1 -NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aschiere /1994

1. PREVEDERI GENERALE
Continut. Scop
Art.1
(1) Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin
aschiere cuprind msuri de prevenire a accidentelor de munc si bolilor profesionale
specifice activittii de prelucrare a metalelor prin aschiere pe masini-unelte actionate
electric, hidraulic, pneumatic sau electropneumatic, pe masini si dispozitive manuale
actionate electric, sau pneumatic si pentru prelucrri manuale.
(2) Msurile de prevenire cuprinse n prezentele norme au ca scop eliminarea
factorilor periculosi existenti n sistemul de munc, proprii fiecrui element component al
acestuia (executant -sarcin de munc - mijloace de productie - mediu de munc ).
Domeniu de aplicare
Art.2
Prezentele norme se aplic n toate unittile economice n care exist
activitatea de prelucrare a metalelor prin aschiere, indiferent de forma de proprietate
asupra capitalului social si de modul de organizare a acestora.
Relatii cu alte acte normative
Art.3
(1) Prevederile prezentelor norme se aplic cumulativ cu prevederile Normelor
Generale de Securitate a Muncii.
(2) Pentru activittile nespecifice sau auxiliare activittii de prelucrare a
metalelor prin aschiere, desfsurate n unitti, se vor aplica prevederile normelor specifice
prezentate n anexa 1.
Revizuirea normelor
Art. 4
Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cte ori este
necesar, ca urmare a modificrilor de natur legislativ, tehnic etc., survenite la nivel
national, al unitlilor sau proceselor de munc.
2. NORME PENTRU PRELUCRAREA METALELOR PRIN ASCHIERE
2.1. Repartizarea sarcinilor de munc la prelucrarea metalelor prin aschiere
Realizarea sarcinii de munc
Art.5
(1) Deservirea masinilor-unelte este permis numai lucrtorilor calificaii si
instruiti special pentru acest scop.
(2) Lucrtorii n formare (calificare) vor fi supravegheati o perioad de timp de
1-3 luni, n functie de complexitatea lucrului, de un lucrtor calificat si vor lucra singuri
numai dup ce conductorul locului de munc l va testa practic si teoretic asupra
cunoasterii normelor si exploatrii corecte a utilajului.
Art.6
Se interzice lucrul la magini-unelte fr ca lucrtorii s posede documentatia
necesar (desene, fise tehnologice, planuri de operatii, schema de ungere si instructiuni
speciale de securitate a muncii corelate cu prevederile din cartea tehnic a masiniiunelte) cu exceptia lucrului dup piese model.
Art.7
Ajutorul de lucrtor va lucra numai n prezenta lucrtorului.
Art.8
Ridicarea, montarea, demontarea subansamblelor si dispozitivelor, a
accesoriilor, sculelor si pieselor de pe masini-unelte, care depsesc 20 kg se vor face cu
mijloace de ridicat adecvate, tinndu-se cont de prescriptiile Normelor de Igiena Muncii
privind efortul fizic. De la caz la caz, n functie de frecventa operatiilor de ridicare, se va
aprecia necesitatea dotrii cu mijloace ajuttoare de ridicat si transportat, chiar dac
sarcinile sunt mai mici de 20 kg.
Deservirea masinilor-unelte
Art.9
nainte de nceperea lucrului, lucrtorul va controla starea masinii, a
dispozitivelor de comand (pornire-oprire si schimbarea sensului miscrii), existenta si
starea dispozitivelor de protectie si a grtarelor din lemn.
Art.10
Lucrtorul care deserveste o masin-unealt actionat electric va verifica
zilnic :
a) integritatea sistemului de nchidere a carcaselor de protectie (usi, capace
etc.) ;

1 -NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aschiere /1994

b) starea de contact ntre bornele de legare la pmnt si conductorul de

protectie ;
c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaz prtile mobile, cu
caracter temporar, precum si integritatea nvelisurilor exterioare ;
d) continuitatea legturii la centura de mpmntare.
Art. 11
Se interzice lucrtorilor care deservesc masinile-unelte s execute reparatii la
masini sau instalatii electrice.
Art.12
n mod obligatoriu, masina-unealt, agregatul, linia automat vor fi oprite si
scula ndeprtat din pies n urmtoarele cazuri :
a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere
atunci cnd masina nu este dotat cu un dispozitiv special care permite executarea
acestor operatii n timpul functionrii masinii ;
b) la msurarea manual a pieselor ce se prelucreaz ;
c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor ;
d) la oprirea motorului transmisiei comune n cazul cnd masina este actionat
de la aceast transmisie.
Art.13
n mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale
masinii-unealt, agregatului, liniei automate n urmtoarele cazuri :
a) la prsirea locului de munc sau zonei de polideservire, chiar si pentru un
timp scurt ;
b) la orice ntrerupere a curentului electric ;
c) la curtirea si ungerea masinii si la ndeprtarea aschiilor;
d) la constatarea oricror defectiuni n functionare.
Art. 14
n cazul cnd n timpul functionrii se produc vibratii, masina se va opri imediat
si se va proceda la constatarea si nlturarea cauzelor. n situatia n care acestea sunt
determinate de cauze tehnice, se va anunta conductorul procesului de munc.
Art. 15
Dup terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucrtorul este obligat s
curete si s ung masina, s lase ordine la locul de munc si s comunice schimbului
urmtor toate defectiunile care au avut loc n timpul lucrului, pentru a nu expune la
accidente lucrtorul care preia masina.
Art.16
nlturarea aschiilor si pulberilor de pe marsinile-unelte se va face cu ajutorul
mturilor, periilor speciale sau crligelor. Se interzice nlturarea aschiilor cu mna. Se
interzice suflarea aschiilor sau pulberilor cu jet de aer; aceast operatie este permis
numai cu justificri tehnologice sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de
maxim 2 atm.
Art.l7
Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cte ori prezenta acestora
este stnjenitoare pentru desfsurarea procesului de productie sau pentru siguranta
operatorului si cel putin o dat pe schimb.
Art.l8
Piesele prelucrate, materialele, deseurile se vor aseza n locuri stabilite si nu
vor mpiedica miscrile lucrtorilor, functionarea masinii si circulatia pe cile de acces.
Piesele, materialele si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita n containere.
Art.l9
(1) Grtarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si n bun stare,
evitndu-se petele de ulei.
(2) Petele de ulei de pe grtare sau paviment se nltur prin acoperire cu
rumegus.
Art.20
Se interzice splarea minilor cu emulsii sau uleiuri de rcire, produse
inflamabile (benzin, tetraclorur de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor
cu bumbac utilizat la curtarea masinii.
2 2 Prelucrarea metalelor prin strunjire
Fixarea si demontarea sculelor
Art.21
(1) Fixarea cutitelor de strung n suport se va face astfel nct nltimea cutitului
s corespund procesului de aschiere.

1 -NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aschiere /1994

(2) Partea din cutit care iese din suport nu va depsi de 1,5 ori nltimea
corpului cutitului pentru strunjirea normal.
(3) Fixarea cutitului n suport se va face cu suruburile din dispozitivul portscul.
Art.22
La montarea si demontarea mandrinelor, universalelor si platourilor pe strung,
se vor folosi dispozitive de sustinere si deplasare.
Fixarea si demontarea pieselor
Art.23
(1) Piesele de prelucrat vor fi fixate bine n universal sau ntre vrfuri si perfect
centrate, pentru a nu fi smulse.
(2) La fixarea si scoaterea pieselor din universal, se vor utiliza chei
corespunztoare, fr prelungitoare din teav sau alte prghii.
Art.24
La fixarea pieselor n universalul strungului, se va respecta conditia L 3d,
unde L si d reprezint lungimea, respectiv diametrul piesei de prelucrat.
Art.25
La prelucrarea pieselor lungi pentru sustinerea lor se vor utiliza linete.
Art.26
La fixarea piesei ntre vrfuri se va fixa rigid ppusa mobil iar pinola se va
bloca n pozitia de strngere.
Art.27
Slbirea piesei din pinola ppusii mobile se va efectua numai dup oprirea
strungului.
Art.28
nainte de nceperea lucrului, lucrtorul va verifica starea fizic a fiecrui bac de
strngere. Dac bacurile sunt uzate (sterse), au joc, prezint deformatii sau fisuri,
universalul sau platoul vor fi nlocuite.
Art.29
nainte de nceperea lucrului, lucrtorul va verifica dac modul n care este
ascutit cutitul si dac profilul acestuia corespund prelucrrii pe care trebuie s o execute,
precum si materialului din care este confectionat piesa. Se vor folosi cutite de strung cu
prag special pentru sfrmarea aschiei continue.
Art.30
La cutitele de strung prevzute cu plcute din carburi metalice se vor controla
cu atentie fixarea plcutei pe cutit precum si starea acestuia. Nu se permite folosirea
cutitelor la care plcutele prezint fisuri, arcuiri sau deformatii. Cutitele cu plcute din
carburi metalice sau ceramice vor fi ferite de socuri mecanice.
Pornirea si exploatarea strungului
Art.31
(1) Angajarea cutitului n material va fi fcut lin, dup punerea n miscare a
piesei de prelucrat. n caz contrar, exist pericolul smulgerii piesei din universal sau
ruperii cutitului.
(2) La sfrsitul prelucrrii se va ndeprta mai nti cutitul si apoi se va opri
masina.
Art.32
La prelucrarea ntre vrfuri se vor folosi numai antrenoare (inimi de antrenare)
de tip protejat sau saibe de antrenare protejate.
Art.33
La prelucrarea pieselor prinse cu bucse elastice, strngerea, respectiv
desfacerea bucsei se vor face numai dup oprirea complet a masinii.
Art.34
(1) Se interzice urcarea pe platoul strungului carusel n timpul ct acesta este
conectat la reteaua de alimentare.
(2) Se interzice asezarea sculelor si pieselor pe platou dac utilajul este
conectat la reteaua electric de alimentare.
Art.35
Pe strungurile automate se vor prelucra numai bare drepte, tesite la ambele
capete.
2.3. Prelucrarea metalelor prin frezare
Fixarea sculei
Art.36
nainte de fixarea frezei se va verifica ascutirea acesteia, dac aceasta
corespunde materialului ce urmeaz a se prelucra, precum si regimul de lucru indicat n
fisa de operatii.
Art.37
Montarea si demontarea frezei se vor face cu minile protejate.
Art.38
Dup fixarea si reglarea frezei, se va regla si dispozitivul de protectie, astfel
nct dintii frezei s nu poat prinde minile sau mbrcmintea lucrtorului n timpul
lucrului.

