apa
Uzata

StefanestiSaveni
(regional)

17.612.000

Suplimentar, a fost pregatit un tabel al costurilor (a se vedea tabelul 7-49) in preturi reale la finalul perioadei Etapei 1 Fonduri
de Coeziune (2013) pentru costurile investitiilor pe termen scurt ca parte a analizelor financiare care este rezumat in Anexa
D4.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

59 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

Tabel 7-49: Plan de Investitii pe Termen Scurt in preturi reale (2013)

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

60 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

7.7 COSTURI DE EXPLOATARE, INTRETINERE SI ADMINISTRARE


Un rezultat al proiectiilor prezentate in Capitolul 3 este calcularea detaliata a cererii viitoare de apa si a debitelor
de apa uzata. In baza acestor proiectii si a unei baze de date pentru costurile unitare viitoarele costuri de
functionare si intretinere (O&M) au fost estimate, conform prezentarii de mai jos.
Costurile operationale au fost defalcate dupa cum urmeaza:
separat pentru alimentarea cu apa si apa uzata
costuri fixe si variabile O&M separate
Rezultatele sunt rezumate in Tabelurile 7-50 de mai jos
Tabelul 7-50: Costuri O&M pentru allimentare cu apa si apa uzata
Costuri O&M Alimentare cu apa (EURO/an)
Alimentare Apa
2010
2011
2013
2018
2020
2025
3.849.793
4.182.207
4.898.944
5.922.678
5.900.496
5.826.103
0
0
0
0
29.070
85.512
3.849.793
4.182.207
4.898.944
5.922.678
5.929.556
5.911.616

an
Aglomerare
Zona rurala
Total
agl+zona
rurala
Aglomerare
Zona rurala
Total
agl+zona
rurala
Aglomerare
Zona rurala
Total
agl+zona
rurala

Costuri O&M Apa Uzata (EURO/an)


Apa Uzata
6.774.378
7.726.144
7.668.889
0
0
1.268.317
6.800.322
7.779.181
8.989.989

2030
5.731.863
83.921
5.815.784

2040
5.532.892
80.686
5.613.578

5.328.686
0
5.339.6542

5.814.054
0
5.829.766

7.476.251
2.620.301
10.148.226

7.241.305
2.571.311
9.863.273

6.832.674
2.521.280
9.402.412

9.178.479
0
9.189.335

Costuri O&M Alimentare cu apa si Apa Uzata (EURO/an)


Alimentare Apa +Apa Uzata
9.996.261 11.673.321 13.648.823 13.569.385 13.302.354
0
0
0
1.297.386
2.705.813
10.011.973 11.699.266 13.701.859 14.919.555 16.059.841

12.973.168
2.655.232
15.679.058

12.365.566
2.601.966
15.015.989

Evolutia estimata a costurilor O&M pentru apa si apa uzata este prezentata in urmatorul table 7-51.
Tabelul 7-51: Evolutie Costuri O&M
1000xEURO/an
Zone
alimentare
apa
Alimentare
Bucecea
Alimentare
Saveni
Alimentare
Darabani
Alimentare
Catamarasti
Alimentare
Stefanesti
Alimentare
Siret

2010

2013

2015

2018

2020

2025

2030

2040

253

279

297

316

314

309

303

290

41

47

52

60

59

58

577

54

32

69

68

68

68

66

65

62

998

1075

1115

1135

1131

1115

1095

1053

131

291

392

478

476

467

457

434

57

172

253

340

338

332

324

308

Zona Rurala

2010

2013

2015

2018

2020

2025

2030

2040

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

61 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

Alimentare
Apa
ADASENI
CORLATENI
CARASA
PODENI
VLADENI
BALTA ARSA
MESTEACAN
SARAFINESTI

0
0
0
0
0
0
0
0

0
0
0
0
0
0
0
0

0
0
0
0
0
0
0
0

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

0
0
0
0
0
0
0
0

4
2
2
1
2
1
1
4

9
5
5
4
4
3
4
9

9
5
5
4
4
3
4
9

9
5
5
4
4
3
4
9

62 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

7.8 IMPACTUL MASURILOR PROPUSE ASUPRA MEDIULUI


Prezentul Master Plan are un orizont de 30 de ani pana in anul 2040 si trei orizonturi de planificare vor fi luate in
considerare:
Etapa 1 pana in 2013/2015 (2013 sau 2015, in conformitate cu planul convenit in tratatul de aderare)
Etapa 2 2013/2015 pana in 2018
Etapa 3 2019 pana la 2040

7.8.1

Criterii de etapizare

Etapizarea masurilor si a planului de implementare au fost dezvoltate in lumina discutiilor Strategiei Judetului din
Sectiunea 6.
Lista detaliata a masurilor pe termen lung include anii corespunzatori implementarilor si rezumatele relevante pe
sectoare. Acestea sunt prezentate in anexele A2.
Consolidarea institutionala consta in procesul de regionalizare. Subsectiunea 7.11 prezinta recomandarile
consultantului pentru procesul infiintarii Asociatiei pentru Dezvoltare Intercomunitara si Operatorul Regional. Este
important sa mentionam din nou ca aceste aranjamente institutionale sa fie obligatorii pentru aprobarea aplicatiei
FC; procesul de regionalizare este conditia de baza, (conform POS Mediu), pentru o dezvoltare corecta in
domeniul apei si a apei uzate.

7.8.2

Programul de implementare si planul de etapizare

Asa cum s-a mentionat mai sus, consolidarea institutionala consta in procesul de regionalizare; Subsectiunea
7.11 prezinta recomandarile consultantului pentru procesul infiintarii Asociatiei pentru Dezvoltare Intercomunitara
si Operatorul Regional. Este important sa mentionam din nou ca aceste aranjamente institutionale sa fie
obligatorii pentru aprobarea aplicatiei FC; procesul de regionalizare este conditia de baza, (conform POS Mediu),
pentru o dezvoltare corecta in domeniul apei si a apei uzate.
Programul de implementare a masurii este prezentat in Sectiunea 11.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

63 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

7.9 IMPACTUL MASURILOR PROPUSE


Acestsubcapitol va incerca sa faca o evaluare a impactului potential al masurii de investitie propusa asociata cu
lista agomerarilor prioritare ( cu peste 10.000 PE) care se concentreaza pe una din cele trei directii principale:
mediu, sanatate publica, mediu socio-economic.
In decursul etaoei urmatoare a pregatirii aplicatiei FC, in baza rezultatelor Studiului de Fezabilitate, Evaluarea
Impactului asupra Mediului va oferi o evaluare mai precisa a influentei investitiilor pe factorii de mediu.

7.9.1

Sursele de poluare a aerului

Principalele surse de poluare a aerului vor fi vehiculele/ masinile care transporta materialele necesaer pentru a
aproviziona sectorul de lucrari. In decursul efectuarii lucrarilor urmatoarele tipuri de surse pot fi luate in
considerare:
Sursele cu emisie difuza:
excavarile pentru extensia retelelor de apa, demolarea cladirilor si constructia. Sursele de emisie legate de
reabilitarea conductelor si lucrarile de extindere sunt surse care functioneaza in cadrul limitat de timp, locul
lucrarilor schimbandu-se odata cu evolutia lucrarilor. Poluatori: praf, pulberi.
Lucrari de depozitare a namolului de la rezervoarele de namol existente de la STAU si de la paturile de
namol. Poluatori: CH4, NH3si H2S.
Sursele de emisie mobile:
intrebuintarea echipamentului mobil off-road. Poluatori: NOx, SOx, CO, PM, COV.
Poluatorii emisi in decursul lucrarilor de constructie/ reabilitare a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare ar
putea afecta populatia din aceasta zona, in principal locuitorii strazilor unde principalelor lucrari se vor desfasura.
NO2, SO2 si particolele de substanta a aerului emise in atmosfera in decursul lucrarilor de constructii vor spori
temporar agresivitatea mediului atmospheric. Din cauza faptului ca in timpul sezonului rece (cand probabilitatea
ca umiditatea relativa a aerului va spori cu peste 75% este foarte ridicata) lucrarile vor fi oprite, aceasta
contributie suplimentara nu va afecta constructia existenta din zona.
Masurile proiectului referitoare la noile instalatii din cadrul noii statii de tratare a apei uzate a orasului (STAU)
sunt caracterizate printr-o intensitate mai ridicata a lucrarilor. Sursele si poluatorii de la aceasta etapa a lucrarilor
sunt asociate cu lucrarile de demolare, cu lucrarile de dezmembrare a rezervorului si, de asemenea, cu
manipularea deseurilor in urma demolarii.
Lucrarile de demolare vor fi intreprinse prin proceduri clasice. Dezmembrarea componentelor metalice vor fi
effectuate pe santier, cel mai probabil prin folosirea flacarii oxiacetilenice si a fierastraului mecanic cu piatra
abraziva.
Sursele de poluare specifice etapei demolarii vor fi surse deschise, libere, amplasate pe santierul statiei de
tratare a apei uzate (STAU). Activitatile de imbunatatire a alimentarii cu apa, canalizare si a sistemelor de tratare
a apei uzate nu vor aduce emisii semnificative ale poluantilor .

7.9.1.1

Impactul asupra aerului

a) Impactul in decursul etapei de executie


Poluatorii emisi in decursul lucrarilor de executie sau reabilitare a retelelor de alimentare cu apa potabila sau
de canalizare ar putea afecta populatia din vecinatate, in special locuitorii strazilor unde sapaturile vor fi
intreprinse. Cazurile de poluare mai sus mentionate vor putea probabil sa apara in decursul indepartarii
asfaltului si a sapaturilor, fiind determinate de aceste lucrari. In decursul restului de lucrari de executie nivelul
poluarii va creste semnificativ.
Din cauza conditiilor tehnice de constructie din cadrul statiei de tratare a apei uzate(STAU) sursele de poluare
a aerului legate de lucrarile de constructie vor fid oar vehiculele de transport a materialelor, implicate in traficul
din incinta. Poluatorii specifici vor fi continuti in gazelle emise de vehicule.
Locatia Statiei de Tratare a Apei Uzate (WWTP) este departe de zona rezidentiala, astfel incat impactul
lucrarilor asupra constructiilor si asupra populatiei este nesemnificativa. Se estimeaza ca din cauza timpului
scurt de exunere a populatiei posibil afectate la substantele potential poluante, un risc minor legat de acesti
poluanti va aparea.
b) Impactul produs in decursul etapei operationale
In decursul perioadei operationale, in zona statiilor de tratare a apei potabile (ST), a rezervoarelor, etc.,
sursele difuze sunt:

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

64 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

sursele de emisie fugitive procesul de dezinfectie a apei, ventilarea camerelor de dozare cu clor. Poluatori:
particule de substanta proagata in aer/ aerosolii, clorul. Potential, in decursul operarii si instalarii, poluantii
emisi in atmosfera de la surse stationare pot aparea.

In decursul perioadei operationale in zona statiei de tratare a apei uzate (STAU) urmatoarele tipuri e surse vor fi
luate in considerare:
sursele de emisie tehnologica reprezentate de sistemul de tratare a apei uzate si sistemul de tratare a
namolului.
-

Sursele de emisie din cauza proceselor de fermentare (rezervoarele de decantare, zonele de depozitare a
namolului). Poluatori: CH4 si NH3, NMVOC si urme de H2S.

Surse de emisie de la arderi, reprezentate de generatoarele statiei termale, reprezentand sursele de emisie
a NOx, CO, pulberi.

Sursele mobile (autovehicule, tractoate, camioane). Sursele de emisie mobile, autovehiculele si masinile
determina eliberarea in atmosfera a unui amestec de poluanti organici si non-organici: NOx, SOx, CO,
aldeide, hidrocarboni, acid organic, si particule.

Surse de emisie fugitive platforma de uscare a namolului si operatiile de incarcare a namolului pentru
transport si depozitare finala. Poluatori: NH3, H2S, CO, NMVOC.

Locatia Statiei de Tratare a Apei Uzate (WWTP) este departe de zona rezidentiala, astfel incat impactul lucrarilor
asupra constructiilor si asupra populatiei este nesemnificativa.
Emisiile generate de catre sursele mobile trebuie sa se supuna normelor legale nationale. In decursul etapei
operationale, nivelele de potentiala poluare vor fi semnificativ mai scazute.lele rezu
In urma argumentelor mentionate mai sus, un impact nesemnificativ asupra calitatii aerului poate fi estimate.

7.9.1.2

Masurile de prevenire si atenuare

Masurile pentru a reduce sau evita poluarea aerului:


intretinerea adecvata a vehiculelor si a echipamentelor conform unui program de reparatii/ revizii periodice.
Prevenirea prafului care se ridica prin aplicarea de apa in perioadele secetoase.
Asigurarea unui management adecvat al materialelor.
Curatarea zilnica a drumurilor de acces din vecinatatea santierelor de lucrari (indepartarea pamantului si
nisipului) pentru a preveni ridicarea prafului.

7.9.2

Sursele de poluare a apei

Atat pe parcursul executarii lucrarilor cat si a perioadei operationale, sursele potentiale de poluare pentru
poluarea apei de suprafata si a apei subterane sunt:
deversarea necontrolata a apei uzate, care se poate produce doar accidental;
fisuri de-a lungul conductei
lipsa legaturilor etanse.

7.9.2.1

Impactul asupra apelor

a) Impactul in decursul etapei de executie


Lucrarile de executie pentru extinderea retelelor de alimentare si canalizare a apei uzate nu vor afecta in mod
semnificativ componenta apa. Poluarea potentiala se poate datora precipitatiilor sezoniere cauzand suspensii in
cazul apei de supprafata.
In urma fenomenelor sezoniere (ploi, vanturi puternice), materialele rezultate in urma excavarii si acelea aduse
pentru constructia utilitatilor ar putea afecta calitatea apei de suprafata, prin substantele aflate in suspensie
dislocate si transportate de ape.
Reabilitarea statiei de tratare a apei uzate (STAU) este o lucrare care necesita organizarea unui santier mare de
constructii, cu numeroase si variate lucrari de executie, necesitand un numar sporit de masini si materiale de
constructie pentru a finaliza proiectul.
In aceste conditii, dupa etapele specifice de constructie un numar sporit de substante, materiale brute si produse
ar putea rezulta si, in lipsa unui control asiduu, obtinut prin organizarea santierului de constrructii, acestea ar
putea afecta apele de suprafata si de adancime.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

65 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

In orice caz, luand in considerare conditiile stricte impuse de compania de constructii prin TDR ai ofertei si
respectand aceste conditii, impactul este temporar si nesemnificativ.
b) Impactul produs in decursul etapei operationale
Parametrii proiectului pentru statia de tratare a apei uzate propuse (STAU) indeplinesc cerintele legislatiei
romanesti si UE.
Daca tehnologia de lucru este urmata cu strictete de-a lungul lucrarilor de executie si, de asemenea, de-a
lungul perioadei de operare activitatile nu elibereaza poluanti care ar putea afecta calitatea apei de suprafata si
cea de adancime. Impactul asupra apei de suprafata si a celei de adancime ar putea fi evaluat ca nesemnificativ.
Proiectul va determina o reducere semnificativa a poluantilor deversati in receptor in comparative cu situatia
actuala, accentuand in acest mod un impact pozitiv. Schimbari positive semnificative sunt asteptate in avalul
raului, schimbari care vor fi subliniate, in special, de analizele componentelor biologice ale sedimentului.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

66 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

7.9.2.2

Masurile de prevenire si atenuare


Pentru a evita si reduce riscurile de poluare a apei, se impun urmatoarele masuri:

deseurile solide, combustibilii sau uleiurile nu vor fi deversate in cursurile apelor. Colectarea
selectiva a acestor substante este recomandata iar deversarea lor sa aiba loc departe de santier
pentru a garanta valorificarea/ eliminarea lor prin intermediul firmelor autorizate.

