Aplicatii Stagiu An III semestru II - 2012

Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului professional in legatura

cu urmatoarele aspecte:
1. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda practicienilor.
Denumit i metoda indirect" sau german", metoda practicienilor de evaluare valoarea
intreprinderii se determina ca medie simpla sau ponderata a unei valori patrimoniale (ANC) si a uneia prin
rentabilitate (CB/i):
V = (ANC + CB : i): 2
- CB se calculeaza pe seama anilor celor mai resent la care se aplica o abatere ,de regula de
30 % pentru anticiparea lui CB;
- i este rata de baza cu sau fara majorare intre 25-50%;
ANC = 13.568 ; CB = 4.189; i = 0,09.
V10 = (13.568 + 4.189 : 0,09):2 = 30.056 - rata fara risc fara ajustare;
V11 = [13.568 + (4.189 x 0,7):0,09]:2 = 23.075 - rata fara risc si cu ajustare de 30%;
V12 = (13.568 + 4.189:0,135):2 = 22.299 - rata cu risc fara ajustare;
V13 = [13.568 + (4.189x0,7):0,135]:2 = 17.644 - rata cu risc si ajustare de 30%;
Se observa ca la V10,V11,V12 avem un goodwill iar la V13 vem un badwill
2. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda retail.
Metoda retail este o varianta a metodei practicienilor
Y = ANC + CB Y
Unde capacitatea beneficiar se exprim prin dividende, iar multiplicatorul capitalistic y poate lua valorile
prezentate anterior, de regul, coeficientul bursier PER sau o serie constant de beneficii an. Aici valoarea
elementelor necorporale se determin pe baza valorii actuale a profiturilor viitoare pe un numr de ani (y
CB) i se mparte n mod egal ntre vnztor si cumprtor.

3. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe

goodwill valoarea substantial bruta.
Valoarea substanial brut (VSB) reprezint totalitatea mijloacelor corporale ale ntreprinderii,
angajate i organizate pentru a realiza obiectul su de activitate fr a ine cont de modul de finanare a
acestora. Valoarea substanial brut, aa cum s-a mai spus de altfel, este egal cu totalitatea activului
reevaluat corijat plus valoarea actual a bunurilor pe care ntreprinderea le folosete fr a fi proprietar
(nchiriate, mprumutate, leasing etc.) minus valoarea actual a elementelor corporale care, dei sunt
nregistrate n patrimoniu, nu se gsesc n ntreprindere.
Cu ct valoarea substanial brut este mai mare cu att remuneraia sa va fi mai puternic
micornd profitul i diminund valoarea goodwill-ului.
De exemplu, pe baza constatrilor diagnosticului de evaluare au rezultat urmtoarele:
Bilanul la 31.12.N se prezint astfel:
Activ
Imobilizri corporale 3.200
Fond de comer
500

Pasiv
Capital
Obligaii financiare

4.000
1.000

Stocuri
Creane
Disponibiliti

600
1.000
1.200
6.500

Obligaii nefinanciare

400

Diferene de reevaluare 1.100

6.500

Rata de remunerare a VSB = 15%

- Profit previzional net = l .000 pe an
- Rata de actualizare =12%
Se dorete evaluarea ntreprinderii calculnd o rent a goodwill-ului redus la 5 ani.
Evaluarea se face n dou etape:
- evaluarea elementelor corporale;
- evaluarea elementelor necorporale.
Valoarea elementelor corporale: n msura n care activul
a fost reevaluat la justa sa valoare se obine:
Activul corporal = 6.000
Datorii = 1.400
Valoarea elementelor corporale = 4.600
Valoarea elementelor necorporale:
VSB = 6.000
Remuneraia VSB = 6.000 x 15% = 900 = pragul de rentabilitate al ntreprinderii noastre.
1
2
3
4
5
Profit previzional net
1.000
1000
1000
1000
1000
Remunerarea VBS 15%
900
900
900
900
900
Superprofit sau rent de goodwill
100
100
100
100
100
Superprofitul de 100 fiind limitat la 5 ani, goodwill-ul va fi egal cu suma actualizat a superprofitului din
aceeai perioad
4. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe
goodwill capitalurile permanente necesare exploatarii.
Valoarea global a unei ntreprinderi este egal cu capitalurile necesare pentru a crea o ntreprindere
avnd aceleai caracteristici ca ntreprinderea evaluat; mijloacele utilizate de ctre o ntreprindere sunt
constituite din activele imobilizate plus necesarul de fond de rulment (NFR), denumite capitaluri
permanente necesare exploatrii (CPNE).
Capitalurile permanente ale ntreprinderii (capitaluri proprii plus mprumuturi pe termen lung)
trebuie s fie superioare sau egale activului fix corporal net si fondului de rulment normativ (NFR).
Altfel spus, capitalurile permanente trebuie s finaneze activul fix net i necesarul de fond de rulment
(NFR) pentru ca ntreprinderea s se afle n echilibru financiar.
Aceste capitaluri fac obiectul unei remuneraii; aceast remuneraie se va compara cu beneficiul
previzional pentru a pune n eviden superbeneficiul care va permite calculul goodwill-ului.
Presupunem c avem urmtoarele informaii despre ntreprindere:
- Bilanul la 31.12.200N se prezint astfel:
ACTIV
PASIV
Imobilizri corporale 1.600
Capital social
2.000
Fond comer
250
Diferene de
reevaluare 550

Stocuri
500
Creane
200
Disponibiliti

300

Obligaii financiare (t.P.)

500

Furnizori + credite

600
3.250

3.250

Necesarul de fond de rulment (NFR) 600

Profit net previzional 500/an
Planul de finanare se prezint astfel

Investitii
NFR
Rambursari
imprumut
Mijloace necesare

1
200
0
100
300

2
0

3
4
200 0

5
20
0
100 0
100 0
200 200 0
0

300 400 100 20

0
-CPNE vor fi remunerate la rata de 15%;
-Renta de goodwill va fi actualizat la rata de 12%.
Evaluarea se face n dou etape: evaluarea elementelor corporale i evaluarea elementelor necorporale.
Evaluarea elementelor corporale:
Activ corporal (net) 3.000
Datorii 700
Valoarea elem, corporale 2.300
Evaluarea elementelor necorporale:
Calculul CPNE:
Imobilizri corporale nete l .600
NFR 600
CPNE = 2.200
In funcie de elementele cifrate din planul de finanare, masa CPNE va evolua n 5 ani astfel:
0
1
2
3
4
5
CPNE la inceput de an
2200
2200 2500 2900 3000
3200
Mijloace necesare
0
300 300
400
100
200
CPNE la sfarsit de an
2.200 2500 2800 3300 3100
3400
Remunerare CPNE 15%
0
375 420
495
465
510
Profit previzional net
0
500 500
500
500
500
Superbeneficiu
0
+125 +80
+5
+35
-10
Superbeneficiu actualizat la 0
111
64
3
22
-5
12 %
GW = 195
Valoarea global a ntreprinderii:
Valoarea elementelor corporale 2.300
Valoarea elementelor necorporale 195

Valoarea global 2.495

5. Studiu de caz privind tabloul de finantare partea I.

6. Studiu de caz privind tabloul de finantatre partea II
Tabloul de finanare
Se bazeaz pe urmtoarele clasificri:
a) Clasificarea elementelor patrimoniale n utilizri i resurse
Utilizri
Resurse
- Creterea activelor
Creterea pasivelor
- Diminuarea pasivelor
Diminuarea activelor
b) Diferenierea utilizrilor i resurselor n stabile i temporare
Din categoria utilizrilor temporare fac parte:
- Distribuirea de dividende (N-1) n cursul exerciiului N
- Achiziii de imobilizri corporale
- Cheltuieli de repartizat asupra mai multor exerciii
- Diminuarea capitalurilor proprii
- Rambursarea de datorii pe termen lung i mediu
Din sfera resurselor stabile fac parte:
- Capacitatea de autofinanare
- Cesiunea sau reducerea activelor imobilizate
- Creterea capitalurilor proprii
- Creterea datoriilor financiare pe termen lung i mediu
Tabloul de Finanare trebuie situat ntre bilanul de deschidere i bilanul de nchidere
al exerciiului i are urmtoarea structur:
Tabloul de finanare
Utilizri
Resurse
1. Dividende distribuite
1. C A F
2. Achiziie elemente de activ
2. Cesiune (reducere) de
imobilizat:
elemente de activ imobilizat
a. Imobilizri corporale
3. Cretere de capitaluri
b. Imobilizri financiare
proprii (aporturi noi n
numerar)
3. Rambursare de datorii
4. Cretere datorii financiare
financiare
Total utilizri
Total resurse
Creterea FRNG (FRNG)
Total Utilizri
Total Resurse
Structura funcional a Tabloului de Finanare
Utilizri

Mii lei

Resurse

Mii lei

I Variaia fondului de rulment net global: FRNG = Resurse stabileUtilizri stabile

4030207
1 Creteri de active
1775636 1 Creteri resurse
54
imobilizate brute
86 stabile
FRNG = 403020754 177563686 = + 225457068 mii lei
II Variaia neces. de fond de rulment total: NFRT = Utilizri totale
Resurse totale
1 Cretere de active
+1903410 1 Reduceri de active
0
circulante totale
86 circ.
2 Reduceri de pasive
- 2 Creteri de pasive
0
4064041
5
NFRT = 190341086 40640415 = + 230981501 mii lei
II.1 Variaia nec. de fond rulm de expl: NFRE = Utilizri expl.
Resurse din expl.
1 Creteri active de
+ 1 Reduceri active
0
exploatare
186361384 expl.
2 Reduceri datorii de
- 2 Creteri datorii
0
exploatare
5476800 expl.
7
NFRE = 186361384 54768007 = + 241129391 mii lei
II.2 Variaia nec. de fd rulm naf. expl: NFRE = Utiliz.naf expl.
Res.n afara expl
1 Creteri alte active
+
1 Creteri datorii
141275
circulante
3979702 naf.expl.
92
NFRAE = 3979702 14127592 = -10147890 mii lei
III Variaia trezoreriei nete: TN = FRNG NFRT = TN1 TN0
TN = 225457068 230981501 = - 5524433 mii lei = 8408730 2884297

7. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda directa.

