Penal Special II 2015

TEMATICA DE EXAMEN DR.
PENAL PARTEA
SPECIALA II (2015)
Titlul II. INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI:
Cap. I. Furtul:
Furtul 228, Furt calificat 229, Furtul in scop de folosinta 230.
Cap. II. Talharia si pirateria:

Talharia 233, Talharia calificata 234, Talharia urmata de moartea victimei
236.
Cap. III. Infractiuni contra patrimoniului prin nesocotirea

increderii:
Abuzul de incredere 238, Abuzul in frauda creditorilor 239, Gestiunea
frauduloasa 242, Insusirea bunului gasit 243, Inselaciunea 244,
Inselaciunea privind asigurarile 245, Exploatarea patrimoniala a unei
persoane vulnerabile 247.
Cap. V. Distrugerea si tulburarea de posesie:

Distrugerea 253, Distrugerea calificata 254, Distrugerea din culpa 255,
Tulburarea de posesie 256.
Titlul III. INFRACTIUNI PRIVIND AUTORITATEA SI

FRONTIERA DE STAT:
Ultrajul 257, Uzurparea de calitati oficiale 258.
Titlul V. INFRACTIUNI DE CORUPTIE SI DE SERVICIU:

Cap. I. Infractiuni de coruptie:
Luare de mita 289, Dare de mita 290, Trafic de influenta 291, Cumparare
de influenta 292.
Cap. II. Infractiuni de serviciu:

Delapidarea 295, Purtare abuziva 296, Abuzul in serviciu 297, Neglijenta
in serviciu 298, Folosirea functiei in scop sexual 299, Uzurparea functiei
300, Conflictul de interese 301, Violarea secretului corespondentei 302.
Titlul VI. INFRACTIUNI DE FALS:

Cap. I. Falsificarea de monede, timbre sau alte valori:
Falsificarea de monede 310, Falsificarea de titluri de credit sau de
instrument de plata 311, Punerea in circulatie de valori falsificate 313,
Emiterea frauduloasa de moneda 315.
Cap. III. Falsuri in inscrisuri:

Falsul material in inscrisuri oficiale 320, Falsul intellectual 321, Falsul in
inscrisuri sub semnatura private 322, Uzul de fals 323, Fals informatic 325,
Falsul in declaratii 326, Falsul privind identitatea 327.
1
Titlul VII si VIII. INFRACTIUNI CONTRA SIGURANTEI

PUBLICE SI CELE CE ADUC ATINGERE UNOR RELATII
PRIVIND CONVIETUIREA SOCIALA:
Exercitarea fara drept a unei profesii 348, Camata 351, Contaminarea
venerica 353, Transmiterea SIDA 354, Constituirea unui grup infractional
organizat 367, Tulburarea ordinii si linistii publice 371, Ultraj contra
bunelor moravuri 375, Incestul 377.
TITLUL II. INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI

Notiuni generale
Notiunea de patrimoniu are o sfera mai larga decat conceptual de

proprietate, dar ambele, de principiu, au semnificatia din dreptul civil.
Nu trebuie incurajate opiniile exclusiviste si extreme cu privire la sensul
unor notiuni folosite de legiuitorul penal, prin raportare la semnificatia
acestora din dreptul civil. De exemplu, controversele cu privire la notiunile
de posesie, proprietate, detentie, patrimoniu, etc.
Trebuie sa se recunoasca caracterul autonom al unor notiuni aparent
civile, care au evoluat odata cu practica judiciara din domeniul
penal.
Nu trebuie pierdut din vedere ca izvorul acestor notiuni continua sa
fie dreptul civil.
In cazul infractiunilor contra patrimoniului, pluralitatea de subiecti
pasivi o pluralitate de comportamente infractionale, adica un
concurs.
Cadrul general al infractiunilor contra patrimoniului
I.
Deposedare (furt, furt calificat, furt la plangere prealabila).

Deposedare prin constrangere (talharie, piraterie)
II.
Intervertirea posesiei legitime in una ilegitima (abuz de

incredere, abuz de incredere prin fraudarea creditorilor, gestiune
frauduloasa, insusirea bunului gasit) prin nesocotirea
increderii in sens larg.
2
III.
Autolezare patrimoniala ca urmare a unei actiuni de inducer in

eroare sau exploatare a unei vulnerabilitati (inselaciune,
inselaciunea privind asigurarile, exploatarea patrimoniala a unei
persoane vulnerabile) prin nesocotirea increderii in sens
larg.
IV.
Distrugere (Distrugere, Distrugere calificata, Distrugere din

culpa)
V.
Tulburarea posesiei unui imobil (Tulburare de posesie).
TITLUL II. INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI, art. 228

256
Cap. I Furtul (simplu, calificat, furt in scop de folosinta)
Cap. II Talharia si pirateria (simpla, calificata, piraterie)
Cap. III Infractiuni contra patrimoniului prin nesocotirea

increderii
Abuzul de incredere (art. 238)
Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor (art. 239)
Bancruta simpla (art. 240)
Bancruta frauduloasa (art. 241)
Gestiunea frauduloasa (art. 242)
Insusirea bunului gasit sau ajuns din eroare la faptuitor (art. 243)
Inselaciunea (art. 244)
Inselaciunea privind asigurarile (art. 245)
Deturnarea licitatiilor publice (art. 246)
Exploatarea patrimoniala a unei persoane vulnerabile (art. 247)
Cap. IV Fraude comise prin sisteme informatice si mijloace de

plata electronice
Frauda informatica (art. 249)
Efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulos (art. 250)
Acceptarea operatiunilor financiare effectuate in mod fraudulos
(art. 251)
Cap. V Distrugerea si tulburarea de posesie

Distrugerea (simpla 253, calificata 254, din culpa 255)
Tulburarea de posesie (art. 256).
1)
FURTUL
Art. 228 NCP

(1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detenia altuia, fr
consimmntul acestuia, n scopul de a i-l nsui pe nedrept, se
pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend.
(2) Fapta constituie furt i dac bunul aparine n ntregime sau n
parte fptuitorului, dar n momentul svririi acel bun se gsea
n posesia sau detenia legitim a altei persoane.
(3) Se consider bunuri mobile i nscrisurile, energia electric,
precum i orice alt fel de energie care are valoare economic.
Furtul
Luarea unui bun mobil din posesia sau detenia altuia, fr
consimmntul acestuia, n scopul de a i-l nsui pe nedrept.
-
infractiunea cu cea mai mare frecventa in practica judiciara

de regula in practica judiciara furtul este calificat chiar daca
eliminarea agravarii furtului ca urmare a comiterii lui in public a
disparut. (in codul anterior era furt calificat).
nu protejeaza proprietatea ca situatie juridica, ci posesia ca stare
de fapt.
Furtum este un concept provenit din dreptul roman care se poate extinde
si in cazul delapidarii, inselaciunii, etc.
Subiectul activ este general.

Latura subiectiva. Infractiunea de fur teste oferita ca exemplu in
categoria infractiunilor calificate prin scop.
Se poate comite si cu intentie eventuala.
Art. 228 NCP prevede ca bunul trebuie luat in scopul insusirii pe

nedrept.
De lege lata, singura interpretare rationala ar fi aceea ca, daca un bun
este luat cu titlu de garantare a unei datorii a posesorului, sau pentru a
determina o anumita conduit din partea acestuia, exista scopul insusirii pe
nedrept. Aceasta pentru ca in cazul in care posesorul nu indeplineste
cererea creditorului care i-a luat bunul, acesta ramane in stapanirea
creditorului, aceasta fiind intentia, cel putin eventuala, a creditorului in
momentul luarii bunului debitorului.
De lege ferenda, consideram ca se poate renunta la precizarea ca
sustragerea trebuie comisa in scopul insusirii pe nedrept.
Sanctiunea. Furtul simplu se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 6

luni la 3 ani sau cu amenda.
Obiectul material al furtului

A. Este obiect material al furtului un bun mobil corporal dar care
are si o minima valoare economica.
In concret obiect material al furtului pot fi bunuri fungibile sau
nefungibile, consumptibile sau neconsumptibile, chiar si parti din
imobile (ferstre, usi, etc.), turme de animale, fructe, chiar neculese, etc.
5
Nu poate fi obiect al furtului o persoana, corpul uman sau parti

din corpul uman.
Cee ace caracterizeaza motiunea de bun mobil corporal in sensul legii

penale este ca acel bun sa poata fi sustras, indifferent ca el este un
bun independent sau este incorporate intr-un bun imobil. Caracterul de
bun mobil se analizeaza din punct de vedere faptic, si nu dupa regulile
de drept civil.
Uneori bunul dobandeste aceasta caracteristica chiar prin actul de

sustragere.
Clasificarea de bunuri mobile prin anticipatie este fara relevanta, in sens
contrar (Udroiu, p.195)
Art 228 alin. 3: Se consider bunuri mobile i nscrisurile, energia
electric, precum i orice alt fel de energie care are valoare
economic.
Energia electrica.
Distinctia intre obiectul material al furtului, care este un bun mobil

corporal, si comportamentele pagubitoare comise in dauna partii
vatamate.
Folosirea unui serviciu in mod neautorizat (circulat cu autobuzul fara
bilet, intrarea la cinema fara bilet, etc.) ?!?.
Ori de cate ori cineva dobandeste niste valori patrimoniale in mod ilicit, se
spune ca a furat. Aceasta nu inseamna ca aceasta perceptie a publicului
trebuie sa se reflecte si in solutiile de practica judiciara.
Energiilor cu valoare economica, in sensul art. 228 alin. 3 NCP, doar acele
energii care se consuma prin sustragere (nu intra in aceasta categorie
energia cinetica, eoliana, solara, etc).
Inscrisurile in sensul de intrumentum si nu de negotium.
Fotocopierea continutului unor documente? Sustragerea informatiei de
pe CD, stick-uri, etc. prin copierea fisierului.
B. Bunul, pentru a putea fi obiect material al furtului, trebuie

sa aiba o minima valoare economica.
Pot fi obiect material al furtului si bunurile a caror detinere este ilicita.
Exceptie art. 342 alin. 3.. Sustragerea armelor).
Latura obiectiva a furtului

A. Sa existe o actiune de luare a unui bun mobil din posesia sau
detentia altuia. Actiunea de luare este alcatuita, din punct de
vedere didactic, din doua component, deposedare si
imposedare.
In sens penal, prin posesie se intelege o stapanire in fapt a unui bun

mobil, fara vreo legatura cu conditiile posesiei din dreptul civil.
Sustragerea non manifestum se realizeaza in mod clandestine (fara
stirea partii vatamate).
Sustragerea manifestum fapta se comite in mod manifest, vizibil (sub
ochii proprietarului).
Simplul fapt ca sustragerea se realizeaza prin surprinderea victimei nu
este talharie.
Uneori sustragerea este incriminata de texte speciale. (Codul silvic, C pen.

Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri 259 Vpen) etc.
B. Bunul trebuie sa se afle in posesia sau detentia altuia. Detentie
si posesie au o semnificatie specifica dreptului penal.
Fapta se poate retine si in sarcina proprietarului, daca sustrage un bun
care se afla in posesia sau detentia legitima a altuia.
Posesia sau detentia unui bun trebuie inteleasa intr-un sens dynamic si ca
realitate juridica a stapanirii in fapt a unui bun mobil corporal din
perspectiva dreptului penal, nu trebuie raportata doar la realitati intelese
mecanicist.
Nu se considera a fi in posesia vreunei persoane bunurile nimanui (res
nullius).
Bunul uitat nu se considera iesit din posesia partii vatamate.
C. Fapta trebuie comisa fara consimtamantul persoanei vatamate.

8
Tentativa.
Tentativa la infractiunea de furt, indifferent de formele acestuia este
incriminate.
Teoretic. Cu privire la distinctia dintre o tentative de furt si o fapta
consumata, au fost exprimate mai multe teorii:
Conform teoriei contractatiunii, sustinuta de Paulus, fapta se consuma la
atingerea bunului de catre infractor.
Conform teoriei amovarii, sustinuta de Ulpian, fapta se consuma la
mutarea bunului din locul in care era bunul inainte de actiunea
infractionala.
Sustinatorii teoriei ablatiunii cred ca fapta se consuma in momentul
transportarii bunului de la locul unde se afla el, simpla mutare nefiind
suficienta pentru consumarea faptei.
Sustinatorii teoriei ilatiunii opiniaza ca furtul se consuma in momentul
ascunderii bunului.
Teoria apropriatiunii este cea mai raspandita in doctrina, si practica
judiciara si porneste de la idea ca fapta se consuma in momentul cand
bunul a intrat in sfera de dispozitie a autorului.
Concret.
Momentul in care bunul a intrat in sfera de dispozitie a autorului se
apreciaza in concret.
Cazul bunurilor mari sau mici.
Cazul sustragerii din supermarket sau din locuri pazite.
2)
Furtul de folosinta
Art. 230 NCP