1 -NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aschiere /1994

Fixarea pieselor
Art.39
(1) Fixarea pieselor pe masina de frezat se va executa cu dispozitive speciale de
fixare sau n menghin.
(2) Se interzic improvizatiile pentru fixarea pieselor.
Art.40
La fixarea n menghin sau direct pe masa masinii a pieselor cu suprafete
prelucrate, se vor folosi menghine cu flci zimtate sau plci de reazem si strngere
zimtate.
Art.41
n timpul fixrii sau desprinderii piesei, precum si la msurarea pieselor fixate
pe masa masinii de frezat, se va avea grij ca distanta dintre pies si frez s fie ct mai
mare.
Pornirea si exploatarea frezelor
Art.42
(1) La operatia de frezare, cuplarea avansului se va face numai dup pornirea
frezei.
(2) La oprirea masinii de frezat, se va decupla mai nti avansul, apoi se va opri
freza.
Art.43
n timpul functionrii masinii de frezat, nu este permis ca pe masa masinii s se
gseasc scule sau piese nefixate.
Art.44
n timpul nlocuirii rotilor de schimb. masina de frezat va fi deconectat de la
retea.
Art.45
Verificarea dimensiunilor pieselor fixate pe masa masinii, precum si a calittii
suprafetei prelucrate, se vor face numai dup oprirea masinii.
2.4. Prelucrarea metalelor prin rabotare mortezare si brosare
Fixarea sculelor
Art.46
nainte de fixarea cutitului n suport, se vor verifica ascutirea si profilul cutitului,
precum si dac acesta corespunde materialului care se prelucreaz si regimului de lucru
indicat n planul de operatii.
Art.47
(1) Brosele se vor monta si demonta cu dispozitive special construite n acest
scop.
(2) Este interzis a manevra brosa cu mna liber.
Fixarea pieselor
Art.48
Piesele de prelucrat se vor fixa rigid pe masa masinii, n menghin sau cu
ajutorul dispozitivelor de fixare.
Pornirea si exploatarea masinii
Art.49
naintea pornirii masinii, se va verifica fixarea sculei si a piesei si se va controla
s nu rmn chei sau piese nefixate pe masa masinii.
Art.50
naintea nceperii lucrului, la masinile de rabotat si mortezat, dup pomirea
acestora, se vor executa cteva curse de mers n gol pentru verificarea functionrii.
Art.51
n timpul functionrii masinii de rabotat, este interzis folosirea spatiului dintre
ghidajele rabotezei pentru pstrarea sculelor sau a altor materiale.
Art.52
n cazul prelucrrii prin rabotare a unei piese ale crei dimensiuni depsesc
masa mobil a rabotezei, pe toat durata lucrului se va ngrdi zona respectiv.
Art.53
Masinile de brosat vor fi prevzute cu dispozitive corespunztoare de rcire a
sculei. Brosele nu se vor rci cu bumbac sau crpe ude.
2.5. Prelucrarea metalelor prin gurire, alezare si honuire
Fixarea si demontarea sculelor
Art.54
Mandrinele pentru fixarea burghielor si alezoarelor se vor strnge si desface
numai cu chei adecvate, care se vor scoate nainte de pornirea masinii.
Art.55
Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat si fixat
Art.56
Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrin se va face numai cu ajutorul
unei scule speciale.
Art.57
Se interzice folosirea burghielor cu coad conic n universalele masinilor.
Art.58
Se interzice folosirea burghielor cu coad cilindric n bucse conice.

1 -NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aschiere /1994

Art.59
Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de honuit cu cozi uzate
sau care prezint crestturi, urme de lovituri etc.
Art.60
Se interzice folosirea burghielor necorespunztoare sau prost ascutite.
Art.61
Ascutirea burghielor se va face numai cu burghiul fixat n dispozitive speciale.
Art.62
Cursa sculei va fi astfel reglat nct aceasta s se poat retrage ct mai mult
la fixarea sau desprinderea piesei.
Fixarea piesei
Art.63
naintea fixrii piesei pe masa masinii, se vor curta canalele de aschii.
Art.64
Prinderea si desprinderea piesei pe si de pe masa masinii se vor face numai
dup ce scula s-a oprit complet.
Art.65
Fixarea piesei pe masa masinii se va face n cel putin dou puncte, fie cu
ajutorul unor dispozitive de fixare, fie cu ajutorul menghinei.
Pornirea si exploatarea masinii
Art.66
naintea pornirii masinii, se va alege regimul de lucru corespunztor operatiei
care se execut, sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat.
Art.67
La operatia de honuire, avnd n vedere materialele din care sunt realizate
sculele, introducerea si scoaterea n si din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu foarte
mare atentie, pentru a evita spargerea plcilor de honuire.
Art.68
n timpul functionrii masinii, se interzice frnarea cu mna a axului
portmandrin.
Masini de gurit portative
Art.69
Masinile de gurit portative se vor porni numai dup ce au fost ridicate de pe
mas.
Art.70
Masinile de gurit portative se vor Isa din mn (se vor depune) numai dup
oprirea burghiului.
2.6. Prelucrarea metalelor prin rectificare si polizare
Fixarea sculelor
Art.71
Alegerea corpului abraziv se va face n functie de felul materialului de prelucrat,
de forma si dimensiunile piesei de prelucrat, de calitatea suprafetei ce trebuie obtinut,
de tipul si starea masinii, de felul operatiei de prelucrare.
Art.72
Montarea corpurilor abrazive pe masini se face de ctre persoane bine instruite
si autorizate de conducerea unittii s execute astfel de operatii.
Art.73
La montarea corpului abraziv pe masin, se va verifica marcajul si aspectul
suprafetei corpului abraziv si se va efectua controlul la sunet, conform standardelor n
vigoare sau conform documentatiei tehnice de produs.
Art.74
Fixarea corpului abraziv va asigura o centrare perfect a acestuia n raport cu
axa de rotatie.
Art.75
(1) Corpurile abrazive cu alezaj mic (diametrul alezajului cu minim 12 mm mai
mare dect diametrul arborelui) se fixeaz cu flanse fr butuc.
(2) Corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mare de 350 mm se fixeaz cu
flanse cu butuc.
Art.76
Flansa fix (de sprijin) va fi solidarizat cu arborele printr-un mijloc sigur de
fixare ; flansa mobil (de strngere) va intra cu joc pe butuc sau arbore, ajustajul fiind cel
indicat n STAS 9092/1-1983.
Art.77
Corpul abraziv va intra liber (nefortat) pe arbore, n cazul flanselor fr butuc,
respectiv pe flansa fix si pe cea mobil, n cazul flanselor cu butuc abaterile limit fiind
cele indicate n STAS 9092/1-83.
Art.78
Momentul de strngere al piulitei centrale la corpurile abrazive cu alezaj mic,
precum si numrul suruburilor, diametrul si momentul lor de strngere, la flansele cu
butuc, sunt cele indicate n STAS 6177/1-87 si STAS 9092/1-83.
Art.79
(1) Dac jocul dintre alezajul corpului abraziv si arbore este sub limita
inferioar, gaura va fi lrgit cu mare atentie, pentru a nu se produce fisuri. Operatia va fi

1 -NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aschiere /1994

executat pe o masin care s permit prinderea centric a corpului abraziv si cu ajutorul

unei scule adecvate (diamant, carburi metalice).
(2) Nu este admis lrgirea gurii prin spargere cu dalta.
(3) Dup lrgire, corpul abraziv se controleaz la sunet si la rezistenta de rotire.
Art.80
La montajul corpurilor abrazive, ntre acestea si flans se introduc garnituri din
carton presat ale cror dimensiuni sunt conform STAS 6177/1-87.
Art.81
nainte de montare, toate suprafetele n contact reciproc ale corpului abraziv,
garniturilor si flanselor vor fi bine curtate de orice corp strin cu ajutotul aspiratorului,
aerului comprimat sau periei.
Art.82
(1) Pentru montarea corpurilor abrazive cu alezaj mic, se vor utiliza bucse de
otel, pentru a compensa diferenta dintre diametrul alezajului corpului abraziv si diametrul
arborelui.
(2) Lungimea bucsei de otel nu va depsi grosimea corpului abraziv n zona
alezajului.
Art.83
(1) nainte de efectuarea controlului rezistentei la rotire si/sau nceperea
functionrii n gol, ansamblul corp abraziv-flanse cu butuc se echilibreaz static si, unde
este posibil, se echilibreaz dinamic.
(2) Fixarea contragreuttilor de echilibrare va fi asigurat corespunztor.
(3) Este interzis echilibrarea corpurilor abrazive prin practicarea unor scobituri
pe suprafata acestora.
Art.84
Montarea si fixarea mai multor corpuri abrazive pe acelasi arbore este permis
numai pentru masini dotate cu aceast posibilitate.
Art.85
Att persoana instruit s monteze corpul abraziv ct si utilizatorul vor verifica,
respectiv vor folosi corpul abraziv la turatia (sau viteza de lucru) nscris pe acesta sau pe
eticheta de fabricatie.
Art.86
Nu este permis utilizarea pe masini a corpurilor abrazive ale cror turatii sau
viteze periferice nu sunt inscriptionate.
Art.87
Este interzis utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic, n cazul n care a
trecut mai mult de un an de la fabricarea lor.
Art.88
La montarea corpurilor abrazive cu alezaj mare, centrarea acestora se va
realiza prin baterea lor pe circumferint, cu ajutorul unui ciocan din lemn.
Art.89
Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse.
Art.90
Corpurile abrazive cu tij vor fi astfel fixate nct lungimea liber a cozii s nu
depseasc, pentru turatia respectiv, pe cea indicat de productor.
Art.91
(1) Se interzice utilizarea dornului port-piatr dimensionat necorespunztor, ca
lungime si diametru, n raport cu partea de prindere.
(2) Se interzice folosirea dornului port-piatr care prezint vibratii sau
excentricitti (neechilibrat dinamic).
Pornirea si exploatarea masinilor de rectificat si polizat
Art.92
Masinile care utilizeaz corpuri abrazive nu se vor porni dac corpul abraziv
este n contact cu piesa de prelucrat.
Art.93
(1) La prelucrrile cu corpuri abrazive se vor evita contactele bruste cu piesa
sau solicitrile prin soc.
(2) Contactul cu piesa se va realiza lent si progresiv
Art.94
La prelucrrile cu corpuri abrazive este interzis mrirea artificial a presiunii
pe corpul abraziv prin utilizarea de diverse elemente ajuttoare (prghii, greutti, etc.).
Art.95
n timpul lucrului va fi evitat uzura neuniform a corpului abraziv, procednduse imediat la corectarea (diamantarea sau nlocuirea celui uzat neuniform.
Art96
Nu este permis prelucrarea cu suprafetele laterale ale corpurilor abrazive
atunci cnd masina nu a fost construit pentru astfel de prelucrri sau cnd corpul
abraziv nu este conceput pentru astfel de prelucrri.
Art.97
(1) Operatia de ndreptare a corpurilor abrazive se va face numai cu ajutorul
sculelor speciale de ndreptat (corectat). Corectarea se va face cu mult emulsie de
rcire.