Instalarea unor gratare, in special pentru lucrarile executate in zone cu panta si la paturile
cursurilor de apa, ca protectie impotriva eroziunii.

Operarea si intrebuintarea cat mai mult posibil a facilitatilor statiei de tratare a apei uzate (STAU)
existenta, pe parcursul constructiei celor noi.

Antreprenorul va aplica proceduri si masuri de prevenire a poluarii accidentale.

Cand obiectivul va fi pus in miscare, Regulamentele de Functionare vor fi actualizate folosirea,


intretinerea si Echipamentele pentru prevenirea si controlul poluarii accidentale pentru toate instalatiile
cuprinse (retele de alimentare cu apa, canalizare si retele de colectare, statia de tratare) pentru a
reduce si evita riscul declansarii evenimentelor cu impact asupra calitatii apei.
Operatorul sistemului de canalizare va accepta in reteaua de canalizare doar apa uzata conform
valorilor limita expuse de standardul NTPA 002 privind conditiile de deversare a apei uzate in
sistemele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de tratare. Daca inventarierea mai sus
mentionata a efluentului indica riscul depasirii valorilor admise, operatorul va aplica masuri speciale de
interventie in cazul acelei poluari particulare (conditiile de acceptare a apei uzate in reteaua de
canalizare: facilitati de pre-tratare, monitorizare etc)
Atat in decursul executarii lucrarilor, cat si in decursul etapei operationale, legislatia din domeniul
managementului apei privind zonele de protectie va fi luata in considerare. Zonele de protectie sanitara
cu regim sever vor fi delimitate la fel ca, dupa caz, si perimetrele protectie hidrogeologica. Este
necesara promovarea Deciziilor Consiliilor Locale sub jurisdictia carora se gasesc obiectivele
respective, decizii care se materializa in Planuri Urbanistice regimul permis pentru utilizarea acestor
terenuri.
7.9.3

Sursele de poluare ale solului si subsolului

In decursul perioadei de constructie, sursele de potentiala poluare a solului identificate vor fi: traficul,
depozitarea materialelor de constructie, combustibili si lubrificanti, depozitarea deseurilor, lucrari de indiguire.
In special pe parcursul perioadei de constructie, riscul potential de contaminare a solului prin scurgeri accidentale
ale combustibilului, lubrificantilor si a altor compusi chimici, precum si scurgerile de apa uzata ar putea aparea.
O parte a solului rezultat in urma lucrarilor de indiguire va fi folosita pentru a aduce terenul la cota initiala, dupa
finalizarea lucrarilor de constructie; restul va fi transportat catre depozitul de deseuri.
In general, majoritatea lucrarilor de constructie privind instalarea conductelor vor fi intreprinse de-a lungul
drumurilor existente. Se estimeaza ca lucrarile de excavare de-a lungul conductelor si la locatiile propuse ale
constructiei sa sporeasca temporar gradul de eroziune a solului pana va fi replantata vegetatia.
In decursul etapei operationale sursele de poluare sunt similare celor din etapa de constructie, cu specificatia ca,
acestea apar doar pe perioade scurte de timp, fiind generate doar de reparatii in timpul lucrarilor auxiliare sau de
inlocuire a sectiunilor de conducta avariate.
Cazuri posibile in care suprafete de teren din zona localitatii (domeniu public) vor fi afectate temporar:
la instalarea conductelor de alimentare cu apa potabila;
la instalarea conductelor de canalizare;
in caz de avarii datorate fisurilor la nivelul conductelor de colectare si distributie;

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

67 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

7.9.3.1

in caz de avarii datorate astuparii sau infundarii sau spargerii accidentale a conductelor de colectare a apei
uzate.

Impactul asupra solului si sub-solului

a) Impactul din timpul etapei de executie


Luand in considerare cele mentionate mai sus, se poate estima ca impactul asupra solului si subsolului va fi unul
minim. Un impact scazut asupra solului va fi inregistrat in timpul perioadei de executie. Stratul de vegetatie va fi
indepartat si depozitat pentru a putea restaura zona curatata si, de asemenea, zonele vecine mai putin fertile.
b) Impactul produs in decursul etapei operationale
In decursul operarii Statiei de Tratare a Apei Uzate actuale (STAU), paturile de namol uscat pot reprezenta o
sursa potentiala de poluare a solului.
Pentru operarea Statiei de Tratare a Apei Uzate modernizata (STAU), o sursa potentiala de poluare a solului este
reprezentata, de asemenea, de catre platformele de uscare a namolului, insa considerabil redusa in comparative
cu situatia existenta.
In cazul unei operari normale fara avarii nu vor exista surse de poluare a solului si subsolului.
Luand in considerare argumentele presentate mai sus, putem estima un impact minim asupra solului si
subsolului.

7.9.3.2

Masuri de prevenire si atenuare

Pentru a evita si reduce riscurile de poluare a solului si subsolului, se impun urmatoarele masuri:
plasarea directa a materialelor de constructie pe sol este interzisa. Zonele destinate deopzitarii materialelor
de constructie, a recipientelor goale si a deseurilor (folii de polietilena, platforme de beton) vor fi protejate
prin izolare anterioara.
Organizarea functionala a santierelor de lucru va fi asigurata astfel incat activitatea sa se desfasoare in
cadrul spatiilor proiectate, conform caracteristicilor specifice ( depozitare, spatii de manevra etc.)
Stratul vegetal va fi indepartat si depozitat in gramezi separate iar apoi redistribuit pentru a restaura
vegetatia
Antreprenorul va aplica proceduri si va asigura masuri de protectie a solului impotriva contaminarilor
accidentale posibile.
Deseurile solide, combustibilii si uleiurile nu vor fi deversate direct in sol sau in sursele de apa. Colectarea
selective a acestor substante este recomandata precum si indepartarea lor de pe santier, pentru a garanta
valorificarea/ eliminarea acestora prin intermediul firmelor autorizate.
Transportul in recipienti adecvati si deversarea catre STAP a namolului residual de la infundarile
conductelor de canalizare este recomandat.
Operarea si folosirea pe cat posibil a facilitatilor statiei de tratare a apei uzata existenta in decursul
construirii celei noi.

7.9.4

Sursele de zgomot si vibratii

Cele mai importante surse de zgomot si vibratii sunt masinile si camioanele care transporta materiale si pentru
deseurile de constructie si demolare, precum si echipamentele de forare si excavare. Acestea sunt specifice doar
in decursul perioadei de executie.
In decursul etapei operationale, pompele de la statiile de pompare si de la STAU sunt surse de zgomot si vibratii.

7.9.4.1

Impact

a) Impactul in decursul etapei de executie


Sporirea nivelului de confort al municipalitatii in zonele analizate va fi atins cu pretul afectarii caracterului
functional al sistemului urban. Locuitorii strazilor afectate de lucrari (si, implicit, beneficiarii investitiei) vor suporta
direct impactul etapei de executie.
Acest lucru nu se refera la nivelul ridicat al emisiilor de poluanti sau la sursele de zgomot si vibratie, ci la
dificultatile de a intra pe anumite strazi (din cauza topografiei locale) si la posibilitatea unor nivele mai ridicate de
zgomot si vibratii comparative cu conditiile normale, fara lucrari de constructie.
b) Impactul in decursul etapei operationale
Nivelurile zgomotului si vibratiilor din decursul etapei operationale sunt cu mult mai scazute in comparative cu
etapa de executie. Santierul Statiei de Tratare a Apei Uzate (STAU) este in afara unei zone intens construite si
populate.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

68 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

Tinand cont de faptul ca vor fi instalate noi echipamente electro-mecanice, impactul prevazut este minim.

7.9.4.2

Masuri de prevenire si atenuare

In decursul etapei de executie, traficul care asigura furnizarea de materiale va fi atent monitorizat pentru a
preveni si atenua zgomotul si vibratiile. De asemenea, programarea traficului va fi atent intocmita, aprobata de
catre factorii responsabili si respectata.
In decursul etapei operationale: reducerea masurilor de zgomot sunt, in fapt, indeplinirea normelor
corespunzatoare de functionare, utilizarea echipamentului modern, si aplicarea corespunzatoare a programului
de intretinere si reparatii.

7.9.5

Sursele si protejarea impotriva radiatiilor

Nu este cazul.

7.9.6
7.9.6.1

Sursele de poluare cu impact asupra vegetariei si faunei


Impact asupra vegetatiei si faunei

a) Impactul in decursul etapei de executie


Majoritatea lucrarilor legate de sistemele de alimentare cu apa potabila si de canalizare vor fi desfasurate in
cadrul zonelor urbane. In unele parti de-a lungul retelelor, se poate sa fie inca necesar sa se indeparteze
vegetatia. Impactul direct poate consta in distrugerea vegetatiei care este habitatul faunei sarace existente.
Animalele vor fi deranjate de zgomotul si emisiile de praf in decursul lucrarilor, dar numai in zonele verzi
existente. Majoritatea lucrarilor de constructii propuse se vor desfasura de-a lungul drumurilor si punctelor de
trecere, fara vegetatie. Cu toate acestea, daca vegetatia va fi indepartata, se va replanta vegetatie noua si
similara pe terenul afectat. De asemenea, se recomanda sa se faca anumite extinderi ale spatiilor verzi.
Impactul asupra faunei are loc doar in decursul lucrarilor de executie si este reversibil. Impactul real auspra
faunei si florei este estimat a fi nesemnificativ.
b) Impactul produs in decursul etapei operationale
Impactul potential la nivel de vegetatie si fauna in decursul etapei operationale este mai scazut decat cel din
decursul etapei de constructie si tine, in principal, de impactul activitatilor de intretinere a canalizarii care ar putea
necesita lucrari de excavare.
Un impact potential suplimentar ar putea aparea in cazul unor avarii imprevizibile ale conductelor subterane, care
ar necesita activitati de intretinere a canalizarii, precum lucrari de excavare.
Proiectul actual se axeaza pe reabilitarea conductelor existente, in consecinta, probabilitarea unor asemenea
accidente va fi minimizat, impactul potential fiind astfel considerat nesemnificativ.
Implementarea proiectului implica o imbunatatire substantiala a situatiei existente prin asigurarea unui proces de
tratare a apei uzate in conformitate cu standardele din Romania si UE privind efluentii. Se va produce astfel un
impact pozitiv la nivelul vegetatiei acvatice si a faunei din aval de punctul de deversare a apei uzate tratate.

7.9.6.2

Masuri de prevenire si atenuare

Pentru a evita pierderile suplimentare nedorite la nivelul florei si faunei, s-au propus un set de masuri:
Santierul de constructii ar trebui limitat la zona minima necesara lucrarilor.
-

Doar un front de lucrari optim va fi deschis pentru extinderea/ reabilitarea conductelor, sin u pentru intreaga
lungime a conductelor.

Antreprenorul va imprejmui santierul de lucru pentru a preveni/ reduce distrugerea vegetatiei.

Aruncarea sau depozitarea solului si a excesului de materiale ar trebui limitat la perimetrul santierului.

Taierea copacilor va fi intreprinsa doar in urma acordului de la autoritatile competente (primarii, autoritatile
forestiere etc.). Se va face un inventar al copacilor si arbustilor, impreuna cu un plan pentru replantare care
va fi apoi implementat.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

69 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

Dupa interventia omului care poate perturba mediul natural, actiuni de restaurare ecologica vor fi intreprinse
prin tehnici ingineresti de mediu (restaurare, reabilitare), inclusiv restaurarea stratului vegetal si (re)
introducerea speciilor genetice pentru a restaura mediul ecologic natural.

Pe o perioada de minimum 3 ani, statusul lucrarilor de restaurare la rutele afectate va fi verificat la inceputul
si sfarsitul perioadei de vegetatie, beneficiarul fiind obligate sa intervina cu lucrarile de corectie necesare.

7.9.7

Sursele de poluare cu Impact asupra localitatilor omenesti, asupra sistematizarii pe


verticala si altele

a) Impactul in decursul etapei de executie


In cazul Botosani (aglomerari prioritare), unde statia de tratare a apei uzate (STAU) care va fi imbunatatita este
situata in afara orasului, nu s-a putut identifica niciun impact direct pentru zonele rezidentiale cele mai apropiate
sau asupra mediului sensibil existent, nici in decursul perioadei de constructie, nici in decursul etapei
operationale.
Lucrarile propuse de extindere/ reabilitare a conductelor de apa si apa uzata vor afecta localitatile omenesti si
peisajul doar temporar, pe parcursul etapei de executie. Excavarile de pamant pentru extinderea / reabilitarea
conductelor, depozitarea echipamentelor si a materialelor, pamantul rezultat in urma excavarilor pot cauza unele
forme de impact vizual.
Imbunatatirea conditiilor de viata in zonele analizate va fi atinsa cu pretul afectarii functionarii sistemului urban.
Locuitorii de pe strazile unde se vor desfasura lucrari (si, implicit, beneficiarii lucrarilor) vor fi afectati indirect de
impactul etapei de executie. Nu vorbim de sporirea emisiilor de poluant, ci de dificultati in a folosi strazile si
despre posibilitatea unui nivel mai ridicat al zgomotului si al vibratiilor in comparatie cu o perioada normala fara
lucrari de constructii.
Principala modalitate de a afecta populatia aglomeratiilor ca o consecinta a implementarii proiectului este
reprezentata de problemele inerente ale traficului. Inchideri temporare ale accesului la strazi si ocolirile sunt parte
inerenta a problemelor legate de implementarea unui astfel de proiect.
Pe de alta parte, dar cu o intensitate mai joasa (din cauza duratei), inchiderea temporara a unor parti din reteaua
de alimentare cu apa va determina dificultati posibile.
Amplasarea statiilor de tratare, STAU si a celorlalte lucrari de constructie de marimi mair ( inclusiv statiile de
pompare si rezervoarele) sun situate la departare de monumentele istorice si arhitecturale, precum si de zona
rezidentiala.
In consecinta, lucrarile de constructii pentru aceste obiective vor avea un impact nesemnificativ.
b) Impactul produs in decursul etapei operationale
In decursul etapei operationale, activitatile de intretinere si reparare ale sistemelor de apa uzata si canalizare ar
putea genera efecte similare cu cele din cadrul etapei de constructie, insa la o scara mai redusa.
In decursul etapei operationale nu se anticipeaza niciun efect negativ asupra conditiilor culturale si entice,
inclusive aspra patrimoniului cultural.
Luand in considerare aspectele semnificative pozitive si pe cele negative care nu sunt semnificative, impactul,
per ansamblu al proiectului propus este considerat pozitiv.
Vor exista oportunitati de slujbe pentru populatie pentru a lucra in cadrul Proiectului in decursul perioadei de
constructie, precum si in decursul etapei operationale, iar acesta este un efect pozitiv ce trebuie subliniat.