Introducerea Situaiei fluxurilor de numerar (trezorerie) ca o component a situaiilor
financiare anuale (IAS 7), obligatorie n cazul ntreprinderilor mari i opional n cazul
ntreprinderilor mici i mijlocii (OMFP 1752/2005) permite o analiz dinamic a
echilibrului financiar, prin descrierea operaiunilor pe tipuri de activiti (exploatare,
investiii, finanare) care au antrenat transformarea patrimoniului.
Aceast situaie exprim evoluia poziiei financiare a ntreprinderii fa de
situaia de la nceputul anului, genernd o dimensiune ipotetic a performanelor,
deoarece profitul prezentat la sfritul anului nu coincide cu soldul disponibilitilor
bneti la acel moment, singurele care pot conferi autenticitate bunei gestionri a
ntreprinderii.
Situaia fluxurilor de numerar ofer informaii referitoare la gradul n care
diferitele activiti ale ntreprinderii degaj fluxuri (excedente sau deficite) de
numerar, aceste fluxuri fiind structurate n trei categorii:
1) Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare;
2) Fluxuri de numerar din activitatea de investiii;
3) Fluxuri de numerar din activitatea de finanare.

Situaia fluxurilor de numerar

Denumirea fluxurilor

An
An
Modificr
preced.
curent
i
I. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE EXPLOATARE
1 ncasri din vnzarea de bunuri i prestarea 3473587 529255 1818972
de servicii
80
90
00
2 ncasri din redevene, onorarii, comisioane
95376 220407 2108696
. a venituri
2
3 Pli n numerar ctre furnizori de bunuri i
servicii
1769830 3103083 13332530
48
54
6
4 Pli numerar ctre angajai, n legtur cu
personalul
1033426 1652954 6195277
68
46
8
5 Taxa pe valoarea adugat pltit
189589 269906 8031704
81
85
6 Alte impozite, taxe i vrsminte asimilate
- - 485278
989875
147515
3
7 = Numerar generat de exploatare
471695 273904
84
14 1977917
0
8 Dobnzi pltite
527115 747834 2207186
8
4
9 Impozit pe profit pltit
633973 797542 1635690
8
8
10 Fluxul de numerar nainte de elemente
355586 119366
extraordinare
88
42 2362204
6
I. Fluxuri de numerar nete din activitatea de
355586 119366
exploatare
88
42 2362204
6
II. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE INVESTIII
1 ncasri din vnzarea de terenuri, cldiri,
212037
212037
instal. .a active
2 ncasri i pli n numerar din alte activiti
859866 197791 1118048
de investiii
4
3 Pli numerar pt. achizi. de terenuri,
mijl.fixe .a active
233825 386266 1524413
10
47
7
4 Dobnzi ncasate
263086 719554
456468
II. Fluxuri de numerar nete din activitatea de investiii
222595 357171
1345758
58
42
4
III. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE FINANARE
1 ncasri din mprumuturi pe termen
254334 3043780
lung/Rambursri (-)
500437
27
2
5
2 ncasri din mprumuturi pe termen
138859 134475 - 438353
scurt/Rambursri (-)
28
75
3 Pli pentru operaiuni de leasing financiar
- - 502838

4 Achizionarea de aciuni
5 Dividende pltite
III. Fluxuri de numerar nete din activiti de
finanare
6 Efectele variaiei ratei de schimb aferente
numerarului i echivalentelor de numerar
Fluxuri de numerar Total (I + II + III 6)
+ Numerar i echivalente de numerar la
nceputul perioadei
= Numerar i echivalente de numerar la finele
perioadei

502838
- 12297
- 82227
196004
2
87870 364181
29
22
1819018 181620
9
55
389597
0 552442
3
451276 840873
0
0
84087
28842
30
97

12297
1877815
2763109
3
28134
9420403
3895970
5524433

8. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda indirecta.

Metoda indirect difer n privina fluxurilor de numerar din exploatare, care se
determin corectnd rezultatul net cu influenele unor operaiuni ce nu au caracter
monetar (amortizri, provizioane, diferene de curs valutar), precum i cu variaia
necesarului de fond de rulment net (capitalul circulant).
La aceste fluxuri se adaug numerarul net al celorlalte activiti, de unde
rezult numerarul net total, la nceputul i sfritul perioadei, diferena obinut
reprezentnd variaia () a fluxului de numerar.
9. Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda aditiva.
Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar degajat de
activitatea rentabila a ntreprinderii, la sfrsitul exercitiului financiar, destinat sa
remunereze capitalurile proprii (prin dividendele datorate) si sa finanteze investitiile
de expansiune (partea din profit repartizata prin constituirea rezervelor si a fondului
de dezvoltare) si de mentinere sau rennoire (prin amortizari ca veritabila rezerva care
permite rennoirea imobilizarilor) din exercitiile viitoare.
Metoda aditiva: permite sa se calculeze CAF, plecnd de la rezultatul exercitiului, corectat cu cheltuielile si
cu veniturile care nu au incidenta asupra trezoreriei:
Rezultatul exercitiului
+ Cheltuielile cu amortizarile
+ Cheltuielile cu provizioanele (din exploatare, financiare si exceptionale)
- Veniturile din amortizare si provizioane (din exploatare, financiare si exceptionale)
+ Valorile contabile ale activelor cedate (iesite din patrimoniu)
- Veniturile din vnzarea imobilizarilor

- Subventiile pentru investitii virate la venituri

= Capacitatea de autofinantare
Nr. crt
1

Indicatori
Rezumatul net

1998
8011334

1999
7523451

2000
- 21187624

2001
22467708

al exercitiului
Venituri din cesiunea elementelor de

17611941

activ
Reluari asupra provizioanelor

exceptionale
Reluari asupra provizioanelor

financiare
Valoarea net contabila a elementelor de

1338364

16383214

activ net cedata

Amortizari si provizioane exceptionale

calculate
Amortizari si provizioane financiare

37703990

calculate
Amortizari si provizioane de exploatare

8679772

7044059

calculate
Capacitatea de autofinantare

17829471

51042774

10.
10.
10.
266493
0
10.
10.
0
0
10.
10.
0
24885244
10.
10.
10.
7815663
10409725
10.
10.
- 50809458
57762677
10.
de
autofinantare-metoda
37703990

Studiu
de
caz
privind
capacitatea
substractiva.
Metoda substractiva permite sa se realizeze legatura dintre contul de profit si
pierdere si tabloul de finantare.
Conform acestei metode, CAF se calculeaza plecnd de la excedentul brut din exploatare(EBE),
indicator stabilit n cadrul tabloului soldurilor intermediare de gestiune:
Excedent brut din exploatare (EBE)
+ Transferuri de cheltuieli (1)
+ Alte venituri din exploatare
- Alte cheltuieli din exploatare
Cota-parte din rezultatul operatiilor efectuate n comun (2)
+ Venituri financiare (a)
- Cheltuieli financiare (b)
+ Venituri exceptionale (c)

- Cheltuieli exceptionale (d)

- Participarea salariatilor la profit (3)
- Impozit pe profit
= Capacitatea de autofinantare
Nr.crt

Indicatori

1998

1999

2000

2001

1
2
3
4
5
6
7
8
9

Excedentul brut din exploatare

Alte venituri din exploatare
Alte cheltuieli din exploatare
Venituri financiare
Cheltuieli financiare
Venituri exceptionale
Cheltuieli exceptionale
Impozit pe profit
Capacitatea de auto finantare

56093395
457086
1171975
16289585
13781099
962459
19557903
21462077
17829471

41933150
3296770
486764
25050107
31853936
20691340
2853317
5034574
51042774

90261592
2009468
966209
21500075
68095956
25041
82239322
13304147
- 50809458

55167419
1987872
2455935
11298300
43509400
69752847
34478426
0
57762677

11.

Studiu de caz privind indicatorii de echilibru financiare.