1 -NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aschiere /1994

(2) Dup operatia de ndreptare, corpul abraziv va fi echilibrat.

(3) Se impune verificarea periodic a echilibrrii pe timpul duratei de folosire a
corpului abraziv.
Art.98
(1) n cazul utilizrii procedeului de rectificare umed, lichidul va spla corpul
abtaziv pe ntreaga suprafat de lucru si va fi evacuat la timp pentru a evita stationarea
corpului abraziv n lichid.
(2) Sunt exceptate de la aceast regul rectificrile executate pe masini special
adaptate pentru prelucrare n mediu umed.
Art.99
Este interzis utilizarea lichidelor de rcire puternic bazice la rcirea corpurilor
abrazive cu liant organic.
Art. 100 La rectificarea uscat a aliajelor de magneziu este interzis utilizarea corpurilor
abrazive care au fost folosite n prealabil la prelucrarea metalelor feroase.
Art.101 Este interzis utilizarea mbinrilor metalice la curelele masinilor de polizat la
care se prelucreaz aliaje de magneziu.
Art.102 Lagrele arborelui pe care se afl montat corpul abraziv vor fi foarte bine unse
pentru evitarea supranclzirii, care poate provoca spargerea corpului abraziv.
Art. 103 Turatia arborelui pe care se monteaz corpul abraziv va fi controlat periodic si
n mod obligatoriu, dup fiecare reparatie sau revizie, iar pentru polizoarele portative va fi
verificat si regulatorul, tinndu-se evidenta acestor controale.
Art.104 Arborii, flansele si celelalte prti ale masinii pe care se monteaz corpurile
abrazive vor fi controlate periodic si mentinute la cotele prescrise.
Art.105 Reglarea suportilor si vizierelor de protectie va fi executat cu corpul abraziv n
stare de repaus.
Art.106 Este interzis modificarea masinilor n scopul utilizrii unor viteze superioare de
lucru sau a unor diametre superioare de corpuri abrazive.
Art.107 Corpul abraziv al crui diametru a fost micsorat datorit uzurii poate fi utilizat la
viteza periferic de lucru corespunztoare corpului abraziv nou obtinut.
Art.108 Corpurile abrazive utilizate partial, care se demonteaz si se depoziteaz n
vederea unei reutilizri, se supun acelorasi controale nainte de reutilizare, ca si corpurile
abrazive noi.
Art.109 Corpurile abrazive vor fi ferite de lovituri si trepidatii.
Art.110 Se interzice manipularea corpurilor abrazive prin rostogolire.
Art.111 Toate corpurile abrazive, cu exceptia celor cu liant bachelitic, vor fi controlate la
sunet, conform prevederilor din STAS 6177/1-87, nainte de fiecare utilizare sau reutilizare.
Art.112 Corpurile abrazive care au fost supuse la o prelucrare mecanic vor fi ncercate
nainte de a fi reutilizate, conform prevederilor din STAS 6177/1-87.
Art.113 nainte de nceperea lucrului, la fiecare montare pe masin, corpurile abrazive
vor fi ncercate la rotirea n gol.
Polizarea manual
Art.114 (1) Polizorul manual nu se va lsa din mn la ntreruperea lucrului dect dup
oprirea complet a corpului abraziv.
(2) Pentru prevenirea pericolului de lovire a corpului abraziv la ntreruperea
lucrului, polizoarele manuale se vor aseza n suporti special executati. Suportii orizontali
nu vor fi falositi n stare uzat.
Art. 115 Polizoarele manuale vor fi utilizate la operatiile de polizare exterioar numai
dac corpurile abrazive sunt protejate cu o carcas de protectie corespunztoare.
Art.116 Polizoarele manuale vor fi pornite numai dac corpul abraziv nu este n contact
cu un corp care s mpiedice rotirea lui liber.
Art.117 La polizoarele manuale actionate pneumatic sau electric, nu va fi depsit
turatia maxim a corpului abraziv, functie de diametrul maxim admisibil al acestuia,
functie de natura piesei abrazive si turatia maxim a polizorului.
Marcarea corpurilor abrazive

1 -NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aschiere /1994

Art.l18
Viteza periferic maxim de lucru a corpurilor abrazive este cea care se afl
inscriptionat pe suprafata, eticheta, garnitura corpului abraziv sau este indicat de
productor.
Art.119 Este interzis utilizarea corpurilor abrazive fr marcaj sau cu marcaj neclar,
din care nu se poate stabili cu precizie viteza periferic de lucru sau turatia de lucru.
Art.120 Marcarea corpurilor abrazive este fcut pe acestea si pe eticheta de control.
Marcajul pe eticheta de control va contine cel putin urmtoarele date :
a) marca de fabric a unittii productoare ;
b) numrul standardului de form si dimensiuni;
c) simbolul materialului abraziv ;
d) granulatia ;
e) gradul de duritate ;
l) simbolul liantului ;
g) structura ;
h) turatia maxim de lucru n rotatii pe minut ;
i) viza controlului C.T.C. ;
j) data fabricatiei pentru corpurile abrazive cu liant magnezic.
Art. 121 Marcajul de pe corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mare de 100 mm va
contine obligatoriu turatia maxim de lucru sau viteza periferic maxim de lucru.
Polizarea cu pil disc
Art.122 Lucrtorii care execut operatii de ajustare a pieselor turnate din aliaje de
aluminiu, cu polizorul cu pil disc, vor fi instruiti si autorizati pentru ceast activitate.
Art.123 nainte de nceperea lucrului, se controleaz starea tehnic a pilelor disc,
suportii de sprijin, carcasa de protectie si instalatia electric de alimentare.
Art.124 Suportul de sprijin va fi astfel reglat, nct punctul superior de contact al piesei
cu corpul abraziv s se gseasc pe planul orizontal care trece prin centrul corpului
abraziv sau mai sus cu cel mult 10 mm, iar distanta dintre suport si pila disc s nu
depseasc 3 mm.
Art.125 Dintii pilelor disc nu vor fi lipiti sau ncrcati cu aluminiu.
Art.126 (1) Pila disc va fi montat corect, astfel nct s nu aib joc radial.
(2) Dup montare, nainte de nceperea lucrului, polizorul va fi ncercat prin
functionare n gol la turatie de regim.
Art.127 Se interzice introducerea brusc a pieselor n pila cu disc.
Art.128 Se interzice ajustarea la polizorul cu pil disc a pieselor turnate din alte
materiale dect aliajele de aluminiu.
Art.129 Se interzice ajustarea pieselor fr ca acestea s fie sprijinite pe suport.
Slefuirea mecanic
Art.130 Fixarea, probarea si corectarea circumferintei saibelor de lustruire se supun
acelorasi reguli ca si corpurile abrazive.
Art.131 (1) La exploatarea instalatiilor automate de slefuire sau lustruire, schimbarea
saibelor, periilor sau benzilor abrazive se va executa de ctre personal instruit special si
autorizat intern n acest scop.
(2) Orice interventie asupra elementelor mobile se va face numai dup oprirea
acestora.
2.7. Prelucrarea metalelor prin aschiere printr-o succesiune de prelucrri
(masini-unelte agregat si linii automate)
Fixarea sculelor
Art.132 nainte de fixarea sculelor n port-scule se vor verifica unghiurile de ascutire,
profilul, precum si dac acestea corespund materialului care se prelucreaz.
Fixarea pieselor
Art.133 Piesele ce urmeaz a se prelucra se vor fixa rigid pe masa agregatului cu
ajutorul dispozitivului de fixare.
Exploatarea masinilor-unelte agregat si liniilor automate

1 -NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aschiere /1994

Art.134 nainte de nceperea lucrului, masina-unealt agregat va fi reglat pentru

regimul de prelucrare prescris n documentatia tehnic.
Art.135 La orice zgomot suspect n timpul functionrii agregatului, se va actiona
butonul "STOP".
Art.136 Se interzice reglarea supapelor de sigurant peste limitele prescrise pentru a
evita deteriorarea unor elemente din instalatie.
Art.137 Se interzice blocarea releelor de presiune.
Art.138 n cazul aparitiei unor scurgeri de lichid la conducte sau racorduri, va fi oprit
masina agregat si remediat defectiunea.
Art.139 Se interzice rcirea sculelor cu bumbac sau crpe ude; rcirea sculelor se face
numai cu instalatii speciale destinate acestui scop.
Art.140 Este interzis accesul n spatiile de deplasare a port-sculelor automate.
Art.141 Este interzis accesul n spatiile de deplasare a pieselor n timpul transportrii
acestora ntre posturile de lucru sau punctele de depozitare.
Art.142 n cazul n care sistemul de masini este prevzut cu mecanisme pentru
schimbarea pieselor la posturile de lucru, de tip roboti sau mini mecanice, este interzis
accesul n zona de manevr a acestor mecanisme n perioada ct sunt n functiune.
Art.143 Curtirea de aschii se face de la distant si numai cnd linia automat este
oprit.
Art.144 Reparatiile si reglajele se vor executa numai de personal calificat si instruit
pentru aceste operatii, numai dup deconectarea masinii de sub tensiune si nchiderea
aerului de la instalatiile pneumatice.
Art.145 Repararea instalatiilor pneumatice este permis numai dup nchiderea aerului
de la retea si scoaterea de sub tensiune a liniei automate.
Art.146 Umplerea cu petrol a buteliilor de suflat si uns tarozi se va face numai dup
nchiderea aerului de la retea si descrcarea complet a presiunii din butelii.
Art.147 Este interzis a se aseza scula, instrumentele de msurare si control etc., pe
elementele liniei automate. Acestea se vor aseza pe rastele sau mese special amenajate.
Art.148 Este interzis cu desvrsire apropierea de uneltele de lucru dup cuplarea
liniei automate la retea.
Art.149 Operatorul principal este obligat s avertizeze, prin intermediul dispozitivelor
acustice si optice, cuplarea liniei automate la retea.
Art.150 Actionarea organelor de comand se va face numai de la pupitrul de comand.
Art.151 Este interzis traversarea liniei automate prin alte locuri dect pe culoarele
prevzute n acest scop.
Art.152 Controlul pieselor ntre operatii este permis numai dup scoaterea liniei
automate de sub tensiune.
2. 8 Debitarea materialelor prin tiere cu ferstraie
Fixarea sculelor
Art.l53
Fixarea discului tietor pe axul ferstrului circular se face cu dou flanse de
acelasi diametru.
Art.l54
naintea montrii discului tietor al ferstraielor circulare se vor curta cu grij
suprafetele de contact ale flanselor si discului.
Art.l55
(1) Diametrul flanselor de fixare s discului tietor va fi de cel putin 1/3 din
diametrul discului.
(2) La viteze periferice ale discului tietor mai mari de 12 m/sec, diametrul
flanselor de strngere va fi egal cu 1/2 din diametrul discului.
Art.l56
La montarea discului tietor se va realiza centrarea si echilibrarea corect a
acestuia.
Fixarea materialului
Art.l57
Asezarea materialului de debitat pe masa ferstrului circular se va face astfel
nct nltimea de tiere s fie ct mai redus, adic numrul dintilor care taie
concomitent s fie ct mai redus.

