Drept Administrativ

Curs 6

05.11.2012

Norma de drept administrativ .

Are o structura trihotomica adica are : ipoteza dispozitie si sanctiune.
Sanctiunea prezinta anumite particulatitati.
Ipoteza normei de dr administrativ este una ampla si prevede imprejurarile ,
conditiile si subiectele la care se refera dispozitia . Tot in ipoteza vom regasi definitiile ,
principiile , intelesul unor termeni deoarece toate acestea vor clarifica in final scopul
normei de drept administrativ .
Ca regula acest tip de ipoteza ampla rezulta din insusi obiectul administratiei
publice , intrucat administratia publica exista pentru a realiza valorile statului ,
circumstantele administratia exista si functioneaza trebuie sa fie clar prevazute in
ipoteza .Dupa modul de determinare ipoteza poate fi absolut determinata si relativ
determinata .
Ipoteza este absolut determinata atunci cand sunt prezentate cu exactitate
imprejurarile in care se va aplica dispozitia . In aceasta situatie autoritatiile administratiei
publice au un singur rol si anume sa verifice , sa ateste , sa i-a act sau sa confirme , in fapt
autoritatiile administratiei publice nu fac altceva decat sa urmareasca implementarea
exacta a normei de drept amnistrativ. Tocmai din acest motiv vorbim in cazul ipotezei
absout determinate despre o competenta lagata , adica autoritatiile sunt strans legate de
norma juridica .
Ipoteza este relativ determinata cand legea prevede intr-un mod general
imprejurarile in care se aplica norma . In aceasta situatie existenta concreta a acestor
imprejurari se va stabili de catre autoritatiile admministratiei publice , pentru acest motiv
in cazul ipotezei relativ determinate nu mai vorbim despre o competenta legata , ci despre
o putere discretionara a autoritatiilor publice care se va corbora cu un drept de apreciere a
acestora . In concret in cazul ipotezei relativ deteminate autoritatiile administratiei
publice vor extrage din norma definitiile generale , prezentariile generice si le vor aplica
unei situatii reale . Pentru a actiona astfel autoritatiile beneficiaza de o putere
discretionara , urmand a aprecia cum transpun o norma generala unei situatii specifice .
In practica administratiei publice dreptul de apreciere si puterea discretionara sunt
cele care nasc cele mai multe abuzuri din partea autoritatilor administratiei publice .

Dispozitia normei de drept administrativ.

Dispozitia este in general categorica si imperativa . Un asemenea tip de dispozitie
este generat de regimul juridic in care se desfasoara relatiile din sfera administratiei
publice ( este un regim de putere publica )
Principalele norme de drept aministrativ au deci o dispozitie cu caracter onerativ
prin care subiectele de drept la care se refera sunt obligate fie la o anumita conduita , fie
la o anumita prestatie . O mare categorie de norme de drept administartiv au o dispozitie

prohibitiva formata din reguli prin care se interzic anumite actiuni , este cazul in principal
al normelor din dreptul Contraventional.
Exista situatii in care dispozitia normei de drept administrativ poate sa aiba
caracter permisiv , prevazand doar posibilitatea de a actiona sau nu lasand la latitudinea
subiectelor de drept sa faca sau sa nu faca ceva .

Dispozitile permisive
Cuprind in formularea lor verbul a putea in expresii de genul : ,,cetateanul poate
sau ,, autoritatea administrativa poate .
La fel ca si ipoteza dispozitia poate fi absolut determinata sau relativ determinata .
Dispozitia este absolut determinata atunci cand nu este posibila nici o derogare de
la drepturile si obligatiile stabilite , iar relativ determinata : atunci cand sunt posibile mai
multe conduite , urmand ca cetateanul sau administratia sa aleaga o varianta posibila .

Sanctiunea normei de drept administrativ

Cuprinde urmarile juridice care vor interveni in cazul nerespectarii normei de
drept administrativ .
Sanctiunea normei de drrept administrativ nu apare intotdeauna in mod expres,
urmand a fi dedusa din continutul normei juridice respective => deci ca sanctiunea
reprezinta un element potential al normei de drept amdinistrativ , sub aspectul gradului de
determinare sanctiunile pot fi :
- absolut determinate
- relativ determinate
- alternative
- cumulative

In dreptul administrativ sanctiunea normei imbraca urmatoarele

forme :
1) Sanctiuni administrativ disciplinare : ex : destituirea din functie
2) Sanctiuni administrativ contraventionale : ex : avertismentul , amenda , prestarea
unei activitati in folosul comunitatii
3) Sanctiuni administrativ patrimoniale : ex : obligarea la repararea unui prejudiciu
produs printr-o dauna materiala sau morala
4) Masuri de constrangere cu caracter nesanctionator : ex : obligarea la un tratament
medical
5) Masurile de executare silita : ex : demolarea sau desfintarea unei constructii
6) Masuri cu privire la actele administrative : ex : anularea sau suspendarea actului