(1) Furtul care are ca obiect un vehicul, svrit n scopul de a-l
folosi pe nedrept, se sancioneaz cu pedeapsa prevzut n art.
228 sau art. 229, dup caz, ale crei limite speciale se reduc cu o
treime.
(2) Cu pedeapsa prevzut n alin. (1) se sancioneaz folosirea
fr drept a unui terminal de comunicaii al altuia sau folosirea
unui terminal de comunicaii racordat fr drept la o reea, dac
s-a produs o pagub.
Doua modalitati:
10
I.
II.
Furtul care are ca obiect un vehicul, savarsit in scopul de

a-l folosi pe nedrept (folosirea unui vehicul fara drept)
Folosirea fara drept a unui terminal de comunicatii al
altuia sau folosirea unui terminal de comunicatii racordat
fara drept la o retea, daca s-a produs o paguba.
Sunt modalitati distincte de comitere a unui furt si din acest motiv

faptele pot fi retinute in concurs intre ele dar si cu furtul clasic, adica
comis in scopul insusirii pe nedrept.
Legiuitorul a stabilit un tratament atenuat fata de furtul in scopul

insusirii pe nedrept.
Folosirea neautorizata a unui vehicul

Art. 230 (1) NCP
(1) Furtul care are ca obiect un vehicul, svrit n scopul de a-l
folosi pe nedrept, se sancioneaz cu pedeapsa prevzut n art.
228 sau art. 229, dup caz, ale crei limite speciale se reduc cu o
treime.
Ratiunea incriminarii a pornit de la o anumita realitate din viata sociala.
Concret, existau situatii in care autorii acestor fapte nu doreau sa se
imbogateasca ca urmare a comiterii faptei, ci doreau ca, pe o durata
11
determinata, sa foloseasca fara drept un vehicul aflat in stapanirea de fapt

a altuia.
Forma actuala evidentiaza dorinta legiuitorului de a pastra fapta in
mod identic cu cea din forma regasita in Codul din 1969, in conditiile in
care faptele din viata reala vizate de norma constau in folosirea fara
drept a unui vehicul, si nu in luarea in scopul folosirii a unui vehicul.
Drept comparat: Solutia germana, Solutia franceza, Solutia romaneasca.
Riscul mentinerii acestei abordari este acela ca un agent, bazandu-se pe

formularea din art. 228 NCP (scopul insusirii pe nedrept) si interpretarea
per a contrario a art. 230 alin. (1) NCP, va putea sustine ca actul sau de
sustragere (a unui bun, altul decat un vehicul de exemplu, a unei masini
de tuns iarba) a fost comis in scopul folosirii acelui bun, si nu in scopul
insusirii, invocand astfel lipsa de tipicitate a faptei sale. In sprijinul acestei
aparari a inculpatului vine chiar legea penala, care sanctioneaza doar
luarea in scopul folosirii fara drept a unui vehicul, nu si luarea
unui alt bun in scopul folosirii pe nedrept.
In demontarea acestui rationament periculos, practica judiciara va putea

proceda la fel cum a procedat pana acum, prin prezumarea insusirii pe
nedrept, atunci cand discutam despre luarea unui bun.
Vehiculul este un sistem mecanic care se deplaseaza pe drum, cu sau
fara mijloace de autopropulsare, utilizat in mod curent pentru transportul
de persoane si/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrari.
12
De lege ferenda, ar trebui incriminata fapta celui care foloseste fara

drept un vehicul, pentru ca, in esenta, in aceasta consta in concret fapta
celui care ia un vehicul in scopul folosirii fara drept.
Folosirea fara drept a unui terminal de comunicatii al

altuia
sau folosirea unui terminal de comunicatii racordat fara
drept la o retea
Art. 230 (2) NCP sancioneaz: folosirea fr drept a unui

terminal de comunicaii al altuia sau folosirea unui terminal de
comunicaii racordat fr drept la o reea, dac s-a produs o
pagub.
S-a dorit atragerea sub incidenta penala a unor comportamente
antisociale ce au creat controverse atat in practica judiciara in materie
penala, cat si in literatura de specialitate. Ne referim aici indeosebi la
utilizarea fara drept a unui post de telefonie si efectuarea unor convorbiri
ce produceau o paguba de ordin patrimonial unei anumite persoane sau
racordarea fara drept la o retea de telefonie fixa.
Legiuitorul a statuat ca utilizarea fara drept a unui asemenea
serviciu se afla sub incidenta dreptului penal, atata vreme cat
comportamentul supus discutiei produce o paguba titularului serviciului
respectiv. Aceasta paguba evidentiaza faptul ca valoarea sociala
protejata de textul de incriminare este patrimoniul.
Legiuitorul nu s-a limitat insa la incriminarea comportamentului avut in
vedere supra, ci a atras sub incidenta legii penale toate acele
comportamente cauzatoare de prejudicii ce au la baza utilizarea unui
terminal de comunicatii, prin utilizarea fara drept a unui serviciu. Ne
referim, de exemplu atat la folosirea fara drept a unui telefon mobil pentru
efectuarea unor convorbiri telefonice, cat si la utilizarea unui sistem
informatic (inclusiv a unui telefon mobil), ce se afla sub incidenta notiunii
de terminal de comunicatii, in vederea utilizarii fara drept a serviciului de
internet, in masura in care s-a cauzat o paguba.
Ex: daca e tel tau si cartela altuia
13
Latura subiectiva. Infractiunea se poate comie atat cu intentie directa,

cat si cu intentie indirecta.
Ex pag 215
Relatia cu accesul ilegal la un sistem informatic (art. 360 NCP).

In momentul in care se comite un furt de folosinta prin utilizarea fara
drept a unui telefon mobil (indiferent daca acesta este ori nu un
Smartphone) in vederea efectuarii unei convorbiri telefonice, este
necesara retinerea unui concurs cu infractiunea de acces neautorizat
la un sistem informatic (art. 360 NCP). Aceasta intrucat telefonul mobil
este un sistem informatic, raport la definitia conferita de art. 181 alin. (1)
NCP, iar utilizarea acestuia implica, in mod indubitabil, un acces, deoarece
fie a lipsit autorizarea in ceea ce proveste accesul de la bun inceput, fie
utilizarea initiala autorizata a fost convertita de agent intr-o utilizare ce a
depasit limitele acesteia.
Latura obiectiva a furtului de la art. 230 alin. (2) NCP

Primul aspect ce necesita a fi lamurit priveste continutul notiunii de
terminal de comuicatii. Neexistand o definitie in NCP a acestei
14
sintagme, se pune problema in ce masura trebuie sa ne raportam la

sensul comun al notiunii ori la legislatia speciala in materie.
In mod normal definitia din legea speciala este cea care ar trebui sa
ofere continut notiunii supuse discutiei, existenta acesteia nefacacnd
necesara raportarea la sensul comun al notiunii. Cu toate acestea,
datorita faptului ca subiectul activ al infractiunii este unul general, nu este
lipsita de critici raportarea la definitia din legislatia speciala. Aceasta
intrucat continutul tehnic al definitiei ar putea pune, din punctul nostru de
vedere, probleme de previzibilitate a legii penale.
Dincolo de aceste aspecte, mentionam ca urmatoarele dispozitive se afla
sub incidenta notiunii de terminal de comunicatii: laptop, PC, tableta,
PDA, router, telefon mobil (nu doar Smartphone-urile), telefon fix, faxul,
etc. In doctrina s-a facut o grava confuzie intre terminalul de comunicatii
si serviciul utilizat fara drept. In realitate, serviciul de telefonie ori cel de
internet este serviviul utilizat fara drept prin intermediul terminalului de
comunicatii, terminal ce este un dispozitiv, si nu un serviciu.
Notiunea de folosire se poate raporta la aceea de accesare din
structura tipicitatii infractiunii de acces fara drept la un sistem informatic
(art. 360 NCP). Aceasta intrucat, atunci cand discutam despre folosirea
unui asemenea dispozitiv, avem in vedere, practic, un acces la un sistem
informatic. In masura in care folosirea nu vizeaza un dispozitiv ce intra sub
incidenta notiunii de sistem informatic de exemplu, un telefon care nu
este digital - , folosirea se va raporta la ideea de interactiune fizica
susceptibila sa produca rezultatul din structura tipicitatii, si anume
paguba.
Paguba este un alt element esential al tipicitatii. Ne aflam in prezenta

unei infractiuni de rezultat, paguba necesitand a fi produsa in mod
efectiv. Paguba nu vizeaza doar ipoteza unei facturari suplimentare, ci si
ipoteza in care partea vatamata nu se poate folosi de serviciul contractat
in conditiile stipulate in contract.
Sa presupunem ca agentul foloseste fara drept telefonul mobil al unei
persoane, insa utilizand propriul sau SIM card, in vederea unei convorbiri
telefonice.
15
Ex pag 214
Forme ale infractiunii de furt

Furt simplu art. 228 (1) NCP
Furt calificat in trei modalitati:
Art. 229 (1) NCP
Art. 229 (2) NCP
Art. 229 (3) NCP
Furtul de folosinta art. 230 NCP forma atenuata
Furtul care se urmareste doar la plangere prealabila. Art. 231 (1) NCP
-
intre membrii de familie,

de catre un minor in paguba tutorelui,
de catre cel care locuieste impreuna cu persoana vatamata sau este
gazduit de aceasta
Furtul care permite impacarea partilor. Art. 231 (2) NCP

-
furturi ce s-ar incadra la art. 228, art. 229 (1), (2) lit. b) si c), si art.
230.
3)
Furtul calificat
Art. 229 (1) NCP

Furtul svrit n urmtoarele mprejurri:
a) ntr-un mijloc de transport n comun;
16
Taxi? Tramvai in depou? Curse de transport special?
b) n timpul nopii;
Fenomenul natural? Dec indrumare 3/1970
A profitat de intuneric?
Distinctie intre spatiile private si spatiile publice. Kuglay p. 480.
c) de o persoan mascat, deghizat sau travestit;

Persoana este mascata atunci cand are fata acoperita cu o masca
sau ii este colorata, astfel incat sa nu poata fi recunoscuta sau
usor recunoscuta. Ea este deghizata atunci cand si-a schimbat
infatisarea in intregime, sau in parte, pentru a fi perceputa ca o
alta persoana sau un alt obiect, lucru sau fiinta. Daca noua
infatisare semnifica caracteristicile sexului opus, atunci persoana
este travestita.
d) prin efracie, escaladare sau prin folosirea fr drept a unei

chei adevrate ori a unei chei mincinoase;
Efractia presupune inlaturarea prin violenta a unei incuietori, system sau
dispozitiv de inchidere.
Escaladarea presunpune depasirea pe deasupra a unui obstacol in calea
patrunderii neautorizate.
17
Escaladarea pentru a se indeparta?

Chei adevarate sau mincinoase. Agentul nu este autorizat sa
foloseasca cheia respectiva, care insa este adevarata.
Este mincinoasa daca foloseste orice dispozitiv care descuie o
incuietoare fara a o distruge, indiferent ca este o cheie multiplicata
neautorizat, speraclu sau orice alt instrument de aceasta natura.
e) prin scoaterea din funciune a sistemului de alarm ori de

supraveghere,
- element de noutate. Distrugerea sistemului de supraveghere se
absoarbe?
- acoperirea camerei de supraveghere?
Sanctiune. Inchisoarea de la 1 la 5 ani.
Art. 229 (2) NCP:

Furtul a fost savarsit in urmatoarele imprejurari:
a) asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural;
Legea speciala stabileste aceste categorii de bunuri. Legea nr. 182/2000,
OG 43/2000 privind protectia patrimoniului archeologic.
b) prin violare de domiciliu sau sediu profesional;
Infractiune complexa.
Textul are ca premisa ca furtul se comite intr-o modalitate ce indeplineste
conditiile de tipicitate a uneia din cele doua infractiuni.
Criticile legate de aplicare a textului de violare a sediului profesional.
c) de o persoan avnd asupra sa o arm.
Doar armelor propriu-zise, definite si enumerate in Legea nr. 295/2004
privind regimul armelor si munitiilor.
Sa foloseasca arma propriu zisa.
Detinerea armei poate fi legala sau ilegala.
Sanctiune. nchisoarea de la 2 la 7 ani.
18
Art. 229 (3) NCP:

Furtul privind urmtoarele categorii de bunuri:
a) iei, gazolin, condensat, etan lichid, benzin, motorin, alte
produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite,
cisterne ori vagoane-cistern;
b) componente ale sistemelor de irigaii;
c) componente ale reelelor electrice;
d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori
alertare n caz de incendiu sau alte situaii de urgen public;
e) un mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenie la
incendiu, la accidente de cale ferat, rutiere, navale sau aeriene
ori n caz de dezastru;
f) instalaii de siguran i dirijare a traficului feroviar, rutier,
naval, aerian i componente ale acestora, precum i componente
ale mijloacelor de transport aferente;
g) bunuri prin nsuirea crora se pune n pericol sigurana
traficului i a persoanelor pe drumurile publice;
h) cabluri, linii, echipamente i instalaii de telecomunicaii,
radiocomunicaii, precum i componente de comunicaii,
Sanctiune. nchisoarea de la 3 la 10 ani.
Furt la plangere prealabila si furtul cel care

permite impacarea partilor
Art. 231 NCP
(1) Faptele prevzute n prezentul capitol, svrite ntre membrii
de familie de ctre un minor n paguba tutorelui ori de ctre cel
care locuiete mpreun cu persoana vtmat sau este gzduit
de aceasta, se pedepsesc numai la plngerea prealabil a
persoanei vtmate.
19
(2) n cazul faptelor prevzute la art. 228,art. 229 alin. (1), alin.
(2) lit. b) i c) i art. 230, mpcarea nltur rspunderea penal.
A. Furtul se urmareste la plangerea prealabila daca:

-
este savarsit intre membrii de familie
Art. 177 NCP defineste membru de familie ca fiind:

a) ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si
persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii, astfel de rude;
b) sotul;
c) persoanele care au stabilit relaii asemntoare acelora dintre soi sau
dintre prini i copii, n cazul n care convieuiesc.
(2) Dispoziiile din legea penal privitoare la membru de familie, n
limitele prevzute n alin. (1) lit. a), se aplic, n caz de adopie, i
persoanei adoptate ori descendenilor acesteia n raport cu rudele fireti.
- este savarsit de un minor in paguba tutorelui sau
- este savarsit de cel care locuieste cu persoana vatamata sau
este gazduit de aceasta.
Sanctiunea este imprumutata de la tipul de furt calificat comis.
B. Poate opera impacarea

In cazul faptelor prevazute la art. 228, art. 229 (1), (2) lit. b) si c) si art.
230, impacarea inlatura raspunderea penala.
Exceptii de la posibila impacare:
-
este furtul unui bun care face parte din patrimoniul cultural
art. 229 (2) lit. a)
Furtul calificat incriminat de art. 229 (3) NCP.
20
Cap. II : Talharia si pirateria

1)
Talharia
Art. 233 NCP

Furtul svrit prin ntrebuinarea de violene sau ameninri ori
prin punerea victimei n stare de incontien sau neputin de a
se apra, precum i furtul urmat de ntrebuinarea unor astfel de
mijloace pentru pstrarea bunului furat sau pentru nlturarea
urmelor infraciunii ori pentru ca fptuitorul s-i asigure
scparea se pedepsesc cu nchisoarea de la 2 la 7 ani i
interzicerea exercitrii unor drepturi.
Ratiunea incriminarii.
Doua abordari:
-
o infractiune distincta (art. 628 C pen. italian, adica Rapina;

paragraful 249 C pen. german, adica Raub),
fie este considerata a fi un furt agravat comis prin violenta (art.
311-4, pct. 4C pen. francez).
Cod penal Carol II talharia avea o forma de baza, talharia comisa prin
constrangerea victimei si forme asimilate respectiv talharia comisa
prin punerea victimei in imposibilitatea de a se apara si talharia constand
in actul de violenta pentru a-si asigura scaparea.
C pen. 1969/2014:
-
constrangerea sau punerea victimei in imposibilitatea de a se apara

pentru a inlesni un furt.
pentru pastrarea bunului furat
pentru inlaturarea urmelor infractiunii ori pentru ca
faptutorul sa-si asigure scaparea.

