EVALUAREA INITIALA EVALUAREA FORMATIVA EVALUAREA SUMATIVA : STRATEGII COMPLEMENTARE METODOLOGIA CERCETARII

1. Ipotezele cercetarii
A. Ipoteza generala
Cercetarea intreprinsa in cadrul acestei lucrari a pornit de la urmatoarea ipoteza
generala:
Daca realizarea functiilor esentiale ale actului evaluativ in procesul didactic
presupune folosirea atat a formelor de evaluare initiala, cat si a celor operate pe
parcursul si la sfarsitul procesului didactic, oferind date necesare pentru
imbunatatirea sistematica a acestuia, atunci cele trei strategii nu sunt distincte,
opuse, ci,mai degraba complementare. In calitate de evaluator decident
invatatorul direct implicat in activitatea didactica are posibilitatea sa conceapa si
sa utilizeze modalitati de evaluare variate si prin prisma rezultatelor obtinute de
elevi, cuantificate si contabilizate corect si continuu, sa intreprinda un demers
didactic ameliorat.
Utilizarea complementara a celor trei strategii de evaluare contribuie la
optimizarea invatarii, la stimularea potentialului intelectual si creativ al elevilor, la
obtinerea performantelor fiecaruia in functie de particularitatile de varsta si
individuale.
B. Ipoteze particulare

Consider ca o autentica ameliorare a eficacitatii activitatii didactice presupune

reconsiderarea tehnicilor de predare si de stimulare a invatarii, facandu-le mai
productive, dar si renovarea actiunilor de evaluare, in perspectiva realizarii unitatii
acestor procese componente ale actului didactic.
Daca evaluarea rezultatelor scolare urmeaza sa fie realizata astfel incat sa
sprijine actul predarii atunci aceasta orienteaza si stimuleaza activitatea de invatare a
elevilor.
2. Obiectivele cercetarii
1. Sa utilizeze metode si tehnici adecvate de determinare obiectiva a nivelului de
pregatire a elevilor in diferite etape, adecvarea sau elaborarea altora noi.
2. Sa se realizeze inregistrarea, monitorizarea si compararea rezultatelor obtinute de elevi
la testul initial, la verificarile sistemice pe parcursul programului, pe secvente mai mici,
dar si la verificarile partiale, incheiate cu aprecierea de bilant asupra rezultatelor.

3. Sa evidentieze necesitatea imbinarii celor trei strategii, in realizarea unui proces de

evaluare cu forme si functii multiple,perfect integrat activitatii didactice.
3. Descrierea clasei de elevi pe care se face cercetarea
Clasa de elevi pe care s-a desfasurat cercetarea cuprinde 23 elevi - 10 fete si 13
baieti - cu varsta de 7-8 ani, potrivita clasei a II- a.
Pentru a realiza aceasta ,,descriere am elaborat o fisa de caracterizare
psihopedagogica in care am adunat informatii despre fiecare elev cu privire la datele
personale, datele familiale, dezvoltarea fizica si starea sanatatii, rezultatele la invatatura,
particularitatile proceselor intelectuale, trasaturile de personalitate, conduita elevului la
lectie si in clasa, conduita in grup, integrarea sociala a elevului. Aceste informatii
individuale m-au ajutat sa conturez o imagine de ansamblu despre colectivul de elevi in
cadrul caruia imi desfasor activitatea si, totodata, am aplicat si cercetarea
psihopedagogica.
Caracterizarea realizata mi-a permis sa fac legatura intre factorii de natura
intrinseca, respectiv extrinseca ai fiecarui elev si rezultatele scolare obtinute.
Din datele cuprinse in fisele psihopedagogice ale elevilor clasei a rezultat ca:
- Nivelul de pregatire al colectivului de elevi este eterogen din punct de vedere al
posibilitatilor intelectuale: 16 elevi (adica 69,56%) au nivelul de inteligenta bun sau
foarte bun, pe cand 7 elevi (adica 30,43%) au nivelul scazut. Datorita acestei situatii,
aproximativ acelasi numar de elevi stapanesc /nu stapanesc foarte bine deprinderile in
ceea ce priveste cititul, scrisul, algoritmii matematici, rezolvarea de probleme.
- In general, elevii provin din familii in care predomina raporturile armonioase, de
intelegere intre parinti si intre parinti si copii, oferindu-le acestora din urma conditii
necesare desfasurarii actului invatarii; in cazul elevilor care fac exceptie in acest sens se
simte influenta acestui lucru asupra rezultatelor inregistrate in actul invatarii.
- Elevii care provin din familii destramate (sunt in ingrijirea unuia dintre parinti
sau chiar in grija bunicilor), fiind interiorizati, tristi, mai putin comunicativi, retrasi,
inregistreaza rezultate slabe la invatatura, uneori si la disciplina. Demersurile facute de
mine pentru acesti elevi sunt mult mai complexe decat pentru ceilalti elevi , fiind atat de
natura cognitiva (pentru a-i ajuta sa depaseasca ramanerile in urma la invatatura), dar si
afectiva (pentru a-i ajuta sa se integreze in colectiv, sa comunice cu colegii, sa participe la
activitatile de grup, sa-i conving ca toate acestea reprezinta o sursa de cunoastere, un mod
placut de asimilare).
- Pentru a le da ocazia elevilor sa se afirme si sa realizeze ca munca intelectuala
sustinuta poate fi un motiv de satisfactie si bucurie, i-am inscris la diverse concursuri
potrivite pentru varsta lor, atat la nivelul scolii ( ,,La multi ani, Eminescu!), cat si la

nivel national (,,Cangurul in lumea povestilor si ,, Micul matematician) la care au

obtinut rezultate bune si chiar foarte bune.
4. Metodologia cercetarii:

4.1. Tipul cercetarii:

Cercetarea pe care am realizat-o este mixta:

teoretic- fundamentala- vizand valorificarea teoretica si practica a

prevederilor reformei evaluarii pentru invatamantul primar;

cvasiexperimentala- operationala cu o functie practicameliorativa, desfasurata in cadrul unei singure grupe cu tratament
alternativ, pentru a evidentia actiunea continua si completa a evaluarii
in procesul de asimilare a cunostintelor, de formare a deprinderilor si
priceperilor de catre elev.
4.2. Metodele de cercetare

Observarea comportamentului
Aceasta metoda m-a ajutat sa analizez manifestarea elevilor in diferite situatii, in
mod sistematic si continuu, ajungand sa fac constatari in etape partiale sau finale, ca apoi
sa intervin cu masurile ce s-au impus in fiecare caz.
In urma introducerii variabilei independente ( utilizarea unor probe si activitati de
evaluare formativa in cadrul procesului instructiv- educativ pe parcursul unor unitati de
invatare din cadrul disciplinei Limba romana, respectiv Matematica), am constatat
urmatoarele:

Motivatia invatarii elevilor a crescut, acestia fiind in permanenta implicati

in procesul de invatare, constientizandu-i asupra demersului sau; daca la
inceputul programului doar o parte dintre elevi erau interesati sa nu obtina
calificative scazute pentru a nu fi certati de parinti, criticati de invatatoare
sau umiliti de colegi, pe parcurs a crescut din ce in ce mai mult ponderea
celor interesati de propria reusita, a celor interesati sa stie. Satisfactia
reusitei a fost un fenomen aproape general.