Analiza pe orizontal a bilanului pune n eviden modul n care se realizeaz

principalele echilibre financiare pe termen scurt i pe termen lung ale
ntreprinderii sau grupului de ntreprinderi, prin intermediul unor mrimi cum ar
fi: situaia net, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria
Pe baza abordrii juridice a bilanului, analitii financiari determin Situaia Net (SN)
a ntreprinderii cu ajutorul relaiei:
SN = Active Datorii totale
Echilibrul financiar al ntreprinderii rezult din confruntarea maselor mari ale
bilanului: Fondul de Rulment (FR) cu Necesarul de Fond de Rulment (NFR), din care
rezult Trezoreria (T). Acest echilibru este determinat conform concepiilor de
prezentare a bilanului: optica financiar i optica funcional.
FRF = Capitaluri permanente (Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung i mediu) +
Provizioane pentru riscuri i cheltuieli Necesar permanent (Active imobilizate nete).
Calculul i analiza fondului de rulment
Nr.
Indicatori
crt
(mii lei)
.
1. Capitaluri proprii
2. Datorii cu scadena peste 1
an
3. Active imobilizate (Ai)

Exerciiul financiar
Curent
Precedent

Abateri
()

Indici
(%)

4258353 6401410 2143057 105,0

05
85
8
3
8493328 1279071 1194138 1505
77
49
3341341 4423966 1082625 132,4

12
73
61
0
5. Fond Rulment propriu (FRp) 9170119 1977444 +106043 215,5
(1-3)
3
12
219
6. Fond de Rulment strin (FRs)
- +111512 96,5
(2-3)
32564078 31448949
88
4
6

Necesarul de Fond de Rulment desemneaz nevoile financiare generate de

executarea unor operaiuni repetitive care compun ciclul de exploatare curent
(cumprri, vnzri, pli salarii), al crui total trebuie acoperit cel puin parial de
resurse stabile (Fondul de Rulment Net).
NFR = Necesiti ciclice Resurse ciclice,
Nr
Indicatori
cr
(mii lei)
t
1. Active circulante
2. Cheltuieli n avans
3. Casa i conturi la bnci
4. Total I (1 + 2 3)
5. Datorii cu scadena de pn
la 1 an
6. Credite bancare de
trezorerie
7. Venituri n avans

Exerciiul financiar
Curent
Precedent

Abateri
( )

3305620 5157926 1852305

56
00
44
1902966 1489075 - 413891
8408730 2884297
5524433
3240562 5143573 1903010
92
78
86
2278346 1864327
80
13 4140196
7
4435821 5197373

8. Total II (5 + 6 + 7)

2322705 1916300
01
86

9. Nec de fd de rulment (NFR)

(4 8)

9178579 3227672
1
92

Indici
(%)
156,0
3
78,25
34,31
158,7
2
81,83
-

761552 117,1
7
- 82,51
4064041
5
2309815 351,6
01
5

Trezoreria Net (TN) poate fi determinat pornind de la egalitatea de bilan Activ =

Pasiv care conduce la confruntarea fondului de rulment (FR) cu necesarul de fond de
rulment (NFR), din care rezult echilibrul financiar al ntreprinderii, fiind un rezultat al
operaiunilor ce afecteaz toate posturile de bilan i rezultnd din lectura pe
orizontal a bilanului financiar, respectiv:
a) a prii superioare: TN = FR NFR;
b) a prii inferioare: TN = Disponibiliti Credite de trezorerie sau:
TN = Trezoreia activ Trezoreria pasiv.
12.

Studiu de caz privind bilantul economic.

Bilan economic

Denumirea indicatorului (mii lei)

Nr.
Exerciiul financiar
rnd Preceden
Curent

08
09
10
11
12

t
334134
112
112827
3339601
71
61114
330562
056
1419531
83
1802001
43
8408730
1902966
227834680
100194521

442396
673
761587
4415739
72
61114
515792
600
1220679
58
3908403
45
2884297
1489075
186432713
325651589

13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28

434328633
8493328
4435821
448290076
59199226
245482220
143608630
22454771
40667697
40667697
425835305
425835305

768048262
127907177
5197373
634448682
295996131
95164551
243288000
28147174
22454771
51384049
51384049
640141085
640141085

A. Active imobilizate - total

01

I. Imobilizri necorporale
II. Imobilizri corporale - total

02
03

III. Imobilizri financiare

B. Active circulante - total

04
05

I: Stocuri - total

06

II. Creane - total

07

III: Investiii financiare pe termen scurt

IV. Casa i conturi la bnci
C. Cheltuieli n avans
D. Datorii ce trebuie pltite pn la 1 an
E. Active circulante nete, respectiv datorii
curente nete (05 + 10 11 16)
F. Total active minus datorii curente(01 + 12)
G. Datorii ce trebuie pltite peste 1 an
H. Provizioane pentru riscuri i cheltuieli
I. Venituri n avans
J. Capital i rezerve
I. Capital (subscris vrsat)
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
V. Rezultatul reportat Sold C
- Sold D
VI. Rezultatul exerciiului Sold C
Repartizarea profitului
Total capitaluri proprii (18 + 20 + 21 + 22 23)
Patrimoniul public
Capitaluri total (26 + 27)

13.

Studiu de caz privind bilantul functional.

Bilan funcional
Activ = Utilizri
Pasiv = Resurse
I. Funcia de investiii
Utilizri stabile brute
II. Funcia de exploatare
1. Activ circulant de exploatare
2. Activ circulant nafara exploatrii
III. Funcia de trezorerie
Activ circulant financiar (Disponibiliti)
Total Activ

IV. Funcia de finanare

Resurse stabile (durabile)
1. Capitaluri proprii:
2. Datorii financiare stabile
II. Funcia de exploatare
1. Datorii de exploatare
2. Datorii n afara exploatrii
Total Pasiv

Bilanul funcional
Active = Utilizri

Exerciiul financiar

(valoare brut)(mii lei)I. Funcia de investiii

Utilizri stabile
A. Active imobilizate
brute
1. Imobilizri necorporale
2. Imobilizri corporale
3. Imobilizri financiare
II. Funcia de exploatare
B.Active circulante de
exploatare
1. Stocuri - total
2. Creane comerciale
Active circ. n afara
exploatrii
Alte creane
C. Cheltuieli n avans
III: Funcia de trezorerie
Activ circulant financiar
Casa i conturi la bnci

Total Active valoare

brut
Pasive = Resurse
(mii lei)
IV. Funcia de finanare
Resurse stabile
1. Capitaluri proprii
- Capital
- Rezerve - total
- Rezultatul reportat
- Rezultatul
exerciiului(nerepartiz)
2. Amortismente i
provizioane
3. Datorii financiare stabile
(>1 an)
II. Funcia de exploatare
1. Datorii de exploatare

Preceden
t

Curent

507943
668
177647
5077049
07
61114

685507
354
916041
6845301
99
61114

316198
333
1419531
83
1742451
50
595499
3
5954993
190296
6

502973
608
1220679
58
3809056
50
993469
5
9934695
148907
5

845144
292700
0
7
8408730 2884297
840408 1202789
690
029
Exerciiul financiar
Preceden
Curent
t
608138
1011158
189
943
4258353 6401410
05
85
5919922
2959961
6
31
3890908 3404525
50
51
+
2245477 3692403
1
1738095
56
8493328

2431106
81
1279071
77

1325505

7702100

2. Datorii nafara
exploatrii
3. Credite bancare curente
I. Venituri n avans

Total Resurse

59
9528412
1
443582
1
840408690

0
1094117
18
519737
3
1202789029

14.

Studiu de caz privind bilantul financiar.

Bilan financiar
Activ = Necesar
Pasiv = Resurse
Necesar permanent
Capitaluri permanente (Cp)
Activ imobilizat net > 1 an
1. Capitaluri proprii (C)
Necesar temporar
2. Datorii cu scadene > 1 an
1. Activ circulant net < 1 an
Resurse temporare
2. Imobilizri financiare < 1 an
1. Datorii cu scadene < 1 an
3. Disponibiliti (Trezorerie
2. Credite bancare (Trezorerie
activ)
pasiv
Total Activ
Total Pasiv

Active = Necesaruri
nete
(mii lei)
Mijloace cu durata > 1 an
A. Active imobilizate
I. Imobilizri necorporale
II. Imobilizri corporale
III. Imobilizri financiare
Mijloace cu durata < 1 an
B. Active circulante
I. Stocuri - total
II. Creane - total
III: Invest.
financiare/termen scurt

Exerciiul financiar
Preceden
t
3341341
12
334134
112
112827
3339601
71
61114
3305620
56
330562
056
1419531
83
1802001
43
-

Curent
4423966
73
442396
673
761587
4415739
72
61114
5157926
00
515792
600
1220679
58
3908403
45
-

IV: Casa i conturi la bnci

C. Cheltuieli n avans

8408730
190296
6

Total Active Nete

666599
959678
134
348
Exerciiul financiar
Preceden
Curent
t
4343286 7680482
33
62

Pasive = Resurse
(mii lei)

Resurse cu scadena
>1an
J. Capital i rezerve
I. Capital
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve - total
V. Rezultatul reportat - Sold
C
Sold D
VI.Rezultatul exerciiului Sold C
Repartizarea profitului
Total capitaluri proprii
H.Provizioane pt.riscuricheltuieli
G. Datorii pe o perioad > 1
an
D. Datorii pe o perioad de
1 an
Total datorii
I. Venituri n avans
Total Capitaluri

15.

425835
305
5919922
6
2454822
20
1436086
30
2245477
1
4066769
7
4066769
7
425835
305
8493328
2278346
80
236328
008
443582
1
666599
134

2884297
148907
5

640141
085
2959961
31
9516455
1
2452880
00
2614717
4
2245477
1
5138402
9
5138402
9
640141
085
1279071
77
1864327
13
314339
890
519737
3
959678
348

Studiu de caz privind rentabilitatea, lichiditatea si solvabilitate.

Nr.

Indicatori

crt.

(mii lei)

1. Marja comercial (Mc)

2. Cifra de afaceri (CA)
3.

R1 = Mc/CA (1/2) (%)

Exerciiul financiar
Precede
nt
307279
53501603
0
0,0574

4. Excedentul brut din exploatare

(EBE)
5.
R2 = EBE/CA (4/2) (%)

1161668
18
21,71

6. Rezultatul din exploatare

(Rexp)

1030075
88

7.

R3 = Rexp/CA (7/2) (%)

8. Capacitatea de autofinanare
(CAF)
9.
R4 = CAF/CA (8/2) (%)
10. Rezultatul net (Rnet)
11.

R5 = Rnet/CA (10/2) (%)

12. Activ imobilizat brut (Aibr)

13. Necesar fond rulment de expl.
(NFRE)
14. Re1 = EBE/(Ai br+NFRE)[4/
(12+13)]
15. Total activ brut (Abr)
16. Re2 = EBE/Abr(4/15) (%)
17.

