Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(M. Koglniceanu)
Sunt dac, nu sunt roman / Pe romani i dispretuiesc.
(B.P. Hasdeu)
Oare trebuie neaprat s ne laudm cu toti care ne-au cucerit?
(Oltea Predoiu, elev n clasa a IV-a, ian.1980)
Nevinovata nenorocire de a fi produs o scoal [Ardelean] destul de numeroas de romani noi, care
fr a-si sprijini zisele cu faptele, socot c-si trag respectul lumii asupra-si cnd strig c se trag din
romani, c sunt romani si prin urmare cel ntiu popor din lume.
(M. Koglniceanu)
Altminteri, norodul si la noi n Moldova ca si n alte tri pe care stiinta nu le-a luminat nc, e foarte
plecat spre eres si nc nu s-a curtat desvrsit de necurtia cea veche, nct se mai nchin si
acuma n poezii si cntece la nunti, ngropciuni si alte ntmplri stiute, la ctiva zei necunoscuti si
care se vede c se trag din idolii cei vechi ai dacilor.
(D. Cantemir, capitolul despre Religia moldovenilor)
Acesti volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wlsche, ci vlahi, urmasi ai marii si strvechii
semintii de popoare a tracilor, dacilor si getilor, care si acum, si au limba lor proprie si cu toate
asupririle, locuiesc n Valachia, Moldova, Transilvania si Ungaria n numr de milioane.
(Schlzer, Russische Annalen- sec XVIII)
DACHII PREA VECHE A LOR LIMBA OSEBIT AVND, CUM O LASAR, CUM O LEPADAR ASA
DE TOT SI LUAR A ROMANILOR, ACEASTA NICI S POATE SOCOTI NICI CREDE.
(C.Cantacuzino)
Nu ne putem mira ndeajuns care e pricina c voi ungurii ne-ati apsat pe noi ntr-atta si ne-ati
aruncat dup cap si jugul iobagiei, cnd noi suntem si am fost ntotdeauna mai multi dect ungurii si
ce e mai mult, suntem si mai demult dect voi n aceast tar, cci suntem rmsitele nc a vechilor
DACI.
(Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae)
Vom combate dar din toate puterile noastre directia fals ce o parte din scriitorii de astzi se ncearc
a da limbii si literaturii.
(M. Koglniceanu)
[La soldatii romni] Dogma nemuririi sufletului i fcea curajosi fr margini, dispretuitori fat de orice
pericol, poftitori de moarte (apetitus morti) lupttori cu hotarre si cu o ntreprindere de speriat.
(Metianus Capella)
Descoperirea sinelui adnc al printilor celor mai vechi e supremul act de orgoliu al unui neam.
(Nicolae Iorga)
Nu invidiati vechile popoare ci priviti pe al vostru. Cu ct veti spa mai adnc, cu att veti vedea
tsnind viata.
(Michelet, 1859)
Din emotie n emotie, am simtit de cteva ori o lacrim czndu-mi pe cte o fil. O s m duc de mar lsa puterile, la Orstie s plng la zidurile ei. Un nou univers mi s-a deschis fulgertor. Mi-as
permite s spui c sunt un om fericit, ntre constelatii si balsamuri.
(Tudor Arghezi, 7.4.1966)
Opreste dacule, nu sti tu c adierea aceasta de viat care sufl de la munte a uscat lacrimile copilriei
mele, a dezmierdat visurile mele de tnr si m gseste iar dup lung desprtire, tnr, mbtrnit,
cu fruntea brzdat, cu inima sfrmat, dezamgit!
(Alecu Russo)
Da, am zis-o si o voi repeta pn voi putea fi auzit, c misiunea noastr este s dm stiintelor
(Iulian, Cezarii,Traian,22)
(Cato:) Feriti-ne, zei ceresti , ca, printr-un dezastru care i-ar pune n miscare pe daci si pe geti, Roma
s cad, iar eu s mai rmn teafr...
(Lucanus, Pharsalia, II, 295-297)
"Martial i scrie unui prieten c n tara Getilor va gsi stnca lui Prometeu.
(Martial, Epigr., IX, 46)
Ce s mai spunem de britani si de germani, care locuiesc lng ocean, sau, ca s trecem la barbari,
de daci si sarmati si sciti dintre care neamuri cele mai multe n-au auzit pn acum cuvntul
Evangheliei.
(Origenes)
Tracul Zamolxis, care nvtase pe druizi, printre altele si divinatia prin fise si numere.
(Origenes, Philosophumena, I, 2, 22)
"Papa Nicolae I spune c grecii de la acea vreme numeau Latina si Scita limbi barbare.
(O scrisoare ctre mpratul Bizantului Mihail al III-lea, 865 en)
(Decebal), un rege alungat din resedinta sa, izgonit chiar din viat, fr ca s fi pierdut niciodat
ndejdea.
(Plinius cel Tnr, Epistole, VIII, 4,2)
ntr-un glas se roag tranii romani s-i lase a tri cu barbarii...Si apoi s ne mirm c nu pot fi nvinsi
gotii (getii) cnd stenii sunt mai bucurosi s fie cu ei dect cu noi.
(Salvianus, De gubernitone, V, 8)
Getia: este o lege a getilor, s cnte din cythare cnd merg n solii.
(Theopompos, 40)
n toate Pannoniile exist obiceiuri si moravuri Romane, dar si un fel de limb Roman si multi se
ocup si cu literatura.
(Veleius Paterculus)