21
Sanctiunea. Talharia se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 2 la 7

ani.
Latura obiectiva
Actul de executare a talhariei are un continut complex si este alcatuit
din doua activitati conjugate: furtul, ca actiune principala, si
constrangerea, ca actiune subsidiara, aceasta din urma fiind
modalitatea de inlesnire, in sens larg, a sustragerii.
I. Actiunea de furt implica luarea unui bun mobil al altuia in scopul
insusirii pe nedrept.
Sustragerea se realizeaza si prin fapta victimei.
Furtul in scopul folosirii pe nedrept?
Daca fapta sustragerea unui bun nu intra sub incidenta furtului?
II.
A doua componenta esentiala a talhariei este faptul ca furtul

este inlesnit sau se incearca pastrarea bunului furat sau
asigurarea scaparii prin folosirea violentei, amenintarii sau
prin punerea victimei in stare de inconstienta sau
neputinta de a se apara.
a. Violenta, vatamare corporala?
Sustragerea unui lantisor de la gat prin ruperea acestuia?
b. Amenintarea trebuie sa indeplineasca conditiile de tipicitate ale art.
206 NCP.
c. Punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a
se apara.
Aceste acte trebuie comise asupra persoanei care detine sau
protejeaza detinerea unui bun, si care poate fi proprietarul,
posesorul sau chiar cel care are in paza lucrul respectiv.
22
O singura infractiune de talharie atunci cand sunt agresate mai

multe persoane pentru a sustrage un bun apartinand unei singure
persoane.
Prin aceeasi actiune de amenintare se sustrag bunuri apartinand
mai multor persoane, se vor retine atatea infractiuni de talharie cate
persoane vatamate sunt.
Trebuie ca actul de constrangere sa fie comis in aceiasi imprejurare cu
actul de sustragere.
Forma asimilata.
Violenta, amenintarea sau punerea victimei in stare de
inconstienta sau neputinta de a se apara pentru a pastra bunul
furat, pentru inlaturarea urmelor infractiunii sau pentru a-si
asigura scaparea.
Talharia latura subiectiva

Consumarea.
Fapta se consuma in momentul consumarii furtului, daca
constrangerea este anterioara sau concomitenta sustragerii,
sau se consuma in momentul comiterii actului de constrangere,
cand este realizat pentru pastrarea bunului furat sau pentru
inlaturarea urmelor infractiunii ori pentru ca faptuitorul sa-si
asigure scaparea, indiferent daca agentul a reusit sa pastreze bunul, sa
scape sau sa inlature urmele infractiunii.
Tentativa se pedepseste.
Latura subiectiva. Fapta se comite cu intentie directa sau indirecta.
Participatia
-
Coautoratul neomogen.
2)
Talharia calificata
Art. 234 NCP

(1) Tlhria svrit n urmtoarele mprejurri:
23
a) prin folosirea unei arme ori substane explozive, narcotice sau

paralizante;
b) prin simularea de caliti oficiale;
d) n timpul nopii;
e) ntr-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport;
f) prin violare de domiciliu sau sediu profesional,
se pedepsete cu nchisoarea de la 3 la 10 ani i interzicerea
exercitrii unor drepturi.
(2) Tlhria svrit n condiiile art. 229 alin. (3) se pedepsete
cu nchisoare de la 5 la 12 ani i interzicerea unor drepturi.
(3) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz tlhria care a avut ca
urmare vtmarea corporal.
Ratiunea incriminarii formei calificate?!?
Talharia calificata forme

A. Art. 234 alin. 2 NCP
a) prin folosirea unei arme ori substane explozive, narcotice sau
paralizante;
Arma propiu-zisa si arma asimilata? Se poate retine in concurs cu
Nerespectarea regimului armelor si a munitilor sau alta infractiune legata
de folosirea unei arme. L 295/2004. Posibil si 342.
Substanta exploziva definita in legea 126/1995 posibil si 346NCP.
Substanta narcotica care este apta sa produca starea de somn sau
inconstienta.
Substanta paralizanta este apta sa genereze o stare de paralizie
temporara sau definitiva.
b) prin simularea de caliti oficiale;
Calitate oficiala abilitare rezultand din apartenenta la o institutie
publica.
24
Simulare. Se aplica unui politist real care comite o talharie?

Trebuie sa aiba aptitudinea de a intimida?
Trebuie ca victima sa creada ca autorul are o calitate oficiala.
Criticabila!
d) n timpul nopii;
e) ntr-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport;
Obiectul talhariei este un mijloc de transport persoane sau bunuri?
Interpretare extensiva sau restrictiva?
Relatia cu pirateria?
f) prin violare de domiciliu sau sediu profesional,
Se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 10 ani.
B. Art. 234 alin. 2 NCP
Tlhria svrit n condiiile art. 229 alin. (3) se pedepsete cu
nchisoare de la 5 la 12 ani i interzicerea unor drepturi.
Talharia avand ca obiect urmatoarele bunuri:
a) iei, gazolin, condensat, etan lichid, benzin, motorin, alte produse
petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoanecistern;
b) componente ale sistemelor de irigaii;
c) componente ale reelelor electrice;
d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare n caz
de incendiu sau alte situaii de urgen public;
e) un mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenie la incendiu, la
accidente de cale ferat, rutiere, navale sau aeriene ori n caz de
dezastru;
f) instalaii de siguran i dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian
i componente ale acestora, precum i componente ale mijloacelor de
transport aferente;
25
g) bunuri prin nsuirea crora se pune n pericol sigurana traficului i a

persoanelor pe drumurile publice;
h) cabluri, linii, echipamente i instalaii de telecomunicaii,
radiocomunicaii, precum i componente de comunicaii.
C. Art. 234 alin. 3 NCP
Cu aceeai pedeaps se sancioneaz tlhria care a avut ca
urmare vtmarea corporal.
Relatia cu vatamarea corporala (art. 194 NCP).
Forma de vinovatie praeterintentia?
3) Talharia urmata de moartea victimei

Art. 236 NCP
Dac faptele prevzute n art. 233-235 au avut ca urmare
moartea victimei, pedeapsa este nchisoarea de la 7 la 18 ani i
-
Forma de vinovatie.
Tentativa.
Relatia art. 235 cu art. 236 NCP.

Relatia cu omorul calificat. Art. 189 alin. 1 lit. d.
Cap. III :
Infractiuni contra patrimoniului prin nesocotirea
increderii
26
1)
Abuzul de incredere
Art. 238 NCP

(1) nsuirea, dispunerea sau folosirea, pe nedrept, a unui bun
mobil al altuia, de ctre cel cruia i-a fost ncredinat n baza unui
titlu i cu un anumit scop, ori refuzul de a-l restitui se pedepsete
cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend.
(2) Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a
persoanei vtmate.
Se caracterizeaza prin intervertirea abuziva a titlului licit al unei
detentii.
Valoarea sociala protejata este stapanirea de fapt asupra unui bun mobil
impotriva actiunilor de intervertire a posesiei sau detentiei licite in una
ilicita.
Subiectul activ este persoana fizica sau juridica, careia i-a fost
incredintat un bun in baza unui titlu si cu un anumit scop.
Latura subiectiva. Fapta se comite cu intentie directa sau indirecta.
Aspecte procesuale. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea
prealabila.
Abuzul de incredere latura obiectiva

Obiectul material: un bun mobil corporal, care in momentul
comiterii faptei sa se afle in detentia altuia.
bunuri consumptibile?
Este necesar sa fie un bun mobil detinut de faptuitor in baza unui
titlu si cu un anumit scop. Prin titlu se intelege temeiul juridic prin care
o persoana dobandeste posesia sau detentia unui lucru. Titlul trebuie sa
aiba un caracter civil si sa priveasca raporturi patrimoniale netranslative
de proprietate (depozit, gaj, transport etc.). In acel titlu trebuie stabilit
sau, cel putin, poate fi dedus si scopul pentru care o persoana dobandeste
folosirea unui anumit bun.
Latura obiectiva:
27
insusirea bunului. In acest caz, faptuitorul interverteste detentia in

stapanire juridica considerand bunul ca fiind unul al sau.
folosirea pe nedrept a unui bun. Si in cazul acestui act de
executare, situatia premisa a infractiunii va fi aceeasi, respectiv
detinerea bunului de catre autor in baza unui titlu si cu un
anumit scop.
Folosirea pe nedrept a bunului va interveni atunci cand termenii titlului

in baza caruia bunul este detinut nu permit folosirea bunului sau
atunci cand,
desi permit folosirea bunului, autorul foloseste bunul in afara
termenilor stabiliti prin acesta.
-
dispunerea de bun pe nedrept. Savarsirea unor acte de dispozitie

asupra bunului aflat in detentia sa, cu caracter juridic (vanzare,
donatie, schimb) sau material (distrugere, modificare, consumare
etc.), dincolo de limitele conferite de titlu.
refuzul de a-l restitui. Expres sau tacit.
2)
Abuzul de incredere prin fraudarea

creditorilor
Art. 239 NCP

(1) Fapta debitorului de a nstrina, ascunde, deteriora sau
distruge, n tot sau n parte, valori ori bunuri din patrimoniul su
ori de a invoca acte sau datorii fictive n scopul fraudrii
creditorilor se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau
cu amend.
(2) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz fapta persoanei care,
tiind c nu va putea plti, achiziioneaz bunuri ori servicii
producnd o pagub creditorului.
28

persoanei vtmate.
Ratiunea incriminarii faptei din art. 239 alin. (1) NCP

Ratiunea incriminarii. Creditorii au o pozitie vulnerabila, in situatia in
care debitorii isi provoaca sau accentueaza starea de insolvabilitate,
tocmai pentru a se sustrage de la o eventuala executare silita.
Cu privire la art. 239 alin. (1) NCP, aratam ca textul de incriminare are o
dubla natura:
-
sunt protejate interesele creditorilor (evocand, practic,

actiunea pauliana din dreptul civil).
se protejeaza implicit si idirect chiar credibilitatea actului de
justitie, care ar putea fi lezata de catre conduita unui astfel de
debitor prin faptul ca, prin acest comportament, ar face ca o
eventuala hotarare judecatoreasca de executare silita sa fie
perceputa ca un inscris fara vreo valoare concreta din perspectiva
creditorului care o obtine.
Acest text este o incriminare a faptelor echivalente bancrutei

frauduloase.
Drept comparat. Franta: art. 314 -7 CP francez: fapta debitorului care
isi creeaza sau agraveaza starea de insolvabilitate... pentru a se
sustrage de la executarea unei condamnari de natura patrimoniala
pronuntata de justitia represiva...
Germania: art. 288 CP german: Distrugerea sau ascunderea unei parti din
patrimoniu, in scopul fraudarii creditorilor sai, realizata de catre cel care
se afla intr-o iminenta procedura de executare silita.
Art. 239 alin. 1 NCP

Valoarea sociala protejata.
Direct este protejat patrimoniul debitorului impotriva actelor
reale sau disimulate care ar diminua acest patrimoniu.
Indirect este protejat patrimoniul creditorilor ce s-ar putea indestula
din patrimoniul debitorului.
Subiectul activ este debitorul. Formularea textului este extinsa din
perspectiva notiunii de debitor, pentru ca aceasta nu se limiteaza la
29
starea de insovabilitate a debitorului decat in mod implicit, sugerand ca

suntem in prezenta unei infractiuni de pericol.
Dar textul este si limitativ, deoarece se enumera expres modalitatile prin
care s-ar putea crea sau organiza starea de insolvabilitate a
debitorului.
Acesta poate fi atat o persoana fizica, cat si o persoana juridica.
Latura subiectiva. Fapta se comite cu intentie directa sau eventuala,
debitorul urmarind prin actiunile incriminate de lege fraudarea creditorilor
sai.
Faptul de a ajunge in stare de insolvabilitate din culpa, din neglijenta sau
nepricepere nu se sanctioneaza penal, chiar daca prin aceasta se lezeaza
interesele creditorilor.
Esentiala pentru angajarea respunderii penale este doar atitudinea
intentionata a debitorului, respectiv scopul acestuia de a frauda interesele
creditorilor.
Latura obiectiva
Astfel, la nivel de concept, este sanctionata fapta debitorului care, in
frauda debitorilor, isi creeaza sau agraveaza propria stare de
insolvabilitate.
Legiuitorul roman a ales sa detalieze modalitatile prin care se poate crea
sau agrava starea de insolvabilitate, adica prin instrainare, ascundere,
deteriorare, distrugere de bunuri sau valori din patrimoniul sau
ori prin invocarea de acte sau datorii fictive.
Se pune in discutie caracterul de infractiune de pericol sau de
infractiune de rezultat?
In opinia noastra, infractiunea este una de pericol concret. Nu putem
prezuma in mod absolut ca orice instrainare comisa cu scopul de a frauda
interesele creditorilor are un caracter infractional, chiar daca nu se
genereaza niciun risc pentru creditor, acesta putand sa se indestuleze prin
executarea silita a altor bunuri din patrimoniul debitorului.
Un alt element important este notiunea de stare de insolvabilitate
a debitorului, respectiv daca se cere ca o conditie de tipicitate ca, drept
urmare a actiunii de instrainare, ascundere, deteriorare etc., debitorul sa
ajunga in stare de insolvabilitate.
30
Credem ca notiunea de insolventa faptica este elementul

esential in calificarea faptei, cu atat mai mult cu cat fapta se consuma
in momentul prejudicierii macar potentiale a creditorului, cand pericolul
devine unul concret.
Observatii legate de aplicarea art. 239 alin. 1 NCP