1 -NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aschiere /1994

10

Art.158 La ferstraiele circulare prevzute cu dispozitive de fixare a piesei n plan

orizontal si vertical se vor utiliza concomitent ambele dispozitive.
Art.159 Fixarea materialului de debitat si sustinerea semifabricatelor debitate se vor
realiza astfel nct s se evite cderea neprevzut a acestora.
Art.160 Fixarea materialului la debitarea cu ferstrul alternativ se face cu ajutorul
menghinei, iar capetele libere ale materialului de debitat vor fi sprijinite pe un suport cu
role.
Art.161 La asezarea si fixarea materialului pe masa masinii de debitat, precum si la
desprinderea si scoaterea materialului de pe mas, masina va fi oprit, iar rama cu pnze
va fi n pozitie ridicat si asigurat n aceast pozitie.
Exploatarea masinilor de debitat
Art.162 (1) La exploatarea masinilor de debitat se vor respecta ntocmai indicatiile
unittii constructoare privind dimensiunile si calitatea materialului care se debiteaz,
precum si vitezele periferice admise.
(2) Se vor respecta ntocmai instructiunile de exploatare ale constructorului
masinii si ale productorului de discuri tietoare.
Art.163 Pe ferstraiele circulare obisnuite nu se vor debita materialele la care lungimea
zonei de contact dintre pies si discul tietor depseste 50 mm.
Art.164 Se interzice utilizarea discurilor tietoare cu dinti tociti, adic avnd muchiile
tietoare rotunjite, respectiv dac nltimea dintilor este mai mic dect 70 % din
nltimea dintilor discului nou.
Art.165 (1) Discurile tietoare la care au aderat particule din materialul debitat pot fi
utilizate dac este posibil curtirea lor si dac n procesul de tiere nu a avut loc o
nclzire excesiv.
(2) Desprinderea materialului de pe discurile tietoare se face cu ajutorul unei
scule cu muchii neascutite.
Art.l66
Se interzice utilizarea discurilor tietoare care prezint crpturi, au trei dinti
lips pe toat circumferinta, au doi dinti alturati lips sau la care s-a rupt un dinte de sub
cercul bazei dintilor.
Art.167 Se interzice solicitarea la ncovoiere prin presare lateral a discului tietor, att
n timpul lucrului, ct si dup deconectarea masinii de la retea.
Art.168 Se interzice debitarea materialelor nefixate pe masa masinii.
Art.169 naintea nceperii lucrului la ferstrul alternativ, se vor alege regimul de tiere
si pnza corespunztoare materialului de tiat.
Art.170 Dup fixarea pnzei, se va porni ferstrul altemativ n gol, verificndu-se
functionarea tuturor comenzilor.
Art.171 n timpul lucrului, lucrtorul va avea o pozitie lateral fat de planul pnzei de
ferstru.
Art.172 Se interzice utilizarea pnzei de ferstru panglic la care lipsesc mai mult de 3
dinti pe perimetru sau doi dinti consecutivi.
Art.173 Dup coborrea ramei cu pnza n pozitia de lucru si nceperea tierii, se va
deschide imediat robinetul pentru lichidul de rcire.
Art.174 Se interzice utilizarea la ferstrul altemativ a pnzelor care au pe toat
lungimea lor cinci dinti lips sau trei dinti alturati lips.
Art.175 Ungerea si curtirea masinii de debitat, respectiv scoaterea jgheabului de
colectare a aschiilor, se vor face numai dup oprirea masinii si cu rama n pozitie
superioar.
2.9. Prelucrarea manual a metalolor prin aschiere
Art.176 La operatiile de prelucrare manual a pieselor prinse pe strung, cu pila, sabrul
sau pnza abraziv se vor respecta urmttoarele :
a) operatiile se vor executa numai atunci cnd sunt prevzute n planul de
operatii ;
b) se va ndeprta cruciorul port-cutit ct mai mult de pies ;

1 -NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aschiere /1994

11

c) la pilirea pieselor se va tine mnerul pilei cu mna stng, iar captul pilei cu
mna dreapt ;
d) la prelucrarea muchiilor pieselor cu sabrul sau pnza abraziv, acestea se
vor aplica pe partea piesei care se roteste dinspre lucrtor ;
e) la prelucrarea interioar a pieselor cu pnza abraziv, aceasta se va nsura
pe o bucat de lemn cu sectiunea rotund.
3. PREVEDERI DE PROIECTARE PRIVIND MIJLOACELE DE PRODUCATIE UTILIZATE
LA PRELUCRAREA METALELOR PRIN ASCHIERE
3.1. Cldiri si alte constructii
Conditii de amplasare
Art.177 Atelierele mecanice de prelucrare prin aschiere a metalelor, inclusiv ncperile
auxiliare, administrative si social sanitare ale acestora, se vor amplasa si amenaja n asa
fel nct s fie respectate prevederile Normelor Generale de Securitate a Muncii precum si
Normelor Generale de Paz si Stingerea Incendiilor.
Art.178 Atelierele mecanice de prelucrare prin aschiere a metalelor care se gsesc
mpreun cu alte ateliere diferite n aceeasi hal, vor trebui s ndeplineasc conditiile de
amplasare a atelierelor pentru care prescriptiile sunt cele mai restrictive.
Art.179 Atelierele mecanice de prelucrare prin aschiere amplasate n aceeasi hal cu
procese tehnologice care genereaz noxe dispersate n toat hala, vor fi separate prin
compartimentare.
Ci de circulatie
Art.180 Ltimea cilor de circulatie din hale se va stabili conform prevederilor Normelor
Generale de Securitate a Muncii.
Art.181 n cazul cilor de circulatie din hale n care se gsesc linii de cale ferat, sinele
nu trebuie s depseasc nivelul drumului carosabil.
Pardoseli
Art.182 Pardoselile vor ndeplini conditiile prevzute n Normele Generale de Securitate
a Muncii.
Acces in ateliere sau hale
Art.183 (1) Accesul n atelierele sau halele de prelucrri prin aschiere a metalelor se va
face prin usi cu dimensiuni corespunztoare gabaritului mijloacelor de transport, pieselor,
produselor si utilajelor care trebuie s fie introduse sau scoase din hal.
(2) Usile trebuie s previn ptrunderea si formarea curentilor de aer rece.
Distante minime de amplasare
Art.184 Masinile-unelte si utilajele vor fi astfel amplasate nct distantele minime dintre
gabaritul lor functional maxim si celelalte elemente nconjurtoare s fie conform tab. nr.
1.
Tabelul nr. 1
Distante minime de amplasare a masinilor-unelte si utilajelor de prelucrare prin
aschiere fat de elementele nconjurtoare :
Gabarit n mm
ul
Nr
Distanta de la
Zona
Mic, Mediu, Mare,
F.
Obs
crt
masin la:
de
<
1500x7 3500x2 mare,
lucru 500x75
50
000
>
intercal
0
3500x2 5000x3 5000x3
at
000
000
000
1. Elementele
fr
400
500
600
800 *)
constructiei
(perete, stlp)
una
800
800
1000
1200
2. Elementele de
fr
800
800
800
800 Se va evita aceast
nclzire
amplasare

1 -NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aschiere /1994

12

montate lng
perete
3. Drum carosabil

una

1200

1200

1200

fr

300

300

400

si de trecere

una

1000

1000

1200

fr
una
comun

dou
fr

400
1000
1200

600
1200
1400

800
1400
1600

4. Alt masin unealt

1200 n cazul masinilor de

precizie
500 Exclusiv ltimea benzii
de
1300 limitare a drumului
carosabil
1200 1 om la dou masini
1600
1800

1400
1600
1800
2000
5. Elementele de
600
700
800
1000 *)
mecanizare
(ci cu role, transp.
una
1000
1100
1200
1400
etc)
6. Loc de depozitare,
fr
300
400
500
600 *)
obiecte
de inventar
una
800
800
1000
1200
NOTA : *) Susceptibile de micsorri cu respectarea conditiilor functionale: Dac spatiul.
respectiv serveste pentru deservirea si ntretinerea masinilor si utilajelor, el nu va fi mai
mic de 400 mm.
Factori care influenteaz amplasarea utilajelor
Art.185 n cazul deservirii simultane a mai multor masini, utilaje sau instalatii de ctre o
singur persoan, amplasarea acestora trebuie s asigure posibilitatea de urmrire a
functionrii, n conditiile impuse de procesul tehnologic, fr pericole de accidentare.
Art.186 Amplasarea si montarea masinilor-unelte si utilajelor se va face cu respectarea
prevederilor Normelor Generale de Securitate a Muncii si prevederilor din standardele de
stat n vigoare.
Art.187 La amplasarea masinilor-unelte, utilajelor inclusiv a agregatelor independente
care le compun, precum si a dotrilor locului de munc, se va tine seama si de urmtorii
factori, n sensul asigurrii unui efort minim din partea executantului si securittii
acestuia:
a) Caracterul productiei si fluxului tehnologic:
- mrimea seriei de fabricatie, mrimea loturilor;
- forma, mrimea si greutatea pieselor care se prelucreaz ;
- modul de alimentare cu semifabricate si evacuare a produselor finite ;
- gradul de mecanizare si automatizare ;
- modul de actionare,al lucrtorului asupra utilajului, frecventa si amplitudinea
miscrilor efectuate de lucrtor ;
- modul. de organizare si dotare a locului de munc ;
- numrul de utilaje la care lucreaz acelasi lucrtor ;
- frecventa si complexitatea operatiilor de reglare a utilajelor si sculelor ;
- frecventa si complexitatea operatiilor de revizie si reparatie a utilajelor pe
locul de functionare.
b) Complexitatea si particularittile constructive si functionale ale utilajelor :
- spatii necesare deplasrii organelor mobile ale utilajelor, n timpul functionrii
acestuia ;
- existenta unor agregate auxiliare ale utilajului amplasate n afara gabaritului
masinii propriuzise ca: rezervoare si agregate de filtrare a lichidelor de rcire, rezervoare
si grupuri ale sistemului hidraulic de actionare, etc.
- spatii necesare deschiderii capacelor, usilor ;
- spatii necesare demontrii anumitor prti ate utilajelor, n cursul operatiilor de
revizie si reparatie ;