7.9.7.1

Masurile de prevenire si atenuare


Pentru a limita efectul asupra localitatilor omenesti si asupra peisajului, se va concepe o programare a
operatiilor astfel incat o zona afectata de lucrari sa fie cat mai curand posibil adusa la forma initiala.

7.9.8

Posibilitati de reducere sau eliminare a impactului asupra mediului

Urmatoarele masuri din timpul fazei de constructie vor fi specificate in contracte si monitorizate:
Evitarea imprastierii materialelor de constructie, in special pe strada
Evitarea extinderii zonei de lucru, prin imprejmuirea zonei
Excavari controlate pentru a evita imprastierea prafului
Camioane cu remorci acoperite care sa care materialele de constructie sau deseurile rezultate in urma
activitatilor de dezmembrare.
Curatarea locului dupa finalizarea lucrarii si aducerea zonei la forma initiala.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

70 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

Ca recomandari generale pentru ambele etape de executie si de constructie doua sunt subliniate pentru a
atenua impactul asupra mediului pe toate componentele de mediu:
Un perimetru in zona obiectivelor, inclusiv statia de tratare a apei uzate, pentru a evita formarea in timpul
ploilor unor substante poluante, de la materialele imprastiate accidental;
-

Testarea izolatiilor pentru conducte, colectori si facilitate de tratare, inainte de a incepe procesul de
functionare sau inainte de repornirea echipamentului ca parte a procesului tehnologic;

Daca din cauza lipsei izolatiei, poluarea solului si a subsolului s-ar putea produce, urmatoarele masuri pot fi luate
in calcul:
Inchidere imediata a sursei de poluare;
-

Colectarea poluantului (daca este posibil);

Limitarea imprastierii poluarii cu diguri;

Indepartarea zonei poluate.

Daca este varsata o importanta cantitate de apa uzata, trebuie intreprinse urmatoarele masuri:
Manevrele necesare pentru a opri pierderea inchiderea vanelor, izolarea, armarea etc.;
-

Vor fi construite diguri si canale pentru a limita scurgerea;

Managementul unitatii care opereaza reteaua sau statia de tratare va fi notificat, precum si autoritatile
locale;

Se vor organiza lucrari de reabiliitare cat mai rational posibil.

7.9.9

Monitorizare

Urmatoarele masuri vor fi considerate:


Monitorizarea retelei de distributie a apei potabile si a statiilor de tratare a apei in conditiile stabilite de catre
Autoritatea Sanitara, care se supune prevederlor legii privind calitatea apei potabile.
-

Monitorizarea STAU in timpul perioadei de executie, cu urmatoarele componente: calitatea aerului in zonele
de lucrari, calitatea solului excavat la amplasarea STAU precum si monitorizarea generala a
managementului de sanatate, siguranta si mediu, indeplinite de catre antreprenor. Monitorizarea efluentului
se va stabili impreuna cu APM.

Monitorizarea STAU in decursul perioadei operationale; prevede elaborarea si implementarea sistemului de


monitorizare pentru esantionarea si analiza zilnica a efluentului STAU pentru a asigura un control adecvat al
efluentului si pentru a adopta masuri corrective immediate in cazul unor deficiente

Pentru programul de monitorizare alSTAU, se tine cont de urmatoarea recomandare: in conformitate cu HG


325/2005 privind Specificatiile privind deversarea de apa uzata de la STAU urbane se prevede ca, in
functie de marimea STAU, sunt necesare un numar minim de 24 de probe/ fiecare locatie de-a lungul anului.

Monitorizarea zgomotului: zgomotul produs de catre statiile de pompare din apropierea zonelor rezidentiale
va fi masurat la inceputul perioadei operationale si de cel putin o data /an in timpul perioadei de functionare,
pentru a verifica din cand in cand respectarea STAS 10009-88.

7.9.10 Situatii de risc


In mod normal, in decursul etapei de constructie si in decursul etapei operationale nu vor aparea efecte ale
poluarii asupra componentelor mediului; totusi, nu este exclus un risc posibil de acidente si incidente cu un
potential impact asupra componentelor mediului.
Riscul este probabilitatea ca un effect negative sa apara la o perioada specificata de timp. Matricea pentru
analiza relatiei sursa-cale-receptor, pentru sursele posibile de poluare correlate cu probabilitatea aparitiei si cu
gravitatea poluarii potentiale conduc la estimarea ca riscul este minim.
Ca masuri de prevenire in caz de accidente, mentionam:

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

71 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

Un perimetru in zona obiectivelor, inclusiv statia de tratare a apei uzate, pentru a evita formarea unor
substante poluante, de la materialele imprastiate accidental (in timpul ploilor);

Indeplinirea testariii izolatiilor pentru conducte, colectori/ rezervoare si statii de tratare a apei uzate, inainte
de a incepe procesul de functionare sau inainte de repornirea echipamentului ca parte a procesului
tehnologic

Riscuri naturale precum cutremure sau inundatii nu exista si nu sunt luate in calcul datorita clasei seismice a
zonei si amplasarii STAU.

7.9.11 Concluzii si recomandari


Componenta de mediu: apa
Daca procesul tehnologic impreuna cu masurile de pre venire prezentate vor fi respectate, impactul acestei
activitati asupra componentei de mediu apa poate fi estimate ca fiind nesemnificativ.
Componenta de mediu: aer
In conditiile unei folosiri si administrari adecvate a materialelor specifice pentru imbunatatirea retelelor de
distributie a apei, a retelelor de canalizare si a tratarii apei uzate, calitatea aerului este la niveluri
corespunzatoare.
Componenta de mediu: sol si subsol
Impactul unor pierderi accidentale a diverse lichide, substante chimice si apa uzata este considerat
nesemnificativ deoarece poate fi controlat prin implementarea unui set de reguli pentru intretinerea adecvata a
vehiculelor si a echipamentelor.
Componenta de mediu: vegetatie si fauna
Activitatea pentru imbunatatirea ssectorului de apa/apa uzata va fi intreprinsa numai in baza locatiei aprobate,
fara sa afecteze zonele din vecinatate, astfel influenta asupra ecosistemului terestru si acvatic va fi
nesemnificativa.
Impactul asupra localitatilor omenesti, peisajului si altele
Activitatile desfasurate in zonele implicate in imbunatatirea alimentarii cu apa potabila si deversarea apei uzate
vor avea un impact minim asupra asezarilor omenesti si nu vor afecta peisajul sau cladirile istorice; activitatile nu
prezinta niciun pericol pentru sanatatea populatiei.
Recomandari:
Pentru a respecta normele si standardele pentru protectia mediului, trebuie organizate programe educationale, la
nivelul comunitatilor, pentru a atinge nivelul de cultura ecologica necesar pentru a respecta normele de protectia
mediului. Prin aceste programme, actiunile fiecarei personae de la locul de muncca trebuie indicate pentru a
evita poluarea accidentala sau intentionata a componentelor mediului. Sedinte de educare ecologica trebuie
tinute periodic precum si instruiri de protectia muncii sau impreuna cu acestea. Este mai usor sa actionezi pentru
a preveni poluarea mediului decat pentru imbunatatiri si reabilitati ulterioare.
Urmatoarele recomandari sunt facute catre antreprenor:
sa urmeze tehnologia de executie a proiectului;
-

sa foloseasca cele mai bune masini, care nu pierd substante poluante in timpul functionarii si genereaza
zgomot peste limitele legale.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

72 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

7.10

ATINGEREA OBIECTIVELOR

Obiectivele trasate in vederea finalizarii infrastructurii de alimentare cu apa si catnalizare sunt, dupa cum urmeaza:
Etapa 1

Aglomerarea Botosani alimentare cu apa, canalizare,statie de epurare (inclusiv tratarea namolului de la


statiile de tratare de la Bucecea and Catamarasti), remedierea avariilor provocate la magistralele de
aductiune din zona Leorda din cauza alunecarilor de terenuri, precum si modernizarea statiei de epurare
Botosani, in vederea realizarii tratarii tertiare)
2013
Aglomerarea Dorohoi alimentare cu apa, canalizare, statie de epurare
2013
Aglomerarea Flamanzi-Frumusica alimentare cu apa, canalizare, statie de epurare 2015
Aglomerarea Vorona-Tudora alimentare cu apa, canalizare, statie de epurare
2015
Stefanesti - statie de tratare etapa 1
2015
Stefanesti Saveni magistrala de aductiune etapa 1
2015

38 aglomerari (2000 10.000 PE) alimentare cu apa, canalizare, statie de epurare


Stefanesti - statie de tratare etapa 2
Stefanesti Saveni - magistrala de aductiune etapa 2
Statia de tratare Rogojest
Sistem de magistrale de aductiune Rogojesti regiunea nord - vest

2018
2018
2018
2018
2018

Zone rurale ( < 2000 PE) alimentare cu apa, salubrizare, epurare


corespunzatoare a apelor reziduale
Stanca-Stefanesti-Saveni-Botosani - magistrala de aductiune strategica

2025
2025

Etapa 2

Etapa 3

Detalii suplimentare sunt furnizare in sectiunile 3, 5 si 10.


A se vedea, de asemenea, si Anexele A2.3, A2.4 si A2.5

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

73 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

7.11 CERINTELE INSTITUTIONALE


7.11.1 Introducere si sumar
Apa Grup (AG) s-a format in 2005 ca o Companie Operatoare Regionala (ROC) pentru a furniza servicii catre
orasul Botosani si catre alte municipalitati. De-a lungul anilor, AG si-a largit functionarea astfel incat pana in 2010
opera contracte de cincesiune in 30 de comunitati. Aceasta sectiune evalueaza performanta Apa Grup ca un
ROC si, de asemenea, examineaza cele mai recente propuneri de a crea o noua ROC (Nova ApaServ NAS) si
impactul pe care aceasta o va avea asupra planurilor de dezvoltare a infrastructurii din judet.
Constrangerile impuse la nivelul Apa Grup de catre statutul sau si de catre alte convenente sunt examinate
impreuna cu o evaluare a impactului pe care acestea le au asupra guvernariisi conducerii companiei. Contractele
de concesiune sub care Apa Grup functioneaza infrastructura din diverse orase si comune din judet sunt
examinate in amanunt. Planul de Afaceri pregatit in 2006 este revizuit pentru a determina cum a ghidat cresterea
companiei si structura organizatiei este evaluata pentru a determina impactul acesteia.
Desi Apa Grup va fi inlocuita de catre NAS ca ROC, noua companie va mosteni forta de lucru a AG si vor ramane
valabile, cu siguranta, multe dintre principiile si practicile acesteia. Ooo evaluare a performantei AG, asadar,
ofera o privire asupra performantei potentiale a NAS. AG nu a reusit sa activeze ca un operator de servicii,
eficient si orientat comercial, si, ca rezultat, functioneaza in pierdere si este practic insolventa. Datorii acumulate
de peste 21 milioane de RON indica neglijarea aspectelor comerciale ale afacerii.
Progresul realizat in formarea NAS este descris impreuna cu o discutie a caracteristicilor cum ar fi contractele de
delegare, tarife, planuri de afaceri, etc., care trebuie pregatite cu atentie pentru a se asigura ca noua companie
nu o urmeaza pe predecesoarea sa catre insolventa. In special, structura de organizare propusa este examinata
iar esecul de a dezvolta o noua organizatie in jurul nevoilor viitoare decat pe practicile trecute este lamentat.
Formarea unei noi compani ofera o oportunitate de a introduce o abordare mai comerciala furnizarii de servicii de
apa si apa uzata in judet. Sunt prezentate o gama larga de masuri care ar trebui sa fie introduse pentru ca NAS
sa evite esecul predecesoarei sale. Pe scurt, propunerile cuprind urmatoarele:
Extinderea participarii la Consiliul de Administrare, pentru a a incuraja o abordare mai comerciala;
Aplicarea pentru certificare ISO (ISO 10002: Satisfacerea clientilor, rezolvarea plangerilor si ISO 24510:
Servicii de Apa Potabila si Apa Uzata)
Elaborarea unui plan de afaceri realist, care sa ofere anumite linii directoare cu privire la dezvoltarea
companiei;
Modificarea taxei de concesiune (redeventei), pentru a se asigura o distributie mai echitabila a riscurilor;
Actualizarea tarifelor, pentru ca acestea sa reflecte costul economic al furnizarii de servicii;
Ajustarea indicatorilor de performanta pentru a masura rezultatele
Restructurarea organizatiei, pentru a-i permite sa raspunda in mod optim umnor dezvoltari viitoare;
Reducerea efectivului de angajati la nivele comparabile cu cele ale altor operatori similari de utilitati;
Examinarea posibilitatii de externalizare a unor activitati care nu fac parte din domeniul principal de
activitate al companiei, in vederea eficientizarii.
Implementarea caracteristicilor principale ale acestor propuneri este un pas esential in introducerea unei abordari
comerciale pentru livrarea apei si a apei uzate in judet. Stabilirea NAS ca o ROC bine condusa si viabila financiar
va asigura ca imbunatatirile infrastructurii care urmeaza sa fie furnizate in cadrul finantarii din faza 1 vor fi
administrate curespunzator pentru beneficiul locuitorilor judetului Botosani.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