Re3 = Rexp/Abr (6/15) (%)

18. Ponderea rez. expl.n EBE (SRexp

= 6/4)
19.
Re3 = Re2 * SRexp (16*18) (%)
20. Rata rentabilitii veniturilor:
Rv = 6/2
21. Nr. rotaii active: Na = 2/15
22. Active circulante (Ac)
23. Nr. rotaii active circulante:

19,25
3781445
1
7,06
4066769
7
7,60
5079436
68
1811149
19
16,86
8404086
90
13,82
12,25
0,8867
12,25
19,25
0,6366
3324650
22
1,6092

Curent

Abateri Indi
ci
( )
(%)

783650 476371 155,

0
78351735 2485013 146,
4
24
4
0,100 0,0426 174,
2
14985916 336923 129,
5
47
0
19,12
- 2,59 88,0
8
9460816
- 91,8
2 839942
6
12,07
- 7,18 62,7
1
4777894 996449 126,
4
3
3
6,10
- 0,96 86,4
5138404 107163 126,
9
52
3
6,56
- 1,04 86,3
1
68550735 1775636 134,
4
86
9
4222443 2411293 233,
10
91
1
13,53
- 3,33 80,2
5
12027890 3623803 143,
29
39
1
12,46
- 1,36 90,1
6
7,86
- 4,39 64,1
6
0,6313
- 71,1
0,2554
9
7,86
- 4,39 64,1
6
12,07
- 7,18 62,7
1
0,6514 0,0148 102,
3
5172816 1848166 155,
75
53
6
1,5147
- 94,1

Nac = 2/21
24. Pondere active circulante: Sac
= 21/15
25.
Re3 = Rv * Na (20*21) (%)
26.

Re3 = Rv* Nac* Sac

(20*23*24) (%)

0,3956

0,4300

12,25

7,86

12,25

7,86

0,0945
2
0,0344 108,
7
- 4,39 64,1
6
- 4,39 64,1
6

Calculul ratelor de solvabilitate - lichiditate

Nr. Rate de solvabilitate lichiditate
crt
.

Preceden
t

I. Ratele de solvabilitate
1. ANC = Activ Datorii (> 0)
2.
3
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
1.
2.
3.
4.

Exerciiul financiar
Curent

( )

Abateri
%

4302711 6453384 21506733 150,

26
58
2
0
Rsp = Capital propriu/Pasiv
0,64
0,67
+ 0,03 104,
(> 0,5)
7
Rsg = Activ/Datorii totale (>
2,82
3,05
+ 0,23 108,
1)
2
Rsg1 = C/D pe termen lung (>
50,13
5,00
- 45,13 9,98
1)
Rsg2 = CAF/D pe termen lung
4,45
3,74
- 0,71 84,0
5
Rd = D/C (LF)
0,5492
0,4871 - 0,0621 88,7
Rdtl = Datorii pe term.lg /C
0,02
0,20
+ 0,18 100
0
Cd = C/Cpermanent (> 0,5)
0,98
0,83
- 0,15 84,7
Cr = CAF/D (> 0,25)
0,160
0,152
- 0,008 93,7
5
Rcf = Chfin/Rexp
0,54
0,32
- 0,22 59,2
6
Rcf1 = Chfin/CA (< 0,03)
0,10
0,04
- 0,06 40,0
II. Ratele de lichiditate
FRF = Acirc D pe term.sc.
1001945 3256515 2254570 325,
(> 0)
21
89
68
02
Rlg = Acirc/D pe term.scurt
1,43
2,70
+ 1,27 188,8
(> 1)
1
Rlr = (Acirc - Stocuri)/D pe
0,83
2,12
+ 1,29 255,4
term sc.
2
Rli = Disponib./D term scurt
0,037
0,015
- 0,022 40,5
(> 0,2)
5

Indici

16.

Studiu de caz privind vitezele de rotatie.

Indicatorii vitezei de rotaie a activelor circulante

Nr.
Exerciiul financiar Abateri Indici
Indicatori
crt
Precede Curent
( )
(%)
.
nt
1. Active circulante total(Sm) - 330562
515793
+ 156,
mil.lei
185231
1
2. Cifra de afaceri (CA) mil. lei
535016
783518 +24850 146,
2
4
3. Numrul de rotaii (N) (2/1)
1,62
1,52
- 0,10 94,3
5
4. Durata anului financiar (T) 360
360
100
zile
5. Durata unei rotaii (Dz)
222,2
236,8 + 14,6 106,
zile/rot (4/3)
6
6. Active circ la 1000 CA (Ac)617,3
657,9 + 40,6 106,
(1000/N)
6

17. Studiu de caz privind duratele de rotatie.

1) Numarul de rotatii ale activelor:

Durata unei rotatii:

(rotatii) si, respectiv:

(zile/rotatie);

2) Numarul de rotatii ale capitalurilor proprii:

Durata unei rotatii:

(rotatii) si, respectiv:

(zile/rotatie);

3) Numarul de rotatii ale activelor circulante:

n care:

Ponderea activelor circulante n activ (gradul de lichiditate);

Durata unei rotatii:

(zile/rotatie);

4) Numarul de rotatii ale stocurilor:

(rotatii),

n care:

Sm = Stocul mediu =

Durata unei rotatii:

(zile/rotatie);

5) Numarul de rotatii ale creantelor:

(rotatii);

Durata (termenul) de recuperare a creantelor:

(zile);

6) Numarul de rotatii ale furnizorilor:

(rotatii);

Durata (termenul) de plata a furnizorilor:

(zile).

Numarul de rotatii (N) al unui post de bilant compara un flux de activitate

(vnzari, aprovizionari-cumparari) cu elemente de patrimoniu (activul total, activul
circulant, capitalul total, capitalul propriu) ncredintate ntreprinderii, indicnd
intensitatea cu care este valorificat patrimoniul ntreprinderii.
Durata n zile (luni, ani) a unei rotatii (D), n relatie inversa cu numarul de
rotatii, reflecta rapiditatea unei ncasari (plati): un decalaj ntre termenul de
recuperare a creantelor si termenul de plata a furnizorilor poate fi benefic pe termen
scurt, crescnd lichiditatile ntreprinderii.
Numarul de rotatii

Exercitiul
financiar

Prece
d.
0,802

1.Nr.rotatii active
(Na)
2.Nr.rot. cap.proprii 1,256
(Nc)

Durata unei rotatii

Cure
(zile)
nt
0,816 Durata unei rotatii
(Da)
1,224 Durata unei rotatii
(Dc)

Exercitiul
financiar

Prece
d.
448,8
7
286,6
2

Cure
nt
441,1
7
294,1
2

3.Nr.rot. active
circ(Nac)
44.Nr.rotatii
stocuri (Ns)
5.Nr.rotatii creante
(Ncr)
6.Nr.rotatii furnizori
(Nf)

18.

1,618
3,769
2,969
4,519

1,519 Durata unei rotatii

(Dac)
6,418 Durata unei rotatii
(Ds)
2,004 Term.recup.creante
(Dcr)
4,149 Term.plata furnizori
(Df)

222,4
9
95,51

236,9
9
56,09

121,2
5
79,65

179,6
4
86,75

Studiu de caz privind soldurile intermediare ale gestiunii.

Este un model de regrupare i restructurare a poziiilor din contul de Profit i pierdere pentru
analiza rezultatelor.Situaia contului relev metodologia de calcul i analiz a rezultatului exerciiului.
Relaiile delimitate n acest sens sunt:
a) Marja comercial = Venituri din vnzri de mrfuri - Costul mrfurilor vndute
b) Producia exerciiului = Venituri din vnzarea produciei + Variaia produciei stocate + Producia de
imobilizri
c) Valoarea adugat = Producia exerciiului + Marja comercial Consumul exerciiului provenit
de la teri
din care:
Valoarea adugat net = Valoarea adugat - Amortizri din exploatare
d) Excedentul brut din exploatare = Valoarea adugat + Subvenii de exploatare - Impozite,taxe i alte
vrsminte Cheltuieli de personal
e) Rezultatul exploatrii = Excedentul brut de exploatare + Alte venituri din exploatare - Cheltuieli de
exploatare cu
amortizrile i provizioanele Alte cheltuieli din exploatare
f) Rezultatul current nainte de impozitare = Rezultatul exploatrii + Venituri financiare Cheltuieli
financiare
g) Rezultatul excepional = Venituri excepionale + Cheltuieli excepionale
h) Rezultatul exerciiului = Rezultatul current nainte de impozitare +/- Rezultatul excepional - Impozitul
pe profit

Nr.

Venituri, cheltuieli i rezultate

rd.