Raporturile de drept administrativ

Raporturile juridice sunt relatiile sociale ce cad sub incidenta normelor juridice .
Rezultatul actiunii normei de drept dministrativ in relatiile sociale il constituie
rarorturile de drept admiistrativ.
In dreptul administrativ intalnim 2 mari tipuri de raporturi juridice :

raporturile de subordonare ( reprezinta regula )

raporturile de colaborare ( reprezinta exceptia )

Trasaturi comune al raporturilor de subordonare si ale

raportului de colaborare :
1) Unul din subiecte este obligatoriu un purtator de putere publica , de regula
este o autoritate a administratiei publice , dar poate fi si o autoritate nestatala
purtatoare de prerogative de putere publica . Aceasta trasatura
individualizeaza raporturile de drept administrativ , de raporturile de drept
privat .
2) Sunt raporturi de putere ce apar in sfera relatiilor sociale reglementate de
normele de drept adminisrativ. Aceasta trasatura individualizeaza raporturile
de drept administrativ de celelalte raporturi de drept public .
Trasaturi specifice raporturilor de subordonare :
1) Purtatorul puterii publice va avea intotdeauna o pozitie supraordonata .
2) Nasterea si realizarea raporturilor de subordonare deriva fie din lege
fie din vointa purtatorului de putere publica .
3) Realizarea raporturilor constituie o obligatie pentru purtatorul puterii
publice
Trasaturi specifice raporturilor de colaborare :
1) Partiiile se afla pe picior de egalitate , chiar daca ambele sunt
purtatoare de putere publica sau numai una este purtatoare de putere
publica .
2) Nasterea si realizarea unui astfel de raport , deriva din manifestarea de
vointa a ambelor subiecte de drept .
3) Conditiile manifestarii vointei ambelor subiecte sunt prevazute expres
de lege .

Presedintele Romaniei
Un stat nu poate sa existe fara un sef , oricat de simbolic este rolul acestuia .
Orice colectivitate istorica a avut sau are un sef , recunoscut sau impus in functie
de contextul istoric.
In dreptul public modern analiza institutiei sefului de stat este strans legat de
forma de guvenamant . Potrivit acestui criteriu ( forma de guvernamant ) trebuie sa
raspundem la urmatorele intrebari : Cine exercita puterea susverana ?
1) O singura persoana , situatie in care vorbim de monocratie.
2) Un grup de persoane . Sit in care vorbim de oligarhie .
3) Poporul prin reprezentantii sai alesi . Situatie in care vorbim de democratie.
Pentru a cunoaste institutia sefului de stat esential de determinat este modul de
desemnare a acestuia , dupa acest criteriu intalnim 2 forme de organizare a statului :
respectiv monarhiile in care seful statului este ales pe baze ereditare sau pe viata si
republicile in care seful statului este ales pentru o perioada determinata fie de popor ,
direct sau indirect fie de parlament .
Din punct de vedere al numarului de persoane ce pot constitui institutia sefului de
stat distingem : - un sef de stat unic si unipersonal
- un sef de stat pluripersonal , ex : doi capitani regenti in republica San Marino , sau
Consiliul Federal in Elvetia format din 7 miistrii prezidat de unul dintr-e ei ales pe
termen de un an ales ca presedinte al confederatiei
- tari in care doua autoritati exercita prerogativa sefului de stat , ex : Anglia : in care
monarhul si guvernul exercita aceasta prerogativa .
- In ceea ce priveste republicile criteriul in care le clasificam este cel al modalitatii
de alegere a presedintelui . Aceasta modalitate va defini regimul politic al tarii
respective .
Dupa acest criteriu republicile se impart in :
1) Republici parlamentare : presedintele este ales de parlament , iar atributiile sale
sunt restranse .
2) Republici prezidentiale : presedintele este ales de popor direct sau indirect , iar
atributiile sale sunt extinse .
3) Dupa al 2- lea razboi mondial s-a conturat un nou tip de republica avand trasaturi
imprumutate atat din regimul parlamentar cat si din cel prezidential . Acest tip de
republica este republica semiprezidentiala in care presedintele este ales direct de
popor si are un rol bine conturat in viata tarii respective .
In statele organizate potrivit principiului separatiei puterilor , presedintele este
inclus in sfera puterii executive indiferent de forma de guvernamant.
Intr-un sistem democratic monarhul sau presedintele ca institutii si nu ca persoane
reprezinta statul si nu puterea politica . De cele mai multe ori aceasta teorema a dreptui
public a fost contrazisa de realitate , seful statului fiind perceput atat in interior , cat si in
exterior ca fiind figura politica cea mai importanta a tarii.

