Sunteți pe pagina 1din 4

CITATE

Ei vor fi stpnii lumii, dar noi, vom rmne stpnii timpului.


(Paul Tmas)
Civilizatia si istoria au nceput acolo unde locuieste azi neamul romnesc.
(W. Schiller, arheolog american)
Pe tblitele de la Trtria, scrisul apare n teritoriile carpato-danubiano-pontice cu mult nainte de
Sumer.
(R. Schiller, Reader`s Digest, 7, 1975)
Da! Acele cuvinte vii ale Trtriei, n-au rsunat nc.
(Boris Pertos)
Dup cum vedem exist o mare asemnare ntre limba getilor si limba latin.
(N.Densusianu, Dacia Preistoric, pagina 677)
Si nici nu trebuie dac vei afla defecte n poeziile ce le fac si cari sunt aproape opera unui poet get.
(Ovidiu, Ex Ponto, 1,iv,13,v. 16-22)
Ar fi mai usor a smulge ghioaga din mna lui Hercule dect a abate lesne si degrab pe romni de la
vechile lor datini.
(Alecu Russo)
Moldova s-a schimbat n 16 ani din talp pn n vrf: limb, haine, obiceiuri, pn si numele, nu mai
suntem moldoveni, ce romani.
(Alecu Russo)
Limba lor [romnilor] n-a putut fi extirpat desi sunt asezati n mijlocul attor neamuri de barbari si asa
se lupt s nu o prseasc n ruptul capului, nct parc nu s-ar fi luptat atta pentru viat ct pentru
o limb.
(Bonfini)
Latineasca, departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc azi s-ar putea zice c este mai putin n
firea celei dinti firi romane, c ea a schimbat mai mult vorbele sale cele dinti si dac nu m-as teme
s dau o nftisare paradoxal acestei observatii juste as zice c ea e cea mai nou dintre toate, sau
cel putin a aceea n ale crei prti se gsesc mai putine urme din graiul popoarelor din care s-au
nscut. Limba latineasc n adevr se trage din acest grai, iar celelalte limbi mai ales moldoveneasca
sunt nsusi acest grai.
(D`Hauterive, Memoriu asupra vechei si actualei stri a Moldovei, Ed. Acad., p 255-257, 1902)
Locul acesta unde este acum Moldova si Tara Munteneasc este drept Dacia, cum si tot Ardealul si
Maramuresul si cu Tara Oltului. Aste nume mai vechi dect acesta, Dacia nu se afl, n toti cti sunt
istorici.
(M.Costin:1632-1691, De neamul Moldovenilor)
Si supt acel nume [Dacia] au trit aceste tri, pn la al doilea desclecat cu Dragos Vod. Si acum
multi ne zic nou, trii noastre si Trii Muntenesti, streinii, Datzia, ns norodul, neamul locuitorilor nu
si-au schimbat numele su, c tot romanus, apoi cu vremea si ndelungate veacuri romani, apoi
romni pn astazi.
(M.Costin:1632-1691, De neamul Moldovenilor)
De aceia, mcar c ne-am deprins a zice c limba romn e fiica limbii latinesti, adeca acei corecte,
TOTUSI DAC VOM AVEA A GRI OBLU, LIMBA ROMNEASC E MUMA LIMBII CEI LATINESTI.
(Petru Maior, Istoria pentru nceputul romnilor n Dacia, p 316, 1812)
Afundati n crtile latine, colbul gimnaziilor le-a ascuns lumea.