(milioane lei)

1. Cifra de afaceri net

Producia vndut (Pv)
Venituri din vnzarea mrfurilor
2. Variaia stocurilor (ct. 711)
a. - Sold C
b. - Sold D

Exerciiul
Abateri
financiar
Precede Curent
( )
nt
53501 78351 +2485
6
8
02
530551 777384 +2468
33
4465
6134 + 1669
- 4924
50069
54993

89949 85025
29637 - 20432
119586
+

Indi
ci
(%)
146,
4
146,
5
137,
4
182
6
60,2
217,

3. Producia imobilizat (Pi)

4. Alte venituri din exploatare
VENITURI DIN EXPLOATARE
-TOTAL(1 + 2a - 2b + 3 + 4)
5.a.Chelt.cu mat.prime + mater.
consumabile
Alte cheltuieli materiale
b. Alte chelt, din afar (cu energie
+ ap)
Cheltuieli privind mrfurile(ct.
607)
6. Cheltuieli cu personalul
a. Salarii
b. Cheltuieli cu asigurrile i prot.
social
7.a Ajustarea val. imobiliz.corp.+
. necorporale
a.1. Cheltuieli
7.b. Ajustarea valorii activelor
circulante
b.1. Cheltuieli (+)
b.2. Venituri (-)
8. Alte cheltuieli de exploatare
8.
1
8.
2
8.
3

Cheltuieli privind prestaiile

externe
Chelt.cu alte impozite, taxe,
vrsminte
Chelt. despgubiri, donaii,
active cedate
CHELTUIELI DE EXPLOATARE
-TOTAL
REZULTATUL DIN EXPLOATARE

9. Venituri din interese de

participaie
1 Venituri din dobnzi
0.
1 Alte venituri financiare
1.
VENITURI FINANCIARE-TOTAL
1 Ajustarea valorii imobiliz.
2. financiare

598
4418
53510
8
219897
4894
49306
4158
112265
77140
35125
10000
10000
653
653
33929
21449
5555
6924
43210
0
10300
8
298
2739
3097
30886

64593
4
2254 + 1656 376,
8
4604 + 186 104,
2
70042 +1653 130,
5
17
9
296076
+
134,
76179
6
2879 - 2015
58,1
48420
- 886 98,2
5350 + 1192 128,
7
152105
+ 135,
39840
5
197482 +1203 256,
42
0
44623 + 9498 127,
0
50445
+ 504,
40445
4
50445
+ 504,
40445
4
876 + 223 134,
1
2218 + 1565 233,
7
1342 + 1342
49667
+ 146,
15738
4
32692
+ 152,
11243
4
8441 + 2886 151,
9
8534 + 1610 123,
2
60581 +1737 140,
7
17
2
94608 - 8400 90,9
751

+ 453 252,
0
4890 + 2151 178,
5
5641
+ 182,
2544
1
- 30886
-

1
3.
1
4.
1
5.
1
6.
1
7.
1
8.
1
9.
2
0.
2
1.
2
2.

Cheltuieli privind dobnzile

4525

7008 + 2483 154,8

Alte cheltuieli financiare

19898

23952 + 4054 120,3

REZULTATUL CURENT

50796

69289

REZULTATUL EXTRAORDINAR
VENITURI TOTALE

REZULTATUL BRUT

53820
4
48740
8
50796

Impozitul pe profit

10128

REZULTATUL NET AL
EXERCIIULUI FINANCIAR
REZULTATUL PE ACIUNE
- de baz
- diluat

40668

CHELTUIELI TOTALE

0,137
0,137

+ 136,4
18493
-

70606 +1678 131,2

6
62
63677 +1493 130,6
7
69
69289
+ 136,4
18493
17905
+ 176,8
7777
51384
+ 126,3
10716
0,174
0,174

+ 200,0
0,137 200,0
+0,13
7

Studiul modului de determinare a rezultatului constituie preambulul analizei

rentabilitii, al analizei financiare, al diagnosticului financiar i al evalurii
ntreprinderii. Pornind de la rezultat se definete capacitatea de autofinanare a
ntreprinderii, autofinanarea i conceptul de cash-flow, care sunt la originea
conceptului de flux de trezorerie.
Nr.

Solduri intermediare de
gestiune
(milioane lei)

Exerciiul financiar

Abateri

Indici

Precede
nt
4465

( )

(%)

6134

+ 1669

4158

5350

+ 1192

307

784

+ 477

4. Producia vndut (Pv)

530551

777384

5. Cifra de afaceri net (CA)

(1+4)
6. Variaia stocurilor (S)
7. Producia imobilizat (Pi)

535016

8. Producia exerciiului(Pex)
(4+6+7)
9. Consumuri intermediare (Ci)

526225

137,
4
128,
7
155,
0
146,
5
146,
4
1826
376,
8
131,
0
129,

crt
.
1. Vnzri de mrfuri (Vmf)

2. Costul mfurilor vndute

(Chmf)
3. Marja comercial (Mc)(1-2)

- 4924
598

292546

Curent

+
246833
783518
+
248502
- 89949 - 85025
2254 + 1656
689688

+
163463
380067
+

1 Valoarea adugat (Vad)

0. (3+8-9)
1 + Subvenii de exploatare
1.
1 - Alte impozite i taxe
2.
1 - Cheltuieli cu personalul
3.
1 = Excedent brut de
4. exploatare(EBE)
1 + Alte venituri din exploatare
5.
1 - Ajustare valori imobilizri
6.
1 - Alte cheltuieli de exploatare
7.
1 = Rezultatul din exploatare
8. (Rexp)
1 Venituri financiare
9.
2 - Cheltuieli financiare
0.
2 = Rezultatul financiar (Rfin)
1.
2 Rezultatul curent (Rcrt)(18 +
2. 21)
2 Rezultatul extraordinar
3. (Rextr)
2 Rezultatul brut (Rbr)(22 +23)
4.
3 - Impozitul pe profit
0.
31. = Rezultatul net (Rnet)(24 - 30)

87521
+
76418
-

9
132,
6
-

8441

+ 2886

112265

152105

116167

149859

4418

4604

+
39840
+
33692
+ 186

10000

50445

7577

9410

+
40445
+ 1833

151,
9
135,
5
129,
0
104,
2
504

103008

94608

- 8400

3097

5641

+ 2544

233987

310405

5555

55309

124,
2
91,8
182,
1
55,9

30960 - 24349

- 52212

- 25319

50796

69289

50796

69289

10128

17905

40668

51384

+ 48,5
26893
+ 136,4
18493
+
18493
+ 7777
+
10716

136,
4
176,
8
126,
3

19. Studiu de caz privind fuziunea prin reuniune.

Fuziunea prin reuniune (A si B se dizolva si apare C)
Despre societile A i B se cunosc urmtoarele informaii:
Elemente
Cheltuieli de constituire (valoare brut)
Amortizarea cheltuielilor de constituire
Cheltuieli de constituire (valoare net)
Imobilizri corporale (valoare brut)
Amortizarea imobilizrilor corporale
Imobilizri corporale (valoare net)
Imobilizri financiare
Stocuri
Clieni (valoare brut)

A
45.000
(15.000)
30.000
5.770.000
(1.230.000)
4.540.000
150.000
210.000
1.000.000

B
65.000
(25.000)
40.000
2.435.000
(1.125.000)
1.310.000
340.000
500.000
990.000

Ajustarea valorii creanei clieni

Clieni (valoare net)
Debitori diveri
Conturi la bnci
Total activ
Credite pe termen lung
Furnizori
Datorii fiscale
Creditori diveri
Total Datorii
Capital social
Rezerve
Rezultat reportat
Total Capitaluri proprii+Datorii

1.000.000
10.000
120.000
6.060.000
2.060.000
930.000
1.240.000
570.000
4.800.000
800.000
(80.000 aciuni)
300.000
160.000
6.060.000

(90.000)
900.000
50.000
75.000
3.215.000
421.000
154.000
630.000
20.000
1.225.000
1.000.000
(100.000 aciuni)
750.000
240.000
3.215.000

Societatea A i B fuzioneaz prin reuniune. Acionarii societii A dein 42% din capitalurile noii societi C
iar acionarii societii B, restul de 58%.
Activele societilor A i B au fost evaluate astfel (la valoarea brut):
A
B
Imobilizri corporale
6.120.000
2.540.000
Imobilizri financiare
170.000
305.000
Mrfuri
150.000
517.000
Clieni
950.000
958.000
Fond comercial
110.000
195.000
S se contabilizeze fuziunea prin reuniune.
1) Tabloul de evaluare a aporturilor la capitalul societatii C
Elemente
A absorbanta
B absorbita
calcule
aport
calcule
aport
K proprii
1.260.000
1.990.000
(-) active fictive
- 30.000
- 40.000
cheltuieli
de
constituire
(=) ANC
1.260.000 30.000 =
1.230.000 1.990.000 40.000 = 1.950.000
1.950.000
+/- corectii de
1.230.000
valoare
+ 350.000
+ 105.000
+ 20.000
- 35.000
imobilizari
- 50.000
+ 17.000
corporale
- 60.000
imobilizari
+
110.000
32
financiare
creante +
clienti
19
stocuri 5.
marfuri
00
fd
0
comercial
(nu exista in bilant,
trebuie sa-l
recunoastem)
(=) ANC corijat
1.600.000
2.200.000
/ nr.actiuni
80.000 actiuni
100.000 actiuni
(=) Vmi
20 lei/actiune
22 lei/actiune

2) calculul raportului de paritate Rp

nu ni se spune care e valoarea nominala a actiunilor lui C (daca se dadea, foloseam acea valoare)
numarul de actiuni C pt remunerarea aporturilor lui A = 1.600.000 / 10 lei = 160.000 actiuni
numarul de actiuni C pt remunerarea aporturilor lui B = 2.200.000 / 10 lei = 220.000 actiuni
Rp A/C = nr.actiuni A / nr.actiuni C pt remunerarea aporturilor lui A = 80.000 / 160.000 =
Rp B/C = nr.actiuni B / nr.actiuni C pt remunerarea aporturilor lui B = 100.000 / 220.000 = 5/11
Nu rezulta prima de fuziune, pt ca este momentul constituirii , momentul initial, pt ca val.nominala a
actiunilor C = val.nominala a actiunilor B = val.nominala a actiunilor A