-
Legiuitorul roman a ales o varianta favorabila creditorului, fara a

fi analizate si consecintele negative ale unei astfel de abordari. (De
exemplu nu se cere o iminenta a titlului executoriu ar trebui sa se
raporteze la existenta sau iminenta existenta a unei decizii judiciare
care sa stabileasca caracterul cert, lichid si exigibil al creantei).
Interpretarea extensiva ar fi periculoasa si pentru o interventie
excesiva a dreptului penal in raporturile sociale, existand si un risc
de santaj din partea creditorilor ce au o pozitie dominanta.
S-ar putea ajunge ca, dupa disparitia inchisorii datornicilor, sa
ajungem pe alte cai la acelasi efect printr-o sanctionare penala a
debitorilor.
Pentru ca orice contract prezinta prin natura lui un risc de
neexecutare, acesta fiind si motivul pentru care dreptul privat ofera
sisteme de garantare a obligatiilor asumate de debitor. Dreptul penal
trebuie sa fie o ultima solutie; or, printr-o interpretare extensiva a
normei s-ar ajunge ca dreptul penal sa fie mecanismul
comun care sa rezolve relatiile dintru un debitor si
creditor.
Intr-o interpretare extensiva, orice creditor care ar avea dificultati de
executare silita ar putea solicita interventia dreptului penal,
chestiune ce ar pune in discutie eficienta justitiei penale si,
evident, costurile pentru stat ale unei astfel de proceduri.
Exista o garantie foarte fina ce trebuie stabilita de justitia
penala intre insolvabilitatea reala si cea fraudulos
organizata, in viata economica in general si cu precadere intr-o
situatie de criza.

Cu aceeai pedeaps se sancioneaz fapta persoanei care, tiind
c nu va putea plti, achiziioneaz bunuri ori servicii producnd
o pagub creditorului.
Ratiunea incriminarii. In mod traditional, aceasta fapta nu putea fi
calificata ca infractiune.
31
Nu era inselaciune, deoarece nu exista in concret niciun act de inducere

in eroare din partea agentului, ci doar o omisiune a unui debitor de a-l
informa pe furnizorul de bunuri sau servicii despre faptul ca nu poate plati
serviciile pe care le solicita. Nu putea fi calificata nici ca furt, deoarece
furnizorul nu era deposedat de vreun bun printr-un act de sustragere, ci
doar i se cauza acestuia un prejudiciu prin neplata serviciului sau bunului
deja furnizat de catre comerciant.
Un astfel de text exista in majoritatea sistemelor penale. Dintre
exemplele importante putand fi amintite art. 313 -5 CP francez
(Filouterie). Sectiunea a 3-a din Theft Act 1978 in sistemul britanic
(Making off without payment), art. 149 CP elvetian ori art. 641 CP italian.
Prin incriminarea acestor fapte se incearca restabilirea echilibrului in
ceea ce priveste posibilitatea de pierdere-beneficiu in acest tip de
relatii, intre furnizorul de servicii si beneficiarul lor.
Valoarea sociala protejata. Protejeaza patrimoniul furnizorului de
servicii impotriva actelor autoprejudiciante, comise in momentul
incheierii unui contract de furnizare de bunuri sau servicii. Aceasta pentru
ca furnizorul de servicii nu poate verifica solvabilitatea clientului
sau inainte de a oferi acel serviciu sau bun, fiind obligat de lege sau
cutuma sa indeplineasca in prealabil cererea clientului.
In plus, suntem in situatia unei imbogatiri abuzive a clientului care
speculeaza cu rea-credinta regulile legale sau cutumiare in materie de
furnizare de bunuri sau servicii.
Subiectul activ este general, adica orice persoana care
achizitioneaza bunuri sau servicii.
Autor al acestei infractiuni poate fi si o persoana juridica.
Latura obiectiva
Actul de executare consta in achizitionarea de bunuri si servicii prin care
se produce o paguba.
Notiunea de achizitionare se refera la o dobandire in cadrul unui
raport comercial, si nu a unui raport juridic civil.
Avand in vedere ratiunea pentru care aceasta fapta este incriminata,
credem ca verbul a achizitiona se refera tocmai la situatia in care agentul
exploateaza vulnerabilitatea profesionala a partii vatamate,
aceasta fiind interpretarea fireasca a textului de incriminare. Din acest
32
motiv, credem ca ratiunea incriminarii sugereaza ca textul de

incriminare este aplicabil doar furnizarilor de servicii efectuate cu
caracter profesional de partea vatamata si nu se refera la orice
contract civil.
Un student inchiriaza un apartament in Bucuresti stiind ca nu va
putea plati?
Infractiunea este una de rezultat, fapta consumandu-se in momentul
in care clientul achiztioneaza un bun sau un serviciu stiind ca nu il va
putea plati. In momentul achizitionarii acelui bun sau serviciu se produce
si prejudiciul in patrimoniul furnizorului de bunuri sau servicii.
Latura subiectiva
Fapta se comite cu intentie directa sau cu intentie eventuala.
Intentia in acest caz presupune ca autorul sa se hotarasca si sa
achiztioneze un bun sau serviciu stiind ca nu il va putea plati.
Textul de incriminare din art. 239 alin. 2 NCP nu prevede ca fapta
trebuie comisa in frauda creditorilor, fiind suficient ca agentul sa stie
ca nu va putea plati serviciul pe care il achizitioneaza.
Autorul dispune de suma necesara sa plateasca serviciul achizitionat, dar
refuza sa o faca?
Solutii ale problemei din dreptul comparat:
Textul francez care reglementeaza asa-zisa filouterie a fost completat cu
situatia in care agentul este hotarat sa nu plateasca serviciul achizitionat,
asimiland ipoteza clientului insolvabil cu a celui decis sa nu plateasca.
Textul englez sanctioneaza fapta celui care nu plateste, fara a interesa
daca debitorul nu dispune de bani sau doar nu doreste sa plateasca
serviciul.
In cazul in care insolvabilitatea este doar pe moment, adica debitorul nu
dispune de lichiditati pentru a plati serviciul, dar are suficiente bunuri ce
pot fi executate silit, credem ca textul de incriminare este aplicabil.
Section 3 din Theft Act 1978 in sistemul britanic

(Making off without payment.)
33
(1)Subject to subsection (3) below, a person who, knowing that payment

on the spot for any goods supplied or service done is required or expected
from him, dishonestly makes off without having paid as required or
expected and with intent to avoid payment of the amount due
shall be guilty of an offence.
(2)For purposes of this section payment on the spot includes payment at
the time of collecting goods on which work has been done or in respect of
which service has been provided.
(3)Subsection (1) above shall not apply where the supply of the goods or
the doing of the service is contrary to law, or where the service done is
such that payment is not legally enforceable.
(4)Any person may arrest without warrant anyone who is, or whom he,
with reasonable cause, suspects to be, committing or attempting to
commit an offence under this section.
Observatii ale art. 239 alin. 2 NCP

Daca vom interpreta insa acest text de o maniera extensiva si vom
sanctiona prin intermediul sau orice incheiere a unui contract cu reacredinta, atunci exista riscul sa inlocuim raspunderea civila
contractuala cu una penala, consecinta ce nu credem ca a fost avuta in
vedere de legiuitor.
(Incalcarea principiului minimei interventii)
Nu este incriminat comportamentul abuziv al celui care dispune
de suma necesara sa plateasca serviciul achizitionat, dar refuza
sa o faca.
Aplicarea este doar ipotetica raportat la faptul ca autorul trebuie sa fie
o persoana aflata in imposibilitatea de a plati.
Relatia dintre art. 239 alin. 1 si alin. 2 NCP

Ratiunea incriminarii si valoarea sociala protejata este diferita in cazul
fiecarei infractiuni.
In art. 239 alin. 1 este incriminata fapta debitorului care instraineaza,
ascunde, deterioreaza, distruge valori ori bunuri din patrimoniul sau ori
invoca acte sau datorii fictive in scopul fraudarii creditorilor.
In art. 239 alin. 2 este incriminata fapta persoanei care, stiind ca nu va
plati, achizitioneaza bunuri ori servicii.
34
Art. 239 alin. (2) NCP are autonomie conceptuala fata de art. 239 alin. (1)
si, de aceea, faptele pot fi retinute in concurs.
In continutul art. 239 NCP sunt incriminate doua fapte distincte.
3)
Gestiunea frauduloasa
Art. 242 NCP

(1) Pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia administrrii
sau conservrii bunurilor acesteia, de ctre cel care are ori
trebuie s aib grija administrrii sau conservrii acelor bunuri se
pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend.
(2) Cnd fapta prevzut n alin. (1) a fost svrit de
administratorul judiciar, de lichidatorul averii debitorului sau de
un reprezentant sau prepus al acestora, pedeapsa este
nchisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Faptele prevzute n alin. (1) i alin. (2) svrite n scopul de
a dobndi un folos patrimonial se pedepsesc cu nchisoarea de la
2 la 7 ani.
persoanei vtmate.
Art. 242 NCP incrimineaza pricinuirea de pagube unei persoane, cu

ocazia administrrii sau conservrii bunurilor acesteia, de ctre
cel care are ori trebuie s aib grija administrrii sau conservrii
acelor bunuri.
Obiectul material al acestei infractiuni este reprezentat de orice fel de
bunuri sau valori patrimoniale, mobile sau imobile, corporale sau
incorporale, care intra in patrimoniul unei persoane (o universalitate de
bunuri sau o parte dintr-o universalitate si nu bunuri ut singuli).
Subiectul activ este special si este reprezentat de cel care are calitatea
de administrator, gestionar sau custode al bunurilor altuia.
Latura obiectiva consta in pricinuirea unei pagube atat printr-o actiune,
cat si printr-o omisiune produsa cu ocazia administrarii patrimoniului sau a
actiunilor de conservare.
35
Administrarea bunurilor se refera la activitatile specifice naturii acelor

bunuri, iar conservarea presupune luarea unor masuri prin care se
incearca mentinerea bunurilor la valoarea lor normala, evitandu-se
deteriorarea bunurilor.
Trebuie ca fapta sa si produca o paguba.
Latura subiectiva. Fapta se comite cu intentie.
Sanctiunea. Infractiunea se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 6
luni la 5 ani.
Forme agravate: Daca fapta a fost svrit de administratorul
judiciar, de lichidatorul averii debitorului sau de un reprezentant
sau prepus al acestora, pedeapsa este nchisoarea de la unu la 5
ani.
Daca faptele din alin. 1 si 2 au fost savarsite n scopul de a dobndi
un folos patrimonial se pedepsesc cu nchisoarea de la 2 la 7 ani.
Aspecte procesuale. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea
prealabila.
4)
Insusirea bunului gasit sau ajuns din

eroare la faptuitor
Art. 243 NCP

(1) Fapta de a nu preda n termen de 10 zile un bun gsit
autoritilor sau celui care l-a pierdut sau de a dispune de acel
bun ca de al su se pedepsete cu nchisoare de la o lun la 3 luni
sau cu amend.
(2) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz i nsuirea pe nedrept
a unui bun mobil ce aparine altuia, ajuns din eroare sau n mod
fortuit n posesia fptuitorului, sau nepredarea acestuia n
termen de 10 zile din momentul n care a cunoscut c bunul nu i
aparine.
(3) mpcarea nltur rspunderea penal.
36
Latura obiectiva
Obiect material. Prin bun gasit, bunul pierdut. Notiunea de Bun
uitat.Bunul abandonat. Bunul pierdut este acela care a iesit in mod
involuntar din posesia titularului sau, iar bunul uitat este bunul lasat
involuntar si temporar intr-un anumit loc, fara a fi considerat ca a iesit din
posesia celui caruia ii apartine.
Vacile care pasc nesupravegheate si sunt luate.
Oaia pierduta de turma?
Calitatea de bun gasit, pierdut, uitat sau abandonat se raporteaza
la constiinta autorului, si nu a partii vatamate.
Latura obiectiva:
I.
In prima modalitate, fapta se poate comite prin doua activitati:
- nepredarea bunului celui indreptatit sau autoritatilor in termen de
10 zile. Termenul este unul substantial.
- dispunerea de bunul gasit. Este indiferent daca dispunerea are un
caracter juridic sau material.
II.
A doua modalitate de comitere a acestei infractiuni consta in:
- insusirea pe nedrept a unui bun mobil ce apartine altuia,
ajuns din eroare sau in mod fortuit in posesia faptuitorului, sau
- nepredarea ajuns din eroare in posesia faptuitorului in
termen de 10 zile din momentul in care a cunoscut ca bunul
nu ii apartine.
In concret, un bun poate ajunge din eroare in posesia faptuitorului,
datorita erorii celui care preda bunul cu privire la identitatea
destinatarului sau datorita erorii cu privire la identitatea
bunului.
Sanctiunea. Pedeapsa inchisorii de la 1 luna la 3 luni sau amenda.
CAP. V:
Distrugerea si tulburarea de posesie
37
1)
Distrugerea
Art. 253 NCP

(1) Distrugerea, degradarea sau aducerea n stare de
nentrebuinare a unui bun aparinnd altuia ori mpiedicarea
lurii msurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de
bun, precum i nlturarea msurilor luate se pedepsesc cu
nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend.
(2) Distrugerea unui nscris sub semntur privat, care
aparine n tot sau n parte altei persoane i servete la
dovedirea unui drept de natur patrimonial, dac prin aceasta
s-a produs o pagub, se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni
la 3 ani sau cu amend.
(3) Dac fapta prevzut n alin. (1) privete bunuri care fac
parte din patrimoniul cultural, pedeapsa este nchisoarea de la
unu la 5 ani.
(4) Distrugerea, degradarea sau aducerea n stare de
nentrebuinare a unui bun, svrit prin incendiere, explozie
ori prin orice alt asemenea mijloc i dac este de natur s
pun n pericol alte persoane sau bunuri, se pedepsete cu
nchisoarea de la 2 la 7 ani.
(5) Dispoziiile prevzute n alin. (3) i alin. (4) se aplic chiar
dac bunul aparine fptuitorului.
(6) Pentru faptele prevzute n alin. (1) i alin. (2) aciunea
penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei
vtmate.
(7) Tentativa faptelor prevzute n alin. (3) i alin. (4) se
pedepsete.
Obiectul material al distrugerii poate fi un bun mobil sau imobil.
Corporal si incorporal?
Propriu sau al altuia?
Latura obiectiva.
-
distrugerea unui bun apartinand altuia; ea consta in orice

modalitate prin care, ca urmare a faptei autorului, bunul este in
38
totalitate nimicit si devine total inutilizabil.