(M. Koglniceanu)
Sunt dac, nu sunt roman / Pe romani i dispretuiesc.
(B.P. Hasdeu)
Oare trebuie neaprat s ne laudm cu toti care ne-au cucerit?
(Oltea Predoiu, elev n clasa a IV-a, ian.1980)
Nevinovata nenorocire de a fi produs o scoal [Ardelean] destul de numeroas de romani noi, care
fr a-si sprijini zisele cu faptele, socot c-si trag respectul lumii asupra-si cnd strig c se trag din
romani, c sunt romani si prin urmare cel ntiu popor din lume.
(M. Koglniceanu)
Altminteri, norodul si la noi n Moldova ca si n alte tri pe care stiinta nu le-a luminat nc, e foarte
plecat spre eres si nc nu s-a curtat desvrsit de necurtia cea veche, nct se mai nchin si
acuma n poezii si cntece la nunti, ngropciuni si alte ntmplri stiute, la ctiva zei necunoscuti si
care se vede c se trag din idolii cei vechi ai dacilor.
(D. Cantemir, capitolul despre Religia moldovenilor)
Acesti volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wlsche, ci vlahi, urmasi ai marii si strvechii
semintii de popoare a tracilor, dacilor si getilor, care si acum, si au limba lor proprie si cu toate
asupririle, locuiesc n Valachia, Moldova, Transilvania si Ungaria n numr de milioane.
(Schlzer, Russische Annalen- sec XVIII)
DACHII PREA VECHE A LOR LIMBA OSEBIT AVND, CUM O LASAR, CUM O LEPADAR ASA
DE TOT SI LUAR A ROMANILOR, ACEASTA NICI S POATE SOCOTI NICI CREDE.
(C.Cantacuzino)
Nu ne putem mira ndeajuns care e pricina c voi ungurii ne-ati apsat pe noi ntr-atta si ne-ati
aruncat dup cap si jugul iobagiei, cnd noi suntem si am fost ntotdeauna mai multi dect ungurii si
ce e mai mult, suntem si mai demult dect voi n aceast tar, cci suntem rmsitele nc a vechilor
DACI.
(Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae)
Vom combate dar din toate puterile noastre directia fals ce o parte din scriitorii de astzi se ncearc
a da limbii si literaturii.
(M. Koglniceanu)
[La soldatii romni] Dogma nemuririi sufletului i fcea curajosi fr margini, dispretuitori fat de orice
pericol, poftitori de moarte (apetitus morti) lupttori cu hotarre si cu o ntreprindere de speriat.
(Metianus Capella)
Descoperirea sinelui adnc al printilor celor mai vechi e supremul act de orgoliu al unui neam.
(Nicolae Iorga)
Nu invidiati vechile popoare ci priviti pe al vostru. Cu ct veti spa mai adnc, cu att veti vedea
tsnind viata.
(Michelet, 1859)
Din emotie n emotie, am simtit de cteva ori o lacrim czndu-mi pe cte o fil. O s m duc de mar lsa puterile, la Orstie s plng la zidurile ei. Un nou univers mi s-a deschis fulgertor. Mi-as
permite s spui c sunt un om fericit, ntre constelatii si balsamuri.
(Tudor Arghezi, 7.4.1966)
Opreste dacule, nu sti tu c adierea aceasta de viat care sufl de la munte a uscat lacrimile copilriei
mele, a dezmierdat visurile mele de tnr si m gseste iar dup lung desprtire, tnr, mbtrnit,
cu fruntea brzdat, cu inima sfrmat, dezamgit!
(Alecu Russo)
Da, am zis-o si o voi repeta pn voi putea fi auzit, c misiunea noastr este s dm stiintelor

arheologice pe omul Carpatilor preistoric, anteistoric.