SOCIETATEA A
elemente
Trsf
de
active
Desc.gesti
une

calcul
6030000 + 370000 =
6.400.000
Ct.201
anulare
activ
fictiv, diferenta in 6583

inregistrari ctb
461.01 = 7583 6.400.000
7.305.000
%
=
7.305.000
1.230.000
281
5.770.000
15.000
280
45.000

elemente
Trsf
de active
Desc.
gestiune

calcul
3.175.000 + 250.000 = 3

Inch ct chelt si ven

121x rezultat din lichidar

Ct.201 anulare activ fictiv

21x
201
26x

150.000
6060000
10.000
Inchiderea
ct chelt si
ven
Trsf.
datorii

121x rezultat din

lichidare

Trsf K
proprii

Soldarea
ct 456 si
461.01

1.600.000 e ANC al lui A

371 210.000
4111 1.000.000
6583
461

5121
120.000
7583 = 121x 6.400.000
121x = 7583 6.060.000
rezulta SfC 121x = 340.000
%
461.01
4.800.000
162
2.060.000
40x
930.000
44x
1.240.000
462
570.000
% 456
1.600.000
1012
800.000
106
300.000
117
160.000
121x
340.000
456 = 461.01 1.600.000

Trsf. datorii

Trsf K proprii

Soldarea ct 456 si
461.01

2.200.000 e ANC al lui B

SOCIETATEA B
calcul
3.175.000

inregistrari ctb
461.01 = 7583

3.425.000

elemente
Constituirea CS

calcul

inregistrari ctb
456 = 1011 3.800.000

+ 250.000
=
3425000
Ct.201
4.396.500
%
=
anulare
4.396.500
activ
1.125.000
281
fictiv,
2.435.000
diferenta
25.000
280
in 6583
65.000

A
B
%
21x

Preluarea
aporturilor lui A
(ANC A)

207
=
comercial

201
456 cu dif
26x

340.000

fd

7630000
110.000
6120000
170.000
150.000
950.000
10.000
120.000

A
B

1.600.000
2.200.000

% =
207
21x
26x
3xx
4111
461
5121

% 7630000
162 2060000
401 930000
44x 1240000
462
570000
456 2830000

371
500.000
90.000
409
990.000
3.156.500 6583
50.000
121x
rezultat
din
lichidare

4111
461

5121
75.000
7583 = 121x 3.425.000
121x = 7583 3.215.000
rezulta SfC 121x = 210.000
%
1.225.000
162
421.000
40x
154.000
44x
630.000

461.01

Regularizare CS

1011 = 1012 1.600.000

Similar, preluarea
aporturilor lui B

4640000
195000
2540000
305000
517000
958000
50000
75000

Regularizare CS

1011 = 1012 2.200.000

% = %
4640000
207
162
461000
21x
401
154000
26x
44x
630000
371
462
20000
4111
456 3375000
461
5121

462
20.000

2.200.000
e ANC al
lui B

% 456
2.200.000
1012
1.000.000
106
750.000
117
240.000
121x
210.000
456 = 461.01 2.200.000

20. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea

absorbanta este independent fata de societatea absorbita.
Fuziune prin absortie (societati independente) Bilanul societilor A (absorbant) i B (absorbit)
nainte de fuziune se prezint astfel:
Elemente
Imobilizri necorporale (concesiuni la valoare brut)
Amortizarea imobilizrilor necorprale
Imobilizri corporale la valoare brut
Amortizarea imobilizrilor corporale
Mrfuri
Clieni
Ajustarea valorii creanelor clieni
Debitori diveri
Conturi la bnci
Total activ
Credite pe termen lung
Furnizori
Datorii fiscale
Creditori diveri
Total Datorii
Capital social
Rezerve
Total Capitaluri proprii

60.000
(15.000)
200.000
(20.000)
50.000
125.000
(25.000)
7.000
40.000
422.000
100.000
30.000
10.000
2.000
142.000
230.000
(230.000 aciuni)
50.000
280.000

5.000
(1.000)
20.000
(5.000)
15.000
15.000
(7.000)
1.000
8.000
51.000
15.000
5.000
3.000
1.000
24.000
21.000
(21.000 aciuni)
6.000
27.000

Activele celor dou societi au fost evaluate astfel (la valoare brut):
-imobilizrile corporale ale societii A 230.000 lei;
-imobilizrile corporale ale societii B 45.000 lei.
S se contabilizeze fuziunea prin absorbie ntre societile A i B, independente.
1) Tabloul de evaluarea a aporturilor la capital:
A absorbanta
elemente
calcule
K.proprii active
fictive
active fictive
ANC = total activ total datorii
ANC (bilant ctb)
= 422.000 142.000 =
+/- corectii de
280.000
reevaluare:
imobilizari
imobiliz corp evaluate la val
corporale
bruta la 230.000, in bilant
ANC corijat (bilant
econom.)
Numar actiuni
Val. matematica
intrinseca (contabila)
VMi

200.000
280.000 + 30.000 = 310.000

310.000/230.000 actiuni =
1,3478

aport
280.000
280.000

B absorbita
calcule
-

aport
27.000
27.000

+ 30.000

ANC = total activ total

datorii = 51.000
24.000 = 27.000

+25.000

310.000
230.000 act

imobiliz corp evaluate la

val bruta 45.000, in
bilant 20.000
27.000 + 25.000 =
52.000

52.000
21.000 act

1,3478

52.000/21.000 actiuni =
2,4761

2,4761

2) calculul raportului de paritate Rp

Rp = VmiB/VmiA = 2,4761 / 1,3478 = 1,8371
3) calculul actiunilor detinute de A in B
Nr.actiuni AB = ANC corijat B / VMiA = 52.000 / 1,3478 = 38.581 actiuni A
ANC corijat B = nr.actiuni B x VMiB ; adica 52.000 = 21.000 actiuni x 2,4761
SAU
Nr.actiuni AB = nr. actiuni B + VMiB = nr. actiuni B x Rp = 21.000 actiuni x 1,8371 = 38.581 actiuni
VMiA
4) determinarea cresterii de capital social a lui A
cresterea CS A = nr.actiuni AB x val.nominala a unei actiuni A = 38.581 x 1 leu/actiune = 38.581 lei
5) calculul primei de fuziune propriu-zise (rezulta din cresterea de capital social)
Prima de fuziune = nr.actiuni AB x (VMiA val.nominala a unei actiuni A) = 38.581 (1,3478 1) =
13.419 lei
etape
Majorare
a CS

Primirea
aporturilo
r de la
societatea
B, la
valoare
reevaluat
a

Regulariz
area CS

Registrul jurnal de fuziune

A absorbanta
B absorbita
calcule
Inregistrari contabile
etape
calcule
inregistrari contabile
456 %
52.000
Transferul
ANC B
activelor;
51.000 +
461.01 = 7583 76.000
1011 38.581
Totalul activelor
25.000 =
1042 13.419
trsf de B +/76.000
eventualele corectii
din reeval
76.000 %
=
%
Scoaterea din
64.000 %
=
% 64.000
76.000
gestiune a activelor
1.000 281x
gr.20 5.000
45.000
4.000 gr.20
162
transferate
5.000 281x
gr.21 20.000
5.000
15.000
371 15.000
amortizare 40.000 gr.21
401
7.000 491
4111 15.000
a = 40.000 5.000
461 1.000
15.000 371
gr.44
51.000 6583
5121 8.000
3.000
8.000 4111
462
1.000
1.000 461
456
52.000
8.000 5121
1011 = 1012 38.581
Calculul
Venit 76.000 7583 = 121x 76.000
rezultatului din
chelt.51.000 = 121x = 6853 51.000
fuziune
25.000
rezulta SfC 121x = 25.000
Transferul
%
461.01 24.000
datoriilor
162
15.000
401
5.000
gr.44
3.000
462
1.000

21. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie:

absorbanta detine actiuni la societatea absorbita.
Absorbantul detine titluri la absorbit
Bilanul societilor A (absorbant) i B (absorbit) nainte de fuziune se prezint astfel:
Elemente
Imobilizri necorporale (la valoare brut):
-cheltuieli de constituire
-concesiuni
Amortizarea imobilizrilor necorporale:
-cheltuieli de constituire
-concesiuni
Imobilizri corporale la valoare brut
Amortizarea imobilizrilor corporale
Imobilizri corporale (valoare nt)
Imobilizri financiare (titluri de participare B 60%)
Stocuri
Clieni
Ajustarea valorii creanelor clieni
Clieni la valoare net
Debitori diveri
Conturi la bnci
Total activ
mprumuturi din emisiunea de obligaiuni
Credite pe termen lung
Furnizori
Datorii fiscale
Datorii salariale
Datorii sociale
Creditori diveri
Total Datorii
Capital social
Rezerve
Total Capitaluri proprii

A
260.000
60.000
200.000
(156.000)
(36.000)
(120.000)
715.000
(280.000)
435.000
72.000
380.000
140.000
(10.000)
130.000
15.000
195.000
1.331.000
25.000
90.000
70.000
216.000
170.000
20.000
10.000
601.000
640.000
(32.000 aciuni x 20 lei)
90.000
730.000

societatea

B
340.000
(130.000)
210.000
220.000
90.000
(20.000)
70.000
8.000
78.000
586.000
184.000
28.000
112.000
80.000
32.000
436.000
120.000
(12.000 aciuni x 10 lei)
30.000
150.000

Activele celor dou societi au fost evaluate astfel (la valoare brut):
-imobilizrile corporale ale societii A 798.800 lei;
-imobilizrile corporale ale societii B 335.000 lei;
-stocuri ale societii A 429.000 lei;
-stocuri ale societii B 237.000 lei.
Elemente
calcule
K proprii
(-) active fictive
cheltuieli de
constituire