Elevii si- au format o atitudine pozitiva fata de evaluare, prin intermediul

careia se certifica starea de reusita sau nereusita. Emotiile negative care
insotesc, de obicei, probele sumative ( atitudinea de neliniste la elevi si chiar
situatii stresante, neincredere in sine, sentimentul nereusitei) s-au diminuat

simtitor, fiind inlocuite de dorinta de autoexprimare si autodepasirea

propriilor competente.

Invatarea activ-participativa, invatarea interactiva, invatarea urmata imediat

de evaluare, interevaluare, autoevaluare a inceput sa-si puna amprenta pe
stilul de invatare al fiecarui elev, stil aflat in proces de cristalizare.

Metoda experimentala
Termenul ,,experiment provine din latinescul ,,experimentum, termen care are
semnificatia de proba, verificare, experienta. In cazul cercetarilor pedagogice este vorba
de verificarea unei ipoteze, ceea ce justifica realizarea experimentului, ii asigura sensul.
Metoda experimentala consta in modificarea intentionata a unui factor, dintre cei
presupusi a influenta comportamentul unei persoane, intr-o anumita situatie, cu scopul de
a observa efectele acestei modificari asupra comportamentului respectiv. Din acest motiv,
experimentul este uneori denumit ,,observatie provocata.
Aceasta metoda, fiind considerata drept cea mai riguroasa metoda de cercetare
pedagogica, intrucat se bazeaza pe strategia precisa de lucru si presupune elaborarea unei
structuri a relatiilor dintre variabile in forma modelului experimental, m-a ajutat sa
determin, in urma aplicarii unor probe si activitati de evaluare formativa, gradul de
insusire a cunostintelor, aplicabilitatea lor in situatii noi, calitatile si structura
rationamentului. De asemenea, am putut sa identific dificultatile fiecarui elev in parte si
natura acestora, erorile facute de elevi in tehnica de calcul (adunarea si scaderea
numerelor naturale), in rezolvarea problemelor, in aflarea numarului necunoscut, in
transpunerea limbajului matematic in operatii matematice concrete, in scrierea corecta, in
actul citirii etc.
In acest sens am aplicat diferite teste, chestionare, care au oglindit cele prezentate
mai sus.
Experimentarea a presupus:
-

conceperea unor probe de evaluare insotite de obiective, descriptori de

performanta;

corectarea acestora (daca a fost posibil, imediat si in prezenta elevilor) si

inregistrarea datelor (rezultatele obtinute, greselile care au predominat);

intocmirea unor fise de recuperare / dezvoltare;

uneori, reevaluarea;

culegerea si inregistrarea datelor cercetarii;

prelucrarea si interpretarea lor.

Metoda convorbirii
Consta intr-un dialog realizat intre cercetator si subiectii investigatiei in vederea
colectarii unor date in legatura cu fenomenele pe care le urmareste. Aceasta metoda
constituie mijlocul auxiliar prin care investigatia oglindita in manifestarea exterioara se
poate interioriza.
Pe parcursul cercetarii am constatat ca aceasta metoda este un mijloc cu valente
formative pentru ordonarea gandirii cauzale a copilului, daca ea este bine organizata in
prealabil, ajutand in final pe copil sa-si ghideze orice activitate, orice actiune in mod
deliberat.
Metodele statistice
Dintre tehnicile statistice utilizate pentru prelucrarea datelor,am folosit:
a) intocmirea tabelului de rezultate ( analitice si sintetice )
b) reprezentari grafice cele mai cunoscute forme de reprezentare grafica sunt :
-

histograma (histos=tesut; gamma=desen ). Este o reprezentare prin

dreptunghiuri, cu suprafata echivalenta cu grupele de marimi identice.

diagrama areolara ( latinul diagramma=figura, desen; area=arie ). Anume,

suprafata unui cerc se imparte in sectoare ( parti din cerc marginite de doua raze
si un arc).

poligonul de frecventa.
4.3. Descrierea cercetarii:

Cercetarea aplicativa s-a desfasurat pe parcursul anului scolar 2008 2009 pe un

esantion de 23 elevi cuprinsi in clasa a II- a din Scoala cu clasele I IV Sadina,
comuna Roata de Jos, Judetul Giurgiu scoala cu 112 elevi cuprinsi in ciclul primar,
unde cadrele didactice care conduc procesul educativ sunt cadre calificate,cu grade
didactice si vechime in invatamant, persoane competente, cu multa dragoste si respect
pentru meseria pe care-o desfasoara. Elevii acestei scoli au participat de-a lungul
ultimilor ani la diferite concursuri si olimpiade, reusind sa obtina rezultate bune si foarte
bune.
Etapele acestei cercetari au fost urmatoarele :
Etapa initiala, constatativa:

La inceputul anului scolar am studiat curriculum-ul scolar si am selectat din oferta

de manuale alternative si mijoace auxiliare pe acelea care au corespuns capacitatilor de
invatare ale elevilor ciclului primar, respectiv clasei a II- a.

Am intocmit orarul, respectand curba de efort a elevilor.

Planificarea calendaristica si proiectarea pe unitati de invatare le-am

intocmit in functie de nivelul clasei, dupa ce am aplicat evaluarea initiala.

Am stabilit obiectivele de referinta si operationale specifice fiecarei

discipline, iar continuturile au fost concepute in concordanta cu
particularitatile de varsta ale elevilor.

Am aplicat testele initiale la cele doua discipline, folosite in cercetare, si nu

numai.

