Sunteți pe pagina 1din 4

Facultatea de Stiinte Umaniste

Specializarea Educatie Fizica si Sportiva


Anul II semestrul I
Student: TITA ALEXANDRU

ALERGAREA DE SEMIFOND - FOND


In aceste alergari este necesara o dozare cat mai rationala a efortului, pentru a se reusi
parcurgerea unor distante medii, mari si foarte mari cu o viteza de regim apreciabila; pentru
aceasta este necesar ca miscarile alergatorului sa fie cat mai economice, dar eficiente in acelasi
timp.
Tehnica de alergare urmareste stapanirea unui pas cat mai suplu, relaxat, tinzandu-se spre o
impulsie nefortata si eliminarea miscarilor inutile ale capului, trunchiului si bratelor. Un rol
decisiv in alergarile care solicita efortul de rezistenta, il are respiratia, respectiv ritmul respirator.
La probele clasice din aceasta grupa de alergari participarea este masculina si feminina in
urmatoarele curse: 800m si 1.500m (semifond); 5.000m si 10.000m (fond); 42,195km (mare
fond-maraton).
Tehnica alergarii de semifond
Fazele sau structura alergarilor de semifond, fond sau mare fond se ordoneaza tehnic in:
- startul si lansarea de la start;
- alergarea pe parcurs;
- finisul si sosirea.
Startul si lansarea de la start
In aceste probe regulamentul de concurs obliga participantii la abordarea startului de sus (din
picioare); in aceasta faza se urmareste obtinerea unei viteze suficiente pentru a ocupa un loc in
pluton. La alergarea pe distantele anterior enuntate, comenzile starterului sunt: Pe locuri!
pocnetul pistolului!
La comanda Pe locuri!, alergatorul asaza piciorul puternic langa linia de start (cat mai aproape
de aceasta), trecand si cea mai mare parte din greutatea corpului pe acest picior; celalalt picior se
afla inapoi, cu 1-1,5 lungimi de talpa, sprijinit pe pingea.
Trunchiul este aplecat inainte; bratul opus piciorului dinainte se afla in fata trunchiului, indoit
din cot, in asa fel incat palma cu degetele semiflexate sa se afle deasupra genunchiului, in dreptul
coapsei. Privirea este indreptata la 2-3m, spre directia de alergare.
In aceasta pozitie alergatorul asteapta pocnetul pistolului. Plecarea este realizata de tragerea
activa si energica a piciorului dinapoi si impulsia puternica a piciorului dinainte. Actiunea

Facultatea de Stiinte Umaniste


Specializarea Educatie Fizica si Sportiva
Anul II semestrul I
Student: TITA ALEXANDRU

picioarelor este secondata de cea a bratelor care, penduleaza energic, sustinand lansarea prin
alergare accelerata spre o pozitie cat mai avantajoasa inca de la debutul cursei. Cu cat parcursul
cursei este mai lung, cu atat spatiul de lansare este mai scurt. La 800m lansarea acopera 100120m, iar la fond aceasta dureaza 30-50m.
Alergarea pe parcurs
In aceasta faza a alergarii, deplasarea se realizeaza prin pasul lansat in tempo de cursa,
caracterizat prin uniformitate si constanta; alergatorul trebuie sa economiseasca rezervele, ceea
ce impune amplitudine mica si uniforma a miscarilor, prin pas scurtat, cu impulsie si pendulare
mai putin energice.
Lungimea pasului este de 1,35-2,15m in functie de viteza de deplasare si particularitatile
alergatorului. Contactul cu solul este suplu, aspect ce se poate realiza prin micsorarea fortei
tangentiale, respectiv prin asezarea piciorului in faza de amortizare, cat mai aproape de proiectia
verticala a centrului general de greutate a corpului. Asezarea piciorului pe sol trebuie sa permita
o buna amortizare. In acest scop, la alergarea pe 800m, cei mai multi alergatori efectueaza
contactul cu pista pe pingea. In proba de 1.500m, unii alergatori asaza piciorul pe pingea, altii pe
marginea externa a labei piciorului, urmand rularea intregii talpii. In probele de fond si mare
fond, contactul se efectueaza pe calcai, urmand apoi rularea pe talpa.
In acest tip de alergare piciorul de impulsie nu se intinde complet sau se extinde complet dar
nu energic; coapsa piciorului pendulant se ridica sub orizontala, la 75s, fiind avantata inainte,
gamba deplasandu-se sub propria greutate.
In alergarile de rezistenta, trunchiul este pastrat la verticala (usor inclinat uneori la alergarea
pe 800m), umerii sunt relaxati, iar bratele indoite la 90s si usor departate de corp, penduleaza
inainte si inapoi degajate si cu amplitudine redusa, ajutand deplasarea. Pozitia trunchiului, a
bratelor si a capului, care trebuie sa se afle in prelungirea trunchiului, favorizeaza respiratia. Este
de subliniat rolul respiratiei care trebuie sa fie ritmica si profunda, accentuandu-se expiratia, care
va angrena automat si inspiratia.
Finisul si sosirea
Finisul se declanseaza in functie de capacitatea de viteza a alergatorilor; cei cu performante mai
modeste la 100m si 200m incep finisul cu 250-300m inainte de sosire, iar cei care sunt foarte
buni sprinteri isi valorifica viteza la iesirea din ultima turnanta. Sosirea se efectueaza, cu aceeasi
abordare tehnica de la alergarea de viteza, respectiv atacarea firului de sosire, pe ultimii 2-3
pasi, accentuand aplecarea trunchiului spre planul vertical al liniei de sosire.