Uciderea unui
animal?
degradarea unui bun apartinand altuia; ea este o forma mai
usoara decat nimicirea, in sensul ca bunul devine partial de nefolosit,
dar reparabil. (afectarea aspectului estetic?).
aducerea in starea de neintrebuintare a unui bun apartinand
altuia semnifica faptul ca, prin anumite manopere, desi bunul nu
este distrus fizic, el nu mai poate fi folosit (daca se sparg sau se
dezumfla rotile unui autoturism).
impiedicarea luarii masurilor de conservare sau de salvare a
unui astfel de bun. In aceasta situatie, practic fapta se comite
indirect prin impiedicarea luarii masurilor de conservare.
inlaturarea masurilor de conservare sau de salvare a unui
bun anterior luate.
Relatia cu furtul, relatia cu omorul.

Latura subiectiva. Fapta se comite cu intentie, directa sau eventuala.
Sanctiunea. Pedeapsa inchisorii de la 3 luni la 2 ani sau amenda.
Aspecte procesuale. Se urmareste la plangerea prealabila.
Formele agravate
A. Distrugerea unui nscris sub semntur privat, care
aparine n tot sau n parte altei persoane i servete la
dovedirea unui drept de natur patrimonial, dac prin
aceasta s-a produs o pagub, se pedepsete cu nchisoare
de la 6 luni la 3 ani sau cu amend.
Obiectul material este un inscris sub semnatura privata serveste la
dovedirea unui drept de natura patrimoniala.
Ratiunea acestei forme agravate.
Se urmareste la plangere prealabila.
B. Dac fapta prevzut n alin. (1) privete bunuri care fac
parte din patrimoniul cultural.
Se aplica si proprietarului bunului.
Tentativa este incriminata.
Sanctiunea. Aceasta forma agravata se pedepseste cu pedeapsa
inchisorii de la 1 la 5 ani.
39
C. Distrugerea, degradarea sau aducerea n stare de

nentrebuinare a unui bun, svrit prin incendiere,
explozie ori prin orice alt asemenea mijloc i dac este de
natur s pun n pericol alte persoane sau bunuri, se
pedepsete cu nchisoarea de la 2 la 7 ani.
Se aplica si proprietarului bunului.
Tentativa este incriminata.
2)
Distrugerea calificata
Art. 254 NCP

(1) Dac faptele prevzute n art. 253 au avut ca urmare un
dezastru, pedeapsa este nchisoarea de la 7 la 15 ani i
(2) Dezastrul const n distrugerea sau degradarea unor bunuri
imobile ori a unor lucrri, echipamente, instalaii sau componente
ale acestora i care a avut ca urmare moartea sau vtmarea
corporal a dou sau mai multor persoane.
In esenta, este tot o forma agravata a infractiunii de distrugere, doar ca
legiuitorul a dorit sa-i atribuie un articol distinct.
Forma de vinovatia este praeterintentia.
Tentativa la aceasta infractiune se pedepseste?
3)
Distrugerea din culpa
Art. 255 NCP:

(1) Distrugerea, degradarea ori aducerea n stare de
nentrebuinare, din culp, a unui bun, chiar dac acesta aparine
fptuitorului, n cazul n care fapta este svrit prin incendiere,
explozie sau prin orice alt asemenea mijloc i dac este de natur
s pun n pericol alte persoane sau bunuri, se pedepsete cu
nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend.
(2) Dac faptele au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este
nchisoarea de la 5 la 12 ani.
40
Art. 255 alin. 1 NCP incrimineaza distrugerea, degradarea ori

aducerea n stare de nentrebuinare, din culp, a unui bun, chiar
dac acesta aparine fptuitorului, n cazul n care fapta este
svrit prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea
mijloc i dac este de natur s pun n pericol alte persoane sau
bunuri.
Prin incendiere, explozie sau orice alt asemenea mijloc + daca
este de natura sa puna in pericol alte persoane sau bunuri
(pericol potential).
Forma agravata.
Daca fapta a avut ca urmare un dezastru.
Sanctiunea. Aceasta forma agravata se pedepseste cu pedeapsa
inchisorii de la 5 la 12 ani.
4)
Tulburarea de posesie
Art. 256 NCP:

(1) Ocuparea, n ntregime sau n parte, fr drept, prin violen
sau ameninare ori prin desfiinarea sau strmutarea semnelor de
hotar, a unui imobil aflat n posesia altuia se pedepsete cu
nchisoare de la unu la 5 ani sau cu amend.
persoanei vtmate.
Relatia cu actiunea posesorie din dreptul civil.
Obiectul material al acestei infractiuni este un bun imobil aflat in
posesia altuia.
Latura obiectiva. Fapta se comite in doua modalitati alternative:
-
ocuparea fara drept, in intregime sau in parte a unui imobil

aflat in posesia altuia.
Caracter continuu sau instantaneu?
prin violenta sau amenintare ori prin desfiintarea sau
stramutarea semnelor de hotar.
41
Latura subiectiva. Infractiunea se comite cu intentie directa sau

eventuala.
Sanctiunea. Aceasta infratiune se pedepseste cu pedeapsa inchisorii de
la 1 la 5 ani.
Aspecte procesuale. Infractiunea se urmareste la plangerea prealabila.
5)
Inselaciunea
Art. 244 NCP

(1) Inducerea n eroare a unei persoane prin prezentarea ca
adevrat a unei fapte mincinoase sau ca mincinoas a unei fapte
adevrate, n scopul de a obine pentru sine sau pentru altul un
folos patrimonial injust i dac s-a pricinuit o pagub, se
pedepsete cu nchisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(2) nelciunea svrit prin folosirea de nume sau caliti
mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepsete cu
nchisoarea de la unu la 5 ani. Dac mijlocul fraudulos constituie
prin el nsui o infraciune, se aplic regulile privind concursul de
infraciuni.
Simplificarea textului de incriminare a inselaciunii renuntarea la
incriminarea distincta a doua forme speciale de inselaciune, respectiv
inselaciunea in conventii si cea prin emitere de cecuri.
Latura obiectiva.
Actiunea de inducere in eroare presupune existenta unei actiuni care
are ca efect crearea unei imagini deformate a realitatii in constiinta
inselatului, premisa care il determina sa actioneze pagubitor pentru sine.
Care este sanctiunea penala pentru minciuna?
Teorie a criteriului obiectiv: un mijloc trebuie analizat in obiectivitatea
sa, deci trebuie insotit de un fapt exterior, de un aranjament, din care sa
rezulte cu certitudine intentia de a insela, mijloc care sa permita un
examen exterior obiectiv si care exclude implicit simplele cuvinte
mincinoase.
Teorie a criteriului subiectiv: dispozitiile art. 241 CP prusac simpla
minciuna este suficienta.
42
Inducerea in eroare trebuie sa se refere la fapte, adica imprejurari,

stari sau situatii, la realitati obiective din trecut si prezent. Un element
din viitor poate fi mijloc de inducere in eroare este caracteristica acestuia
de a putea fi verificat, dintr-o perspectiva obiectiva, in momentul in care
agentul face afirmatia respectiva.
Nu intra in categoria faptelor, in sensul art. 244 NCP, judecatile de
valoare.
Actiunea de inducere in eroare se poate realiza in mod nemijlocit asupra
unei persoane sau prin intermediul unor aparate (?) care
functioneaza in beneficiul unei persoane.
Actiunea de inducere in eroare trebuie sa cauzeze o paguba.
Latura subiectiva.
Fapta se comite cu intentie directa sau eventuala.
Scop special: in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos
patrimonial injust.
Caracterul injust al folosului: fapta proprietarului.
Folosul pentru sine sau pentru altul.
Tentativa se pedepseste.
Fapta se consuma in momentul in care s-a produs paguba, deoarece
aceasta este o conditie de tipicitate.
Forme particulare de inselaciune:

1. Inselaciunea in conventii
Inducerea in eroare intr-un cadru contractual cu prilejul incheierii sau
executarii unui contract.
Mentinerea in eroare mai reprezinta sau nu o conduita ce poate prezenta
semnificatie penala?
Criteriul producerii unui prejudiciu nu este suficient de caracterizant
pentru a delimita cele doua ipoteze.
Delimitarea inselaciunii in conventii de simpla neexecutare:
Buna credinta, in sens general, a agentului la incheierea contractului.
Buna credinta inseamna a se verifica daca agentul a repectat regulile
43
firesti pe care le presupunea incheierea contractului respectiv cu orice

persoana in general. Buna credinta a agentului este prezumata, principiul
fiind solutionarea litigiului pe cale civila, si doar in mod execptional trebuie
sa intervina sanctionarea penala.
Daca exista rea credinta se verifica si
Scopul special, adica acela de a obtine un folos material injust pentru
sine sau pentru altul.
2. Inselaciunea prin emiterea de cecuri

Cec-ul este un instrument de plata prin care o persoana numita tragator
da ordin unei banci, la care are disponibil banesc, numita tras, sa
plateasca, la prezentarea titlului, o suma de bani altei persoane numita
beneficiar.
Autorul, prin emiterea unui cec sau a unui alt instrument de plata, creeaza
aparenta solvabilitatii sale si a efectuarii platii in scopul de a determina
contrapartea sa execute obligatia corespondenta (livrare marfa, prestare
servicii etc.).
Delimitarea fata de infractiunile din Legea nr. 59/1934
Art 84: 1. emiterea unui cec fara a fi avut autorizarea trasului; 2.
emiterea unui cec fara a avea la tras disponibil suficient sau dispunerea in
tot ori in parte de disponibilul avut mai inainte de trecerea termenelor
fixate pentru prezentare; 3. emiterea unui cec cu data falsa sau caruia ii
lipseste unul dintre urmatoarele elemente esentiale: a) denumirea de cec;
b) suma de bani ce trebuie platita; c) numele trasului; d) data emiterii
cecului; e) semnatura prevazuta la art. 11; 4. emiterea unui cec cu
incalcarea prevederilor art. 6 alin. 3.
Forma agravata:
Art. 244 alin. 2 NCP stipuleaza ca forma agravata exista atunci cand
inducerea in eroare este savarsita prin folosire de nume sau calitati
mincinoase ori prin folosirea de alte mijloace frauduloase (acele
mijloace care prezinta o mare aparenta de verdicitate).
Daca mijloacele folosite in inducerea in eroare intra sub incidenta unor
texte de incriminare, se va retine un concurs de infractiuni (infractiuni
de fals, uzurpare de calitati oficiale, exercitarea fara drept a unei profesii,
etc).
44
6)
Inselaciunea privind asigurarile
Art. 245 NCP:

(1) Distrugerea, degradarea, aducerea n stare de
nentrebuinare, ascunderea sau nstrinarea unui bun asigurat
mpotriva distrugerii, degradrii, uzurii, pierderii sau furtului, n
scopul de a obine, pentru sine sau pentru altul, suma asigurat,
se pedepsete cu nchisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Fapta persoanei care, n scopul prevzut n alin. (1),
simuleaz, i cauzeaz sau agraveaz leziuni sau vtmri
corporale produse de un risc asigurat se pedepsete cu
nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend.
Ratiunea incriminarii:
Expunerea de motive dezvoltarea pietei asigurarilor a dus la tentatia
unor persoane de a frauga asiguratorii in scopul obtinerii unor foloase
patrimoniale injuste si ca aceste imprejurari fundamenteaza incriminarea
unei asemenea fapte.
Reglementarea distincta a acestei ipoteze necesara?
Diferente fata de inselaciunea clasica se sanctioneaza
pregatirea inselaciunii.
Nu este necesara producerea unei pagube!!
Art. 245 Alin. 1 NCP

Distrugerea, degradarea, aducerea n stare de nentrebuinare,
ascunderea sau nstrinarea unui bun asigurat mpotriva
distrugerii, degradrii, uzurii, pierderii sau furtului, n scopul de a
obine, pentru sine sau pentru altul, suma asigurat
Situatia premisa a comiterii faptei este existenta unui contract de
asigurare de bunuri.
Contract de asigurare anulabil, nul absolut sau reziliat fapta tipica?
Subiectul activ:
va putea comite fapta atat cel care are calitatea de parte in contractul de
asigurare, cel care are calitatea de beneficiar intr-un contract de asigurare
45
incheiat de o alta persoana cu asiguratorul, cat si orice alt tert care

actioneaza in intelegere cu beneficiarul indemnizatiei de asigurare.
Latura obiectiva:
Variantele alternative de executare prezinta numitorul comun al unei
actiuni de disimulare a producerii riscului asigurat (distrugerea lato
sensu a bunului, furtul sau pierderea sa).
-
distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de

neintrebuintare semnificatia atribuita prin art. 253 NCP
Impiedicarea luarii masurilor de conservare sau de salvare a
unui astfel de bun, precum si inlaturarea masurilor luate?
Comiterea faptei prin inactiune?
Conduita pasiva a autorului duce la o agravare a rezultatului

produs asupra bunului de o stare de pericol anterioara si exterioara
oricarei conduite active sau pasive din partea faptuitorului.
ascunderea bunului sau instrainarea sa, vizeaza situatiile in
care, prin aceste acte de executare, se doreste crearea aparentei
producerii evenimentului asigurat, respectiv furtul sau pierderea
bunului asigurat.
doar acele ipoteze in care ascunderea sau instrainarea bunului se
face in vederea obtinerii de despagubiri de la asigurator, nu
si cele in care ascunderea sau instrainarea urmaresc disimularea
unei alte conduite infractionale.