Prin probele de evaluare initiala aplicate la inceputul cercetarii, am

urmarit nivelul calificativelor obtinute de elevi:

Limba si literatura romana

Numar elevi
7
8
4
4

Procent
30%
36%
17%
17%

Matematica
Numar elevi
6
7
5
5

Procent
26%
30%
22%
22%

Calificativ
FB
B
S
I

La limba si literatura romana rezultatele au fost : FB 7 elevi, B 8 elevi, S 4 elevi si

I-4 elevi.
La matematica : FB 6 elevi, B 7 elevi, S 5 elevi, I 5 elevi.

In etapa initiala, de
constatare a nivelului de
cunostinte al elevilor la cele
doua discipline rezultatele au
indicat nivel de pregatire
asemanator, colectivul fiind
omogen dinacest punct de
vedere.
Etapa formativ
ameliorativa
In vederea urmaririi obiectivelor stabilite in cadrul cercetarii si a verificarii
ipotezelor formulate am aplicat experimentul psihopedagogic formativ utilizand
tratament alternativ la disciplinele Limba si literatura romana, respectiv
Matematica, pe parcursul a cate doua unitati de invatare, dupa cum urmeaza:
Faza prealabila introducerii factorului experimental- predarea unitatilor de invatare:
,,Toamna mandra, darnica din cadrul disciplinei Limba si literatura romana;
,,Numerele naturale de la 0 la 100 din cadrul disciplinei Matematica.
Faza introducerii variabilei independente, adica utilizarea evaluarii formative pe
parcursul unitatilor de invatare:
,,In familie, unitate de invatare din cadrul disciplinei Limba si literatura romana;
,,Numerele naturale de la 100 la 1000. Adunarea si scaderea, unitate de invatare din
cadrul disciplinei Matematica.
Pe parcusul primelor unitati de invatare, procesul instructiv educativ s-a
desfasurat in conditii normale, nefiind, insa, introdusa frecvent evaluarea formativa. La
sfarsitul celor doua unitati de invatare, ,,Toamna mandra, darnica din cadrul obiectului
Limba si literatura romana si ,,Numerele naturale de la 0 la 100, din cadrul obiectului
Matematica, s-a realizat evaluarea sumativa.
In cadrul acestei evaluari sumative am inregistrat rezultatele urmatoare:
Limba si literatura romana
Numar elevi
Procent
9
39%
8
35%

Matematica
Numar elevi
Procent
8
35%
6
26%

Calificativ
FB
B

3
3

13%
13%

6
3

26%
13%

La Limba romana : FB 9 elevi, B 8 elevi, S 3 elevi, I 3 elevi.

La Matematica : FB 8 elevi, B 6 elevi, S 6 elevi, I 3 elevi.

S
I

Pe parcursul urmatoarelor unitati de invatare, am introdus variabila

independenta, utilizand evaluarea formativa cu precadere prin verificari sistematice pe
parcursul intregului proces de instructie,pe secvente mai mici. Astfel intervalul dintre
evaluarea rezultatelor si perfectionarea activitatii s-a scurtat. Am apreciat rezultatele prin
compararea lor cu obiectivele concrete operationale urmarite, iar progresele realizate pe
parcursul programului de instruire au fost inregistrate. De asemenea, elevul nu a mai fost
evaluat prin raportare la performantele altor elevi sau prin raportare la o norma, ci dupa
criterii ce au respectat ritmul propriu de invatare.
La Limba si literatura romana ,in cadrul unitatii de invatare ,, In familie,
continuturile incluse sunt urmatoarele :
-

,,Familia mea dupa Barutu T. Arghezi;

Propozitia. Intonatia propozitiei

Punctul( .) si semnul intrebarii( ?) (actualizare);

-

Telefonul;

,,Puisorii de Grigore Vieru;

Intonarea propozitiei. Semnul exclamarii(!)

,,Dumbrava minunata dupa Mihail Sadoveanu;

Linia de dialog( - ); Semnul de punctuatie doua puncte( : );

,,Banul muncit dupa Alexandru Mitru.

La Matematica, in cadrul unitatii de invatare ,,Numerele naturale de la 100 la 1000.

Adunarea si scaderea, continuturile sunt urmatoarele:
-

Formarea, scrierea si citirea numerelor naturale de la 100 la 1000;

Compararea si ordonarea numerelor naturale;

Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 1000 fara trecere peste

ordin;

Adunarea numerelor naturale fara trecere peste ordin;

Scaderea numerelor naturale fara trecere peste ordin;
-

Adunarea numerelor naturale de la 0 la 1000 cu trecere peste ordin;

 Adunarea cu trecere peste ordinul unitatilor;

Adunarea cu trecere peste ordinul zecilor;
Adunarea cu trecere peste ordinul zecilor si al unitatilor;
-

Scaderea numerelor naturale de la 0 la 1000 cu trecere peste ordin;

Scaderea cu imprumut la ordinul zecilor;

Scaderea cu imprumut la ordinul sutelor;
Scaderea cu imprumut la ordinul zecilor si al sutelor;
-

Aflarea numarului necunoscut;

Probleme care se rezolva prin cel putin doua operatii.

Pe parcursul acestor doua unitati de invatare, atat la Limba si literatura romana,

cat si la Matematica, am aplicat probe de evaluare prin care am urmarit sa depistez care
dintre obiective sau continuturi au presupus dificultati deosebite, facilitand urcusuldin
cadrul procesului de invatare.
Am implicat in permanenta elevul in procesul de invatare,comunicandu-i acestuia
inca de la inceputul activitatii obiectivele urmarite, mai ales cele cognitive, incercand
astfel sa-l constientizez in permanenta asupra demersului procesului instructiv-educativ.
Inaintea fiecarui act de evaluare, le-am comunicat criteriile pe baza carora vor fi
apreciati si notati, precizandu-li-se ca vor fi solicitati sa aplice criteriile respective in
evaluarea colegilor sau chiar in autoevaluare.
In urma analizei rezultatelor obtinute de elevi, am adoptat decizii adecvate de
organizare a unor activitati diferentiate, chiar individuale, atat cu elevii ce dovedesc un
randament crescut la invatatura, cat si cu cei ce au manifestat lacune in cunostinte. In
acest sens am dat acestora, spre completare, fise de recuperare / dezvoltare ce au
cuprins , pe langa datele de identificare ( numele si prenumele elevului, disciplina,
semnatura parintilor), regula sau forma corecta a cuvantului sau algoritmul de calcul etc.,
exemple si exercitii aplicative.
Pentru a urmari continuarea acestui demers, dupa completarea de catre elevi, am
controlat munca individuala.
Am revenit cu reevaluare, am comparat rezultatele si mi-am dat seama daca
dificultatile intampinate au fost de natura intrinseca elevului (nivel scazut al inteligentei,
memorie slaba etc.) sau de natura extrinseca (metodologia utilizata in predarea- invatarea
continuturilor, lipsa elementelor de fixare sau alte cauze ce tin fie de procesul de invatare,

fie de mediul familial) , iar atunci cand am corectat caietele si nu numai atunci, ci pe tot
parcursul procesului instructiv- educativ, mi- am dat seama de utilitatea fisei individuale
de recuperare, am apreciat / recunoscut obstacolele trecute sau obiectivele atinse si chiar
cauzele pentru care s- au intampinat dificultatile respective.
Astfel, prin aceasta strategie, am realizat un feed-back privind propria activitate,
identificand in mod particular punctele- cheie in care predarea are nevoie de modificari si
apoi am luat masurile care s-au impus in fiecare caz.
La sfarsitul acestor unitati de invatare, am aplicat evaluarea sumativa, in urma
careia s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Limba si literatura romana
Numar elevi
Procent
11
48%
9
39%
2
9%
1
4%