74 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

7.11.2 Serviciile de apa si apa uzata in judetul Botosani


7.11.2.1 Prezentarea cadru cronologic
Furnizarea serviciilor de apa si apa uzata este responsabilitatea autoritatior locale (municipalitati, orase si comune).
Autoritatile locale pot allege sa furnizeze ele insele serviciile sau pot intra intr-o intelegere de concesiune cu un operator
licentiat. Inainte de 2004 serviciile de apa si apa uzata din judetul Botosani erau furnizate de catre fiecare autoritate locala
deseori prin companii autonome (regii) detinute in intregime de catre consiliul local.
In 2004 Consiliul Judetean Botosani a aprobat o rezolutie (Decizia nr. 82/27.12.2004) pentru a forma o companie care, prin
economii la scara si management adecvat, ar furniza servicii de apa si apa uzata imbunatatite catre autoritatile locale. In
conformitate cu aceasta rezolutie, operatorul regional existent Raj Apa (care opera statiile de tratare a apei de la Bucecea si
Catamarasti si care furniza servicii de apa si canalizare catre orasul Botosani si catre un numar de alte zone din apropierea
statiilor) a fost transformata intr-o companie comerciala SC APA Grup SA.
Obiectivul formarii Apa Grup a fost acela de a crea o Companie Operatoare Regionala care sa preia gestionarea sistemelor
de alimentare cu apa si canalizare de la consiliile locale din judet, care fie nu au fost in masura, fie nu au fost interesate sa
obtina licente de exploatare a facilitatilor de alimentare cu apa si canalizare. Mai mult chiar, intentia a fost aceea de a crea o
societate cu caracter comercial care, preluand prin concesiune exclusiva furnizarea serviciilor de alimentare cu apa si
canalizare de pe intreg teritoriul judetului, sa asigure, prin tehnici solide de management si economii la scara, nivele de
deservire imbunatatite pentru consumatori. In urma unui astfel de aranjament, consiliile locale nu doar ca urmau sa fie scutite
de povara furnizarii zilnice de servicii de alimentare cu apa si canalizare, insa prin eficientizarea astfel obtinuta s-ar fi facilitat
recuperarea costurilor, permitandu-li-se consiliilor locale sa acceseze imprumuturi pentru finantarea modernizarii
infrastructurii.
In perioada 2004-2005, Apa Grup a intrat in acorduri de concesie cu consiliile locale Botosani, Dorohoi, Darabani si Saveni.
In anii urmatori Apa Grup a incheiat contracte cu consilii suplimentare astfel incat, spre sfarsitul anului 2009 AG opera 30 de
contracte de concesiune. In decursul lui 2009 Consiliul Judetean si altre 48 de autoritati locale au format Asociatia de
Dezvoltare Intercomunitara Aqua (IDA) cu o privire asupra rationalizarii serviciilor de apa si apa uzata. La o Sedinta
Generala desfasurata in iulie 2009 IDA a rezolvat formarea unei noi companii comerciale, Nova ApaServ (NAS) care ar
inlocui AG ca ROC. Pe 28 ianuarie 2010 Consiliul Judetea a aprobat ca IDA sa incheie un Contract de Delegare cu NAS
pentru serviciile de apa si apa uzata pe teritoriul judetului si pentru anularea contractelor de concesiune cu AG.
In decursul primei jumatati a anului 2010 s-au intreprins pregatiri pentru a forma NAS si pentru a inainta aplicatia catre
ANSCR ca NAS sa fie licentiata ca operator. Dupa ce NAS a fost licentiata, majoritatea personalului AG va fi transferat la
NAS impreuna cu bunurile mutabile. AG va ramane cu o echipa mica de aproximativ 80 de persoane care vor fi responsabili
de colectarea datoriilor detinute de companie.
Sectiunea urmatoare (1.3) descrie activitatile Apa Grup iar sectiunea 1.4 evalueaza activitatea sa in ultimii ani. Deoarece
NAS va opera folosind in mare acelasi personal si aceleasi resurse precum Apa Grup, se considera ca activitatea trecuta a
AG va servi ca un indicator bun pentru activitatile NAS. Sectiunea ulterioara (1.5) descrie progresul obtinut pana in prezent
(Mai 2010) in formarea Nova ApaServ in vreme ce sectiunea 1.6 prezinta sugestii referitoare la modul in care noua companie
ar trebui sa fie administrata pentru a asigura ca functioneaza ca o ROC orientata comercial si solida din punct de vedere
financiar oferind servicii adecvate si accesibile pentru judetul Botosani.

7.11.3 Apa Grup (2005 2010)


7.11.3.1 Statutul legal
Apa grup a fost infiintata in conformitate cu o rezolutie facuta de Consiliul Judetean Botosani (Decizia nr. 82/27.12.2004) de
a transforma compania judeteana autonoma existenta (Raj Apa) intr-o companie comerciala. In calitate de societate
comerciala, Apa Grup este guvernata de legile de drept ale societatilor comerciale, si in special de propriul statut. Proiectul
de statut a fost aprobat de Consiliul Judetean Botosani in Decembrie 2004, iar compania a fost inregistrata in Registrul
Comertului, ca societate pe actiuni, in 2005 cu numarul de inregistrare J.07.51.2005 si codul unic de inregistrare R17152208.
Capitalul initial al companiei a fost asgurat prin transferarea activelor Raj Apa catre noua companie infiintata de Consiliul
Judetean Botosani, care a devenit unic actionar. La data de 30 iunie 2004, aceste active fusesera evaluate la valoarea de
9,4 milioane RON, acestea reprezentand numai o parte din proprietatile si echipamentele aflate in posesia directa a Raj Apa,
neincluzand mijloacele fixe si cele subterane cum ar fi: facilitatile de tratare, rezervoarele, conductele si echipamentele, care
au raman in proprietate publica. la data de 1 noiembrie 2005, actionariatul companiei a fost largit, permitandu-se achizitia de
actiuni de catre consiliile locale Dorohoi, Darabani si Saveni, totalul ridicandu-se la 30% din capitalul companiei.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

75 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

Statutul companiei specifica domeniul de activitate al acesteia, care include activitati asociate urmatoarelor compoente:

Captarea (extragerea) tratarea si distributia de apa potabila;


Emiterea autorizatiilor pentru bransarea la retele in exploatare;
Proiectarea si exploatarea de lucrari de alimentare cu apa, canalizare si statii de epurare a apelor uzate;
Pregatirea si efectuare expertizelor tehnice pentru investitiile necesare la sistemele de alimentare cu apa si
canalizare aflate in gestionarea regiei;
Lucrari de intretinere, reabilitare, reparatii capitale si de rutina ale activelor si echipamentelor din dotarea
acestora din zona de acoperire a activitatilor regiei, precum si pentru alte servicii din aria sa de activitate;
Intretinerea si repararea vehiculelor si utilajelor;
Intretinerea lucrarilor publice (inclusiv a bailor publice);
Servicii de colectare taxe, recuperare a datoriilor, emitere facturi, operare a unor servicii bugetare;
Instalare, verificare si reparare apometre.

7.11.3.2 Conducere
Societatea comerciala este guvernata prin decizii luate in adunarea generala a actionarilor. Adunarile pot fi convenite in orice
moment, insa vor trebui in mod obligatoriu sa aiba loc cel putin odata pe an. Conform statutului, adunarea generala a
actionarilor are urmatoarele atributii principale:
Aproba propunerile privind strategia globala de dezvoltare, modernizare, retehnologizare, restructurare
economico financiara a societatii comerciale;
Aproba structura organizatorica a societatii comerciale;
Organizeaza activitatea de control economico-financiar;
Alege consiliul de administratie si cenzorii si stabileste nivelul indemnizatiilor lunare corespunzatoare;
Aproba bugetul de venituri si cheltuieli, bilantul contabil contul de profit si pierderi;
Aproba repartizarea profitului si hiotaraste cu privire la folosirea dividendelor
Hotaraste cu privire la contractarea de imprumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe;
Primeste rapoartele consiliului de administratie si determina interventiile necesare;
Hotaraste cu privire la gajarea sau inchirierea unor active;
Hotaraste schimbarea formei juridice a societatii, inclusiv dizolvarea acesteia;
Aproba modificarea capitalului social;
Numeste Directorul General, pe baza recomandarii comisiei de selectie, si ii stabileste nivelul remuneratiei
lunare.
Actionarii isi vor numi membrii care sa le reprezinte interesele in Adunarile Generale ale Actionarilor. Reprezentantii in
exercitiu incepand cu luna septembrie 2008, sunt indicati in tabelul ............ de mai jos.
Reprezentanti ai actionarilor
Nume
Andronic Liviu
Darie Mihai
Ignat Florin
Jitarasu Mihai
Nitura Eugen Florin
Clim Mihai
Alexandru Gabriel Augustin
Cataranciuc Vasile Ovidiu

Actionar
Consiliul Judetean Botosani
Consiliul Judetean Botosani
Consiliul Judetean Botosani
Consiliul Judetean Botosani
Consiliul Judetean Botosani
Consiliul Judetean Botosani
Consiliul Judetean Botosani
Consiliul Local Saveni

Toti reprezentantii sunt consilieri alesi, imputerniciti sa ia decizii in numele consiliilor pe care le reprezinta, cu privire la orice
aspecte care privesc gestionarea Apa Grup. Actionarii se vor intruni, in general, la intervale de cate doua luni, fiind
organizate sedinte suplimentare, daca este cazul. La intrunirile regulate, actionarilor li se vor prezenta rapoartele de rutina,
care ofera detalii cu privire la performantele tehnice si financiare ale companiei, acestia urmand sa ia hotarari cu privire la
aspectele care le sunt aduse la cunostinta de catre Directorul General. Intrunitrile au loc intr-un cadru similar sedintelor
consiliului, fiecare rezolutie fiind inregistrata in mod oficial, sub forma unei hotarari.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

76 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

Actionarii sunt informati cu privire la noile contracte de concesiune propuse si ratifica propunerile Directorului General, insa
nu dezbat in mod activ impactul pe care il vor avea noile contracte de concesiune asupra performantelor financiare ale
companiei.
Conducerea zilnica a societatii comerciale este realizata de un consiliu de administratie alcatuit din cinci pana la opt
membri, desemnati de catre actionari pentru o perioada de patru ani.
Consiliul de administratie are, in principal, urmatoarele atributii:

Aproba regulamentul sau de functionare si organizare;


Negociaza si incheie contractul de performanta cu Directorul General
Numeste si revoca directorii executivi;
Hotaraste incheierea de acte juridice, cu aprobarea Adunarii Generale a Actionarilor, prin care sa
dobandeasca, sa instrainereze, sa inchirieze sau schimbe sau sa constituie in garantie bunuri aflate in
patrimonial societatii comerciale;
Aproba recomandarea Directorului General pentru desemnarea directorilor executive si a persoanelor din
conducerea unitatii, precum si aprobarea contractelor acestora;
Aproba contractul colectiv de munca;
Supune adunarii generale a actionarilor raportu cu privire la activitatea societatii comerciale, situatia
financiara anuala, proiectul de program de activitate, proiectul de buget de venituri si cheltuieli;
Convoaca adunarea generala extraordinara a actionarilor, ori de cate ori este necesar.

Consiliul de administratie se intruneste lunar. Membrii in exercitiu ai consiliului de administratie incepand cu luna noiembrie
2008, sunt indicati in tabelul de mai jos. Anterior, Consiliul era aproape in exclusivitate format din ingineri si este bine sa se
vada o reprezentare mai mare in prezenta formula.
Membrii consiliului de administratie ai Apa Grup
Nume
Georgescu Maricel
Halasanu Vasile
Tarca Stefan
Sorescu Viorica
Bozi Grigore
Apetri Valeriu
Bulgaru Florin Dan

Calitate
Director General, Apa Grup
Inginer
Lider Sindical
Economist
Inginer
Jurist
Sociolog

Desi consiliul de administratie aproba bugetele de venituri si cheltuieli pentru Apa Grup, acesta nu manifesta un rol activ in
determinarea tarifelor pentru servicii de alimentare cu apa si canalizare. In mod similar, consiliul de administratie aproba
cheltuieli de capital si investitii propuse de catre conducere, andosand si investitiile propune de adunarea generala a
actionarilor, insa nu analizeaza impactul pe care acestea le-ar putea avea asupra performantelor companiei.
Compania a primit certificari pentru ISO 9001 si ISO 14001. Obtinerea si pastrarea certificarilor este un indicator ca
compania face incercari serioase sa adopte cea mai buna practica internationala in managementul sau.

7.11.3.3 Contracte de concesiune


Ca si COR, Apa GRup este obligat sa intre in concesiune cand este solicitata de catre o autoritate locala. AG face o evaluare
tehnica a infrastructurii impreuna cu evaluare financiara a veniturilor probabile si apoi inainteaza o oferta de operare a
serviciilor in schimbul taxei de concesiune.
Primul contract de concesiune a fost semnat intre Apa Grup si Consiliile Locale Botosani, Dorohoi, Darabani si Saveni in
septembrie 2005 iar contractele ulterioare au fost incheiate cu alte consilii locale astfel incat pana la finele anului 2009 Apa
Grup administra 30 de contracte de concesionare cu alte 10 in vedere. Ca urmare a deciziei de a forma o noua COR
discutiile cu cele 10 autoritati locale au fost suspendate deoarece se propane sa se include zonele viitoare in Contractul de
Delegare.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

77 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

Tabel 7-52: Contracte de concesiune


Active
11 Romanesti
1 Botosani
12 Santa Mare
2 Darabani
13 Calarasi
3 Dorohoi
14 Rauseni
4 Saveni
15 Durnesti
5 Flamanzi
16 Truesti
6 Stefanesti
17 Ripiceni
7 Bucecea
18 Bucecea - Clineti
8 Baluseni
19 Cristesti
9 Rachiti - Cismea
20 Copalau
10 Leorda

Viitoare
1. Rachiti Costesti
2. Dangeni
3. Mihai Eminescu
4. Viisoara
5. Braesti
6. Concesti
7. Dersca
8. Hudesti
9. Mihaileni
10. Radauti Prut

21 Broscauti
22 Mihai Eminescu - Catarmaresti
23 Flamanzi Poiana
24 Stefanesti - Bobulesti
25 Sauceni
26 Albesti
27 Todireni
28 Rachiti Rosiori
29 Corlateni + Vladeni
30 Unteni

Amplasarile actualelor si viitoarelor concesiuni sunt redate grafic pe harta de mai jos:
Figura 7-20: Amplasarea oraselor pentru care ApaGrup a incheiat (sau va incheia)contracte de concesiune
13

2
7
9

11

12

10

30 21

17

10
22

7 18

15

16

6 24
11

1
3

19

8
20

12

13

5 23

key:

= present concession

14

= future concession

Contractele de concesiune sunt, in general acordate pe o perioada de 49 de ani. Apa Grup are drepturile unice de operare a
serviciilor de apa si apa uzata in cadrul zonei proiectare de servicii si i se acorda intrebuitarea infrastructurii de apa si apa
uzata care ramane proprietate a consiliului local. AG schimba clientii pentru serviciile oferite si plateste o taxa de
concesionare catre consiliul local (in general 7% din facturile proiectate platite la finalul anului financiar). O parte din taxa de

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

78 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

concesiune urmeaza a fi platita intr-un fond de intretinere, inlocuire si dezvoltare, constituit de Apa Grup in fiecare oras in
parte. Acest fond de exploatare, inlocuire si dezvoltare va fi utilizat pentru finantarea unor programe ulterioare de investitii.
Deoarece taxa de concesiune este fixa in mod normal iar tarifele sunt controlate de catre Consiliul Judetean, AG are putin
teren de negociere a termenilor financiari ai concesionarii. Compania opereaza in prezent toate contractele de concesiune in
pierdere deoarece se presupunea ca tarifele vor creste pentru a acoperi costurile insa aplicatiile pentru cresteri au fost
intarziate deseori prin influenta politica.
Acordul de concesionare include un set de indicatori de performanta utilizati pentru a masura si revizui la intervale anuale
performantele Apa Grup. Exista 16 indicatori de performanta pentru servicii si 10 indicatori de performanta operationala.