1 -NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aschiere /1994

13

- spatii de acces pentru anumite mijloace de ridicat si transportat necesare

montrii, demontrii si ntretinerii utilajului ;
- existenta unor constructii speciale aferente utilajului (fundatii, canale).
c) Particularittile constructive ale cldirilor ;
- mrimea si adncimea fundatiilor stlpilor halei ;
- existenta subsolurilor sau a unor niveluri inferioare si conditii impuse de
structura de rezistent respectiv ;
- existenta unor canale pentru retele energetice la care este racordat utilajul
sau pentru transportarea de deseuri.
Art.188 La amplasarea masinilor de debitat se va tine seama de lungimea maxim a
materialelor care trebuie debitate, respectiv a pieselor debitate.
3.2. Caracteristici constructive ale masinilor-unelte masinilor de debitat si ale
echipamentului auxiliar
3.2.1. Caracteristici constructive ale masinilor-unelte si ale masinilor de debitat
Art.189 La conceperea masinilor-unelte se vor respecta prevederile Normelor Generale
de Securitate a Muncii privind echipamentele tehnice.
Elemente de comand
Art.190 Elementele de comand ale masinilor-unelte nu se vor amplasa n zona de
expulzare a aschiilor. Cnd o astfel de amplasare nu poate fi evitat, se vor lua msuri
adecvate pentru protejarea minilor (scuturi, elemente de deviere a directiei aschiilor
etc.).
Art.191 Destinatia elementelor de comand trebuie s se indice prin simboluri sau
inscriptii executate clar si vizibil montate ct mai aproape de acestea.
Art.192 (1) Elementele de comand si pozitiile lor functionale trebuie s fie marcate n
culori distincte, pentru a elimina confuziile n timpul lucrului.
(2) Constructia si amplasarea elementelor de comand trebuie s exclud
posibilitatea de accidentare a lucrtorului care le actioneaz.
Art.193 Elementele de comand vor fi prevzute cu inscriptii clare care s indice felul
comenzii. Sensul de miscare a elementelor de comand manual trebuie s corespund
cu sensul de miscare a organului de masin sau mecanismului comandat.
Art.194 Mnerele (prghiile) sistemelor de prindere a dispozitivelor cu mai multe
posturi, la care ncrcarea si descrcarea pieselor se face simultan cu prelucrarea
acestora, trebuie amplasate astfel nct manevrarea acestora s nu fie periclitat de
miscarea sculei, aschiile aruncate si lichidul de rcire si ungere.
Art.195 Rotile de manevr care se rotesc n timpul deplasrii mecanizate a prtilor
componente ale masinilor-unelte si care depsesc viteza periferic de 20 m/min, trebuie
s fie prevzute cu siteme de deconectare automat n timpul acestor deplasri.
Art.196 Ferstraiele circulare cu comanda avansului la pedal vor avea pedala
protejat.
Ungerea, rcirea si evacuarea aschiilor
Art.197 Masinile-unelte si prtile componente ale acestora trebuie astfel concepute
nct s asigure evacuarea cu usurint a aschiilor si a lichidului de rcire si ungere.
Art.198 n rezervoarele sistemelor hidraulice de ungere si rcire amplasate separat de
batiuri, precum si n fundatiile batiurilor, utilizate ca rezervoare pentru ulei, trebuie s se
prevad orificii pentru evacuarea acestuia.
Art.199 (1) Masinile-unelte actionate hidraulic, pneumatic si prevzute cu instalatii de
ungere si rcire, trebuie s aib conductele colorate diferit (se admite si colorarea numai
a capetelor conductei) pe o lungime de cel putin 50 mm.
(2) Culorile conductelor sunt reglementate de STAS 8589-70 si sunt
urmtoarele:
- maro, pentru conductele hidraulice;
- albastru deschis (bleu), pentru conductele pneumatice ;
- verde cu dungi galbene, pentru conductele lichidelor de rcire si ungere.

1 -NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aschiere /1994

14

Art.200 Conductele instalatiilor hidraulice, instalatiilor pneumatice si instalatiilor de

ungere si rcire care se prevd a fi amplasate deasupra solului, n locurile necesare
pentru trecerea lucrtorilor care lucreaz la masinile-unelte, trebuie s fie amplasate la
nltime de cel putin 2300 mm deasupra nivelului solului.
Art.201 Conductele instalatiilor hidraulice, instalatiilor pneumatice si instalatiilor de
ungere si rcire, care se prevd a fi amplasate sub nivelul solului, n locurile necesare
pentru trecerea lucrtorilor care lucreaz la masinile-unelte, trebuie s fie acoperite cu un
planseu rezistent, nealunecos.
Art.202 Pe conductele hidraulice sau pneumatice trebuie s fie montate manometre
pentru a se putea urnri presiunea. Pe manometru se va indica cu un semn distinctiv,
presiunea maxim admis.
Art.203 Dispozitivele pentru aducerea lichidului de rcire si ungere la posturile de lucru
ale masinilor unelte trebuie s asigure posibilitatea reglrii cu usurint si fr pericol, a
fixrii sigure si a distribuirii lichidului necesar n zona de aschiere.
Art.204 (1) La masinile-unelte la care ungerea se execut cu ajutorul elementelor de
ungere manuale, amplasarea acestora trebuie fcut n afara zonelor periculoase, n
locuri comode pentru deservirea lor.
(2) Locurile pentru turnarea uleiului trebuie s se vopseasc ntr-o culoare
contrastant fat de culoarea masinii.
Art.205 Masinile-unelte care degaj n timpul procesului de aschiere pulberi abrazive,
praf de la aschierea uscat a fontei, vapori si fum de ulei ars, ceat de ulei sau emulsie,
vapori densi ai lichidelor tehnologice de orice fel vor fi prevzute, fie cu instalatii proprii,
fie cu instalatii generale de absorbtie si filtrare a acestor degajri nocive.
Art.206 (1) Subansantele masinilor-unelte care efectueaz miscri de rotatie n timpul
functionrii masinii vor fi astfel concepute nct s nu prezinte proeminente sau degajri,
care ar putea agta si antrena echipamentul lucrtorului.
(2) Acolo unde acest lucru nu poate fi evitat, se vor impune conditii speciale de
protectie.
Art.207 Universalele si platourile strungurilor nu vor prezenta prti proeminente radiale,
cu exceptia bacurilor de strngere, iar acestea nu vor depsi periferia universalului mai
mult de 1/3 din lungimea lor.
Art.208 Platourile vor avea marcate vizibil turatia maxim pn la care pot fi folosite n
conditii de securitate.
Art.209 n cazul universalelor cu actionare electro-hidraulic sau pneumatic, este
necesar s se indice forta de strngere.
Art.210 Constructia universalelor cu actionare electro-hidraulic sau pneumatic nu
trebuie s permit slbirea fortei de strngere a piesei n timpul lucrului si trebuie s
previn posibilitatea introducerii degetelor ntre bacuri, la strngere.
Art.211 Strungurile vor fi prevzute cu instalatii care s asigure o frnare eficace si
rapid a arborelui principal, dup decuplare.
Art.212 Strungurile paralele vor fi astfel concepute nct deplasarea manual a ppusii
mobile s se fac cu efort fizic minim din partea lucrtorului, iar timpul pn la oprirea
platoului, inclusiv universalului, dup decuplare s fie ct mai scurt.
Masini de frezat
Art.213 Masinile de frezat vor fi astfel concepute nct rotile de mn cu mner, ale
avansurilor, s nu se roteasc n timpul avansului rapid.
Art.214 (1) Masinile de frezat vor fi concepute astfel nct sensul de rotire al frezei s
corespund cu pozitia reazemelor dispozitivelor de fixare, astfel ca acestea s preia
eforturile ce iau nastere n timpul aschierii.
(2) Pentru o mai bun rigiditate, trebuie ca reazemele si dispozitivele de fixare
s fie ct mai aproape de suprafata de frezat.
Art.215 Masinile de frezat vor avea un dispozitiv de frnare rapid, fr socuri, arborelui
principal.

1 -NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aschiere /1994

Art.216
nct :

15

Conceperea masinilor de frezat cu avansuri automate, vor fi astfel realizate

a) miscarea de avans s nu aib loc fr miscarea de rotire a arborelui principal

;
b) la oprirea general a masinii, mai nti trebuie s se opreasc miscarea de
avans si, dup aceea, miscarea de rotire a arborelui principal.
Masini de rabotat, mortezat si brosat
Art.217 Masinile de rabotat vor fi prevzute cu dispozitive de frnare si limitatoare,
pentru a mpiedica iesirea mesei de pe batiu, atunci cnd sistemul de inversare a miscrii
nu functioneaz corespunztor.
Art.218 Frnarea mesei va fi asigurat n conditiile vitezei sale maxime si cu masa
maxim admisibili a piesei de prelucrat.
Art.219 Masinile de brosat orizontale, care lucreaz cu brose cu mas mai mare de 8
kg, vor avea role de sustinere a brosei pe partea de intrare a acesteia n pies. Revenirea
brosei n pozitie initial se va face mecanizat.
Art.220 Masinile de brosat vor fi prevzutr cu dispozitive corespunztoare de rcire a
sculei.
Masinile de gurit si alezat
Art.221 Masinile de gurit si alezat vor fi prevzute cu posibilitatea de frnare a
arborelui principal. Timpul de frnare pn la oprirea arborelui principal se recomand s
fie de maximum 6 secunde.
Art.222 Constructia masinii trebuie s permit decuplarea miscrii principale si
utilizarea miscrilor de avans pentru reglarea, trasarea sau msurarea piesei de prelucrat.
Art.223 (1) Dac la fixarea sculei sau dispozitivului auxiliar se foloseste o pan de
antrenate, aceasta va fi astfel construit nct s nu se desprind accidental n timpul
functionrii masinii.
(2) Scula sau dispozitivul auxiliar vor fi astfel construite nct s nu se poat
slbi din arborele principal dect cu ajutorul unei scule (pan) sau a unui alt dispozitiv
special.
Art.224 La masinile de gurit cu cap revolver multiax, echipamentul de comand va fi
astfel amplasat nct semnalizarea terminrii ciclului automat s fie sesizat sigur de la
locul de munc al operatorului.
Masini de rectificat si polizat
Art.225 Diametrul arborelui port-piatr va fi conform prevederilor STAS 9092/1-83.
Art.226 Arborii de otel pe care se fixeaz corpurile abrazive vor avea o rezistent la
rupere de minimum 65 daN/mm 2 si o alungire relativ la rupere de minimum 10 %.
Art.227 Pe toate masinile care utilizeaz corpuri abrazive se vor marca vizibil si durabil:
sensul de rotire a corpului abraziv (printr-o sgeat), turatiile sau vitezele de lucru ale
acestuia.
Art.228 Masinile la care se utilizeaz procedeul de rectificare umed vor fi astfel
concepute nct, la terminarea ciclului normal de lucru, nti s se ndeprteze corpul
abraziv de piesa de prelucrat, apoi s se opreasc lichidul de rcire, dup care s se
opreasc rotirea corpului abraziv (cnd tot lichidul de rcire a fost expulzat de pe acesta).
Art.229 Masinile de rectificat rotund, cu prelucrarea ntre vrfuri, vor fi prevzute cu
linete pentru rectificarea pieselor lungi.
Art.230 Polizoarele fixe vor fi prevzute cu un suport de sprijin, reglabil n plan orizontal
si vertical, care s permit reglarea lui, astfel nct distanta dintre corpul abraziv si suport
s nu fie mai mare de 3 mm, iar marginile suportului trebuie s fie netede.
Art.231 Suportii de sprijin pentru polizare trebuie s permit o fixare sigur a lor.
Art.232 Polizoarele portative vor fi astfel concepute nct, la lsarea lor din mn,
antrenarea arborelui n miscare de rotatie s se ntrerup automat.
Art.233 Polizoarele manuale basculante vor fi astfel concepute, nct corpul abraziv s
se ridice de pe mas, dac nu este apsat spre aceasta de ctre lucrtor si s se ntrerup
automat din functiune.