Matematica
Numar elevi
Procent
10
43%
8
35%
3
13%
2
9%

Calificativ
FB
B
S
I

La Limba si literatura romana s-au obtinut urmatoarele rezultate: FB 11 elevi, B 9

elevi, S 2 elevi, I 1 elev.
La Matematica s-au obtinut urmatoarele rezultate: FB 10 elevi, B 8 elevi, S 3 elevi,
I 2 elevi.
Etapa finala

In aceasta etapa am comparat rezultatele obtinute de elevi la evaluarile sumative

de la finalul celor doua unitati de invatare (cea experimentala- in care s-au folosit metode
si tehnici de evaluare formativa- si cea de control- prealabila introducerii factorului
experimental) si cele obtinute la testele initiale cu cele obtinute la testele finale, din
cadrul celor doua discipline- limba si literatura romana, respectiv matematica.
Limba si literatura romana
Unitatea de invatare
experimentala
Numar elevi
Procent
11
48%
9
39%
2
9%
1
4%
Unitatea de invatare experimentala

Unitatea de invatare de control

Numar elevi
9
8
3
3

Procent
39%
35%
13%
13%

Unitatea de invatare de control

Calificativ

FB
B
S
I

Matematica
Unitatea de invatare
experimentala
Numar elevi
Procent
10
43%
8
35%
3
13%
2
9%

Unitatea de invatare de control

Numar elevi
8
6
6
3

Procent
35%
26%
26%
13%

Calificativ

FB
B
S
I

Unitatea de invatare experimentala

Unitatea de invatare de control

5. Analiza si interpretarea rezultatelor

Interpretarea rezultatelor s-a efectuat printr-o combinatie de comparatii intre
etapele experimentului care a cuprins:
-

comparatia intre starea initiala si starea finala (postexperimentala) in cadrul

unitatilor de invatare experimentale (adica cele pe parcursul carora s-a utilizat
evaluarea formativa ca mijloc de reglare a intregului proces de invatare);

comparatia intre starea initiala si starea finala in cadrul unitatilor de invatare de

control (pe parcursul carora procesul de invatare, respectiv evaluare a decurs in
mod obisnuit);

comparatia intre evaluarile sumative de la sfarsitul unitatilor de invatare de

control, respectiv experimentale, in paralel, la ambele discipline (Limba si
literatura romana si Matematica)

Tabelele si reprezentarile grafice mai sus prezentate sunt suficient de relevante pentru
a nu mai fi necesare precizari suplimentare. Cu toate acestea, accentuam cateva dintre
concluziile pe care datele sintetizate in tabele si reprezentarile grafice respective le
evidentiaza:
Rezultatele elevilor la sfarsitul unitatilor de invatare experimentale in care s-a utilizat
intens evaluarea formativa, in cadrul celor doua discipline, dovedesc progres inregistrat
in obtinerea rezultatelor individuale.
Realizarea functiilor esentiale ale evaluarii in procesul didactic a presupus utilizarea atat
a formelor de evaluare initiala ,cat mai ales a celor operate pe parcursul ,dar si la sfarsitul
procesului instructiv-educativ.
Utilizarea cu consecventa a evaluarii formative a subliniat ideea conform careia o
actiune de evaluare eficace trebuie sa fie, in mod necesar, continua si completa. Acest
lucru nu exclude o forma sau alta de evaluare, ci, dimpotriva, subliniaza
complementaritatea celor trei strategii de evaluare.
S-au imbunatatit rezultatele elevilor; numarul celor care obtinusera la inceputul
experimentului calificativul insuficient s-a micsorat considerabil.Daca la Limba
romana la inceput au fost 3 elevi(13%) cu calificativul insuficient, in urma
experimentului numarul acestora s-a redus la 1(4%). De asemenea, si la Matematica a
scazut procentul celor cu insuficient de la 13% la 9%.
A scazut nivelul mediocritatii: elevi ale caror rezultate erau notate cu bine au reusit sa
obtina la evaluarea finala foarte bine,astfel ca la Limba si literatura romana procentul
celor cu foarte bine a fost de 48%,fata de 39%,cat era la inceputul experimentului, iar
la Matematica 43% ,fata de numai 35% ,cat reprezenta ponderea la inceputul unitatii de
invatare experimentala.
In cadrul evaluarii sumative,de la sfarsitul unitatilor de invatare experimentala, nu au
mai existat acele atitudini de neliniste la elevi si chiar situatii stresante,relatii de
aversitate.
Controlat si evaluat prin verificari sistematice pe parcursul programului de instruire,pe
secvente mai mici, elevul a avut posibilitatea de a-si dezvolta capacitatea de autoevaluare,
iar diferenta dintre judecata sa proprie( a elevului examinat ) si rezultatul sau la evaluarea
sumativa s-a micsorat considerabil.