(Cezar Bolliac)
Este vorba de un popor care prin strmosii si si are rdcini de patru ori milenare, aceasta este
mndria si aceata este puterea noastr.
(Nicolae Iorga, Originea, firea si destinul neamului romnesc n Enciclopedia Romniei)
(Zamolxen) era minunat de ntelept n filosofie.
(Alfonso X El Sabio)
(Cu ocazia intrrii triumfale n Roma a lui Constantin cel Mare) s-au strns n jurul draconilor, legati cu
vrfurile aurite si ferecate n pietre strlucitoare ale sulitelor, umflati de un vnt mare si astfel suiernd
ca si strniti de mnie, lsnd sa fluture n vnt cozile ample.
(Ammianus Marcelinus, Rerum gestarum, 16,10,17)
Romnii despre care am mai spus c sunt daci.
(Bocignoli, 29.6.1524, la Rgusa)
Este limpede c barbarii cinstesc cu deosebire pe legislatorii si dasclii lor, numindu-i zei...asa cum
sunt toti barbarii, odrisii, getii.
(Clemens din Alexandria, Covoarele, 1,15)
Zopyrion, comandantul Thraciei, n timp ce fcuse o expeditie mpotriva getilor, adunndu-se pe
neasteptate furtuni si vijelii, a fost coplesit mpreun cu ntreaga armat.
(Custius Rufus, Historia Alecsandri,X,1,43)
Cantitatea de gru adus din Pont e mai mare dect tot ceea ce ne devine din celelalte porturi
comerciale, deoarece, acest tinut produce cea mai mare cantitate de gru.
(Demostene, Discursuri)
Atunci...de ce ai lsat acas attea deprinderi, un trai ct se poate de ademenitor si o domnie plin de
strluciri...De ce te-ai silit mpotriva firii, s-ti aduci ostenii pe niste meleaguri n care orice oaste
strin nu poate afla scpare sub cerul liber?
(Diodor din Sicilia, Biblioteca istoric, XXI, 11-12)
(Dacii au) pielea rece si umed si din aceast pricin moale, alb si fr pr.
(Galenus)
Cnd zicem azi c cineva vorbeste limba barbar, aceea nu este altceva dect limba rustic.
(Gellius)
Getul zdrentros sau scitul pribeag trndu-si avutul de ici-colo, n-au de ce s-l pizmuiasc pe
stpnul celei mai ntinse mosii...Cci nicieri ca printre acesti pribegi nu ntlnesti mame mastere
care-si iubesc cu duiosie de adevrat mam copiii vitregi. Aici nu ntlnesti sotie ngmfat de
zestrea ei si mndr de adulterele ei sau de sotul ei din care a fcut un sclav! Zestrea cea mai
frumoas e socotit aici cinstea tatlui, virtutea mamei si credinta sotiei!
(Horatiu)
(Deceneu) i-a instruit n aproape toate ramurile filosofiei, cci el era n aceasta un maestru priceput. El
ia nvtat morala (...), i-a instruit n stiintele fizicii (...), i-a nvtat logica, fcndu-i cu mintea superiori
celorlalte popoare (...), demonstrndu-le teoria celor 12 semne ale zodiacului, le-a artat orbita lunii, si
cum globul de foc al Soarelui ntrece msura globului pmntesc si le-a expus sub ce nume si sub ce
semne cele 346 de stele trec n drumul lor cel repede de la rsrit si pn la apus, spre a se apropia
sau ndeprta de polul ceresc.
(Iordanes, Getica, XI, 69-70)
Neamul getilor, care au fost mai rzboinici dect oricare dintre oamenii care au trit cndva si aceasta
nu numai datorit triei trupului lor, dar si pentru c astfel i convinsese slvitul lor Zamolxes. Creznd
c nu mor, doar c si schimb locuinta, ei sunt mai porniti pe lupte, dect ar fi nclinati s ntrepind o
cltorie. (posibil citat din Getica lui Traian)

(Iulian, Cezarii,Traian,22)
(Cato:) Feriti-ne, zei ceresti , ca, printr-un dezastru care i-ar pune n miscare pe daci si pe geti, Roma
s cad, iar eu s mai rmn teafr...
(Lucanus, Pharsalia, II, 295-297)
"Martial i scrie unui prieten c n tara Getilor va gsi stnca lui Prometeu.
(Martial, Epigr., IX, 46)
Ce s mai spunem de britani si de germani, care locuiesc lng ocean, sau, ca s trecem la barbari,
de daci si sarmati si sciti dintre care neamuri cele mai multe n-au auzit pn acum cuvntul
Evangheliei.
(Origenes)
Tracul Zamolxis, care nvtase pe druizi, printre altele si divinatia prin fise si numere.
(Origenes, Philosophumena, I, 2, 22)
"Papa Nicolae I spune c grecii de la acea vreme numeau Latina si Scita limbi barbare.
(O scrisoare ctre mpratul Bizantului Mihail al III-lea, 865 en)
(Decebal), un rege alungat din resedinta sa, izgonit chiar din viat, fr ca s fi pierdut niciodat
ndejdea.
(Plinius cel Tnr, Epistole, VIII, 4,2)
ntr-un glas se roag tranii romani s-i lase a tri cu barbarii...Si apoi s ne mirm c nu pot fi nvinsi
gotii (getii) cnd stenii sunt mai bucurosi s fie cu ei dect cu noi.
(Salvianus, De gubernitone, V, 8)
Getia: este o lege a getilor, s cnte din cythare cnd merg n solii.
(Theopompos, 40)
n toate Pannoniile exist obiceiuri si moravuri Romane, dar si un fel de limb Roman si multi se
ocup si cu literatura.
(Veleius Paterculus)

S-ar putea să vă placă și