Fapta persoanei care, n scopul prevzut n alin. (1), simuleaz, i
cauzeaz sau agraveaz leziuni sau vtmri corporale produse
de un risc asigurat.
Situatia premisa: existenta unui contract de asigurare cu privire la
persoane, care prevede acordarea unei indemnizatii de sigurare in
situatia producerii riscului asigurat al lezarii integritatii sau sanatatii unei
persoane.
Subiectul activ:
Maniera de formulare a textului (isi cauzeaza) => fapta va putea fi
comisa doar de catre persoana asigurata, indiferent de beneficiarul
asigurarii (care poate fi persoana asigurata sau o alta persoana).
46
Latura obiectiva:
-
simulare a unei leziuni sa a unor vatamari corporale,

persoana asigurata disimuleaza producerea riscului asigurat, acesta
neproducandu-se in realitate.
Autorul primeste ajutorul unei alte persoane complice la fapta de

inselaciune.
-
cauzarea si agravarea unor asemenea leziuni sau vatamari

corporale autorul insusi produce riscul asigurat, creand insa
aparenta ca acesta a fost produs de evenimente exterioare, riscuri
asigurate prin contractul de asigurare.
Situatia in care nu persoana asigurata isi cauzeaza in mod direct leziunile

sau vatamarea, ci acestea sunt realizate prin intermediul unui tert,
instigat in acest sens de catre asigurat.
Ipoteza sinuciderii persoanei asigurate si disimularea producerii
riscului asigurat.
Comiterea faptei prin inactiune?
Latura subiectiva (art. 245 alin. 1 si 2)
Fapta poate fi comisa cu intentie directa sau eventuala.
Scopul special prevazut de norma obtinerea sumei asigurate pentru
sine sau pentru altul.
Caracterul injust al folosului urmarit?
Tentativa se sanctioneaza. Opereaza impacarea partilor.
Relatia cu alte infractiuni (inselaciune, distrugere, infractiuni
contra integritatii corporale).
7)
Exploatarea persoanei vulnerabile
Art. 247 NCP:

(1) Fapta creditorului care, cu ocazia drii cu mprumut de bani
sau bunuri, profitnd de starea de vdit vulnerabilitate a
debitorului, datorat vrstei, strii de sntate, infirmitii ori
relaiei de dependen n care debitorul se afl fa de el, l face
s constituie sau s transmit, pentru sine sau pentru altul, un
47
drept real ori de crean de valoare vdit disproporionat fa

de aceast prestaie se pedepsete cu nchisoarea de la unu la 5
ani.
(2) Punerea unei persoane n stare de vdit vulnerabilitate prin
provocarea unei intoxicaii cu alcool sau cu substane psihoactive
n scopul de a o determina s consimt la constituirea sau
transmiterea unui drept real ori de crean sau s renune la un
drept, dac s-a produs o pagub, se pedepsete cu nchisoarea de
la 2 la 7 ani.
Ratiunea incriminarii: Reprimarea unor fapte care au proliferat in
ultimii ani si care au produs uneori consecinte sociale devastatoare pentru
persoanele care le-au cazut victima. Aproape zilnic sunt semnalate in
presa cazuri ale unor persoane in varsta sau cu o stare de sanatate
precara care au ajuns sa isi piarda locuintele in urma unor asemenea
intelegeri patrimoniale disproportionate.
Textul de incriminare vizeaza sanctionarea unor ipoteze particulare
de leziune.
Art. 247 alin. 1:
Subiectul activ:
Subiectul activ este special, fapta putand fi comisa doar de catre cealalta
parte a contractului lezionar (creditorul).
Latura obiectiva:
Art. 247 alin. (1) NCP, constituie infractiune fapta creditorului care,
cu ocazia drii cu mprumut de bani sau bunuri, profitnd de
starea de vdit vulnerabilitate a debitorului, datorat vrstei,
strii de sntate, infirmitii ori relaiei de dependen n care
debitorul se afl fa de el, l face s constituie sau s transmit,
pentru sine sau pentru altul, un drept real ori de crean de
valoare vdit disproporionat fa de aceast prestaie.
Situatia premisa a actului de executare este existenta unui raport
contractual contract de imprumut (formularea legiuitorului cu
ocazia darii cu imprumut).
Limitare a tipicitatii criticabila (textul nu se aplica in cazul unui
contract de vanzare-cumparare, renta viagera, de intretinere, etc.)
In acest cadru, imprumutorul, profitand de starea de vadita
vulnerabilitate a debitorului, datorata varstei, starii de sanatate,
48
infirmitatii ori relatiei de dependenta in care debitorul se afla fata de el,

determina victima sa constituie sau sa transmita, pentru sine sau
pentru altul, un drept real ori de creanta de valoare vadit
disproportionata fata de prestatia sa, respectiv acordarea cu titlu de
imprumut a unor sume de bani sau alte foloase.
Cauza starii de vadita vulnerabilitate: varsta, boala, relatie de
dependenta.
Prin exploatatrea acestei stari de vadita vulnerabilitate a victimei,
autorul trebuie sa determine o conduita autopagubitoare din partea
acesteia: transmiterea sau constituirea unui drept real sau de creanta in
patrimoniul sau au al altuia, - ipoteza dobanzilor disproportionate.
Contraprestatia victimei vadit disproportionata fata de prestatia
autorului art. 1221, 1222 cod civil.
Latura subiectiva:
Fapta se poate comite cu intentie directa sau eventuala.
Relatia cu alte infractiuni (santaj, inselaciune).
Diferenta fata de incriminarea din primul alineat: starea de
vulnerabilitate a victimei, de care autorul profita, nu este una
preexistenta, ci este provocata chiar de catre autor.
Subiectul activ general.
Latura obiectiva:
Doua momente:
(1)
autorul realizeaza cadrul care sa favorizeze acceptarea
de catre victima a conduitei autopagubitoare, prin punerea
persoanei intr-o stare de vadita vulnerabilitate.
Starea de intoxicatie pronuntata prin administrare bauturi alcoolice
sau substante psihoactive.
Situatia in care victima isi autoprovoaca starea de intoxicatie.
(2)
determinarea victimei sa realizeze conduita
autopagubitoare.
nu este suficienta provocarea unei stari de vadita vulnerabilitate in
scopul determinarii victimei la conduita autopagubitoare (asa cum
sugerea legiuitorul prin prevederea explicita a scopului), fiind
49
necesar ca autorul sa obtina o asemenea conduita din partea

victimei (necesitatea ca actiunea autorului sa fi cauzat o paguba).
textul nu mai pretinde ca operatiunea juridica
autopagubitoare sa aiba loc intr-un cadru contractual
sinalagmatic.
transmiterea unui drept, constituirea unui drept, renuntarea
la un drept.
cerinta producerii unei pagube va trebui sa existe un dezechilibru
intre valoarea prestatiei asumate de catre autor si cea asumata de
catre victima.
Latura subiectiva:
Scopul special al determinarii victimei de a realiza conduita
autopagubitoare.
Relatia cu alte infractiuni (relatia cu art. 247 alin. 1, art 244 si
art. 233).
TITLUL III: INFRACTIUNI CONTRA AUTORITATII

1)
Ultrajul
Art. 257 NCP
50
(1) Ameninarea svrit nemijlocit sau prin mijloace de

comunicare direct, lovirea sau alte violene, vtmarea
corporal, lovirile sau vtmrile cauzatoare de moarte ori
omorul svrite mpotriva unui funcionar public care
ndeplinete o funcie ce implic exerciiul autoritii de stat,
aflat n exercitarea atribuiilor de serviciu sau n legtur cu
exercitarea acestor atribuii, se sancioneaz cu pedeapsa
prevzut de lege pentru acea infraciune, ale crei limite
speciale se majoreaz cu o treime.
(2) Svrirea unei infraciuni mpotriva unui funcionar public
care ndeplinete o funcie ce implic exerciiul autoritii de stat
ori asupra bunurilor acestuia, n scop de intimidare sau de
rzbunare, n legtur cu exercitarea atribuiilor de serviciu, se
sancioneaz cu pedeapsa prevzut de lege pentru acea
infraciune, ale crei limite speciale se majoreaz cu o treime.
(3) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz faptele comise n
condiiile alin. (2), dac privesc un membru de familie al
funcionarului public.
(4) Faptele prevzute n alin. (1)-(3), comise asupra unui poliist
sau jandarm, aflat n exercitarea atribuiilor de serviciu sau n
legtur cu exercitarea acestor atribuii, se sancioneaz cu
pedeapsa prevzut de lege pentru acea infraciune, ale crei
limite se majoreaz cu jumtate.
Forma agravata sau infractiune de sine statatoare?
Se constata o schimbare in optica legiuitorului vizavi de valoarea
sociala protejata in prim plan de acest text.
Noua abordare sugereaza ca valoarea sociala protejata nu mai este in
principal autoritatea statului ci persoana functionarului.
Subiectul activ general.
Subiectul pasiv:
Functionarul care indeplineste o functie ce implica exercitiul
autoritatii de stat acel functionar din cadrul organelor puterii statale
sau administrative etc. Care, potrivit legii, este imputernicit sa ia masuri
cu caracter obligatoriu si sa impuna respectarea lor.
Latura obiectiva
51
Art. 257 alin. 1 amenintarea savarsita nemijlocit sau prin mijloace de

comunicare directa, lovirea sau alte violente, vatamarea corporala, lovirile
sau vatamarile cauzatoare de moarte ori omorul.
Relatia dintre fapte se va stabili conform regulilor clasice.
Art. 257 alin. 2 comiterea oricarei infractiuni.
Protectie suplimentara deoarece fapta se incadreaza in textul art. 257
alin. (2) NCP atunci cand fie este motivata de intimidarea
functionarului, fie a fost determinata de razbunare.
Art. 257 alin. 3 savarsirea faptelor de la 257 alin. 2 asupra a unui
membru de familie al functionarului.
Relatia dintre art. 257 alin. 1, 2 si 3. Concurs de infractiuni sau o
singura infractiune?
Latura subiectiva:
Fapta se poate comite cu intentie directa/indirecta precum si cu
praeterintentie (latura subiectiva depinde de infractiunea efectiv comisa).
Forma agravata: fapta de ultraj este comisa asupra unui politist sau
jandarm, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu
exercitarea acestor atributii.
Relatia cu infractiunea de ultraj judiciar.
Relatia cu infractiunea prin care s-a comis ultrajul.
2)
Uzurparea de calitati oficiale
Art. 258 NCP

(1) Folosirea fr drept a unei caliti oficiale care implic
exerciiul autoritii de stat, nsoit sau urmat de ndeplinirea
vreunui act legat de acea calitate, se pedepsete cu nchisoare de
la 6 luni la 3 ani sau cu amend.
(2) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz fapta funcionarului
public care continu s exercite o funcie ce implic exerciiul
autoritii de stat, dup ce a pierdut acest drept conform legii.
(3) Dac faptele prevzute n alin. (1) sau alin. (2) au fost
svrite de o persoan care poart, fr drept, uniforme sau
52
semne distinctive ale unei autoriti publice, pedeapsa este

nchisoarea de la unu la 5 ani.
Latura obiectiva
Art. 258 alin. 1
Prin calitate oficiala se intelege o anumita functie care confera unui
functionar atributii in cadrul aparatului de stat sau public, functie care
implica exercitiul autoritatii de stat.
Indeplinirea cumulativa a doua activitati. Pe de o parte, folosirea fara
drept a unei calitati oficiale, iar, pe de alta parte, indeplinirea
vreunui act legat de aceasta calitate.
Art. 258 alin. 2 textul incearca sa sublinieze ca o asemenea conduita
are semnificatie penala neputand vorbi despre o veritabila noua
incriminare.
Forma agravata: fapta comisa prin purtarea fara drept de
uniforme/semne distinctive ale autoritatii.
Relatia cu alte infractiuni.
TITLUL III: INFRACTIUNI DE CORUPTIE SI

INFRACTIUNI DE SERVICIU
Aspecte preliminare
Legea penala incrimineaza anumite forme de incalcare a atributiiloe de
serviciu, care lezeaza sau pot leza grav functionarea societatii, astfel incat
sa se asigure ca functionarul deserveste exclusiv interesul public.
Particularitati ale subiectului activ:
Functionarul public
53
Conform art. 175 alin. 1 NCP este functionar public persoana care, cu
titlu permanent sau temporar, cu sau fr o remuneraie:
a) exercit atribuii i responsabiliti, stabilite n temeiul legii, n scopul

realizrii prerogativelor puterii legislative, executive sau judectoreti;
b) exercit o funcie de demnitate public sau o funcie public de orice
natur;
c) exercit, singur sau mpreun cu alte persoane, n cadrul unei regii
autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu
capital integral sau majoritar de stat, atribuii legate de realizarea
obiectului de activitate al acesteia.
Art. 175 alin. 2 defineste persoana asimilata functionarului public
persoana care exercit un serviciu de interes public pentru care a fost
nvestit de autoritile publice sau care este supus controlului ori
supravegherii acestora cu privire la ndeplinirea respectivului serviciu
public.
Persoana care exercita un serviciu de interes public trebuie
inteleasa ca fiind acea persoana care, desi, de regula, este liberprofesionist sau, cel putin, nu exercita o functie de autoritate publica sau o
functie publica, desfasoara totusi o activitate ce implica folosirea unor
competente delegate de catre stat.
Pentru anumite infractiuni din acest titlu, art. 308 NCP stabileste
ca normele de incriminare se aplica corespunzator si faptelor savarsite de
catre sau in legatura cu persoanele care exercita, permanent ori
temporar, cu sau fara o remuneratie, o insarcinare de orice natura in
serviciul unei persoane fizice dintre cele prevazute la art. 175 alin.2 ori in
cadrul oricarei persoane juridice.
Interpretare restrictiva sau extensiva?
Controverse privind subiectul activ
Medicii
Decizia ICCJ nr. 26/2014 medicul angajat cu contract de munca
intr-o unitate spitaliceasca din sistemul public de sanatate, are
calitate de functionar public in acceptiunea dispozitiilor art. 175 alin.
1 lit. b teza a II a din NCP>
Farmacistii
Profesorii din universitatile de stat sau din universitatile provate
Expertii judiciari, executori judecatoresti, lichidatorii judiciari, notari.
54
CAP. I: Infractiuni de coruptie
Luare de mita
Dare de mita
Trafic de influenta
Cumparare de influenta
Primirea de foloase necuvenite (abrogat? Dezincriminat?)
1)
Luare de mita
Art. 289 NCP