Realizand o comparatie intre rezultatele de la evaluarile initiale si cele obtinute la

evaluarile finale, se poate observa cu usurinta ca la sfarsitul acelor unitati de invatare, in
cadrul carora evaluarea formativa a avut un rol central in procesul de invatare,a existat un
procentaj de rezolvare a sarcinilor mai ridicat decat la evaluarea sumativa de la sfarsitul
unitatilor de control, ceea ce ma determina sa afirm ca evaluarea formativa nu este o
metoda, ea devine o atitudine, ea ii da un sens invatarii. Elevul este atras in permanenta
asupra lacunelor sau insuficientelor si este ajutat sa afle mijloacele prin care poate depasi
aceste dificultati.
Rezultatele obtinute confirma ipoteza lucrarii. Asadar, utilizarea complementara
a celor trei strategii de evaluare contribuie la optimizarea invatarii, la stimularea
potentialului intelectual si creativ al elevilor, la obtinerea performantelor fiecaruia
in functie de particularitatile de varsta si individuale. Astfel, printr-o evaluare
continua si completa,printr-o impletire armonioasa a celor trei strategii
evaluative,complementare, se realizeaza trecerea de la un model traditional catre unul
mult mai eficient, iar activitatea didactica capata un sens progresiv,de implinire.
6. Concluzii
Preocuparea constanta a oamenilor scolii de a conferi activitatii de instructie si
educatie o eficienta sporita face necesara intensificarea eforturilor pentru a asigura
procesului de invatamant un caracter cat mai rational si riguros prin: determinarea cat
mai precisa a obiectivelor instruirii, organizarea continuturilor in concordanta cu
principalele caracteristici si tendinte ale stiintei si tehnicii si cu logica didactica, stabilirea
strategiilor de predare- invatare in raport cu obiectivele vizate si continuturile
definite, perfectionarea actiunilor de evaluare a rezultatelor si a proceselor
desfasurate. Preocuparile insistente in aceasta directie sunt stimulate de recunoasterea
faptului ca evaluarea este o componenta esentiala a sistemului de invatamant in
general, a procesului didactic in special.
Conceperea actului de evaluare a rezultatelor in corelare cu intregul proces
didactic (continut, metode, mijloace de invatamant, forme de organizare) ofera
posibilitatea cadrului didactic sa determine elementele demersului didactic prin
raportarea la obiectivele stabilbite, facilitand in acelasi timp adoptarea masurilor adecvate
in vederea ameliorarii activitatii de la o etapa la alta, concretizand unul dintre
dezideratele actuale din domeniul evaluarii, centrarea activitatilor evaluative pe
dimensiunea procesuala care a configurat un anumit tip de rezultate.
Rezultatele cercetarii aplicative au dovedit ca putem spori randamentul scolar al
elevilor prin integrarea modalitatilor evaluative in procesul instructiv- educativ, prin
folosirea complementara a unor metode si tehnici de evaluare initiala, formativa si
sumativa variate si prin redimensionarea activa a procesului instructiv- educativ in urma
corelarii rezultatelor si informatiilor obtinute.
Evaluarea formativa, realizata prin verificari sistematice pe tot parcursul
programului, a vizat sprijinirea si orientarea continua a scolarilor astfel incat acestia au

devenit din ,,obiect al educatiei, subiect al propriei formari,iar evaluarea sumativa nu a

mai creat anxietate reusind sa demonstreze o veritabila obiectivitate a rezultatelor.
Evaluarea realizata prin impletirea cu consecventa a celor trei strategii evaluative
devine o practica ce stimuleaza participarea elevului la propria sa formare, facandu-l
constient de responsabilitatea sa si, in acelasi timp, ii dezvolta motivarea, mai ales in
cazul in care educatorul o utilizeaza astfel incat sa stabileasca un dialog constructiv cu
fiecare elev.
Din perspectiva ameliorarii performantelor elevilor, reglajul realizat prin actiunile
evaluative, respectiv prin deciziile adoptate pe baza lor, nu constau in multitudinea si
complexitatea actiunilor intreprinse, a procedurilor puse in lucru, ci in schimbarile pe
care activitatea ulterioara le produce in comportamentul elevilor si , in consecinta, in
sporul de cunostinte asimilate, al capacitatilor formate, in contributia demersurilor
realizate la formarea personalitatii lor.
Actul evaluarii nu reprezinta un scop in sine, ci urmareste imbunatatirea
calitativa a procesului de invatamant, sugerand de fiecare data, noi posibilitati de
optimizare a acestuia.
Schema cvasiexperimentala proiectata si realizata in cadrul unei singure grupe de
elevi cu tratament alternativ a evidentiat validitatea ipotezei stabilite.
Intr-adevar, integrarea unor momente evaluative formative, pe parcursul
procesului de formare a competentelor, dincolo de masurarea si aprecierea obiectiva a
performantelor elevilor si inlaturarea neajunsurilor legate de subiectivismul unor evaluari
globale, a permis reglarea strategiei interactive proiectate pentru atingerea obiectivelor
vizate.
Astfel, am reusit sa diferentiem si sa personalizam strategia de lucru pentru
fiecare elev in parte si sa construim impreuna cu acesta demersuri capabile sa-i dezvolte
increderea in fortele proprii, motivatia intrinseca si mai ales atitudinea pozitiva pentru
afirmarea si optimizarea propriului potential.
Remedierea dificultatilor intr-un timp cat mai scurt a avut efect pe termen lung: sau fixat mai bine structurile corecte, invatate, baza pentru achizitii ulterioare solide. In
acest fel s-a demonstrat ca evaluarea formativa a realizat o mediere a cunoasterii,
favorizand reusita scolara cu participarea efectiva a elevilor.
Pe langa concluziile vizand strict evaluarea scolara, sunt de remarcat si alte
consecinte benefice ale modalitatilor de evaluare introduse experimental. Dintre acestea,
cea mai importanta credem ca este consecinta in planul imbunatatirii relatiilor dintre elevi
si al coeziunii grupului clasa. Am avut ocazia sa constat, in acest sens, ca prin
cooperare si interevaluare s-a consolidat coeziunea clasei de elevi, au fost incurajate
raporturile de sprijin reciproc, s-au reasezat ierarhiile nonformale privind elevii ,,buni si

elevii ,,slabi in directia eliminarii prejudecatilor si a cliseelor de apreciere si

autoapreciere.
Prin impletirea celor trei strategii de evaluare, am implicat elevul in toate etapele
procesului. Raspunzand nevoilor elevului, evaluarea formativa si sumativa a capatat un
sens pentru acesta, a provocat in permanenta invatarea si nu a servit doar pentru
cuantificarea unei munci depuse.
In cadrul cercetarii, comunicarea invatator - elev a determinat increderea celui din
urma in dascalul sau, fiind convins ca aprecierea acestuia este realizata in maniera cea
mai echitabila posibil.
Evaluarea realizata m-a angajat intr-o serie de actiuni de inlocuire a puterii si a
suprematiei cu colaborarea si negocierea in apreciere si decizie.
Luarea in seama a acestor constatari privind complementaritatea celor trei strategii
de evaluare garanteaza cresterea procentului de reusita al elevilor si cresterea
responsabilitatii lor, iar evaluarea gaseste astfel un sens, devine pertinenta si coerenta cu
actiunile pedagogice.