7.11.3.4 Plan de afaceri


Apa Grup este esential ca aceasta sa opereze pe principii comerciale si sa aplice practici de afaceri corespunzatoare. Un
aspect cheie pentru practivile comerciale corespunzatoare il constituie elaborarea unui plan de afaceri, care sa descrie
situatia actuala si sa prezinte planurile compniei pentru anii care vin. In acest fel, li se va permite actionarilor si potentialilor
investitori sa evalueze performantele actuale ale companiei si sa ii estimeze perspectivele de dezvoltare.
Ca parte a indeplinirii conditiilor asociate Acordului de Finantare pentru fondurile ISPA, Apa Grup a publicat la mijlocul anului
2006, un plan propriu de afaceri. Planul a expirat in 2008 si niciun plan ulterior nu a fost pregatit desi, impreuna cu
consultantii FOPIP, sunt in desfasurare pregatiri pentru un Plan care sa sprijine o aplicatie la Fondurile de Coeziune. In
absenta unui plan actual. Cel din 2006 a fost revizuit pentru a determina abordarea AG pentru furnizarea serviciilor de apa si
apa uzata in judet.
O prefata a Planului prezinta Viziunea, Motivatia si Misiunea companiei. Acestea sunt reproduse mai jos:
Figura 7-21: Viziunea, Motivatia si Misiunea Apa Grup
Viziune:

Motivatie

Misiune

Singurul operator pentru intregul jutet Botosani si extensiile catre localitatile din judetele invecinate
Furnizarea unui serviciu de calitate catre toti consumatorii, in conditiile celei mai inalte eficiente
Protejarea resursei de apa si a mediului
Motivarea si dezvoltarea personalului pentru a indeplini misiunea
Furnizarea unei alimentari de 24 ore/ zi, masurabila si de o calitate conforma cu standardelor eficiente nationale si
internationale
Sporirea veniturilor prin sporirea numarului de clienti
Furnizarea unei administrari operative si eficiente, prin stabilirea centrelor de costuri zonale
Obtinerea investitiilor prin resurse proprii si atrase pentru scaderea costurilor de productie si oferirea de protectie a
mediului
Implementarea si certificarea unui Sistem Integrat de Management de calitatate, a sigurantei mediului, agur
sanatatii si sigurantei muncii in conformitate cu standardele europene ISO 9001, ISO 14001 si OH SAS 18001
Intelegerea si aducerea la acelasi nivel a uniformitatii culturii pentru intregul personal in cadrul Companiei Operator
Regional (ROC)

Planul acopera perioada de patru ani din 2005 in 2008 si prezinta obiectivele care trebuie atinse pana in 2008. Acestea
includeau :
Furnizarea unei alimentari cu apa continue pentru toti consumatorii
Reducerea apei ne-contabilizate la 28%
Reabilitarea STAU existenta si inceperea lucrarilor la o a doua pentru zona de sud
Contorizarea consumatorilor casnici in Darabani, Dorohoi si Saveni
Reabilitarea STAP pentr Darabani, Dorohoi si Saveni u
Reabilitarea conductelor principale si a retelelor de distributie a apei pentru Darabani, Dorohoi si Saveni
Introducerea masurilor de protectie a mediului
Investitiile de capital pentru perioada au fost estimate la 44 milioane (150 milioane RON) in principal finantat prin ISPA si
SAMTID cu o contributie din resursele proprii ale companiei.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

79 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

Planul a descris, de asemenea, cum au fost marite tarifele in ultimii ani pentru a se supune cu imprumuturile pentru ISPA si a
initiat propuneri pentru marirea tarifului. Calculele initiale desfasurate in 2005 erau bazate pe rata solicitata pentru a genera
suficient venit pentru a indeplinii costurile O&M si pentru a raspunde imprumutilui ISPA. Din 2005 incolo, tarifele se asteptau
sa creasca odata cu inflatia. Un tarif al apei unuficat este o conditionalitate ISPA cu rate diferentiate pentru apa uzata
deoarece acestea se bazeaza pe ratele in vigoare in fiecare zona in iulie 2004. Tarifele aplicabile sunt prezentate in tabel.
Tabel 7-53 : Tarife Apa si Apa Uzata (RON/m)
2005
2006
Apa
1.46
1.55
Apa uzata
Botosani
0.85
0.90
Dorohoi
0.61
0.64
Darabani
0.91
0.96
Saveni
0.96
0.70

2007
1.62

2008
1.69

2009
2.70

0.95
0.67
1.01
0.73

0.98
0.70
1.05
0.76

1.05
1.06
1.49
1.36

Planul prezinta un instantaneu a actiunilor financiare ale companiei prin includerea unui rezumat al rezultatelor financiare
pentru cel de-al patrulea trimestru din 2005 care indica faptul ca toate orasele cu exceptia Dorohoiului functionau in pierdere.
De atunci situatia s-a detriorat in asa masura incat, in baza datelor medii trimestriale disponibile pentru 2009, toate orasele
funcioneaza cu pierderi considerabile.
Tabel 7-54 : Rezultate Financiare Trimestriale 2005&2009
Locatie
Profit de functionare (RON)
Trimestrul 4 2005
Medie trimestriala 2009
Botosani
- 239.043
-2.421.867
Dorohoi
156.293
-246.500
Darbani
-25.150
-111.400
Saveni
-36.436
-148.967
Stefanesti
-114.694
-189.500
Total
-259.030
-3.118.233
Planul stabileste, de asemenea, propuneri pentru optimizarea fortei de munca si prevede o crestere graduala la nivelul fortei
de munca de la 552 in 2005 la 570 in 2008 ca o crestere a clientilor. Dupa ce Planul a fost pregatit, o noua structura a
personalului a fost dezvoltata iar acest aspect este dezbatut in continuare.
Ca un rezumat, Planul prezinta o serie de informatii insa mare parte din acesta este o insemnare a ceea ce s-a intamplat
deja. Planul include o lista de masuri ce trebuie imlementate pentru a imbunatati performanta, insa nu sunt incluse proiectii
financiare si astfel Planul esueaza in a oferi actionarilor vreo indicatie referitoare la profitul viitor. De acemenea, nu prezinta o
strategie coerenta pentru obtinerea unor concesii viitoare si nu ofera indicatii legate de calea de crestere pentru companie.

7.11.3.5 Bunuri
Apa Grup este, in principiu, o companie de operare si i s-a acordat concesie de a opera infrastructura de apa si apa uzata in
numele diverselor localitati si comune din judet. Proprietatea infrastructurii ramane auutoritatilor locale si nu poate fi preluata
de Apa Grup. Singurele bunuri detinute de Apa Grup sunt mijloacele mobile precum unelte, echipamente si vehicule.

7.11.3.6 Organizare si personal


Ca parte a efortului de dezvoltare a companiei, conducerea companiei Apa Grup a aplicat o noua organizare si structura de
personal, care a intrat in vigoare in luna ianuarie 20091. Noua structura este prezentata ceva mai jos, cifrele din paranteze
reprezentand numarul de posturi din fiecare directie sau department.
Structura adoptata este similara cu cele care existau anterior la Raj Apa si, mai recent, la Apa Grup cu schimbarile principale
fiind adaugarea celor doua departamente si amalgamarea directiei Comerciale in directii economice. Acum exista 15 membri
ai personalului de conducere care vor raporta direct catre Directorul General, desi in termeni practici, diviziile si organizatiile
de baza au acces direct la sefii unitatilor de serviciu. Cu toate acestea se accepta in general faptul ca numai cinci sau sase

Structura a fost revizuita din nou in ianuarie 2010 cu doar cateva modificari minore si, in ideea propunerilor care sa se
dezvolte pentru noua companie (NAS), se considera a fi doar o masura temporara.In consecinta, nu se considera adecvata
revizuirea in detaliu

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

80 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

persoane ar trebui sa se afle in subordinea directa a unui director, motiv pentru care structura pare sa rdice probleme, din
aceasta perspectiva, punand prea multa presiune pe Directorul General.
Nu este reprezentat pe organigrama aprobata consiliul de administratie care include Directorul General, cei patru directori
de divizie si cei doi directori de sucursala. Acest grup de persoane se intruneste in cadru neoficial, in functie de necesitati,
pentru a discuta despre acele aspecte care ar putea avea impact asupra companiei in general, sau asupra unui numar de
divizii din cadrul acesteia.
Defalcarea fortei de munca pe divizii si organizatii este prezentata in tabel:
Tabel 7-55: Resurse umane Apa Grup
Localitate
Botosani
Stefanesti-Saveni
Dorohoi-Darabani
Total

Administrativ
129
6
24
159

Operational
302
46
73
421

Total
431
52
97
580

La sediul din Botosani exista un numar mare de angajati care participa la indeplinirea principalelor functii administrative ale
companiei, in timp ce la nivelul celor doua organizatii de baza personalul este predominant responsabil cu exploatarea.
Raportul dintre personalul tehnic si cel administrativeste de 2,65:1, care este scazut, indicand ca este necesara ajustarea la
nivelul personalului administrative.
In 2004, Raj Apa avea circa 2,7 angajati pentru fiecare1.000 locuitori deserviti, media nationala fiind de 1.65 la 1,000
locuitori2. La momentul constituirii Apa Grup in 2005 circa 100 angajati au fost disponibilizati in Botosani, 40 in Dorohoi,
inregistrandu-se valori ceva mai mici la nivelul celorlalte unitati. Compania a continuat sa faca eforturi de reducere a fortei de
munca in vreme ce alte orase sunt adaugate la lista contractelor de concesionare iar in 2007 personalul s-a redus la 2.0 per
1.000 de locuitori.
Responsabilul UIP pentru administrarea proiectelor ISPA este localizat la Divizia Tehnica. O evaluare a UIP si a pregatirilor
Planului de Instruire3 au fost desfasurate in 2006/07.

7.11.4 Evaluarea Apa Grup


7.11.4.1

General

SC Apa Grup SA a fost constituite ca o societate comerciala si functioneaza ca singura Companie Operatare Regionala
pentru servicii de alimentare cu apa si canalizare in Judetul Botosani. Pana la sfarsitul anului 2009, compania incheiase
acorduri de concesiune cu un numar de 30 consilii locale, si exploata si intretinea sisteme de alimentare cu apa si canalizare
in zonele administrate de aceste consilii. In eventualitatea incheierii tuturor acestor contracte de concesiune, Apa Grup va
exploata si intretine sisteme de alimentare cu apa si canalizare in 57 din cele 78 comunitati de pe intreg teritoriul judetului.
Apa Grup a fost infiintat din Raj Apa care deservea municipalitatea Botosani si alte zone. Mostenirea acestei abordari este ca
Apa Grup a mostenit mult din cultura operatorului anterior si nu functioneaza ca un trust comercial adevarat. Calea de
expansiune a companiei a fost in mare parte dictata de agentiile finantaotare avand ca rezultat faptul ca AG a primit sisteme
care nu reuseau deja sa acopere costurile de operare. Asa cum arata rezultatele din 2009, AG are pierderi operationale si,
cu constrangerile contractuale ce tin de marirea tarifelor, aceste pierderi vor continua. Cu cerinta de a prelua facilitatile unor
tot mai mici comunitati, este putin pribabil ca veniturile sa fie suficiente pentru a acoperi costurile de operare in viitorul
previzibil, cu atat mai putin sa genereze suficiente venituri pentru a contribui la extindere.
Apa Grup genereaza in prezent o pierdere operationala de peste 1 milion RON in fiecare luna. La finele lui martie 2010,
arieratele restante se ridicau la peste 21 milioane dupa cum se arata in tabel. S-au intreprins incercari de decuperare a unora
dintre aceste sume. Un nivel atat de ridicat al arieratelor si nevoia de a ajunge in instanta pentru recuperarea datoriilor este
un alt indicator ca compnia a esuat in realizarea tranzitiei de la o companie axata pe partea tehnica la un furnizor de servicii
orientat pe comercial.
Arierate facturate (milioane RON)
Termica Botosani
6.0
conform Banca Mondiala IBNet repere pentru localitati de dimensiunea E (100,000 < popn < 500,000 ) in Romania
Intarirea institutionala Revizuirea TdR ai UIP si Planul de Instruire, Asistenta Tehnica pentru Managementul si
Supervizarea Proiectelor ISPA in Botosani, EuropeAid 120732/D/SV/RO, Louis Berger, ianuarie 2007

2
3

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

81 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

Goscom Dorohoi
Rezidential
Afaceri
Total (milioane RON)

3.0
10.0
2.0
21.0

Apa Grup a elaborat un Plan de afaceri care traseaza viziunea sa cu privire la misiunea companiei, insa nu ofera o privire
clara asupra modului in care compania intentioneaza sa evolueze, prin incheierea de noi contract de concesiune, si nici
criteriile care vor fi aplicate in vederea identificarile unor viitoae concesiuni..
Apa Grup a fost constituta ca o societate comerciala, exista prevederi clare cu privire la conducerea acesteia, definite ca
atare in statutul propriu. Rolul actionarilor este clar, iar desemnarea consilierilor ca reprezentanti ai actionarilor principali
este rezultatul natural al proprietatii asupra companiei.
Acest lucru poate influenta urmatoele doua aspecte: tarifele si concesiunile. Tarifele vor trebui sa fie determinate in functie
de viabilitatea financiara pe termen lung a companiei, mai degraba decat axandu-se asupra popularitatii acestora la nivelul
populatiei si electoratului, in timp ce contractele de concesiune ar trebui sa fie incheiate numai daca sunt sustenabile din
punct de vedere financiar.
Rolul Consiliului Administrativ este de a se asigura ca compania este administrata corespunzator si este sigura din punc
de vedere financiar. Numirea in 2008 a unui economist, sociolog si a unui lider de sindicat a dus la o mai larga reprezentare
ca pana atunci, insa componenta actuala nu are un fundal solid de afaceri si nu este surprinzator ca Apa Grup a esuat sa
opereze intr-o maniera sigura. Apa Grup nu a facut inca tranzitia de la functionarea ca o intreprindere publica, axata pe
solutii publice, la o societate comerciala, care sa se concentreze pe prestarea de servicii si pe viabilitatea financiara.