(1) Fapta funcionarului public care, direct ori indirect, pentru
sine sau pentru altul, pretinde ori primete bani sau alte foloase
care nu i se cuvin ori accept promisiunea unor astfel de foloase,
n legtur cu ndeplinirea, nendeplinirea, urgentarea ori
ntrzierea ndeplinirii unui act ce intr n ndatoririle sale de
serviciu sau n legtur cu ndeplinirea unui act contrar acestor
ndatoriri, se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 10 ani i
interzicerea exercitrii dreptului de a ocupa o funcie public ori
de a exercita profesia sau activitatea n executarea creia a
svrit fapta.
(2) Fapta prevzut n alin. (1), svrit de una dintre
persoanele prevzute n art. 175 alin. (2), constituie infraciune
numai cnd este comis n legtur cu nendeplinirea, ntrzierea
ndeplinirii unui act privitor la ndatoririle sale legale sau n
legtur cu efectuarea unui act contrar acestor ndatoriri.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse
confiscrii, iar cnd acestea nu se mai gsesc, se dispune
confiscarea prin echivalent.
Art. 7 din Legea nr. 78/2000
(forma modificata prin art. 79 pct. 4 din Legea nr. 187/2012)
Faptele de luare de mita sau trafic de influenta savarsite de o
persoana care:
a) Exercita o functie de demnitate publica
b) Este judecator sau procuror
c) Este organ de cercetare penala sau are atributii de constatare ori de
sanctionare a contraventiilor
55
d) Este una dintre persoanele prevazute la art. 293 NCP se

sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta la art. 289 sau 291 NCP, ale
carei limite se majoreaza cu o treime.
Valoarea sociala protejata este onestitatea functionarilor statului, care
nu trebuie sa solicite sau sa primeasca niciun beneficiu suplimentar
pentru exercitiul functiei publice si nici nu trebuie sa vanda beneficiul
statutului lor celor care sunt interesati de o anumita conduita a acestora.
Mituirea infractiune bilaterala.
Subiectul activ
suplimentat prin art. 293 si 294 NCP
Art. 293 persoanelor care, pe baza unui acord de arbitraj, sunt chemate
s pronune o hotrre cu privire la un litigiu ce le este dat spre
soluionare de ctre prile la acest acord, indiferent dac procedura
arbitral se desfoar n baza legii romne ori n baza unei alte legi.
Art. 294
a) funcionarilor sau persoanelor care i desfoar activitatea pe baza
unui contract de munc ori altor persoane care exercit atribuii similare
n cadrul unei organizaii publice internaionale la care Romnia este
parte;
b) membrilor adunrilor parlamentare ale organizaiilor internaionale la
care Romnia este parte;
c) funcionarilor sau persoanelor care i desfoar activitatea pe baza
unui contract de munc ori altor persoane care exercit atribuii similare,
n cadrul Uniunii Europene;
d) persoanelor care exercit funcii juridice n cadrul instanelor
internaionale a cror competen este acceptat de Romnia, precum i
funcionarilor de la grefele acestor instane;
e) funcionarilor unui stat strin;
f) membrilor adunrilor parlamentare sau administrative ale unui stat
strin.
g) jurailor din cadrul unor instane strine.
Latura obiectiva:
56
a) Fapta sa constea in una din urmatoarele modalitati de comitere:

pretinderea, primirea, acceptarea promisiunii.
(nerespingerea promisiunii?)
b) Pretinderea, primirea, acceptarea promisiunii sau nerefuzul ei
trebuie sa fie comise in legatura cu indeplinirea,
neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui
act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau in legatura cu
indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri.
In legatura produce efecte importante asupra tipicitatii faptei.
Actiunea nu mai trebuie comisa inainte sau concomitent cu
indeplinirea atributiilor de serviciu ci oricand, fiind necesar doar
sa existe conexitatea prevazuta de lege.
In cazul persoanelor asimilate functionarilor publici, conform art.
289 alin. 2, fapta constituie infractiune numai cand este comisa in
legatura cu neindeplinirea, intarzierea indeplinirii unui act privitor la
indatoririle sale legale sau in legatura cu efectuarea unui act contrar
acestor indatoriri.
Mita orice folos de natura patrimoniala (serviciile sexuale??).
Daruri mici ocazionale?
Latura subiectiva
Participatia. Nu este posibil coautoratul iar participatia la luare de mita
absoarbe si eventuala calificare a faptei ca fiind si participatie la dare de
mita.
Forma agravat prevazuta de Legea 78/2000.
2)
Darea de mita
Art. 290 NCP

(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, n
condiiile artate n art. 289, se pedepsete cu nchisoarea de la 2
la 7 ani.
57
(2) Fapta prevzut n alin. (1) nu constituie infraciune atunci

cnd mituitorul a fost constrns prin orice mijloace de ctre cel
care a luat mita.
(3) Mituitorul nu se pedepsete dac denun fapta mai nainte ca
organul de urmrire penal s fi fost sesizat cu privire la aceasta.
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei
care le-a dat, dac acestea au fost date n cazul prevzut n alin.
(2) sau date dup denunul prevzut n alin. (3).
(5) Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt
supuse confiscrii, iar cnd acestea nu se mai gsesc, se dispune
Subiectul activ
Subiectul activ este unul general, spre deosebire de luarea de mita unde
subiectul activ este calificat.
Latura obiectiva
a. Sa constea intr-o activitate de promisiune, oferire sau dare
de mita
mita = bani sau alte foloase.
Servicii de orice natura? (cele de natura sexuala?!?)
b. Promisiunea, oferirea sau darea de mita trebuie sa fie in legatura
cu indeplinirea de catre functionarul mituit a unui act care
intra in legatura cu atributiile sale de serviciu.
premierea unui club de fotbal.
Darea de mita unui functionar public in situatia art. 289 alin. 2 NCP?
c. Promisiunea, oferirea sau darea de mita trebuie sa se
realizeze inainte, in timpul sau ulterior realizarii activitatii
solicitate de mituitor.
Latura subiectiva.
Fapta se comite cu intentie directa.
Cauza justificativa speciala.
58
Art. 290 alin. 2 NCP prevede ca fapta nu constituie infractiune, daca

mituitorul a fost constrans prin orice mijloace de catre cel care a luat mita.
In art. 290 alin. 3 NCP este reglementata o cauza de nepedepsire, si
anume atunci cand mituitorul denunta autoritatilor fapta, mai inainte ca
organul de urmarire sa fi fost sesizat pentru acea infractiune.
Art. 290 alin. 5 prevede: Banii, valorile sau alte bunuri se restituie
persoanei care le-a dat in cazurile prevazute in alineatul 2 sau dupa
denuntul formulat conform art. 290 alin. 3 NCP.
3)
Traficul de influenta
Art. 291 NCP

(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau
alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul,
svrit de ctre o persoan care are influen sau las s se
cread c are influen asupra unui funcionar public i care
promite c l va determina pe acesta s ndeplineasc, s nu
ndeplineasc, s urgenteze ori s ntrzie ndeplinirea unui act
ce intr n ndatoririle sale de serviciu sau s ndeplineasc un act
contrar acestor ndatoriri, se pedepsete cu nchisoarea de la 2 la
7 ani.
(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse
confiscrii, iar cnd acestea nu se mai gsesc, se dispune
Subiectul activ este unul general. Persoana juridica poate comite

aceasta infractiune in calitate de autor?
Latura obiectiva presupune indeplinirea urmatoarelor conditii:
a. Fapta de traficare a influentei sa se realizeze prin primirea,
pretinderea, acceptarea promisiunii unor bani sau alte
foloase.
b. Pretinderea, primirea sau acceptarea folosului poate fi savrsita
pentru sine sau pentru altul.
59
c. Cauza primirii, pretinderii sau acceptarii sa fie traficarea

influentei reale sau presupuse a agentului.
Intreaga activitate infractionala sa aiba ca si mobil traficarea unei
influente reale sau presupuse a agentului.
d. Primirea, pretinderea sau acceptarea sa se realizeze pentru
interventia agentului asupra functionarului, pentru a-l
determina sa faca sau sa nu faca un act ce intra in atributiile
sale de serviciu. Nu are importanta daca interventia se
materializeaza sau nu.
Traficul de influenta cu privire la functionarul public in situatia
reglementata de art. 289 alin. 2 NCP?
e. Traficarea influentei sa se realizeze inainte sau concomitent
cu realizarea actului de catre functionarul asupra caruia
influenta este traficata.
Latura subiectiva. Intentia este directa.
4)
Cumpararea de influenta
Art. 292 NCP

(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase,
pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane
care are influen sau las s se cread c are influen asupra
unui funcionar public, pentru a-l determina pe acesta s
ndeplineasc, s nu ndeplineasc, s urgenteze ori s ntrzie
ndeplinirea unui act ce intr n ndatoririle sale de serviciu sau s
ndeplineasc un act contrar acestor ndatoriri, se pedepsete cu
nchisoare de la 2 la 7 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.
(2) Fptuitorul nu se pedepsete dac denun fapta mai nainte

ca organul de urmrire penal s fi fost sesizat cu privire la
aceasta.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care
le-a dat, dac au fost date dup denunul prevzut n alin. (2).
60
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt
supuse confiscrii, iar dac acestea nu se mai gsesc, se dispune
Subiectul activ este general. Fapta poate fi comisa de o persoana

juridica.
Latura obiectiva:
a. Sa existe o actiune de promitere, oferire sau dare de ani sau alte
foloase.
b. Promiterea, oferirea sau darea trebuie sa se faca unei persoane care
are influenta sau pretinde ca are influenta pe langa un functionar.
c. Cauza promiterii, ofertei sau darii este cumpararea influentei.
d. Promiterea, oferirea sau darea trebuie sa se comita pentru a-l
determina pe functionar sa faca sau sa nu faca un act ce intra in
atributiile sale de serviciu.
e. Cumpararea influentei sa se realizeze inainte sau concomitent cu
realizarea actului pentru a carui realizare s-a cumparat influenta.
Latura subiectiva. Fapta se comite cu intentie directa.
Sanctiunea. Infractiunea se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii intre 2 si
7 ani.
Cauza de nepedepsire.
(2) Fptuitorul nu se pedepsete dac denun fapta mai nainte
ca organul de urmrire penal s fi fost sesizat cu privire la
aceasta.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care
le-a dat, dac au fost date dup denunul prevzut n alin. (2).
61
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt
supuse confiscrii, iar dac acestea nu se mai gsesc, se dispune
Infracti
une de
coruptie
Luare
de mita
Art. 289
NCP
Dare de
mita
Subiect
activ
Functiona
r public,
dar si
functiona
rul privat
(art. 308
NCP).
Orice
persoana
Art. 290
NCP.
Trafic
de
influent
a
Art. 291
Persoana
care are
sau
pretinde
ca are
influent
a asupra
Relatia
cu
beneficiu
l
Pretinder
ea,
primirea,
acceptar
ea
promisiu
nii.
Promisiu
nea,
oferirea
sau
darea.
Primire,
pretinder
e, sau
acceptar
ea de
promisiu
ni.
Actul
functionar
ului
competent
Licit sau
ilicit.
Anterior,
concomite
nt sau
ulterior cu
indeplinirea
atributiilor
de serviciu.
- ilicit
in
cazul
art.
125
alin. 2
NCP.
Licit sau
ilicit.
Anterior,
concomite
nt sau
ulterior cu
indeplinirea
atributiilor
de serviciu.
Licit sau
ilicit.
Anterior
sau
concomite
nt cu
indeplinirea
62
Legatur
a intre
cei
implicati
Presupun
eo
relatie
intre
function
ar si
mituitor.
Presupun
eo
relatie
intre
function
ar si
mituitor.
Motivatia
faptei
Doreste
obtinerea
unui folos
prin
vanzarea
functiei
sale sau
dobandirea
de
beneficii
ulterioare
indeplinirii
atributiilor
nejustificat
e.
Doreste
cumparare
a
functionar
ului pentru
a-si rezolva
o problema
in legatura
cu acesta
sau pentru
a-l rasplati.
Presupun
Doreste
eo
obtinerea
relatie
unui folos
intre
prin
traficant
vanzarea
si
influentei
cumpara sale asupra
NCP.
Cumpar
are de
influent
a
unui
functiona
r privat.
(art. 308
NCP)
Orice
persoana
Promisiu
nea,
oferirea
sau
darea.
Art.
292
NCP.
atributiilor
de serviciu
ale unui
functionar
asupra
caruia
traficantul
are sau
pretinde ca
are
influenta.
Licit sau
ilicit.
Anterior
sau
concomite
nt cu
indeplinirea
atributiilor
de serviciu
ale unui
functionar
asupra
caruia
traficantul
are sau
pretinde ca
are
influenta.
tor de
unui
influent
functionar
a,
competent
interesa
ce ar putea
t de a
rezolva o
ajunge
solicitare a
la un
cumparatoru
function
lui.
ar
compete
nt.
Presupun
Doreste
eo
cumparare
relatie
a influentei
intre
unei
traficant
persoane
si un
care l-ar
cumpara putea ajuta
tor de
sa ajunga la
influent
un
a,
functionar
interesa competent.
t de a
ajunge
la un
function
ar
compete
nt.
CAP II: Infractiuni de serviciu