1 -NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aschiere /1994

16

Art.234 Polizoarele cu mai multe trepte de vitez vor fi astfel concepute nct o treapt
superioar s poat fi conectat numai dup actionarea unui zvor. Actionarea acestui
zvor va fi posibil numai cu un mijloc ajuttor special.
Masini de debitat
Art.235 Masinile pentru debitat material de lungime mare vor fi prevzute cu suporti
suplimentari pentru sprijinirea capetelor libere ale materialului.
Art.236 Sensul filetului de strngere de pe axul masinii de debitat va fi contrar sensului
de rotire a discului tietor.
Art.237 Este obligatorie marcarea vizibili a sensului de rotire a discului tietor precum
si planul pnzei tietoare.
Art.238 Dimensiunile mesei masinii de debitat vor fi astfel stabilite nct rama cu pnz
s nu depseasc muchia ei (mesei).
3.2.2. Dispozitive de protectie, de prindere si fixare, blocare si sigurant
Caracteristici generale
Art.239 Prtile mobile ale masinilor-unelte care depsesc gabaritul masinii si care
prezint pericol de accidentare, vor fi prevzute cu dispozitive de protectie tip aprtoate
(compacte, cu jaluzele, cu orificii), de rezistent corespunztoare si care, dup necesitate,
se doteaz cu mnere, bride pentru deschiderea, scoaterea, deplasarea si instalarea cu
usurint si fr pericol a acestora.
Art.240 (1) Dispozitivele de protectie, care nu necesit interventii frecvente, vor fi fixate
de masina-unealt, constituind un ntreg cu aceasta.
(2) Interventia la masin va fi realizat numai de personal de specialitate si
numai dup oprirea masinii.
Art.241 (1) Dispozitivele de protectie, care necesit interventii frecvente, vor fi
prevzute cu sisteme de deconectare sau blocare automat a masinii-unelte, n cazul unor
interventii accidentale.
(2) Suprafetele ce trebuie s fie protejate, ct si interiorul aprtorilor, vor fi
vopsite n alt culoare dect masina-unealt, respectiv n culori de avertizare - rosu sau
portocaliu.
Art.242 Dispozitivele de protectie ale posturilor de lucru vor fi prevzute cu ecrane din
sticl securizat, sau alt material transparent, care s nu piard repede transparenta sub
actiunea aschiilor si a lichidului de rcire.
Art.243 Dispozitivele de protectie ale curelelor si angrenajelor cu roti dintate vor fi
prevzute cu un sistem de ntrerupere a alimentrii motorului, care s nu permit punerea
n functiune a masinii dect numai atunci cnd aceste dispozitive sunt n pozitia de
protectie.
Art.244 (1) Dispozitivele de prindere vor fi astfel concepute, nct s asigure o fixare
rigid a pieselor.
(2) n cazul folosirii dispozitivelor de fixare pneumatice, hidraulice,
electromagnetice si combinate, acestea se vor prevedea cu mecanisme care s mpiedice
desfacerea accidental a dispozitivului si cu blocaje care s previn aruncarea piesei cnd
se produce desfacerea sau cnd se ntrerupe alimentarea cu aer, lichid sau energie
electric. n cazul ntreruperii alimentrii, se va opri automat masina.
Art.245 Masinile-unelte cu comand numeric si cu schimbarea automat a sculei, care
sunt dotate cu magazie de scule, vor fi prevzute cu dispozitive corespunztoare care s
asigure respectarea urmtoarelor conditii :
a) schimbarea automat a sculei numai cnd arborele principal se afl n pozitie
corect si nu se roteste ;
b) pentru schimbarea automat a sculei, zona n care se desfsoar aceast
operatie va fi prevzut cu elemente de protectie care s nu admit accesul lucrtorului
n zona respectiv.
Art.246 La masinile care nu sunt prevzute cu dispozitive de mutare a curelei n mers,
aceast operatie se va face numai dup oprirea complet a masinii.

1 -NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aschiere /1994

17

Art. 247 Masinile-unelte vor fi prevzute cu dispozitive de sigurant care s previn

pornirea accidental a arborilor principali, a consolelor, ppusilor, traverselor si a altor
subansamble mobile.
Art.248 Masinile-unelte sau subansamblele acestora vor fi prevzute cu dispozitive de
sigurant pentru evitarea oricrui accident n cazul suprancrcrii acestora peste limitele
prescrise.
Art.249 Subansamblurile masinilor-unelte care se deplaseaz mecanizat vor fi prevzute
cu dispozitive de sigurant care s nu permit depsirea cursei acestora dincolo de
limitele stabilite prin documentatia tehnic.
Art.250 n cazul n care prtile subansamblelor depsesc gabaritul masinii-unelte, n
timpul functionrii, prezentnd pericol de accidentare prin lovire, se va ngrdi zona de
lucru periculoas cu elemente care s nu permit accesul persoanelor.
Art.251 (1) La masinile unelte (linii automate) care nu pot fi supravegheate vizual n
ntregime de la locul de munc si a cror cuplare accidental poate duce la accidentarea
persoanelor care se afl n preajma lor, zona de lucru va fi ngrdit si, de asemenea, va fi
dotat cu dispozitive de semnalizare acustic si vizual.
(2) Aceste dispozitive vor functiona antomat n momentul actionrii butonului
de pornire de pe pupitrul de comand, emitnd sunete sau lumin intermitent timp de
cel putin 15 secunde.
(3) Masinile-unelte la care se prevede prelucrarea pieselor neechilibrate cu
diametrul peste 630 mm vor fi prevzute cu un dispozitiv de blocare care s nu permit
ntoarcerea (rotirea) accidental a platoului n timpul fixrii piesei.
Dispozitive pentru strunguri paralele
Art.252 (1) Strungurile paralele vor fi prevzute cu ecrane de protectie.
(2) Functionarea strungului va fi conditionat de pozitia de lucru a ecranului de
protectie.
Art.253 Universalele si platourile vor fi astfel fixate nct s previn desprinderea lor si
s fie protejate, cel putin la partea superioar, cu aprtori.
Art.254 Pentru eliminarea pericolului de accidentare, n cazul scderii presiunii sub
limita minim necesar strngerii piesei, se impune oprirea automat a strungului.
Art.255 Cheile pentru strngerea bacurilor vor fi prevzute cu dispozitiv care s le
ejecteze automat din gurile universalelor.
Dispozitive pentru strunguri carusel
Art.256 (1) La strungurile carusel, n cazul amplasrii suprafetei de lucru a platoului la o
nltime peste 700 mm de la sol, platoul va fi protejat cu aprtoare fixat rigid de batiu,
avnd nltimea de 40-100 mm peste nivelul suprafetei de lucru a platoului si paravane
suplimentare demontabile, cu nltimea de 400-500 mm.
(2) n cazul amplasrii suprafetei de lucru a platoului de lucru la o nltime sub
700 mm de la sol, aprtoarea va avea o nltime de cel putin 1100 mm.
Art.257 La strungurile carusel la care echilibrarea traversei se face cu contragreutti, se
va realiza ngrdirea acestora.
Art.258 La strungurile carusel se vor prevedea paravane de protectie reglabile, pentru
prevenirea accidentelor cauzate de aschiile aruncate sau de piesele proeminente n
rotatie.
Art.259 Pentru urmrirea procesului de aschiere la strungurile carusel cu diametrul
platoului peste 2500 mm, acestea vor fi prevzute cu platforme ngrdite, balustrade,
eventual instalatii de televiziune n circuit nchis, colivii mobile suspendate etc.
Dispozitive pentru strunguri revolver si automate
Art.260 Strungurile automate vor fi prevzute cu aprtori de stropi.
Art.261 Manetele n form de cruce ale strungurilor revolver, care se rotesc odat cu
avansarea sculelor, vor fi prevzute cu un inel de protectie fixat la extremitatea
manetelor.
Art262
(1) Strungurile revolver precum si cele automate, destinate prelucrrii din bar,
vor avea pe toat lungimea barelor aprtori.

1 -NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aschiere /1994

18

(2) Aprtorile vor fi prevzute cu dispozitive de amortizare a zgomotului.