7.11.4.2 Contractele de concesiune


Obiectivul contractelor de concesiune incheiate intre consiliile locale si Apa Grup este acela de a imbunatati serviviile pestate
catre consumator, ale carui interese vor trebui protejate, prin contractul respectiv. Cu toate acestea, autoritatea concedenta
va trebui sa accepte faptul ca un serviciu de buna calitate nu poate fi mentinut la standardele necesare de catre concesionar
decat in eventualitatea in care obtine beneficii rezonabile pentru investitiile facute, atunci cand activitatile sale sunt eficiente.
Interesele pe termen lung ale consumatorilor sunt, in consecinta, respectate in mod optim prin semnarea unui contract care
sa fie echitabil pentru ambele parti. In particular, ar trebui sa existe o distributie echitabila a riscurilor intre cele doua parti
contractante.
Metoda actuala de fixare a taxelor de concesiune in functie de sumele facturate plaseaza mare parte din riscuri asupra
operatorului, in special avand in vedere faptul ca acesta nu are decat un control redus (sau chiar deloc) asupa majorarilor de
tarife. Exista un avantaj clar in fixarea taxelor de concesiune in functie de sumele facturate si nu in functie de venituri, in
sensul ca aceasta metoda constituie o motivatie suplimentara pentru operator sa realizeze nivele de colectare mari, insa,
daca tarifele sunt nerealist de reduse, ca in acest caz, chiar si un procent de colectare de 100% nu va fi suficient pentru ca
operatorul sa realizeze recuperarea completa a costurilor.
Modelul de contract utilizat de catre Apa Grup a fost dezvoltat in coroborare cu prevederile agentiilor externe de fiunantare si
pare sa favorizeze consiliul local (in calitate de proprietar concedent). Mai exact, contractul limiteaza modul in care este
determinat tariful. Acest lucru este contraproductiv, avand in vedere ca intrerupe legatura nhormala dintre costul furnizarii
serviciilor si pretul platit de catre consumator, viciind in acest fel si principiile de baza ale conceptului utilizatorul plateste
conform caruia consumatorii platesc contravaloarea economica a serviciilor. Mai mnult chiar, se presupune ca cererile
rezonabile de majorare a tarifelor sa fie aprobate de catre consilii desi, in realitate, deciziie cu privire la majorarea tarifelor
sunt amanate de catre consilieri, din considerente politice.
Un alt punct slab al contractului de concesiune este acela ca presupune ca operatorul va avea drept deplin de utilizare a
infrastructurii incepand de la data de incepere, insa in realitate mare parte din infrastructura construita sau reabilitata in
cadrul programului SAMTID nu este inca disponibila Apa Grup, la cateva luni de la inceperea contractelor de concesiune.
O alta trasatura specific a contractelor care, desi porneste de la o intentie buna, are un impact contraproductiv este numarul
exagerat de indicatori de performanta. Experientele recente din alte parti ale Europei au indicat clar ca masurarea activiitatii
unui operator printr-un numar mare de indicatori nu a dus la imbunatatirea serviciului. Cu toate acestea, indicatorii furnizari
se orienteza asupra realizarilor prestarii de servicii, mai degraba decat asupra mijloacelor de productie a realizarilor, insa
pot juca un rol esential in masurarea performantelor operatorului. In consecinta, va trebui inclus in contractele de concesiune
in numar restrans de Indicatori cheie de performanta (KPI), selectati cu atentie.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

82 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

Taxa de concesiune este esentialmente o plata datorata de catre operator consilului local pentru inchirierea infrastructurii si
va trebui sa fie cel putin egala cu deprecierea normala a activelor. In practica, taxa respectiva este platita in fondul de
intretinere, inlocuire si dezvoltare, care va fi utilizat pentru finantarea unor programe ulterioare de investitii, crescand in acest
fel baza de consumatori a operatorului. Totusi, in diverse cazuri finalizarea noilor lucrari a fost intarziaa insa Operatorul a
trebuit sa plateasca taxa in timp ce i se refuza acces total la facilitati. Este, asadar, penalizat pentru un eveniment asupra
caruia nu are niciun control, lucru contrat practicii corecte.
Pe scurt, contractele de concesiune plaseaza mare parte a riscurilor asupra operatorului, fara a-i furniza si stimulente in
vederea incurajarii performantelor imbunatatite si a serviciilor optimizate. O alocare echitabila a riscurilor si luarea in calcul a
unor mijloace de recompensare a operatorului in cazul depasirii obiectivelor stabilite nuarface decat sa imbunatateasca
implementarea contractelor.

7.11.4.3 Organizare si personal


In forma sa actuala (2009), structura rezultata trece dincolo de iaria traditional acceptata de control a Directorului General, 15
sefi raportand direct catre acesta. Este putin posibil ca acest aranjament sa fie efficient si, implicit, s-ar putea dovedi necesar
ca sefii de servicii si directorii de sucursala sa isi assume o raspundere mai mare in sensul luarii unor deczii, fara a se
consulta cu Directorul General. Consiliul de administratie informal urmeaza sa joace, in acest caz, un rol central in a se
asigura ca toate partile sunt informate pe deplin cu privire la aspectele si activitatile anterioare.
Chiar daca structura prezenta va reusi sa functionze in mod eficient in viitorul apropiat, adaugarea unor noi localitati in urma
incheierii altor contracte de concesiune in anii urmatori, ar putea sfarsi prin a forta structura sa se extinda dincolo de limitele
practice posibile.
Un aspect cheie al acestei noi structuri este acela ca sucursalele vor trebui sa efectueze reparatiile de rutina si intretinere pe
baza propriilor resurse, insa vor putea solicita sprijinul diviziei de exploatare din Botosan in eventualitatea un care vor fi
necesare utilaje grele, echipamente si abilitati specializate. Pe baza informatriilor primite, mecanismul de plata al acestor
servicii nu este clar, insa acesta va trebui sa fie adoptat, pentru a se asigura ca sucursalele nu intarzie reparatiile minore in
vederea economisirii bugetelor locale, cu speranta ca reparatiile majore care vor deveni necesare ca urmare a acestei
abordari vor fi platite din alte surse.
Pentru a evalua oportunitatea nivelelor personalului este posibila compararea acestora cu cei in alte utilitati de apa din
Romania. Apa Grup a contribuit la IBNet alaturi de alte 23 de alte companii de apa din Romania de marime asemanatoare
(care deservesc o populatie intre 100.000 si 500.000). asa cum se poate vedea din tabelul si figura de mai jos, Apa Grup
este in dezavantaj fata de celelalte companii si este, in principiu, printre cele mai problematice sugerand ca este
suprasaturata cu personal.
Tabelul 7-56: Personalul Clasificarea Apa Grup
Categorie
Personal per 1.000 conectari
Personal per 1.000 locuitori deserviti (servicii de apa)
Personal per 1.000 locuitori deserviti (servicii de apa si apa uzata)

Romania
Medie
15.28
2.00
1.55

Valoare
20.0
2.5
2.0

Apa Grup
Pozitionare
17 din 23
19 din 24
21 din 24

Este acceptat faptul ca, in pozitia de Companie Operator Regional care administreaza facilitatile in numeroase centre, Apa
Grup nu poate functiona la fel de eficient ca o companie care functioneaza doar in unul sau doua centre si astfel media din
Romania poate sa creasca cu 10% pana la 17.00 personal/1000 conectari. Acest lucru este inca destul de redus fata de 20
cat are Apa Grup, sugerandu-se astfel ca trebuie intreprinse eforturi ulterioare pentru a reduce personalul.
In exercitiul de restructurare din 2009, nu s-a acordat decat atentie limitata (daca nu deloc) externalizarii acelor activitati care
nu fac parte din domeniul principal de activitate al companiei. Externalizarea este utilizata la scara larga in cazul utilitatilor
publice, avand in vedere ca incurajeaza o cultura mai orientata spre rationamente de natura comerciala. Se apreciaza ca
externalizarea este abia la inceput in Romania, nefiind suficient dezvoltata in anumite zone, pentru a se putea furniza
serviciile necesare in cazul Apa Grup. Cu toate acestea, externalizarea unor activitati care nu fac parte din domeniul
principal de activitate a companiei, cum ar fi intrenerea autovehiculelor si echipamentelor este o optiune viabila, mai ales in
situatia actuala, cand se remarca o lipsa de personal calificat in acest domeni, in regiunea de Nord - Est a Romaniei.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

83 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

Pe scurt, este putin probabil ca noua structura sa raspunda in mod adecvat evolutiei ulterioare a companiei, necesitand
modificare in cazul in care se vor adauga si alte concesiuni. In plus, va fi necesara intreprinderea unor eforturi suplimentare
in vederea reducerii fortei de munca, astfel incat compania sa poata fi perceputa ca fiind un operator eficient.

7.11.5 Nova ApaServ, 2010


Aceasta sectiune descrie progresul inregistrat in stabilirea noii Companii Operationale Regionale, Nova ApaServ, si actiunile
administrative care trebuie finalizate pentru a permite companiei sa aplice la ANSRC pentru licenta de operare a serviciilor
de apa si apa uzata si pentru a prelua rolul unei COR de la Apa Grup.

7.11.5.1 SC Nova Apa Serv SA


SC Nova ApaServ Sa a fost inregistrata la birourile Registrului Comertului in Botosani, la 29 octombrie 2009
(J07/377/2009 cu codul unic de inregistrare 26161230). Compania a fost formata cu un capitalde 1. milioane Ron
alocati celor 49 de actionari in functie de statutul acestora: Consiliul Judetean (51%), municipiul Botosani (20%),
Dorohoi (3.5%), Darabani, Saveni, Bucecea, Flanamzi si Stefanesti (1% fiecare) si cele 41 de comune (0.5%
fiecare). Pana la finele lunii mai 2010, s-a strans suma de 836.000 RON din capital, Consiliul Judetean
contribuind cu partea intreaga. Restul urmeaza sa se stranga pana la 22 octombrie 2010.
Alte detalii semnificative ale inregistrarii companiei sunt:
Sediul social
Municipiul Botosani, Bl. M. Eminescu, nr. 34, in cladirea Bailor Publice, amplasata la parter
sau etajul 1, judetul Botosani
Domeniul principal de activitate
360 Captare apa, tratare si distributie
Activitate principala
3600 - Captare apa, tratare si distributie
Activitati secundare
3700 colectarea si tratarea apei uzate
3821 tratarea deseurilor nepericuloase si indepartarea
3822 tratarea deseurilor periculoase si indepartarea
4950 transportul si distributia prin conducte
7120 activitati de testare si analize tehnice
Compania este condusa de un Consiliu Administrativ, membrii acestuia fiind numiti in cadrul unei Intalniri
Generale a Actionarilor. Initial, au fost numiti 3 membrii insa se asteapta ca alti membri (pana la 7) sa fie numiti
pana cand compania este in stare totala de functionare. Cei trei membrii initiali sunt inscrisi in casuta adiacenta.
Este de notat faptul ca toti cei trei membri fac parte din conducerea de varf a Apa Grup.
Consiliul de Administratie Nova ApaServ
Nume
Functie
Maricel Georgescu
Director General, AG
Petru-Catalin Fetcu
Director Tehnic, AG
Stelian Dumitrescu
Director Operari, AG
Desi compania a fost inregistrata ca o companie comerciala trebuie sa obtina inca licenta de operator de la ANRSC. Aplicatia
pentru licenta este inclusa ca una dintre cele 13 activitati cheie listate intr-un Plan de Actiuni pregatit in august 2009 pentru a
ghida formarea si inaugurarea companiei. Activitatile sunt prezentate in casuta alaturata si o comisie din 11 membrii ai
conducerii Apa Grup a fost formata pentru a implementa Planul de Actiune.
Plan de Actiune pentru Nova ApaServ
1. Obtinerea aprobarilor de la Ministere (Finante, Mediu) si 8. Dezvoltarea reglementarilor contractelor de servicii cu
consumatorii pentru aprobarea de cate IDA
UE
2. Strangerea de date tehnice privind facilitatile de apa/apa 9. Obtinerea aprobarii Consiliului/ IDA de inlocuire a AG cu
NAS ca COR
uzata din comune, etc.
10. Obtinerea aprobarii celorlalte agentii pentru schimbarea
3. Determinarea zonei serviciului si a bazei clientului
4. Determinarea domeniilor de activitate (CAEN) pentru NAS ROC
11. Obtinerea licentei de la ANRSC
5. Dezvoltarea structurii organizationale
12. Dezvoltarea unui program de management al calitatii
6. Determinarea capitalului autorizat
7. Pregatirea schitei de buget venit/ cheltuieli pentru primele 13. Dezvoltarea Regulamentului de Organizare si
Functionare (ROF)
3 luni
Initial NAS va inchiria bunuri mobile (vehicule, echipamente, etc) de la AG pentru a putea indeplini cerintele pentru o licenta
de operator. Aceste bunuri vor fi intr-un final transferate catre NAS atunci cand compania este functionala. Drepturile,
indatoririle si conditionalitatile proiectelor cu finantare externa (MUDP II, SAMTID, ISPA. Fondul de Coeziune) vor fi
transferare de la Apa Grup catre NAS. Totusi, datoriile acumulate de Apa Grup nu vor fi transferate catre NAS.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

84 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

7.11.5.2 Contractul de Delegare si Tarifele


IDA a fost autorizata de catre Consiliul Judetean sa negocieze un Contract de Delegare cu NAS. Acest contract
va intra in vigoare odata ce NAS va obtine o licenta de operator de la ANRSC, moment in care cele 30 de
concesionari cu Apa Grup vor fi anulate iar NAS va fi unicul COR. NAS va plati o taxa de concesionare de 3% din
cifra de afaceri (i.e facturi). Acest lucru difera fata de situatia actuala cand taxa este de 7% din facturi. Deoarece
taxa se bazeaza pe facturari si nu pe facturi este un stimulent pentru NAS sa obtina o rata ridicata a colectarii si
sa se asigure ca arealele nu se acumuleaza asa cum s-a mai intamplat in trecut.
Unul dintre principalele motive pentru esecul financiar al Apa Grup a fost faptul ca tarifele sunt fixate in
conformitate cu promisiunile facute catre agentiile de finantare altele care au dus la schimbarea care sunt sub
nivelul costului de recuperare. Tarifele au fost revizuite pentru ultima data in iulie 2009 cu o sporire a bazei
inflatiei. NAS va incasa initial aceleasi tarife pentru o perioada de 6 luni dupa care vor aplica pentu o revizuire
bazata pe costurile operationale.

7.11.5.3

Planul de Afaceri

Pregatirea unui Plan de Afaceri nu este inclusa intre cele 13 activitati ale Planului de Actiune al NAS. La
inceputul lui 2010, impreuna cu consulrantii FOPIP, s-a inceput lucrul la pregatirea unui nou Plan de Afaceri
pentru a sprijini aplicatia in asteptare a Apa Grup pentru finantare prin Fondul de Coeziune dar acesta s-a
suspendat cand s-a decis infiintarea Nova ApaServ. Se intelege ca consultantii FOPIP intentioneaza sa
pregateasca un Plan de Afaceri pentru Nova ApaServ de indata ce se vor lua decizii cheie referitoare la scopul
functionarii. Un Plan de Afaceri model, pregatit in 2007 ca parte a programului de Asistenta Tehnica, poate servi,
de asemenea, ca ghid pentru noul plan.

7.11.5.4 Zonele de servicii


AG/NAS au alocat zonele autoritatii locale ale celor 48 de membri IDA uneia dintre cele trei zone de servicii in
functie de pozitia lor geografica. Alocarea este oferita in tabelul de mai jos care prezinta toate comunele din judet
si indica concesiunile existente si planificate impreuna cu acele autoritati locale care sunt actionari in NAS.