1) Tabloul de evaluare a aporturilor la capital

A absorbanta
aport
calcule
730.000
- 24.000

B absorbita
aport
150.000
-

(=) ANC
+/- corectii de valoare
imob.corporale
stocuri
titluri de
participare

(=) ANC corijat

/ nr.actiuni
(=) VMi

730.000 24.000 =
706.000

706.000

798.800 715.000 =
83.800
429.000 380.000 =
49.000
7.200 actiuni B x 10 =
+ de valoare de 25.200
706.000 + 83.800 +
49.000 + 25.200 =
864.000
864.000 / 32.000
actiuni

+ 83.800
+ 49.000
+ 25.200

864.000
32.000 actiuni

150.000
335.000 340.000 = 5.000
237.000 220.000 = +
17.000

150.000 + (-5.000) +
17.000 = 162.000

-5.000
+ 17.000
-

162.000
12.000 actiuni

27 lei/actiune

13,50 lei/actiune

2) calculul raportului de paritate Rp

Rp = VMiB / VMiA = 27 / 13,50 = 1/2
3) calculul actiunilor detinute de A in B
Nr.actiuni AB = ANC corijat B x 40% / VMiA = 162.000 x 40% / 27 = 2.400 actiuni A (din totalul de
100% B preluam 60%)
SAU:
Nr.actiuni AB = (nr.actiuni B nr.actiuni detinut deja de A) x Rp = (12.000 7.200) x = 2.400 actiuni
A
4) determinarea cresterii de capital social a lui A
cresterea CS A = 2.400 actiuni x val.nominala a unei actiuni A = 2.400 x 20 = 48.000 lei
5) calculul primei de fuziune propriu-zise (rezulta din cresterea de capital social)
Prima de fuziune propriu-zisa = 2.400 actiuni A x (VMiA val.nominala a unei actiuni A) = 2.400 x (27-20)
= 16.800
6) calculul primei de fuziune complementare (rezulta din diferenta de valoare a actiunilor de la data
fuziunii, fata de valoarea rezultata dupa fuziune)
Prima de fuziune complementara = nr.actiuni B detinut de A x (VMiB valoarea de piata a unei actiuni B) =
7.200 x (13,50-10) = 25.200
7) Prima de fuziune totala = 16.800 + 25.200 = 41.000
etape
Cresterea
de CS

calcule

Anularea
titlurilor
de
participar
e, nu mai
au obiect
prin
fuziune

daca nu aveam
1042, sau daca
nu era
suficient, luam
din 106 sau
117 si
inregistrarea ar
fi fost:
% 263
1042
106; 117

Preluarea
aporturilo
r de la
soc.B, la
valoare
reevaluat

335.000
amortizarea
130.000 =
205.000

A absorbanta
Inregistrari contabile
456 %
90.000
1011 48.000
1042 42.000
1042 = 263

598.000
205.000
237.000
70.000
8.000
78.000

72.000

%
=
gr.21
3xx
4111
461
5121

% 598.000
162 184.000
40x
28.000
44x 112.000
42x
80.000
43x
32.000

etape
Trans
ferul
active
lor
Desca
rcarea
din
gestiu
ne

Trans
ferul
datori
ilor

calcule
586.000 +
17.000 + 5.000
= 598.000

B absorbita
inregistrari contabile
461.01 = 7583 598.000

736.000 %
= %
130.000 281x
gr.21
3xx
20.000 491
4111
461
586.000 6583
5121

%
162
40x
gr.44
42x
43x

736.000
340.000
220.000
90.000
8.000
78.000

461.01 436.000
184.000
28.000
112.000
80.000
32.000

456

Regulariz
area
ct.456

Anularea
ch.constit
uire

pe 456 inreg
diferenta pana
la 598.000;
este ANC B
Pt diferenta
pana la 90.000,
vezi T 456

456 = 117

72.000

60.000
36.000
24.000

2801
6583

201

162.000

Inchi
derea
ct de
chelt
si
venitu
ri
Trans
ferul
K
propri
i
Solda
rea ct.
461.0
1 si
456

121x = 6583 586.000

7583 = 121x 598.000
rezulta SfC 121x = 12.000

456

1012
106
121x

162.000
120.000
30.000
12.000

456 = 461.01 162.000

22. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie:

absorbita detine actiuni la societatea absorbanta.

societatea

Fuziune prin absorbie (absorbitul deine titluri la absorbant).

Societatea B (absorbit) deine 2.000 aciuni ale societii A (absorbant), achiziionate la un cost de 25
lei/aciune. n cadrul restructurrii activitii celor ou societi, managerii decid realizarea unei operaii de
fuziune, prin absorbia lui B de ctre A.
Bilanul societilor A (absorbant) i B (absorbit) nainte de fuziune se prezint astfel:
Elemente
Imobilizri necorporale (la valoare brut):
-cheltuieli de constituire
-concesiuni
Amortizarea imobilizrilor necorporale:
-cheltuieli de constituire
-concesiuni
Imobilizri corporale la valoare brut
Amortizarea imobilizrilor corporale
Imobilizri corporale (valoare nt)
Imobilizri financiare (titluri de participare A 2.000 aciuni la
25 lei/aciune)
Stocuri
Clieni
Ajustarea valorii creanelor clieni
Clieni la valoare net
Debitori diveri
Conturi la bnci
Total activ
mprumuturi din emisiunea de obligaiuni
Credite pe termen lung

B
260.000
60.000
200.000
(156.000)
(36.000)
(120.000)
715.000
(280.000)
435.000
-

340.000
(130.000)
210.000
50.000

380.000
140.000
(10.000)
130.000
15.000
195.000
1.259.000
100.000
90.000

220.000
90.000
(20.000)
70.000
8.000
28.000
586.000
184.000

Furnizori
Datorii fiscale
Datorii salariale
Datorii sociale
Creditori diveri
Total Datorii
Capital social

70.000
69.000
170.000
20.000
10.000
529.000
640.000
(32.000 aciuni x 20 lei)
90.000
730.000

Rezerve
Total Capitaluri proprii

28.000
112.000
80.000
32.000
436.000
120.000
(12.000 aciuni x 10 lei)
30.000
150.000

Activele celor dou societi au fost evaluate astfel (la valoare brut):
-imobilizrile corporale ale societii A 1.126.800 lei;
-imobilizrile corporale ale societii B 304.000 lei;
-stocuri ale societii A 558.200 lei;
-stocuri ale societii B 237.000 lei.
Elemente
calcule

1) Tabloul de evaluare a aporturilor la capital

A absorbanta
aport
calcule
730.000

K proprii
(-) active fictive
cheltuieli de
constituire
(=) ANC
+/- corectii de valoare
imob.corporale
stocuri
titluri de
participare

730.000 24.000 =
706.000

(=) ANC corijat

/ nr.actiuni
(=) VMi

706.000 + 411.800 +
178.200 = 1.296.000
1.296.000 / 32.000 actiuni

1.126.800 715.000 =
411.800
558.200 380.000 =
178.200

B absorbita
aport
150.000

- 24.000

706.000

150.000

+ 411.800
+ 178.200
-

1.296.000
32.000 actiuni
40,50
lei/actiune

304.000 340.000 = - 36.000

237.000 220.000 = + 17.000
pt titluri calculam mai intai
VMiA, apoi:
2.000 actiuni A (VMiAval.nominala a unei actiuni
achizitionate) = 2.000 x
(40,50-25) = 31.000
150.000 + (-36.000) + 17.000
= 162.000

-36.000
+ 17.000
+ 31.000

162.000
12.000 actiuni
13,50
lei/actiune

2) calculul raportului de paritate Rp

Rp = VMiB / VMiA = 40,50 / 13,50 = 1/3
3) calculul actiunilor detinute de A in B
Nr.actiuni AB = ANC corijat B / VMiA = 162.000 / 40,50 = 4.000 actiuni A (A trebuie sa le emita pt a
remunera aportul lui B)
A trebuie sa remunereze intregul ANC al lui B si apoi sa-si anuleze actiunile proprii.
4) determinarea cresterii de capital social a lui A
cresterea CS A = nr.de actiuni de emis de A x val.nominala a unei actiuni A = 4.000 x 20 = 80.000 lei
5) calculul primei de fuziune propriu-zise (rezulta din cresterea de capital social)
Prima de fuziune propriu-zisa = 4.000 actiuni A x (VMiA val.nominala a unei actiuni A) = 4.000 x (40,5020) = 82.000 lei
etape
Cresterea de
CS
Preluarea
aporturilor de

Registrul jurnal de fuziune

A absorbanta
calcule
Inregistrari contabile
etape
456 %
162.000
Transferul
1011
80.000
activelor
1042
82.000
598.000 %
=
% 598.000
Descarcarea
304.000 130.000 =
174.000 gr.21
162 184.000 din gestiune

B absorbita
calcule
inregistrari contabile
586.000 + 17.000
461.01 = 7583 598.000
+ 31.000 36.000
= 598.000
736.000 %
= % 736.000
130.000 281x
gr.21 340.000

la soc.B, la
valoare
reevaluata

174.000
2.000 x 40,50 = 81.000

Regularizarea
CS

Anularea
actiunilor
proprii

81.000
237.000
70.000
8.000
28.000
1011 =

109
3xx
4111
461
5121
1012

40x
44x
42x
43x
456
80.000

1042 = 109 81.000

28.000
112.000
80.000
32.000
162.000
Rezultatul
din fuziune

12.000 este
valoarea neta a
corectiilor;
rezultatul din
fuziune este
afectat doar cu
aceasta dif

Transferul
datoriilor

Transferul K
proprii
Regularizare
a ct 461.01 si
456

263 50.000
3xx 220.000
20.000 491
4111 90.000
461
8.000
586.000 6583
5121 28.000
121x = 7583 586.000
7583 = 121x 598.000
rezulta SfC 121x = 12.000