Anexe
Numele si prenumele:__________________

Data _________

Test de evaluare initiala

1. Scrie dupa dictare:

________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
2. Raspunde la urmatoarele intrebari:
a) In ce luna incepe scoala?

b) Cu ce sentimente se indreapta copiii spre scoala?

c) Pe cine vor intalni acestia?
d) Cum va fi noul an scolar?
3. Scrie trei cuvinte formate din trei silabe, din textul de mai sus.
_______________________________________________________________
4. Desparte in silabe cuvintele:

scoala =
septembrie = .
an =
invatatoare = ..
5. Ordoneaza cuvintele, apoi transcrie propozitia obtinuta:

in, alearga, scolii, veseli, curtea, copiii

_______________________________________________________________
6. Completeaza cu silabe casetele:
- ca ra; te -

- ur; pri ma v a -

7. Scrie alfabetul limbii romane, cu litere mari, de mana.

________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________

OBIECTIVE:
sa scrie corect un text dupa dictare, lizibil si ingrijit, respectand semnele de
punctuatie;

sa respecte asezarea in pagina a textului dictat;

sa citeasca atent un text si raspunda la intrebari;

sa desparta corect cuvintele in silabe si sa descopere numarul acestora;

sa ordoneze cuvintele intr-o propozitie;

sa completeze cuvintele cu silabele care lipsesc;

sa scrie alfabetul limbii romane cu litere mari, de mana.

Calificativele obtinute: FB 7 elevi; B 8 elevi; S 4 elevi; I 4 elevi.

Interpretarea rezultatelor testului

Nr.
item
I1
I2
I3
I4
I5
I6

Calificativ
Insuficient

Suficient

Bine

Foarte bine

1
1

1
1
1
1

8
1
3
5

6
13
14
11
8

I7

Masuri
Realizarea de dictari dupa fiecare lectie de literatura;
Alegerea unei ortograme pentru fiecare saptamana si alcatuirea zilnica de
propozitii cu aceasta ortograma;
Exercitii de transcriere si de copiere pentru elevii care intampina dificultati in
scrierea cuvintelor;
Scurte jocuri in partea introductiva a lectiei in vederea gasirii silabelor care
lipsesc din cuvintele date;
Repetarea alfabetului limbii romane si efectuarea unor exercitii de asezare in
ordine alfabetica a cuvintelor date;
Urmarirea permanenta a felului cum elevii si-au efectuat temele pentru acasa
(asezarea acestora in pagina, scrierea lizibila si ingrijita);
Sarcini si teme pentru acasa diferentiate.
ITEMI

1.

Scrie dupa dictare:

Este saptesprezece septembrie.

Toti copiii sunt bucurosi. Se
indreapta cu emotie spre scoala.
Asteapta cu nerabdare sa isi
revada colegii si pe doamna
invatatoare.

DESCRIPTORI DE
PERFORMANTA

BINE

FOARTE BINE
Scrie caligrafic, respectand:

Scrie caligrafic respectand:

spatierea, alineatul, litera initiala

spatierea, alineatul, litera ini

mare la inceputul propozitiei,

semnele de punctuatie,

mare la inceputul propozit

semnele de punctuatie,

grupurile de litere, despartirea

grupurile de litere, despartire

-Ce plin de surprize va fi in silabe la capatul randului, cu maxim in silabe la capatul randului,
noul an scolar!
2-3 mici greseli (omisiuni/inversiuni cu maxim 5 greseli /scrie
de litere, diacritice etc.).
corect 2 propozitii.
Raspunde corect la cele 4 intrebari.
Raspunde corect la cele 2-3
intrebari.
2.Citeste cu atentie textul dictarii,
apoi raspunde la intrebari.
Descopera trei cuvinte formate din trei Descopera doua cuvinte form
silabe.
din trei silabe.
3. Scrie trei cuvinte formate din

trei silabe, din textul de mai sus.

4. Desparte in silabe cuvintele.

Desparte corect in silabe cele 4

cuvinte.

Desparte corect in silabe

cuvinte.

5.Ordoneaza cuvintele
in propozitie (6 cuvinte), apoi
transcrie propozitia obtinuta.

Scrie cu alineat, ordoneaza si transcrie Ordoneaza corect,

corect toate cuvintele foloseste, semnultranscrie cu cel mult 2 gresel
de punctuatie corespunzator la sfarsitul
propozitiei.

6.Completeaza cu silabe casetele.

7.Scrie alfabetul limbii romane, cu
litere mari, de mana.

Completeaza corect cele 3 casete.

Scrie corect alfabetul limbii romane,
cu litere mari, de mana.

Completeaza corect 2 casete

Scrie alfabetul limbii romane
litere mari, de mana, cu max
2-3 mici greseli
(omisiuni/inversiuni de litere

1
2
3
4
5
6
7
I S B FB I S B FB I S B FB I S B FB I S B FB I S B FB I S B FB

Numele si prenumele.

Data

TEST DE EVALUARE INITIALA LA MATEMATICA

1.Numara:
a) din 2 in 2 de la 10 pina la 30

b) din 5 in 5 de la 20 pana la 50

c) din 10 in 10 de la 10 la 100

2.Compara numerele:
23

56

16

16

37

12

29

92

38

74

57

32

94

87

46

28

3.Descompune numerele:
3
5

72

2
6

20

80

4 Calculeaza:
8

23

42

75

12

98

34

67

24

5.Ana are 24 de nuci . Bunica ii mai ofera 32 de nuci.Ea mananca 6 nuci.

Cate nuci mai are acum Ana?
REZOLVARE:

SUCCES!
Timp de lucru: 45 minute
DESCRIPTORI DE PERFORMANTA
item
1
2
3
4
5

SUFICIENT
BINE
FOARTE BINE
face corect o numaratoare face corect doua numaratori face corect trei numaratori
compara patru perechi
compara sase perechi
compara opt perechi
descompune patru numere descompune sase numere descompune opt numere
efectueaza patru operatii efectueaza sase operatii
efectueaza opt operatii
corecte
corecte
corecte
Nu rezolva corect
rezolva numai o operatie rezolva ambele operatii ale
problema
problemei
MATRICEA TESTULUI

Itemi/calificatv
S
B
FB

OBIECTIVE
Sa numere crescator din 2 in 2, din 5 in 5, din 10 in 10;
Sa utilizeze corect semnul de comparatie intre doua numere naturale date;
Sa descompuna un numar natural format din zeci si unitati intr-un numar format
numai din zeci si altul format numai din unitati;
Sa efectueze adunari si scaderi cu numere naturale din concentrul 0-100, fara
trecere peste ordin;
Sa rezolve o problema care presupune doua operatii matematice.