Administratie
Judet (1)
Municipalitati (2)
Orase (5)

Comune (71)

Tabel 7-57: Comune, Concesiuni AG si Actionari NAS


Concesie AG
Actionar
Localitate
NAS
Existenta
Planificata
Botosani

Botosani

Dorohoi

Bucecea

Darabani

Flamanzi

Saveni

Stefanesti

Adaseni
Albesti

Avrameni

Baluseni

Blandesti
Braesti

Broscauti

Calarasi

Candesti

Concesti

Copalau

Cordareni
Corlateni
Corni
Cosula
Cotusca
Cristesti

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

Zona de serviciu NAS


BOT
S&S D&D

85 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

Cristinesti
Curtesti
Dangeni
Dersca
Dimacheni
Dobarceni
Draguseni
Durnesti
Frumusica
George Enescu
Gorbanesti
Hanesti
Havarna
Hiliseu-Horia
Hlipiceni
Hudesti
Ibanesti
Leorda
Lozna
Lunca
Manoleasa
Mihai Eminescu
Mihaileni
Mihalaseni
Mileanca
Mitoc
Nicseni
Paltinis
Pomarla
Prajeni
Rachiti
Radauti-Prut
Rauseni
Ripiceni
Roma
Romanesti
Santa Mare
Sendriceni
Stauceni
Stiubieni
Suharau
Sulita
Todireni
Trusesti
Tudora
Ungureni
Unteni
Vaculesti
Varfu Campului
Viisoara
Vladeni

27

49

Vlasinesti
Vorniceni
Vorona
30

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

16

28

13

86 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

Zone de servicii NAS: BOT = Botosani, S&S= Saveni - Stefanesti, D&D= Dorohoi, Darabani
Doar 48 din 78 de autoritati locale sunt in prezenti membri ai IDA si actionari ai NAS. Celelalte autoritati locale care
doresc sa beneficieze de servicii de apa si canalizare gestionate de NAS conform Contractului de Delegare pot
deveni membrii ai IDO si pot astfel sa fie inclusi in contract fara sa devina si actionari ai NAS. Situatia se aplica in
special aglomerarilor Tudora si Vorona, identificate in master Plan ca situatii de urgenta in care este nevoie de
imbunatatirea sistemelor de colectare si epurare a apelor uzate.

7.11.5.5 Structura Organizationala si Personal


S-au intocmit schite de propuneri pentru structura organizationala a Nov ApaServ. Viitoarea structura este prezentata
in cele ce urmeaza:
Figura 7-24: Viitoarea structura organizationala a Nova ApaServ
Structura este similara cu cea utilizata in prezent in cadrul Apa Grup. Este dezamagitor faptul ca nu s-a profitat de
ocazie pentru a regandi aceasta structura incepand de la principiile de baza si pentru a dezvolta o structura mai
adecvata pentru o organizatie care urmeaza sa deserveasca atat zone urbane (Botosani, Dorohoi, etc) cat si peste
50 de comunitati mici.
Initial, a fost propusa o schema de personal cu aproximativ 690 de angajati, propunere respinsa insa de Consiliul
Judetean. Grupul de actiune evalueaza propunerile cu privire la personal. Majoritatea personalului AG va fi transferat
la NAS in aceasi termeni si conditii, urmand ca aproximativ 80 de persoane sa activeze in continuare in cadrul AG
pentru a urmari colectarea arieratelor. Directorul General al NAS va fi numit prin intermediul unei Adunari Nationale a
Actionarilor. Masura trebuie implementata inainte ca Nova ApaServ sa aplice la ANRSC pentru obtinerea licentei,
intrucat documentatia pentru aplicatie trebuie sa includa o declaratie din partea directorului executiv prin care se
confirma ca organizatia este capabila sa exploateze structurile de apa si canalizare.

7.11.6 Propuneri pentru comercializarea livrarii de servicii


7.11.6.1 Introducere
Desi se prevede preluarea de catre NAS a atributiilor de Operator Regional de la AG, noua firma va fi condusa de aceasi
manageri si acelasi personal de la care ne putem astepta sa mosteneasca aceleasi caracteristici si aceleasi neimpliniri de la
predecesori. Intrucat noua firma nu este inca operationala iar detaliile misiunii si structurii sale sunt inca in curs de
definitivare, propunerile incluse in aceasta sectiune se modificarilor necesare pentru ca structura actuala a AG sa devina mai
orientata spre aspectul comercial. Aceste propuneri pot fi folosite pentru a ghida formarea NAS ca firma viabila din punct de
vedere comercial si pentru a depasi unele din problemele care au dus la necesitatea inlocuirii AG din rolul de Operator
Regional.

7.11.6.2 Conducere
NAS va avea un Consiliu Director alcatuit din cel mult sapte membri. Se recomanda ca, pe langa cei trei experti tehnici din
prezent, membrii suplimentari ai consiliului sa provina din zone de activitate comerciala, din mediul de afaceri, finante si
sanatate publica pentru a balansa influenta masiva a ingineriei in structura actuala. mai mult, pentru a consolida
independenta Consiliului, Directorul ar trebui numi de catre actionari din randul unor candidati proveniti din afara NAS.
Directorul General va fi Directorul Adjunct al Consiliului.
Mai mult chiar, actionarii vor trebui sa fie constienti ca au responsabilitatea de a se asigura ca societatea este rentabila
financiar si ca tarifele trebuie sa reflecte costul economic al serviciilor furnizare. Actionarii vor trebui sa-si foloseasca influenta
asupra restului consilierilor, ptru a se asigura ca majorarile de tarife justificare sunt aprobate si ca nu sunt amanate din
considerente politice. Un esec soldat cu insolventa NAS, ca in cazul AG, nu serveste interesului nimanui.

7.11.6.3 Certificare ISO


NAS va fi nevoita sa aplice pentru certificarea ISO 9001 si ISO 14001, dat fiind faptul ca certificarea curenta a Apa Grup nu
este transferabila. Deasemenea, NAS va trebui sa obtina ISO 10002 (satisfactia clientilor, gestionarea plangerilor) si ISO
24510 (servicii de apa si canalizare - evaluarea si imbunatatirea serviciilor oferite clientilor). Avand in vedere experienta

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

87 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

nesatisfacatoare a AG in domeniul serviciilor oferite clientilor, situatie care a contribuit la nivelul ridicat al datoriilor, este
foarte important ca NAS sa isi dezvolte o strategie solida de asistenta pentru clienti.

7.11.6.4 Planificarea afacerilor


NAS va intocmi un Plan de Afaceri care va defini in mod clar calea de dezvoltare a organizatiei si va evalua implicatiile
financiare aferente. Planul va trebui sa ia in considerare nu doar dorinta de a mari numarul de comune deservite, ci si
evaluari ale implicatiilor financiare aparute odata cu asigurarea de servicii pentru comunitati din ce in ce mai mici. Criteriile de
selectie pentru adaugarea unor noi comune la contractele de concesiune trebuie stabilite pentru a se evita ca firma sa fie
fortata sa ofere servicii care nu sunt viabile din punct de vedere financiar sau macar sa poata negocia o subventie.
Consultantul FOPIP a pregatit un model financiar utilizat pentru evaluarea unor viitoare scenarii pentru noul operator.
Impreuna cu modelul de Plan de Afaceri intocmit in 20074, acest model trebuie folosit ca ghid pentru pregatirea unui nou plan
de afaceri.

7.11.6.5 Contracte de concesiune


In contractele de concesiune va trebui introduse o abordare mai realista a distribuirii riscurilor si a recompensarii
performantelor imbunatatite. Acestea vor trebui sa fie realizat prin revizuirea modului de calcul a taxelor de concesionare prin
recurgerea la un calcul in doua componente, pe baza urmatoarelor:
Amortizarea activelor atribuite operatorului (reprezentand o taxa de inchiriere pentru utilizarea actvelor);
Un procent din sumele facturate (care constituie un stimulent pentru ca operatorul sa se straduiasca sa
realizeze o rata de colectare mai ridicata).
Taxa revizuita va trebui sa fie pusa in legatura cu un tarif realist, care sa ia in calcul costul real al furnizarii serviciilor
(celtuielile de exploatare si taxa de concesiune). In acest fel, se vor atinge trei obiective de care vor beneficia toate partile
implicate, dupa cum urmeaza:
operatorul (NAS) va fi sustenabil din punct de vedere financiar;
utilizatorul va plati costul real al serviciilor primite;
proprietarii (consiliile locale) vor fi ompensati pentru utilizarea activelor si vor acumula fonduri care vor
putea fi utilizate pentru extinderea infrastructurii.
Trebuie clarificata necesitatea introducerii unor indicatori de performanta. Propunerea noastra este ca acordurile de
concesiune sa includa un numar mic de indicatori cheie de performanta (KPI)5 care sa se concentreze pe rezultatele
financiare si pe obiectivele privind prestarea serviciilor, astfel incat indeplinirea acestora sa fie in directa legatura cu taxa de
concesiune si / sau cu tarifarea, constituind un stimulant pentru performante mai bune. Evaluarea performantelor pe baza
indicatorilor cheie de performanta nu va scuti Apa Grup de responsabilitatle care ii revin in sensul indeplinirii si altor
indicatori de conformitate non negociabili, cum ar fi standardele nationale de calitate a apei, si nu vor impiedica utilizarea
unor repere ca instrumente de management..

7.11.6.6 Organizare si Personal


In esenta, structura organizationala recent revizuita a NAS este o dezvoltare a celei actuale, adoptate de catre Apa Grup,
este necesar sa se efectueze si modificari suplimentare, profitandu-se de ocazia de a porni de la principii preliminare si de a
le dezvolta intr-o orgaigrama care sa fie proiectata in functie de necesitati viitoare, mai degraba decat pe practici anterioare.
Propunerile pe termen lung au in vedere dezvoltarea surselor Siret si Prut dupa cum urmeaza:
construirea sistemului Rogojesti - STAP si conducte de aductiune (nord - vest);
imbunatatirea/extinderea STAP Stefanesti si conducta de aductiune spre Saveni (nord - est);
imbunatatirea statiilor de epurare de la Bucecea si Catamarasti (Botosani si sud - est);
construirea unei conducte de apa bruta de la Lacul Stanca la Catamarasti (a 2-a sursa de apa).

Model de Plan de Afaceri pentru Apa Grup, AT pentru Implementarea Proiectului si Supervizarea Lucrarilor FIDIC in judetul Botosani, Louis
Berger, August 2007.
5 un set de indicatori-cheie de performanta a fost inclus in Raportul de Evaluare Institutionala din Anexa.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

88 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

Aceste proiecte justifica crearea unui noi department de Productie si Distributie a Apei, caruia ar urma sa-i revina
responsabilitatea captarii, tratarii si distribuirii apei catre zonele de alimentare de unde va fi apoi distribuita prin retele de
conducte gestionate la nivel local de unitati operative pentru apa potabila si ape uzate. Astfel, echipa de conducere a
departamentului va putea sa-si concentreze abilitatile si experienta necesara pentru exploatarea si intretinerea statiilor de
tratare a apei potabile, a statiilor de pompare si a conductelor de refulare de diametru mare, prin utilizarea cat mai eficienta a
unor resurse limitate. Departamentul ar urma sa fie responsabil pentru gestionarea noilor conducte de aductiune propuse
(din figura de mai sus) precum si a noii conducte de aductiune propusa de la Stefanesti la Saveni.
Unitatile locale ar urma sa fie grupate in functie de asezarea geografica, in trei sucursale operationale. Fiecare sucursala
va fi condusa in mod independent, fiind responsabila pentru toate operatiunile efectuate, inclusiv intretinere, facturare si
colectare, gestionarea resurselor umane, relatii cu publicul si servicii finaciar contabile pentru intreaga zona de acoperire.
Fiecare sucursala in parte va dispune de propriul sau atelier pentru lucrari mecanice si ectrice, care sa deserveasca toate
zonele de serviciu din perimetrul sau de acoperire, desi anumite zone ar putea sa utilizeze facilitati ale sectorului privat, prin
externalizare, ori de cate ori va fi posibil acest lucru. Orasele si comunele incluse in fiecare Sucursala sunt prezentate in
figura de mai jos.
Figura 7-21: Zonele de servicii

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

89 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

Va fi responsabila pentru dezvoltarea si planificarea investitiilor, pentru monitorizarea independenta a calitatii apei potabile si
a apor reziduale in cadrul sucursalelor de exploatare. Directia de Servicii Integrate ar urma sa preia resposabilitatea
prestarii de servicii financiar contabile, elaborarii de analize economice, furnizarii de servicii juridice si altor servicii pentru
toate diviziile din cadrul societatii.
Intrucat colectarea veniturilor si satisfactia clientilor sunt esentiale pentru succesul firmei, se va infiinta un nou departament
de Servicii Comerciale, responsabil cu coordonarea facturarii si cu activitatile de deservire a clientilor, desi activitatile care
implica contact zilnic cu clientul vor intra in atributiile Sucursalelor. Relatiile cu publicul nu vor mai trebui sa fie percepute ca
activitate demarata doar in momentul in care un consumator reclama un anume aspect mai mult, orice reclamatie ofera
deja indicatii ca relatiile cu publicul nu se mai incadreaza in nivele acceptabile.
Pe masura ce societatea NAS se va dezvolta, prin inglobarea unui numar tot mai mare de concesiuni, va fi de importanta
esentiala stabilirea unui sistem robust si extins de management al informatiilor (MIS). Sistemul de gestionare a informatiilor
va trebui sa fie integrat cu sistemele SCADA si GIS propuse in vederea administrarii activitatilor operationale sau cel putin
compatibile cu acestea.
Detalii suplimentare cu privire la activitatile Departamentelor si Sucursalelor sunt cuprinse intr-un document separat6, parte
inegrala a Asistentei Tehnice pentru Implementarea Proiectului si Supervizarea Lucrarilor ISPA in Botosani.
Figura de mai jos indica schema structurii propuse. Forta de munca totala necesara la nivelul NAS va depinde de numarul de
contracte de oncesiune incheiate si de populatia totala deservita, precum si de alti factori, cum ar fi nivelul de automatizare si
rata de eternalizare. Ca o pria indicatie, raportul vizat pentru personal ar trebui sa fie in jur de 1,70 angajati la mia de locuitori
deserviti acest raport reprezentand cu 10% peste media pentru companii de apa si canalizare de dimensiuni similare din
Romania. Acest lucru inseamna ca, pentru deservirea tuturor potentialelor comunitati de clienti (o populatie totala de
aproximativ 350.000 locuitori) efectivul de salariati vizat vizat ar trebui sa se situeze in jurul valorii de 600.