Locul si rolul sefului de stat in Monarhiile Constitutionale

In orice monarhie predomina fundamentele divine . Persoana monarhului nu
trebuie sa aiba calitati deosebite pentru a fi acceptata de populatie. Aceasta persoana se
bucura de un profund respect , doar pentru ca s-a nascut intr-o familie care i-a permis sa
acceada la aceasta demnitate .
Dupa al doilea razboi mondial monarhiile europene au cunoscut 3 tendinte :
1)
Criza regalitatii : S-a manifestat in Belgia si a fost generata de regele Leopold
al 3-lea sub domnia caruia Belgia era sa isi schimbe forma de guvernaman in
republica . Succesorul sau la tron va pune capat acestei crize , Belgia remanand
Monarhie.
2)
Ascensiunea regalitatii : Este cazul Spaniei unde regele Juan Carlos vine la
putere in 1975 ca succesor al generalului Franco .
3)
Disparitia regalitatii : In 1947 dispare monarhia italiana , iar in 1974 dispare
monarhia greceasca .
In ceea ce peivieste persoana care ocupa demnitatea de monarh , unele constitutii
consacra principiul primului nascut legitim : ex : Olanda , in timp ce alte constitutii
opteaza pentru sistemul de preferinta pentru barbati .
Locul , alegerea si durata mandatului in cazul presedintiilor de republica :
Regimul prezidential SUA :
In acest sistem atributiile presedintelui sunt considerabile pana acolo incat se pune
semnul = intre presedinte si puterea executiva .
Puterea executiva este atat de concentrata in mainile presedintelui incat in SUA nu
exista guvern in adevaratul sens al termenului. Vom intalni doar departamente ce
reprezinta echivalentul unor ministere conduse de oameni nuite direct de presedinte .
Sistemul prezidential reprezinta un sistem eficient , cu conditia sa existe in
permanenta , o modalitate de control si de verificare a modului in care presedintele isi
exercita prerogativele , ex : in SUA presedintele nu are nici un rol asupra bugetului care
este decis numai de senat .
Regimul parlamentar :
Il intalnim in : Italia , Germania , Grecia .
Acest sistem acorda o insemnatate considerabila parlamentului care este
adevaratul forum politic de guvernare.
In sistemul parlamentar Guvernul este expresia Parlamentului fara a fi influentat
de presedinte . Guvernul este obligat sa dea socoteala parlamentului care ii poate retrage
oricand increderea daca apreciaza ca nu isi indeplineste mandatul . In acest sistem primul
ministru are largi puteri executive , in timp ce presedintele este total lipsit de asemenea
puteri .

La randul lui parlamentul este divizat in 2 camere menite sa isi contrabalanseze

influenta politica .
Pentru a identifica ce tip de regim intalnim intr-un stat este suficient sa lecturam
Constitutia statului erspectiv , astfel in cazul republicilor parlamentare : presedintele este
reglementat dupa capitolul dedicat parlamentului , regimul semiprezidential pe care il
intanlnim in : Franta , Irlana , Finlada , acest regim urmareste sa suplineasca o serie de
avantaje ale sistemului prezidential , dar si sa corecteze imperfectiunile regimului
parlamentar , se creaza astfel o cale de mijloc in care presedintele ales de popor devine un
arbitru intre puterile statului , in tmp ce puterea executiva apartine guvernului , in fruntea
caruia se gaseste primul ministru.
Prin regim semiprezidential se intelege acea democratie ale carei institutii intrunesc
urmatoarele 2 elemente:
- un presedinte ales prin sufragiu universal si dotat cu notabile puterii proprii , si un
priministru si un guvern responsabili in fata parlamentului.
In cazul republicilor semiprezidentiale vom intalni in constitutie mai intai textele
referitoatre a presedinte si apoi pe cele referitoare la parlament.
Cel mai mare dezavantaj al republicililor semiprezidentiale il reprezinta periodele
de coabitare . Acestea sunt perioadele in care presedintele are o culoare politica , iar
guvernul ca expresie a parlamentului o alta culoare politica , in aceste perioade puterea
executiva se imparte practic intre platforme politice diferite , ceea ce duce la o incoerenta
a puterii executive si a masurilor administrative pe care aceasta trebuie sa le
indeplineasca.