Calificativele obtinute: FB 6 elevi, B 7 elevi, S 5 elevi, I 5 elevi.

Numele si prenumele..

Data..

PROBA DE EVALUARE FORMATIVA

-Numere naturale de la 100 la 10001. Scrie numerele formate din:

4 sute, 5 zeci si 8 unitati

9 sute si 7 zeci

2 sute si 4 unitati

o suta, o zece si o unitate

2. Numara:
a) din
1
in
1
de
la
238
la
245
.
b) din
2
in
2
de
la
594
la
608
. c) din5 in 5 de la 965 la 1000
.
3. Compara urmatoarele perechi de numere:

a) 962726

b) 347347

c) 381538

453458

596965

191101

4. Ordoneaza :
a) crescator numerele: 235, 35, 403, 12, 430, 896, 689
b)
descrescator
numerele:
9, 483,
754

786,

98,

132,

609,

5. Scrie toate numerele formate din sute, zeci si unitati folosind cifrele 4, 7 si 1.

6. Determina toate numerele formate din sute, zeci si unitati, cu cifra sutelor 3, iar
suma dintre cifra zecilor si cifra unitatilor 5.

.
7. Descopera numerele ascunse de vestitorii primaverii:

Am la sute, zeci si unitati cifre identice

Sunt un numar cu cifre consecutive. Am cifra zecilor 7.

Sunt cel mai mic numar cu suma cifrelor 8

Ai descoperit? Felicitari! Sa ai o primavara frumoasa!
DESCRIPTORI DE PERFORMANTA
FOARTE BINE:
D1 Scrie corect 4 numere
D2 Numara corect la punctele a), b), c)
D3 Compara corect la punctele a), b), c)
D4 Ordoneaza corect crescator si descrescator
D5 Scrie toate numerele care indeplinesc cerintele
D6 Determina toate numerele care indeplinesc cerintele
D7 Descopera toate numerele ascunse

BINE:
D1 Scrie corect 3 numere
D2 Numara corect la punctele a), b)
D3 Compara corect la punctele a), b)
D4 Ordoneaza corect crescator sau descrescator
D5 Scrie 4 numere care indeplinesc cerintele
D6 Determina 4 numere care indeplinesc cerintele
D7 Descopera 2 numere ascunse
SUFICIENT:
D1 Scrie corect 2 numere
D2 Numara corect la punctul a)
D3 Compara corect la punctul a)
D4 Ordoneaza corect crescator sau descrescator cu omisiuni
D5 Scrie 2 numere care indeplinesc cerintele
D6 Determina 2 numere care indeplinesc cerintele
D7 Descopera un numar ascuns
Numele si
prenumele
.

Data

TEST DE EVALUARE FORMATIVA

1. Scrie semnele de punctuatie corespunzatoare:
Patrocle si Lizuca sunt prieteni buni

Fetita intreaba
Tie nu iti este frica Patrocle
Nu Eu nu ma tem de intuneric
Lizuca spune
Ce caine curajos
Patrocle este un catel bun prietenos istet si curajos
2. Completeaza enunturile:
Fragmentul de mai sus face parte din textulscris
de autorul
Personajele sunt
3 . Uneste cuvintele cu sens asemanator:
basm

mirata

asfinteste

arunca

uimita

poveste

dumbrava

fiu

fecior

muncitor

zvarle

apreciaza

pretuieste

padure

harnic

apune

4. a) Alcatuieste o propozitie despre Lizuca care sa exprime o constatare.

________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
__
b)Adreseaza o intrebare Lizucai!

________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
__
c) Scrie salutul pe care l-a adresat Lizuca Sfintei Miercuri.
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
__
d) Da-i un sfat Lizucai!
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
__
5. Deseneaza o scena din ,,Dumbrava minunata.

PROBA DE EVALUARE SUMATIVA LA MATEMATICA

Numerele naturale de la 0 la 100
OBIECTIVE :
1.Sa calculeze suma a doua numere naturale formate din zeci ;
2.Sa calculeze diferenta a doua numere naturale formate din zeci;
3.Sa calculeze suma unui numar natural format din zeci cu un numar format din unitati;
4.Sa calculeze suma unui numar natural format din zeci si unitati cu un numar format din
unitati,fara trecere peste ordin;
5.Sa scada un numar format din unitati dintr-un numar format din zeci si unitati,fara
trecere peste ordin ;
6.Sa calculeze diferenta a doua numere naturale atunci cand descazutul contine zeci si
unitati,iar scazatorul contine numai zeci;
7.Sa calculeze suma a doua numere naturale formate din zeci si unitati ,fara trecere peste
ordin;
8.Sa calculeze diferenta a doua numere naturale formate din zeci si unitati,fara trecere
peste ordin;
9.Sa efectueze corect proba adunarii si proba scaderii;

10.Sa calculeze corect suma a doua numere naturale formate din zeci si unitati, cu trecere
peste ordinul unitatilor;
11.Sa calculeze corect diferenta a doua numere naturale formate din zeci si unitati,atunci
cand numarul unitatilor descazutului este mai mic decat numarul unitatilor scazatorului;
12.Sa calculeze corect termenul necunoscut folosind cunostintele despre proba adunarii si
proba scaderii;
13.Sa cunoasca notiunile de vocabular matematic si sa le foloseasca in mod corect in
rezolvarea exercitiilor si problemelor;
14.Sa rezolve probleme care presupun doua operatii.
CONTINUTUL EVALUARII
(ITEMI)
1. Calculati:

30 + 20 =

12 + 5 =

4 + 32 =

60 40 =

18 - 6 =

87 - 5 =

20 + 7 =

25 +30=

23 + 64 =

59 - 9 =

96 50 =

98 65 =

2. Efectuati urmatoarele exercitii, apoi faceti proba:

32 + 54 =

89 65 =

3. Calculati:
14 + 6 =

91 -57 =

20 - 8 =

48 + 42=

20 17 =

90 63 =

38 + 2 =

2 + 58 =

4 . Calculati termenul necunoscut:

a + 31 = 62 ;

85 b =20;

c - 40 =26;

5. Calculati suma numerelor 36 si 45, apoi micsorati-o cu 61;

6. Calculati diferenta numerelor 89 si 52 ,apoi mariti-o cu 44;
7. Cu cat este mai mare suma numerelor 45 si 26 decat diferenta lor?
8. Stefan are 54 de timbre romanesti si cu 23 timbre straine mai putine.
Cate timbre are in total ?
Rezolvare:
BAREM DE CORECTARE
1. Calculati:

a) 30 + 20 = 50

b) 12 + 5 = 17

c)