Plan de Operare si Intretinere, AT pentru Implementarea Proiectului si Supervizarea Lucrarilor FIDIC in judetul Botosani, EuropeAid
120732/D/SV/RO, Louis Berger, noiembrie 2009

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

90 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

Figura 7-22: Nova ApaServ - Structura Organizationala Propusa

Shareholders'
Shareholders'
Shareholders'
General
General
Assembly
General Assembly
Assembly

Administration
Board

Director
General
Consilier DG

Support Units

Human
Resources

Divisions

Economics

Technical

Support Units

Operations

Legal

Communication

Procurement
Zones

Internal
Control

Commercial
Botosani

StefanestiSaveni

Dorohoi Darabani

7.11.6.7 Externalizare
In legatura directa cu potentiala organigrama a societatii si cu efectivul de salariati se gaseste si masura in care serviciile
care nu fac parte din obiectul principal de activitate a firmei sunt externalizate. Se apreciaza ca externalizarea este abia la
inceput in Romania, insa pe masura ce intreprinderile private se vor dezvolta, optiunea externalizarii va deveni din ce in ce
mai facila si mai atractiva pentru NAS. Apa Grup externalizeaza deja anumite activitati, cum ar fi: proiectarea, constructiile
majore, etc. iar conducerea va trebui sa ramana deschisa la oportunitati similare. Alte activitati cu potential de externalizare
sunt: facturarea si incasarea si leasingul vehiculelor7.

7.11.6.8 Rezumat al propunerilor


Pe scurt, sectiunile anterioare includ propuneri pentru:
extinderea pariciparii la consiliul de administratie, pentru a incuraja o abordare mai comerciala;
depunerea aplicatiilor pentru certificari ISO (ISO 10002: Satisfacerea clientilor, rezolvarea plangerilor si ISO
24510: Servicii de Apa Potabila si Apa Uzata: )
elaborarea unui plan de afaceri realist,care sa ofere linii directoare pentru dezvoltarea companiei;
actualizarea taxei de concesiune, astfel incat riscurile sa fie distribuite in mod mai echitabil;
actualizarea tarifelor, astfel incat acestea sa reflecte costul economic al serviciilor furnizate;
ajustarea indicatorilor cheie de performanta, astfel incat acestia sa masoare de maniera optima realizarile
seviciilor;
restructurarea organizatiei pentru a-i permite sa reactioneze la crestere;
reducerea efectivelor de salariati, la nivelele atinse in cadrul unor companii de utilitati similare;
examinarea posibilitatii externalizarii activitatilor care nu fac parte din domeniul principal de activitate al
companiei, in vederea eficientizarii.

potentialele oportunitati de externalizare sunt incluse in Raportul de Evaluare Institutionala anexat.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

91 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

Implementarea principalelor componente ale acestor propuneri este un pas esential pentru introducerea unei abordari
comerciale a livrarii serviciilor de apa si canalizare in judet si va duce la formarea unui Operator Regional bine gestionat si
viabil din punct de vedere financiar.
Impactul institutional al lucrarilor din Faza 1
Lucrarile din Faza 1 includ reabilitarea statiilor de epurare (Catamarasti, Bucecea, Dealu Mare si Stefanesti), reabilitarea
epurarii apelor uzate (Dorohoi), structuri noi de epurare a apelor uzate (Flamanzi, Tudora), extinderea retelelor de apa
(Dorohoi, Flamanzi), extinderea retelei de canalizare (Botosani, Dorohoi, Flamanzi, Tudora) si pozarea unei conducte de
aductiune (de la Stefanesti la Saveni), precum si reabilitarea statiilor de pompare si a rezervoarelor existente.
Unitate de implementare a proiectului (UIP), in prezent in cadrul Departamentului Tehnic al Apa Grup, va superviza
implementarea acestor lucrari din Faza 1. In proiectul ISPA initial a fost inclus un program de instruire pentru consolidarea
UIP8. Experienta dobandita la implementarea proiectului ISPA ofera membrilor UIP o pregatire adecvata pentru gestionarea
proiectului in Faza 1.
Reabilitarea si refacerea statiilor de tratare a apei potabile existente va imbunatati atat cantitatea cat si calitatea apei
produse. Aceste masuri vor duce la imbunatatirea substantiala a eficientei si la reducerea fortei de munca necesare si a
costurilor, ceea ce ar reprezenta un beneficiu atat pentru organizatie cat si pentru clientii din zonele deservite. Gestionarea
lucrarilor de tratare a apei potabile va reveni Departamentului de Productie si Distributie propus, pentru a asigura intretinerea
si exploatarea adecvata a lucrarilor in beneficiul tuturor clientilor. Acestui departament ii va reveni deasemenea si
responsabilitatea gestionarii noii conducte de aductiune de la Stefanesti la Saveni.
Comunele Vorona si Tudora nu sunt actionari Apa NovaServ si vor trebui sa negocieze cu ADI (Asociatia de Dezvoltare
Intercomunitara) pentru a fi incluse ca membrii ai Asociatiei si pentru includerea lucrarilor pentru epurarea apelor uzate in
contractele de concesiune incheiate intre Asociatie si Operatorul Regional. Aglomerarea se incadreaza in Sucursala propusa
pentru sud-vest.
Comunele din aglomerarea Flamanzi sunt deja deservite de Apa Grup si vor face deasemenea parte din Sucursala sud-vest.
Evaluarea completa a impactului exploatarii si intretinerii este inclusa intr-un document separat9.

Consolidare Institutionala - Analiza TdR UIP si Schita de Plan de Instruire, AT pentru Implementarea Proiectului si Supervizarea Lucrarilor
FIDIC in judetul Botosani, EuropeAid 120732/D/SV/RO, Louis Berger, ianuarie 2007.
9 Plan de Operare si Intretinere, AT pentru Implementarea Proiectului si Supervizarea Lucrarilor FIDIC in judetul Botosani, EuropeAid
120732/D/SV/RO, Louis Berger, noiembrie 2009
8

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

92 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

7.12 CONCLUZII
Principalul rezultat al acestei sectiuni a Raportului privind Master Planul il constituie o lista lunga a masurilor de investitii
necesare. Masurile de investitii au fost prioritizate, pentru orizontul de planificareal Master Planului.
Profilul investitiilor necesare in judetul Botosani este conditionat de situatia particulara a judetului, intrucat sistemul de
aprovizionare cu apa potabila este organizat prin intermediul unui numar redus de sisteme regionale de alimentare cu apa, si
nu in functie de fiecare aglomerare. Principala cauza o reprezinta calitatea foarte scazuta a surselor locale de apa, mai ales
din surse subterane, ceea ce face imposibila utilizarea acestora pentru livrarea de apa potabila in conditii de siguranta,
conform Directivei UE. Asadar, abordarea este de natura diferita fata de alte judete in care sistemele de alimentare cu apa
pot fi concepute in functie de aglomerari.
Dezvoltarea sistemului regional a inceput in urma cu mai bine de 15 ani iar obiectivul pe termen lung al planului de investitii
este extinderea acestuia in intregul judet.
Investitiile necesare pentru statiile de epurare a apelor uzate sunt practic aplicabile intregului judet din cauza lipsei severe de
infrastructura in acest domeniu.
Doar orasul Botosani dispune de un sistem de canalizare mai mult sau mai putin acceptabil, desi nu respecta intrutotul
Directiva UE. In restul judetului, existsa sase orase cu sisteme care functioneaza defectuos sau sunt incomplete iar restul
judetului nu dispune aproape de loc de sisteme de canalizare si nu exista nici macar o singura SEAU.
Planul pe termen lung va cuprinde 3 faze :
Faza 1
Aceasta Faza se va finaliza prin intermediul Fondurilor de Coeziune si se adreseaza celor 4 aglomerari cu populatii care
depasesc 10,000 LE, adica : Botosani, Dorohoi, Vorona si Flamanzi. Investitiile se orienteaza spre retelele de distributie a
apei potabile, retele de canalizare si statii de epurare a apelor uzate, in vederea acoperirii nevoilor unui procent de 90% din
populatie.
In ceea ce priveste sistemul regional de aprovizionare cu apa potabila, se vor face investitii la STAP Stefanesti, conducta de
aductiune de la Stefanesti la Saveni, repararea conductei de aductiune de langa Leorda, precum si imbunatatiri aduse STAP
Bucecea si Catamarasti.
Totalul investitiilor din Faza 1 se ridica la 92.323.332 Euro, exluzandu-se din aceasta suma costurile cu supervizarea si
sumele de rezerva ; aceasta faza trebuie finalizata pana in 2015 (2013 pentru orasul Botosani si Dorohoi), conform Tratatului
de Aderare la UE.
Faza 2
Se va axa pe alimentarea cu apa si tratarea/epurarea apei potabile/apelor uzate in 38 de aglomerari cu mai mult de 2,000
de locuitori, selectate prin aplicarea criteriilor POS.
In cadrul sistemului regional de distributie a apei se va construi STAP Rogojesti si se va prelungi sistemul de aductie al apei
in intreg judetul pentru a aproviziona cu apa toate cele 38 de aglomerari incluse in Faza 2, dintre care multe dispun de
acoperire limitata a alimentarii cu apa. Costurile aferente Fazei 2 se ridica la 324, 831,293 Euro, fara costurile AT si sume de
rezerva, iar lucrarile trebuie finalizate pana in 2018, data ce coincide cu termenul Directivei europene pentru colectarea si
epurarea apelor uzate si cu conditiile delimitate in Tratatul de Aderare. La finalizare, 90% din populatie va fi racordata la
servicii de alimentare cu apa potabila si epurare a apei uzate.
Faza 3
Se va desfasura incepand cu 2019 si pana la orizontul Master Planului, in 2040. In cadrul acestei faze, se va asigura
aprovizionarea cu apa a zonelor rurale si se va livra apa potabila curata in conditii de siguranta in toate asezarile urbane cu
mai mult de 50 de locuitori. Se vor imbunatati deasemenea conditiile sanitare, fie prin masuri adecvate, fie prin canalizare
prin sistem de conducte si SEAU de dimensiuni mici. Aceasta faza include si construirea conductei strategice de apa bruta
de la lacul Stanca inspre STAP Catamarasti, pentru asigurarea viitoarelor resurse de apa pentru orasul Botosani, avand in
vedere deteriorarea calitatii apei din sursa Bucecea. Costul total al Fazei 3 este de 329, 315, 635 Euro, fara asistenta tehnica
si sume de rezerva.
Costurile de exploatare, intretinere si administrare a aprovizionarii cu apa si a protectiei sanitare la nivelul intregului judet vor
fi de 29,2 milioane /an la intrarea in vigoare a Masterplanului. Suma va creste treptat pana la 33,5 milioane /an pana in

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

93 din 94

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB


AT pentru Implementarea proiectului si supervizarea, conform FIDIC, a executiei lucrarilor in Botosani

2025, dupa care va scadea din nou la 29 de milioane la sfarsitul perioadei vizate de Master Plan, in urma reducerii numarului
de locuitori si a cererii de apa.
Parametrii de baza si Pre-dimensionarea
Aceasta sectiune elaboreaza in detaliu aspecte ale parametrilor de proiectare de baza si (pre) dimensionarea sistemelor de
apa si canalizare. Se descrie analiza cererii precum si tehnologiile si optiunile existente pentru tratarea, transportul si
distribuirea apei. Aspecte similare se discuta in cadrul sectiunii dedicate incarcarilor de apa uzata si sistemelor de colectare
si epurare a apelor uzate si namolului.
Costuri Unitare
Acest capitol trateaza pe larg aspecte ale estimarii costurilor si calculelor de baza pentru costul canalizarii, al statiilor de
pompare, SEAU, lucrari la sursele de apa, conducte de aductiune, rezervoare de apa, statii de tratare a apei potabile si
sisteme de alimentare cu apa. Se discuta atat aspecte ale costurilor cu investitiile (Capex) precum si cele alecosturilor de
exploatare (Opex).
Aspecte de mediu
Impactul proiectului asupra mediului va include:
poluarea aerului provenita de la vehicole si echipamente pe parcursul lucrarilor de constructie ; in cadrul perioadei de
operare pot aparea emisii provenite de la procelesele de dezinfectie ale apei potabile, respectiv de la procesele de
digestie la statiile de epurare ;
posibile poluari ale apei in faza de executie a lucrarilor de constructie in urma evacuarii necontrolate a apelor uzate ; in
cadrul perioadei de exploatare este posibil deasemenea sa apara acest tip de poluare iar evacuarea namolului poate
reprezenta o sursa importanta de poluare ;
poluare fonica si vibratii produse de utilaje si echipamente pe parcursul lucrarilor de constructie ; in principiu, acest tip
de poluare va fi neglijabil in faza de exploatare ;
sursa de poluare a florei si faunei, potential mai intens in faza de executie, reprezentand insa un risc mult mai scazut pe
parcursul exploatarii ;
sursa de poluare prin impactul asupra asezarilor umane, in principal in faza de executie a lucrarilor din cauza perturbarii
traficului rutier si a inchiderii arterelor de circulatie. Impactul va fi redus in perioada de exploatare daca sistemele sunt
operate in mod adecvat. In caz contrar, mirosul produs in cadrul proceselor SEAU ar putea reprezenta o problema.
Aspecte institutionale
Asigurarea servicilor de apa si canalizare in zona operationala ce revine Operatorului Regional (OR) in judetul Botosani SC
Apa Grup SA, care recent s-a transformat in SC Nova ApaServ SA (NAS) Raportul descrie pasii facuti in transformarea
fostului operator, Raj Apa, care deservea in principal orasul Botosani si imprejurimile, in Apa Grup ca operator exlusiv pentru
regiune.
NAS a fost infiintata in octombrie 2009 iar pana la sfarsitul anului 2009 se asteapta ca statutul care reglementeaza
gestionarea si activitatile companiei sa fie aprobat in mod oficial de catre Consiliul Judetean. Actiunile companiei sunt alocate
membrilor ADI conform statutului fiecaruia : Consiliul Judetean (51%), municipiul Botosani (20%), municipiul Dorohoi (3,5%),
Darabani, Saveni, Bucecea, Flamanzi si Stefanesti (cate 1% fiecare) si 41 de comune (cate 0,5% fiecare). Se estimeaza ca
va deveni pe deplin operationala incepand cu aprilie 2010.
Propunerile pentru dezvoltare ulterioara, aplicabile atat pentru Apa Grup cat si pentru NAS, sunt :
extinderea pariciparii la consiliul de administratie, pentru a incuraja o abordare mai comerciala;
intocmirea unui plan de afaceri realist pentru a gestiona dezvoltarea companiei;
actualizarea taxei de concesiune, astfel incat riscurile sa fie distribuite in mod mai echitabil;
actualizarea tarifelor, astfel incat acestea sa reflecte costul economic al serviciilor furnizate;
ajustarea indicatorilor cheie de performanta, astfel incat acestia sa masoare de maniera optima realizarile
seviciilor;
restructurarea organizatiei pentru a-i permite sa reactioneze la crestere;
reducerea efectivelor de salariati, la nivelele atinse in cadrul unor companii de utilitati similare;
examinarea posibilitatii externalizarii activitatilor care nu fac parte din domeniul principal de activitate al
companiei, in vederea eficientizarii.

MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung

94 din 94