1)
Abuzul in serviciu
Art. 297 NCP

(1) Fapta funcionarului public care, n exercitarea atribuiilor de
serviciu, nu ndeplinete un act sau l ndeplinete n mod
defectuos i prin aceasta cauzeaz o pagub ori o vtmare a
drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau
ale unei persoane juridice se pedepsete cu nchisoarea de la 2 la
63
7 ani i interzicerea exercitrii dreptului de a ocupa o funcie

public.
(2) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz i fapta funcionarului
public care, n exercitarea atribuiilor de serviciu, ngrdete
exercitarea unui drept al unei persoane ori creeaz pentru
aceasta o situaie de inferioritate pe temei de ras, naionalitate,
origine etnic, limb, religie, sex, orientare sexual, apartenen
politic, avere, vrst, dizabilitate, boal cronic necontagioas
sau infecie HIV/SIDA.
Fapta are un caracter subsidiar. A fost modificata printre primele de
puterea comunista, prin Decretele nr. 192/1950, 202/1953, 318/1958,
1/1959, 212/1960, pana cand s-a ajuns la forma din NCP.
Multitudinea de forme ale abuzului in serviciu.
-
Orice infractiune cu subiect activ special un functionar public.
Caracterul subsidiar?
Relatia cu alte infractiuni.
Forma agravata. Caracterul agravat al faptei atunci cand aceasta
a generat consecinte deosebit de grave (paguba patrimoniala
peste 2.000.000 RON) este mentinut art. 309 NCP.
Subiectul activ este calificat, fiind functionarul public, asa cum este
acesta definit in art. 175 NCP.
(1)Funcionar public, n sensul legii penale, este persoana care,
cu titlu permanent sau temporar, cu sau fr o remuneraie:
a) exercit atribuii i responsabiliti, stabilite n temeiul legii, n
scopul realizrii prerogativelor puterii legislative, executive sau
judectoreti;
b) exercit o funcie de demnitate public sau o funcie public
de orice natur;
c) exercit, singur sau mpreun cu alte persoane, n cadrul unei
regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane
juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuii legate
de realizarea obiectului de activitate al acesteia.
64
(2) De asemenea, este considerat funcionar public, n sensul

legii penale, persoana care exercit un serviciu de interes public
pentru care a fost nvestit de autoritile publice sau care este
supus controlului ori supravegherii acestora cu privire la
ndeplinirea respectivului serviciu public.
Art. 308 NCP prevede ca dispozitiile acestui articol se aplica si
functionarilor privati.
(1) Dispoziiile art. 289-292, 295, 297-301 i 304 privitoare la
funcionarii publici se aplic n mod corespunztor i faptelor
svrite de ctre sau n legtur cu persoanele care exercit,
permanent ori temporar, cu sau fr o remuneraie, o nsrcinare
de orice natur n serviciul unei persoane fizice dintre cele
prevzute la art. 175 alin. (2) ori n cadrul oricrei persoane
juridice.
Avocati, Medici, Arhitecti, Topografi etc? Liber profesionisti.
Judecator?
Latura obiectiva: Actiune/ omisiune nu indeplineste un act sau
- il indeplineste in mod defectuos, in
exercitiul atributiilor de serviciu.
O solutie judiciara gresita este tipica pentru abuz in serviciu?
Urmare: - cauzeaza o paguba
- cauzeaza o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei
persoane fizice sau ale unei persoane juridice.
Conditie restrictiva reala sau aparenta?
Delimitarea dintre raspunderea disciplinara si cea penala.
Forma asimilata. Cu aceeai pedeaps se sancioneaz i fapta
funcionarului public care, n exercitarea atribuiilor de serviciu,
ngrdete exercitarea unui drept al unei persoane ori creeaz
pentru aceasta o situaie de inferioritate pe temei de ras,
naionalitate, origine etnic, limb, religie, sex, orientare
sexual, apartenen politic, avere, vrst, dizabilitate, boal
cronic necontagioas sau infecie HIV/SIDA.
Latura subiectiva. Fapta se comite cu intentie directa sau eventuala.
65
Sanctiunea. Infractiunea se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 2

la 7 ani.
2)
Neglijenta in serviciu
Art. 298 NCP

nclcarea din culp de ctre un funcionar public a unei ndatoriri
de serviciu, prin nendeplinirea acesteia sau prin ndeplinirea ei
defectuoas, dac prin aceasta se cauzeaz o pagub ori o
vtmare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane
fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsete cu nchisoare
de la 3 luni la 3 ani sau cu amend.
Latura obiectiva. Elementele de particularitate ale acestei infractiuni,
fata de abuzul in serviciu sunt?
Latura subiectiva. Fapta se comite din culpa, indiferent de forma
acesteia.
Efectele acestei incriminari.
Art. 308 NCP prevede ca dispozitiile acestui articol se aplica si
functionarilor privati.
juridice.
(2) In acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o
treime.
Sanctiunea. Inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.
3)
Delapidarea
Art. 295 NCP
66
(1) nsuirea, folosirea sau traficarea de ctre un funcionar

public, n interesul su ori pentru altul, de bani, valori sau alte
bunuri pe care le gestioneaz sau le administreaz se pedepsete
cu nchisoarea de la 2 la 7 ani i interzicerea exercitrii dreptului
de a ocupa o funcie public.
(2) Tentativa se pedepsete.
Art. 308 NCP
juridice.
(2) In acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o
treime.
Tipicitatea delapidarii
Obiectul material al acestei infractiuni este reprezentat de bani, valori
sau alte bunuri aflate in administrarea sau gestionarea unui functionar.
Subiectul activ este unul calificat, fiind un functionar public in sensul art.
175 NCP care administreaza sau gestioneaza banii sau alte valori.
Prin gestionare se intelege activitatea salariatului care are ca atributii
primirea, pastrarea si eliberarea bunurilor societatii. Nu este suficienta
doar paza bunurilor.
- gestionarul de drept si cel de fapt (art. 31 din Legea nr. 22/1969).
Gestionarul de fapt poate fi subiect activ? Udroiu p. 368 Kuglay,
jurisprudenta.
Latura obiectiva.
Insusirea, care consta in sustragerea unui bun sau dispunerea de acel
bun.
Folosirea, care presupune folosirea unui bun in interes personal, fara ca
agentul sa urmareasca insusirea acestuia.
67
Traficarea, care consta in scoaterea temporara a bunului din gestiune si

intrebuintarea lui in scopuri speculative ilicite.
Pentru realizarea tipicitatii este necesar sa se produca si o paguba?
Relatia cu alte texte de incriminare art. 272 Legea nr. 31/1990.
4)
Purtarea abuziva
Art. 296
(1) ntrebuinarea de expresii jignitoare fa de o persoan de
ctre cel aflat n exercitarea atribuiilor de serviciu se pedepsete
cu nchisoare de la o lun la 6 luni sau cu amend.
(2) Ameninarea ori lovirea sau alte violene svrite n
condiiile alin. (1) se sancioneaz cu pedeapsa prevzut de lege
pentru acea infraciune, ale crei limite speciale se majoreaz cu
o treime.
Ratiunea incriminarii. Prin infractiunea de purtare abuziva se
sanctioneaza acele derapaje de comportament ale functionarilor in ceea
ce priveste conduita lor fata de persoanele terte u care acestia intra in
contact in exercitiul atributiilor de serviciu. In mod evident, in cadrul
acestor interactiuni, functionarul este obligat sa adopte o conduita
adecvata, nu sa foloseasca expresii jignitoare, sa ameninte sau sa
agreseze persoanele cu care intra in contact.
Valoarea sociala protejata. Textul protejeaza in primul rand imaginea
functionarului si indeplinirea conforma a atributiilor sale de
serviciu. In subsidiar, in functie de modalitatea de comitere, textul
protejeaza si valorile sociale personale ale tertului fata de care se
comite purtarea avuziva: demnitatea, in cazul purtarii abuzive prin
expresii jignitoare, libertatea psihica, in cazul purtarii abuzive prin
amenintare, si integritatea corporala si sanatatea, in cazul purtarii abuzive
prin loviri sau alte violente.
Nu este corelat cu textul de la ultraj.
Continuturi alternative.
Tipicitatea purtarii abuzive

68
Subiectul activ. Se foloseste formularea generica de catre cel aflat in

exercitiul atributiilor de serviciu.
Se refera exact la functionarii publici si la cei definiti in art. 308 NCP?
Art. 308 nu face trimitere la 296 NCP sau cel aflat in exercitiul atributiilor
de serviciu pare ca presupune acest lucru.
Latura obiectiva.
296 alin. 1 NCP Purtarea abuziva prin expresii jignitoare. Astfel, cel
care utilizeaza expresii jignitoare va raspunde pentru infractiunea de
purtare abuziva, insa cel care utilizeaza gesturi jignitoare nu va fi autor
al acestei infractiuni. In opinia noastra, o asemenea discriminare nu este
deloc justificata, ea fiind mai mult decat greu de inteles.
296 alin. 2 NCP Purtarea abuziva prin amenintare. Art. 206 NCP. Nu
sunt forme agravate ale alin. 1.
296 alin. 2 NCP Purtare abuziva prin violenta. (art. 193 NCP).
Latura subiectiva.
Fapta se poate comite cu intentie directa sau indirecta ori praeterintentie
(doar in cazul purtarii abuzive prin violenta).
Sanctiune. In cazul purtarii abuzive prin expresii jignitoare, fapta se
sanctioneaza cu inchisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda. In cazul
purtarii abuzive prin amenintare sau prin violenta, fapta se sanctioneaza
in limitele speciale ale infractiunii corespondente, majorate cu o treime.
69

Penal Special II 2015

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Penal Special II 2015

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEMATICA DE EXAMEN DR.

Cap. II. Talharia si pirateria:

Cap. III. Infractiuni contra patrimoniului prin nesocotirea

Cap. V. Distrugerea si tulburarea de posesie:

Titlul III. INFRACTIUNI PRIVIND AUTORITATEA SI

Titlul V. INFRACTIUNI DE CORUPTIE SI DE SERVICIU:

Cap. II. Infractiuni de serviciu:

Titlul VI. INFRACTIUNI DE FALS:

Cap. III. Falsuri in inscrisuri:

Titlul VII si VIII. INFRACTIUNI CONTRA SIGURANTEI

TITLUL II. INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI

Notiunea de patrimoniu are o sfera mai larga decat conceptual de

Cadrul general al infractiunilor contra patrimoniului

Deposedare (furt, furt calificat, furt la plangere prealabila).

Intervertirea posesiei legitime in una ilegitima (abuz de

Autolezare patrimoniala ca urmare a unei actiuni de inducer in

Distrugere (Distrugere, Distrugere calificata, Distrugere din

Tulburarea posesiei unui imobil (Tulburare de posesie).

TITLUL II. INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI, art. 228

Cap. I Furtul (simplu, calificat, furt in scop de folosinta)

Cap. II Talharia si pirateria (simpla, calificata, piraterie)

Cap. III Infractiuni contra patrimoniului prin nesocotirea

Cap. IV Fraude comise prin sisteme informatice si mijloace de

Cap. V Distrugerea si tulburarea de posesie

Art. 228 NCP

infractiunea cu cea mai mare frecventa in practica judiciara

Subiectul activ este general.

Se poate comite si cu intentie eventuala.

Art. 228 NCP prevede ca bunul trebuie luat in scopul insusirii pe

Sanctiunea. Furtul simplu se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 6

Obiectul material al furtului

Nu poate fi obiect al furtului o persoana, corpul uman sau parti

Cee ace caracterizeaza motiunea de bun mobil corporal in sensul legii

Uneori bunul dobandeste aceasta caracteristica chiar prin actul de

Distinctia intre obiectul material al furtului, care este un bun mobil

B. Bunul, pentru a putea fi obiect material al furtului, trebuie

Latura obiectiva a furtului

In sens penal, prin posesie se intelege o stapanire in fapt a unui bun

Uneori sustragerea este incriminata de texte speciale. (Codul silvic, C pen.

Bunul uitat nu se considera iesit din posesia partii vatamate.

C. Fapta trebuie comisa fara consimtamantul persoanei vatamate.

Cazul sustragerii din supermarket sau din locuri pazite.

Art. 230 NCP

Furtul care are ca obiect un vehicul, savarsit in scopul de

Sunt modalitati distincte de comitere a unui furt si din acest motiv

Legiuitorul a stabilit un tratament atenuat fata de furtul in scopul

Folosirea neautorizata a unui vehicul

determinata, sa foloseasca fara drept un vehicul aflat in stapanirea de fapt

Riscul mentinerii acestei abordari este acela ca un agent, bazandu-se pe

In demontarea acestui rationament periculos, practica judiciara va putea

De lege ferenda, ar trebui incriminata fapta celui care foloseste fara

Folosirea fara drept a unui terminal de comunicatii al

Art. 230 (2) NCP sancioneaz: folosirea fr drept a unui

Latura subiectiva. Infractiunea se poate comie atat cu intentie directa,

Relatia cu accesul ilegal la un sistem informatic (art. 360 NCP).

Latura obiectiva a furtului de la art. 230 alin. (2) NCP

sintagme, se pune problema in ce masura trebuie sa ne raportam la

Paguba este un alt element esential al tipicitatii. Ne aflam in prezenta

Forme ale infractiunii de furt

intre membrii de familie,

Furtul care permite impacarea partilor. Art. 231 (2) NCP

Art. 229 (1) NCP

Taxi? Tramvai in depou? Curse de transport special?

Distinctie intre spatiile private si spatiile publice. Kuglay p. 480.