4 + 32 =36

60 40 =20

18 - 6 = 12

87 - 5 =82

20 + 7 = 27

25 +30= 55

23 + 64 =87

59 - 9 =50

96 50 =46

98 65 =33

2. Efectuati urmatoarele exercitii,apoi faceti proba:

32 + 54 =86

89 65 =24

Proba :

Proba :

86-54=32

24+65=89

86-32=54

89-24=65

3. Calculati:
14 + 6 =20

91 -57 =34

20 - 8 =12

48 + 42=90

20 17 = 3

90 63 =27

38 + 2 =40

2 + 58 =60

4 . Calculati termenul necunoscut:

a+31=62

85- b=20

c-40=26

a=62-31

b=85-20

c=26+40

a=31

b=65

c=66

85-65=20

66-40=26

31+31=62

5. Calculati suma numerelor 36 si 45 ,apoi micsorati-o cu 61;

36+45=81
81-61=20
sau
(36+45)-61= 81-61=20
6. Calculati diferenta numerelor 89 si 52 ,apoi mariti-o cu 44;

89-52=37
37+44=81
sau
(89-52)+44=37+44=81
7. Cu cat este mai mare suma numerelor 45 si 26 decat diferenta lor?
45+26=71
45-26=19
71-19=52
sau

(45+26)-(45-26)=71-19=52
8. Stefan are 54 de timbre romanesti si cu 23 timbre straine mai putine.
Cate timbre are in total ?
REZOLVARE:
1.Cate timbre straine are Stefan?
54-23=31timbre
2.Cate timbre are Stefan in total?
54+31=85timbre
Raspuns: 85 timbre
sau
54+(54-23)=54+31=85

DESCRIPTORI DE PERFORMANTA
(BAREM DE NOTARE)

FOARTE BINE
1.Rezolva corect toate exercitiile de adunare si scadere a numerelor naturale de la 0 la
100 ,fara trecere peste ordin ;
2.Rezolva corect toate exercitiile de adunare si scadere a numerelor naturale de la 0 la
100 ,cu trecere peste ordin ;
3.Efectueaza corect proba adunarii si proba scaderii;
4. Calculeaza corect termenul necunoscut;
5. Stapaneste notiunile de vocabular matematic referitoare la adunare si scadere si le
utilizeaza corect in rezolvarea exercitiilor si problemelor;
6. Rezolva corect probleme care presupun doua operatii;

BINE
1.Rezolva corect majoritatea exercitiilor de adunare si scadere a numerelor naturale de la
0 la 100, fara trecere peste ordin;
2. Rezolva majoritatea exercitiilor de adunare si scadere a numerelor naturale de la 0 la
100, cu trecere peste ordin;
3. Efectueaza corect 2 din cele 3 exercitii ale probei adunarii;
4. Calculeaza corect doua din exercitiile cu termenul necunoscut;
5. Stie notiunile de vocabular matematic, dar le utilizeaza cu mici ezitari in rezolvarea
exercitiilor;
6.Rezolva doar o singura operatie la problemele care presupun doua operatii;
SUFICIENT
1.Rezolva cel putin patru exercitii de adunari si scaderi ale numerelor naturale de la 0 la
100,fara trecere peste ordin;
2.Rezolva cel putin patru exercitii de adunari si scaderi ale numerelor naturale de la 0 la
100 ,cu trecere peste ordin;
3.Efectueaza corect unul din cele trei exercitii ale probei adunarii si scaderii;
4.Calculeaza corect un termen necunoscut;
5.Stie notiunile de vocabular matematic, dar le utilizeaza defectuos in rezolvarea
exercitiilor si problemelor;
6.Rezolva cu ezitari , o operatie a problemei.

Test de evaluare sumativa

Matematica
Unitatea de invatare: Adunarea si scaderea in concentrul 0-1000
l. Calculati:

193+398=

117+321+325=

(272+521)-432=

872-195=

343-209+157=

(529-535)+296=

2. Afla numarul cu 176 mai mare decat 595

____________________________________________________________
3. Afla numarul cu 432 mai mic decat 917.
____________________________________________________________
4. Aflati suma a trei numere consecutive stiind ca unul dintre ele este 239.
____________________________________________________________
5. Din suma numerelor 453 si 278 scade diferenta numerelor 735 si 517.
____________________________________________________________
____________________________________________________________
____________________________________________________________
6. Aflati termenul necunoscut:
a+256=614

436+b=715

c-376=292

952-d=486

a=

b=

c=

d=

a=

b=

c=

d=

Proba:

Proba:

Proba:

Proba:

7. La o florarie s-au vandut 341 garoafe si cu 132 mai putini trandafiri.

Cate flori s-au vandut in total?
Rezolvare:
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
______________________________________________________________

Raspuns:
8. Compuneti o problema dupa exercitiul:
724-(253+375)=

1.Descriptori de performanta
FOARTE BINE
BINE
SUFICIENT
- rezolva corect toate cele -rezolva corect cel putin patru-rezolva corect cel putin doua
sase exercitii;
exercitii;
exercitii;
-afla numarul
mic/mare;

cu.mai -afla numarul

mare/mic;

cu

.maiafla numarul cu..mai mare;

-calculeaza suma numerelor

-afla suma celor trei numere -gaseste
doua
numaredate;
consecutive;
consecutive si efectueaza
suma;
-descopera cel putin un termen
-calculeaza
suma
si
necunoscut;
diferenta numerelor date;
-calculeaza suma si diferenta
numarelor date;
-afla numarul trandafirilor;
-descopera toti termenii
necunoscuti;
-descopera cel putin doi-trei-compune problema cel putin
termeni necunoscuti
pentru operatia de adunare.
-rezolva corect problema;
-afla numarul trandafirilor;
-compune o problema dupa
exercitiul dat.
-compune problema cel putin
pentru operatia de adunare.
2.
OBIECTIVE DE EVALUARE
REALIZAREA OBIECTIVALOR
-sa efectueze operatii de adunare si
scadere,cu trecere peste ordin
-sa opereze cu terminologia matematica
specifica;
-sa afle termenul necunoscut la adunare si
scadere;
-sa rezolve probleme cu doua operatii;

-sa compuna
exercitiul dat.

problema

3.Centralizare calificative:
Foarte Bine
Bine
Suficient
Insuficient
4.Greseli frecvente:

dupa

un