Art.263 Mecanismul de alimentare cu bare amplasat n afara strungului, va fi prevzut
cu o aprtoare care s nu permit accesul n timpul lucrului.
Dispozitive pentru masini de frezat
Art.264 Frezele cu prti proeminente vor fi prevzute cu aprtori pe partea
nelucrtoare a frezei.
Art.265 Fixarea dintilor n corpul frezei, n cazul frezei cu dinti demontabili, se va face cu
ajutorul unor elemente de strngere speciale, cu blocare contra autodesfacerii.
Art.266 n cazul cnd fixarea dintilor pe corpul frezei se face prin lipire, se impune
asigurarea unei aderente bune a suprafetelor care se lipesc.
Art.267 Dispozitivele de fixare a pieselor pe masa masinii de frezat vor fi de constructie
rigid, pentru a mpiedica smulgerea piesei la regimurile rapide de frezare.
Art.268 Tijele de fixare a frezei, actionate printr-o surs de energie, precum si
mecanismele de retinere a frezei, vor fi prevzute cu sistem de sigurant pentru a nu se
desface n timpul rotirii arborelui priricipal sau ca rezultat al pierderii de energie.
Art.269 Captul arborelui principal al masinii de frezat, opus frezei, va fi protejat.
Art.270 Lanturile cinematice prin care se transmite miscarea la accesoriile speciale
(mas, cap divizor, mas rotativ) vor fi protejate corespunztor.
Dispozitive pentru masini de rabotat, mortezat si brosat
Art.271 (1) Masinile de rabotat cu cap mobil vor fi prevzute cu colectoare de aschii,
prinse de masa masinii.
(2) Pe peretele colectorului, n fata capului port-scul, se va monta un ecran
rabatabil care s oprasc zborul aschiilor peste colector.
Art.272 (1) Spatiul dintre ghidajele rabotezei va fi acoperit.
(2) Distanta dintre masa mobil si suprafata de acoperire va fi aproximativ 10
mm.
Art.273 n cazul masinilor nalte, pentru urcarea la partea superioar, vor fi prevzute
scri si platforme fixe, prevzute cu balustrade.
Art.274 (1) La rabotezele la care cursa maxim a mesei mobile depseste gabaritul
batiului, spatiul respectiv va fi ngrdit cu balustrade fixate n pardoseal.
(2) Spatiul ngrdit va fi permanent liber.
Art.275 Masinile de rabotat vor fi prevzute cu un mecanism pentru blocarea traversei
n timpul miscrii mesei. Deplasarea traversei va fi posibil numai dac masa este n
repaus.
Art.276 Opritoarele pentru inversarea miscrii mesei nu vor avea prti proeminente.
Prtile periculoase ale inversorului vor fi acoperite cu un capac de protectie.
Art.277 Dispozitivul de blocare a capului port-scul la masinile de mortezat va permite
fixarea acestuia n orice pozitie pe toat lungimea cursei sale si va mpiedica schimbarea
pozitiei acestuia n mod accidental.
Art.278 Masinile de mortezat vor fi prevzute cu dispozitive de sigurant mpotriva
cderii accidentale a capului port-scul, dup oprirea masinii.
Art.279 Masinile de brosat interior, verticale, vor avea un dispozitiv de protectie a
lucrtorului pentru cazul cderii brosei din dispozitivul de prindere.
Dispozitive pentru masini de gurit gi alezat
Art.280 n cazul cnd mandrina de prindere a burghiului sau alezorului prezint
elemente radiale, ea se va proteja cu o aprtoare neted, din tabl, care trebuie s
permit schimbarea comod a sculei.
Art.281 Masinile care nu au posibilitatea de frnare a arborelui principal vor fi prevzute
cu tblite indicatoare, prin care se interzice oprirea arborelui principal cu mna sau cu un
obiect.
Art.282 (1) Arborele principal al masinii cu ax vertical va fi echilibrat (cu arcuri, cu
greutti sau alte sisteme) pentru a prentmpina cderea accidental.

1 -NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aschiere /1994

19

(2) Constructia masinii va fi astfel realizat nct s nu permit coborrea

necomandat a arborelui principal, cnd se aplic o sarcin egal cu cea maxim
prescris de productor, prin atasarea de accesorii sau de port-scule.
Art.283 n cazul utilizrii capetelor de gurit multiax sau a sculelor speciale, cu masa
mai mare dect a celor standardizate, masina sau scula vor fi prevzute cu dispozitive
speciale care s prentmpine cderea accidental a arborelui.
Art.284 Masina de gurit va fi prevzut cu stifturi de forfecare sau alte sisteme de
sigurant, care s nu permit depsirea unui moment maxim prescris al miscrilor de
avans.
Art.285 Toate sculele si dispozitivele care se fixeaz n arborele principal, fr
autoblocare; vor fi prevzute cu un sistem corespunztor de blocare.
Art.286 n cazul utilizrii mandrinelor cu dou flci, masina va fi echipat cu elemente
de protectie corespunztoare.
Art.287 Masinile de gurit cu cap revolver, cu rotire automat, vor fi prevzute cu
panouri de protectie lateral, care s prentmpine accesul la sculele fixate pe capul
revolver.
Dispozitive pentru masini de rectificat si polizat
Art.288 Toate masinile de rectificat vor fi echipate cu carcase de protectie, pentru
protectia lucrtorului, n cazul spargerii accidentale a corpului abraziv.
Art.289 Mesele masinilor de rectificat plan vor fi prevzute cu ngrdirea pentru
retinerea pieselor, n cazul desprinderii lor.
Art.290 Mesele masinilor cu platou electromagnetic vor fi prevzute cu sisteme de
interblocare care: - s permit cuplarea avansului numai dup conectarea platoului
electromagnetic (pozitia de conectare trebuie s fie semnalizat cu o lamp) ;
- s opreasc miscarea mesei n momentul ntreruperii curentului electric de
alimentare.
Art.291 Masinile de rectificat plan frontale, vor fi prevzute cu dispozitive de protectie
reglabile, n concordant cu uzura corpului abraziv si n lungul axului principal.
Art.292 (1) Masinile de rectificat plan, cu mese dreptunghiulare si circulare, vor fi
prevzute cu dispozitive de protectie sub form de ecrane, de dimensiuni si rezistent
corespunztoare.
(2) Dispozitivele de protectie cu deschidere frecvent vor fi prevzute cu
semnalizare electric a nchiderii (pentru ciclul automat).
Art.293 Masinile de rectificat rotund, cu prelucrare ntre vrfuri, vor fi dotate cu
dispozitive de blocare care s exclud posibilitatea deplasrii accidentale a pinolei ppusii
mobile.
Art.294 (1) Masinile universale de lustruit cu discuri textile vor fi prevzute cu
dispozitive de protectie care, dup necesitate, vor colecta pulberea abraziv, putnd fi
conectate la instalatia de absorbtie.
(2) Instalatia de absorbtie va fi astfel conceput nct s nu prezinte pericol de
incendiu-explozie. Sunt interzise fumatul sau alte surse de foc.
Art.295 Pnza abraziv a masinilor de slefuit va fi protejat cu o aprtoare pe toat
lungimea ei, cu exceptia zonei de contact cu piesa.
Art.296 (1) Polizoarele fixe vor fi prevzute cu ecran de protectie mobil cu vizor reglabil,
din geam securizat.
(2) Functionarea polizorului va fi conditionat de pozitia de lucru a ecranului.
(3) Distanta dintre muchia interioar a vizorului si corpul abraziv nu va fi mai
mare de 6 mm.
Art.297 (1) La polizoarele manuale actionate pneumatic, se vor prevedea, la racordurile
de aer comprimat, regulatoarele necesare, care s permit reglarea presiunii aerului la
presiunea de regim, prescris pentru polizorul respectiv.
(2) Fixarea furtunului la racord se face prin coliere matalice.
Art.298. Polizoarele portative pneumatice vor fi dotate cu sisteme de reglare automat
contra cresterii accidentale a turatiei arborelui.

1 -NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aschiere /1994

20

Art.299 Capetele axelor masinilor de slefuit vor fi acoperite, dac acestea depsesc, cu
mai mult de un sfert din diametrul lor, piulita de strngere a discurilor. Capetele netede,
mai scurte de 50 mm, nu trebuie acoperite, ci rotunjite.
Art.300 Saibele de lustruire, confectionate din materiale moi, vor avea gaura central
protejat cu un material solid si rezistent, astfel nct s nu se deformeze n timpul
lucrului.
Dispozitive pentru masini de debitat
Art.301 La ferstraele circulare, partea inactiv a discului tietor va fi protejat.
Art.302 Ferstraiele circulare vor fi dotate la partea dintat cu dispozitive de protectie
(deplasabile, basculante sau demontabile) care s protejeze lucrtorul mpotriva aschiilor
si lichidului de rcire.
Art.303 (1) Ferstraiele cu panglic vor fi astfel protejate nct pnza s rmn liber,
numai pe portiunea care taie efectiv.
(2) Volantii ferstraielor cu panglic vor fi complet carcasati.
Art..304 (1) Masinile de debitat cu disc abraziv vor fi prevzute cu colectoare de praf
care s asigure captarea pulberii abrazive, metalice sau a scteilor.
(2) Masinile de debitat, dup necesitate, vor fi prevzute cu dispozitive de
aspirare individuale, cuplate la colectoarele de praf.
Art.305 (1) Dac la masinile de debitat cu disc abraziv se utilizeaz filtre de pnz,
acestea vor fi executate din testuri ignifuge, iar scnteile vor fi captate de un captator de
scntei, instalat n fata agregatului, n directia de deplasare a aerului aspirat.
(2) Colectorul de praf si conducta de aer vor fi prevzute cu posibilitatea de
curtire cu usurint de cristalele care se formeaz n contactul particulelor metalice cu
suprafetele interioare ale acestora.
3.2.3. Protectia mpotriva electrocutrii la masinile-unelte
Art.306 Protectia mpotriva electrocutrii prin atingere direct la echipamentele
electrice de pe masinile-unelte se realizeaz prin :
- utilizarea carcaselor de protectie ;
- izolarea suplimentar a prtilor active ;
- descrcarea energiei nmagazinate n condensatoare ;
- interzicerea accesului la prtile active a personalului necalificat n meseria de
electrician si neautorizat s lucreze la instalatiile respective.
Art.307 Deschiderea carcaselor de protectie (usi, capace, plci de nchidere etc.) se ve
realiza prin unul din urmtoarele moduri:
- utiliznd o cheie sau a scul special cnd, n interiorul carcaselor, au acces
numai persoane calificate n meseria de electrician si autorizate s lucreze la instalatiile
respective;
- folosind blocaje electrice sau mecanice care deconecteaz toate prtile active,
cnd n interiorul carcaselor au acces si persoane necalificate n meseria de electrician,
ns autorizate slucreze la instalatiile respective ;
- fr folosirea unei chei sau scule si fr deconectarea prtilor active, cnd
accesul este ocazional si se realizeaz un obstacol sau o ngrdire n interiorul carcasei,
pentru a mpiedica atingerea prtilor active.
Art.308 Izolatia suplimentar va acoperi complet prtile active si va fi rezistent la
toate solicitrile fizice si chimice posibile.
Art.309 La ntreruperea tensiunii din reteaua electric, descrcarea energiei
nmagazinate n condensatoare se va realiza prin rezistent, dac energia electric
nmagazinat depseste 0,1 Jouli.
Art.310 (1) Pe masinile-unelte sunt admise urmtoarele sisteme de distributie a energiei
electrice:
a) curent alternativ trifazat :
- cu neutru legat direct la pmnt (cu 3 sau 4 conductoare) ;
- cu neutrul izolat (cu 3 conductoare).