Facultatea de Stiinte Umaniste


Specializarea Educatie Fizica si Sportiva
Anul II semestrul I
Student: TITA ALEXANDRU

In Romania
De cand tin eu minte, in atletism, Romania a avut semifondiste bune. Intai sa lamurim ce este
semifondul. E vorba de alergarea pe distante medii 800 m, 1500 m, 3000 m (fondul se refera la
distantele de 5000 si 10000 m). Ce trebuie retinut e ca in atletism un sportiv poate alege sa alerge
pe diferite distante intr-o anumita competitie, in functie de capacitatile sale si nivelul de
pregatire, dar si de calificari (nu de putine ori, un atlet care nu reuseste sa indeplineasca baremul
pentru o competitie intr-o anumita proba sau nu se califica in finala, se inscrie si intr-o proba
similara). De exemplu, Doina Melinte a alergat si 800, dar si 1500 m, Maricica Puica a alergat
1500 si 3000 de m, Gabriela Szabo a alergat 1500, 3000 sau 5000 de m, iar Cristieana
Cojocaru-Matei 800 m, dar si 400 m si 400 m garduri.
Prima medalie olimpica a semifondului romanesc este obtinuta de Ileana Silai, medaliata cu
argint in proba de 800 m la Ciudad de Mexico (1968). Proba in care au mai excelat Doina
Melinte (aur la Los Angeles, dar si campioana europeana de sala la Milano 1982 si Haga
1989), Fita Lovin (bronz la Los Angeles, dar si aur la europenele de sala de la Goteborg din
1984), Ella Kovacs (6 medalii la campionatele mondiale si europene, din care doua de aur, la
europenele de sala din 1985 si 1992) sau Cristieana Cojocaru (campioana mondiala de sala in
1985 la Paris, bronz la Los Angeles la 400 m garduri si inca 3 medalii europene pe 800 m). De
altfel, Doina Melinte este inca in topul celor mai bune performere pe aceasta distanta, recordul
probei fiind nemodificat din 1983 si apartine unei alergatoare din fosta Cehoslovacie, Jarmila
Kratochvlov.
Doua medalii a obtinut Romania si in proba de 1500 m la olimpiada de la Los Angeles, argint
prin Doina Melinte si bronz prin Maricica Puica, primele medalii olimpice pe aceasta distanta.
Iar la editia urmatoare (Seul 1988), Paula Ivan aduce delegatiei noastre si prima medalie de aur,
disciplina in care mai detinem 4 medalii olimpice (2 de argint - Gabriela Szabo 1996,Violeta
Beclea 2000 si doua de bronz Gabriela Szabo 2000 si Maria Cioncan 2004). De altfel,
rivalitatea (ma refer doar la cea sportiva) dintre Gabriela Szabo si Violeta Beclea a generat
multe medalii pentru Romania aur si argint la Mondialele de sala de la Maebashi 1999 si cele
in aer liber de la Edmonton 2001, iar Doina Melinte are in palmares si doua titluri mondiale de
sala (Indianapolis 1987 si Budapesta 1989). Performanta Paulei Ivan de la Seul este si ea in
topul all-time al timpilor obtinuti pe 1500 m.
Doua medalii olimpice are Romania in proba de 3000 m: Maricica Puica a castigat aurul la Los
Angeles, in 1984, iar Paula Ivan argintul 4 ani mai tarziu, la Seul. Gabriela Szabo are in

Facultatea de Stiinte Umaniste


Specializarea Educatie Fizica si Sportiva
Anul II semestrul I
Student: TITA ALEXANDRU

palmares si 3 titluri mondiale de sala (1995, 1997, 1999) si doua europene (Valencia 1998, Gent
2000). Tot pe aceasta distanta,Margareta Keszeg are 7 medalii europene si mondiale, din care
una de aur, in sala, la Geneva (1992). Incepand cu Atlanta 1996, distanta de 3000 m nu mai este
una olimpica, fiind preferata cea de 5000 de m.
Din pacate, observam ca in ultima vreme, semifondul romanesc nu mai are reprezentanti de
seama. Ca mai toate sporturile in care alta data excelam (de ex. handbal masculin).