1 -NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aschiere /1994

21

b) curent altemativ monofazat :

- cu dou conductoare, din care unul este legat direct la pmnt ;
- cu dou conductoare izolate fat de pmnt.
c) curent continuu :
- cu dou conductoare, din care unul esta legat direct la pmnt ;
- cu dou conductoare izolate fat de pmnt.
(2) Utilizarea altor sisteme constituie, pentru fiecare caz n parte, obiectul unei
examinri speciale.
Art.3l1
(1) Protectia mpotriva electrocutrii, prin atingere indirect la masinile-unelte,
va fi realizat conform prevederilor STAS 12604/1-87, STAS 12604/4-89, STAS 12604/5-90.
(2) n cazul masinilor-unelte alimentate de la reteaua electric de joas
tensiune cu neutrul legat la pmnt, protectia principal trebuie s fie legarea la nul,
suplimentat de protectia prin legare la pmnt.
(3) n cazul masinilor-unelte alimentate de la o retea electric de joas
tensiune, izolat fat de pmnt, protectia principal trebuie s fie legarea la pmnt,
suplimentat obligatoriu de utilizarea unui dispozitiv care s ntrerup alimentarea cu
energie electric n maximum 3 secunde de la aparitia unui curent de defect periculos sau
a unei tensiuni de atingere periculoas.
Art.312 Batiul masinilor-unelte va fi prevzut cu dou borne de protectie. Una dintre
borne se va afla n cutia de borne de alimentare, iar cealalt se va afla n exterior, pe
constructia metalic a masinii. Acesat prevedere va fi respectat si la prefabricatele
electrice de joas tensiune (PEJT) din care se alimenteaz cu energie electric masinileunelte.
Art.3l3
(1) n cazul retelelor electrice legate la pmnt cu tensiunea de linie de 380 V,
cablurile care alimenteaz masinile-unelte trebuie s contin dou conductoare de nul (de
lucru si de protectie), dac tablourile electrice nu sunt montate pe masini si dac pe
masini exist receptoare alimentate la tensiunea de 220 V.
(2) Conductorul de nul se va conecta la o born izolat, de lng bornele fazelor
din cutia de borne a masinii.
(3) Conductorul de nul de protectie se leag la boma de protectie aflat n cutia
de borne a masinii-unelte. Dac nu exist nici un receptor alimentat la 220 V, atunci
cablul poate s contin un singur conductor de nul (conductorul de nul de protectie).
Art.314 (1) n cazul retelelor legate la pmnt cu tensiunea de alimentare de 380 V,
cablurile care alimenteaz masinile-unelte vor contine un singur conductor de nul,
indiferent
de
tensiunile
receptoarelor
monofazate
(nfsurrile
primare
ale
transformatoarelor de iluminat sau de comand etc.), dac tabloul electric echipat cu
protectie maximal de curent (cu carcas metalic) este sudat pe constructia metalic a
masinii, cu conditia s fie satisfcut prevederea de la Art 317 al. 3.
(2) Conductorul de nul se va conecta la born sau bara tabloului electric, iar
aceasta se va lega prin sudur la masa masinii. Masa se va lega la pmnt.
Art.3l5
(1) Mijlocul principal de protectie mpotriva electrocutrii prin atingere indirect
la echipamentele montate pe masini-unelte va fi legarea la masa metalic a masinii.
Legarea la mas a echipamentelor electrice mobile ale masinilor-unelte se va realiza
printr-un conductor de cupru flexibil, care va nsoti conductoarele de faz.
(2) Legarea echipamentelor electrice fixe ale masinilor-unelte se va face cu
conductoare de cupru flexibile, conectate ntre carcasele lor si bornele special montate pe
batiurile masinilor. Dac nu este posibil aceast solutie, se va realiza msura indicat
mai sus pentru echipamentele mobile.
Art.3l6
(1) Mijlocul suplimentar de protectie mpotriva electrocutrii, prin atingere
indirect la echipamentele electrice montate pe masinile-unelte, va fi deconectare
automat n caz de defect.
(2) n cazul retelelor legate la pmnt, se va adopta protectia prin deconectare
automat la curentii de defect (PACD).

1 -NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aschiere /1994

22

(3) n cazul n care nu se utilizeaz protectia automat la curentii de defect

(PACD) ca protectie suplimentar, atunci legarea la masa metalic a masinii va fi
considerat drept protectie suplimentar, iar ca protectie principal va fi adoptat legarea
la nul. Legarea la nul va fi asigurat prin conductorul de protectie din cablul de alimentare
a echipamentului de pe masina-unealt.
(4) n cazul retelelor izolate fat de pmnt, va fi prevzut obligatoriu un
dispozitiv de semnalizare sau deconectare a punerilor simple la pmnt.
(5) Protectia suplimentar se va adopta numai dac retelele de pe masini sunt
separate galvanic de retelele de alimentare ale masinilor.
Art.317 (1) Buloanele si suruburile care servesc la asamblarea diverselor organe ale
masinilor-unelte vor fi considerate c asigur legtura galvanic la pmnt, dac
suprafetele de contact sunt curtate si sectiunile lor transversale suport curentul de
defect.
(2) Suprafetele portante metalice ale echipamentelor mobile ale masinilorunelte vor fi considerate c asigur continuitatea electric pentru legarea la mas
(pmnt), dac ntre acestea si suprafetele fixe nu exist straturi izolante.
(3) Rezistenta electric, msurat ntre borna de legare la pmnt si oricare
parte metalic care poate fi atins de om, nu va depsi 0,1 .
Art.318 (1) Tuburile metalice flexibile nu vor fi folosite drept conductoare de protectie,
dar vor fi racordate la circuitul de protectie.
(2) Racordarea se va face prin elementele de fixare sau printr-un alt conductor.
Art.319 Suruburile si bornele destinate legturilor conductoarelor de protectie nu vor
avea functia de asamblare.
Art.320 Prtile metalice ale echipamentelor electrice cu actionare manual vor fi legate
la circuitul de protectie sau vor avea izolatie suplimentar.
Art.321 (1) Cablurile de alimentare ale organelor masinilor-unelte, care n timpul
functionrii se deplaseaz sub tensiune, vor fi protejate cu elemente sigure mpotriva
deteriorrilor mecanice.
(2) Tuburile metalice flexibile nu sunt admise pentru astfel de protectie.
Art.322 (1) Pozarea cablurilor flexibile de alimentare a elementelor mobile, cu caracter
temporar, prin canalele platformelor de fixare, este interzis.
(2) Este obligatorie protectia cablurilor mpotriva deteriorrilor cauzate de
spanul rezultat din procesul de prelucrare.
(3) Cablurile de fort vor fi pozate pe trasee diferite fat de cablurile de
comand sau iluminat local. Se admite montarea cablurilor ntr-un singur tub, jgheab sau
mnunchi, cu conditia izolrii suplimentare a conductoarelor corespunztoare tensiunii
celei mai mari.
Art.323 Este interzis amplasarea prizelor pe peretii prefabricatelor electrice de joas
tensiune (PEJT) pentru alimentarea elementelor mobile, dac productorul PEJT nu a
prevzut aceasta.
Art.324 Amplasarea echipamentelor electrice pe masinile-unelte va fi fcut n asa fel,
nct s nu se produc deteriorarea lor la scoaterea spanului.
Art.325 Distanta minim fat de tablourile electrice sub care este interzis s se
depoziteze materiale sau utilaje, va fi de 600 mm. Aceast distant se va adopta si n
cazul coridoarelor de manevr, comand si ntretinere a tablourilor electrice, cu conditia
ca gradul normal de protectie al lor s fie cel putin IP 2x.
Art.326 Se interzice depozitarea de materiale, scule sau alte obiecte n tablourile
electrice.
Art.327 (1) Curtirea interioarelor tablourilor se va face o dat pe trimestru.
(2) n halele cu degajri de prafuri conductibile, dac este necesar, timpul la
care se face ntretinerea se va reduce n mod corespunztor.
Art.328 Protectia mpotriva electrocutrii prin atingere direct la corpurile de iluminat
amplasate pe masini se va asigura prin realizarea unui grad normal de protectie de cel
putin IP 3x.

1 -NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aschiere /1994

23

Art.329 Corpurile de iluminat care se amplaseaz n zona de manipulare vor fi astfel

construite nct deschiderea lor s se fac numai cu ajutorul unor scule speciale.
Art.330 Schimbarea surselor de lumin la corpurile de iluminat este permis numai
dup ntreruperea tensiunii din circuitul de alimentare .
Art.331 Protectia mpotriva electrocutrii prin atingere indirect la corpurile de iluminat
fixate pe masin este admis a se efectua prin :
a) alimentare la tensiune redus, la 24 V pentru corpurile de iluminat portabile;
b) separare de protectie pentru corpurile de iluminat care se dirijeaz sub
tensiune pentru iluminarea zonei de lucru ;
c) legarea la masa metalic a masinii-unealt, mas legat obligatoriu la
pmnt.
Art.332 (1) Conductoarele de alimentare a corpurilor de iluminat, care se dirijeaz sub
tensiune, vor avea izolatia ntrit pe zona tijei de fixare.
(2) n cazul articulatiilor din material electroizolant, se va realiza o legtur
electric, care s asigure continuitatea galvanic ntre tijele separate de articulatie.
Art.333 Articulatiile tijei de fixare a corpurilor de iluminat, care se direajeaz sub
tensiune, se vor construi n asa fel nct s nu deterioreze izolatia conductoarelor.
Art.334 Este interzis utilizarea constructiilor metalice ale masinilor-unelte drept
conductor de nul.
Art.335 Alimentarea cu energie electric a circuitelor de comand este permis s se
fac, fie direct de la reteaua de alimentare a masinilor-unelte, fie de la un transformator
de comand.
Art.336 (1) Alimentarea direct de la reteaua de alimentare legat la pmnt se va face
ntre faz si nul n acest caz, butoanele de comand se vor amplasa de partea fazei.
(2) Este admis si alimentarea ntre dou faze, cu conditia ca, la o punere la
pmnt ntre bobina contactorului si butoanele de comand, s nu se produc o conectare
nedorit a contactorului.
Art.337 (1) Alimentarea direct a circuitelor de comand de la reteaua de alimentare
izolat fat de pmnt este permis cu conditia utilizrii unui dispozitiv care s
deconecteze reteaua la scderea rezistentei de izolatie sub o anumit valoare. n cazul
retelei de 0,4 KV, limita minim a rezistentei de izolatie la care dispozitivul trebuie s
deconecteze este de 7 k.
(2) n cazul n care dispozitivul de protectie semnalizeaz defectele de izolatie
n reteaua de alimentare izolat fat de pmnt, fr a deconecta reteaua, atunci
circuitele de comand vor fi alimentate printr-un transformator de comand separator.
Art.338 (1) Alimentarea circuitelor de comand de la transformatoarele care fac o
separare galvanic de reteaua de alimentare a masinilor-unelte, se va realiza, fie cu unul
din conductoarele legate la pmnt, fie cu o distributie izolat fat de pmnt.
(2) Distributia cu un conductor legat la pmnt se va adopta n cazul n care o
deconectare rapid n caz de defect nu conduce la accident.
Art.339 (1) Distributia izolat fat de pmnt a circuitelor de comand, indiferent de
tensiunea de alimentare, va fi prevzut obligatoriu cu dispozitive de semnalizare sau de
deconectare a punerilor simple la pmnt.
(2) Dispozitivele de protectie se vor conecta pe semnalizare n caz de defect,
atunci cnd o deconectare nedorit duce la accident.
(3) Conectarea pe deconectare a dispozitivelor de protectie n caz de defect, se
face atunci cnd, din cauza deconectrii, nu se produc accidente.