461.01 436.000
184.000
28.000
112.000
80.000
32.000
% 456 162.000
1012
120.000
106
30.000
121x
12.000
456 = 461.01 162.000
162
40x
gr.44
42x
43x

23. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea

absorbanta detine actiuni la societatea absorbita si invers.
Fuziunea prin absorbie n situaia existenei participaiilor reciproce
Societatea A (absorbant) deine 20% din capitalul societii B (absorbit), iar B deine 2.000 de aciuni A.
Conducerile celor dou societi au decis fuzinea prin absorbia societii B de ctre A.
Bilanul societilor A (absorbant) i B (absorbit) nainte de fuziune se prezint astfel:
Elemente
Cheltuieli de constituire
Imobilizri corporale
Imobilizri financiare
Stocuri
Clieni
Investiii financiare pe termen scurt
Conturi la bnci
Total activ
Credite pe termen lung
mprumut obligatar
Furnizori
Datorii fiscale
Total Datorii
Capital social
Rezerve
Rezultat
Total Capitaluri proprii

A
10.000
1.248.000
160.000
160.000
138.000
56.000
28.000
1.800.000
162.000
46.000
70.000
278.000
1.000.000
(100.000 aciuni)
402.000
120.000
1.522.000

Informaii suplimentare:
Pentru societatea A:
-existena unui plus de valoare la fondul comercial de 800.000 lei;
-existena unui plus de valoare la imobilizrile corporale de 56.000 lei;
-cele 16.000 aciuni B au fost achiziionate la valoarea lor nominal;

B
788.000
22.000
330.000
280.000
8.000
1.428.000
288.000
256.000
44.000
588.000
800.000
(80.000 aciuni)
238.000
(198.000)
840.000

Pentru sociatatea B:
-un fond comercial necontabilizat de 88.000 lei;
-plus de valoare la imobilizrile corporale 26.000 lei;
-pierderile din deprecierea creanelor clieni sunt estimate la 13.500 lei;
- pierderile din deprecierea stocurilor sunt estimate la 6.500 lei;
-cele 2.000 aciuni A au fost achiziionate la valoarea total de 22.000 lei.
prin absorbie n situaia existenei participaiilor reciproce.
Elemente
calcule
K proprii
(-) active fictive
cheltuieli de
constituire
(=) ANC
+/- corectii de valoare
fd comercial
rezultat din
regrupari de
intreprinderi
IFRS3
imobilizari
corporale
creante
stocuri
titluri de
participare:
B detinute de A (20%
din CS A)
A detinute de B
(=) ANC corijat
/ nr.actiuni
(=) VMi

1) Tabloul de evaluare a aporturilor la capital

A absorbanta
aport
calcule
1.522.000

1.522.000 - 10.000 =
1.512.000

16.000 actiuni B x
VMiB val.nominala
(la care au fost
cumparate titlurile) =
16.000 x X 10

S se contabilizeze fuziunea

B absorbita
840.000

- 10.000

1.512.000

840.000

+ 800.000

+ 88.000

+ 56.000
-

+ 26.000
- 13.500
- 6.500

2.000 actiuni A x Y 11
Y = VMiA

2.208.000 +
16.000 X
A = 100.000
actiuni
VMiA = Y
Rezulta (Y x nr.actiuni)
= 2.208.000
Rezulta 2.208.000 +
16.000 X = 100.000 Y
Rezulta X = 12 lei; Y =
24 lei

aport

24 lei/actiune

912.000 + 2.000 Y
B = 80.000 actiuni
VMiB = X
Rezulta (X x nr.actiuni) = 912.000
Rezulta 912.000 + 2.000 Y =
80.000 X

12 lei/actiune

2) calculul raportului de paritate Rp

Rp = VMiB / VMiA = 12 / 24 = (0.50)
3) calculul actiunilor detinute de A in B
Nr.actiuni AB = ANC corijat B x 80% / VMiA = 960.000 x 80% / 24 = 32.000 actiuni A (A trebuie sa le
emita pt a remunera aportul lui B)
ANC corijat B = 912.000 + 2.000 x 24 = 960.000
SAU:
Nr.actiuni AB = (nr.actiuni B nr.actiuni B detinute de A) x Rp = 80.000 16.000 x = 32.000 actiuni A
4) determinarea cresterii de capital social a lui A
cresterea CS A = nr.de actiuni de emis de A x val.nominala a unei actiuni A = 32.000 x 10 = 320.000 lei

5) calculul primei de fuziune propriu-zise (determinata de evaluarea valorii intrinseci pt actiunile lui
A)
Prima de fuziune propriu-zisa = 32.000 actiuni A x (VMiA val.nominala a unei actiuni A) = 32.000 x ( 2410) = 448.000 lei
6) calculul primei de fuziune complementare (rezulta din diferenta de valoare a actiunilor de la data
fuziunii, fata de valoarea rezultata dupa fuziune); apare doar daca A detine actiuni la B
Prima de fuziune complementara = nr.actiuni B detinut de A x (VMiB valoarea de piata a unei actiuni B) =
16.000 x ( 12-10) = 32.000 lei
7) Prima de fuziune totala = 448.000 + 32.000 = 480.000 lei
etape
Cresterea de
CS

Anularea
titlurilor de
participare,
nu mai au
obiect prin
fuziune

Preluarea
aporturilor de
la soc.B, la
valoare
reevaluata (de
fuziune)

Regularizarea
ct.456
Anularea
actiunilor
proprii
Anularea
ch.constituire

calcule

A absorbanta
Inregistrari contabile
456 %
800.000
1011 320.000
1042
480.000

daca nu aveam
1042, sau daca
nu era
suficient, luam
din 106 sau
117 si
inregistrarea ar
fi fost:
% 263
1042
106; 117
788.000 +
26.000 =
814.000
2.000 actiuni x
24 = 48.000
280.000
13.500 =
266.500
330.000
6.500 =
323.500
960.000
800.000 =
160.000 chiar
titlurile
Vezi T 1042
nu are
amortiz.se da
val neta

etape
Transferul
activelor

Rezultatul
din
fuziune

1042 = 263 160.000

1.548.000 %
88.000 207
814.000 gr.21
48.000
266.500
323.500
8.000

109
4111
3xx
5121

456 = 117

1042 = 109
6583 =

%
161
40x
44x
456

1.548.000
288.000
256.000
44.000
960.000

160.000

48.000

201 10.000

calcule
1.428.000
total activ B
+/- corectii
+ (960.000
840.000)
= 1.548.000

Transferul
datoriilor

Transferul
K proprii
Soldarea
ct. 461.01
si 456

B absorbita
inregistrari contabile
461.01 = 7583 1.548.000
6583 %

1.428.000
21x 788.000
264
22.000
3xx 330.000
4111 280.000
5121
8.000
7583 = 121x 1.548.000
121x = 6583 1.428.000
rezulta SfC 121x = 120.000

%
161
40x
44x

198.000 =
pierdere

461.01 436.000
288.000
256.000
44.000

%
=
%
800.000 1012
121x 198.000
238.000 106
456 960.000
120.000 121x
456 = 461.01 960.000

24. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor impozabile

aferente TVA.
Se achizitioneaza o instalatie tehnologica de la furnizori; conform facturii fiscale
valoarea de intrare a acesteia este de 20.000 lei , TVA 24%.
%
= 404 Furnizori de imobilizari 24.800 lei
213 Instalatii tehnice, mijl
20.000 lei
de transport, animale si plantatii
4.800 lei
4426 TVA deductibila
25. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite cu
drept de deducere aferente TVA.
Livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara UE, transporturile si
serviciile aferente;
Livrarile intracomunitare de bunuri;
Transporturile internationale de pasageri;
Plasarea bunurilor in zone libere si antrepozite libere;
Livrarile de bunuri catre si in antrepozite vamale, antrepozite TVA si serviciile
aferente;
Livrarile de bunuri plasate in regimuri vamale suspensive;
Prestarile de servicii in legatura cu bunuri plasate in regimuri vamale suspensive;
Livrarile de bunuri si prestarile de servicii pentru misiunile diplomatice,
organizatiile internationale si fortele NATO.
26. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite fara
drept de deducere aferente TVA
Scutirea de TVA fara drept de deducere se aplica unei serii de activitati ce include activitatile bancare,
financiare si de asigurari. Totusi, anumite servicii financiare vor fi supuse TVA la cota de 24% (cum sunt
operatiunile de factoring, recuperarea creantelor, administrarea si depozitarea anumitor titluri de
valoare).

Scutirea de TVA fara drept de deducere se aplica si activitatilor medicale, de protectie sociala si
educative, daca acestea sunt desfasurate de unitati autorizate.
Livrarea ulterioara a autovehiculelor pentru care dreptul de deducere a taxei aferente achizitiei a fost
supus limitarii totale se efectueaza in regim de scutire de la plata TVA.
Operatiunile de inchiriere si leasing de bunuri imobile, precum si livrarea de cladiri vechi, sunt scutite
de TVA fara drept de deducere.
Livrarea unei cladiri noi inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie a anului
urmator anului primei ocupari ori utilizari a cladirii. O cladire noua cuprinde si orice constructie
transformata sau parte transformata a unei constructii, in cazul in care costul transformarii, exclusiv
taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei sau a partii din constructie, astfel
cum este stabilita aceasta printr-un raport de expertiza, exclusiv valoarea terenului, ulterior
transformarii;
Livrarea de terenuri neconstruibile este la randul sau, o operatiune scutita de TVA.
Totusi, exista optiunea de taxare a operatiunilor constand in livrarea de constructii vechi sau terenuri
neconstruibile sau inchirierea/leasing-ul de bunuri imobile. Optiunea se exercita prin depunerea unei
notificari scrise la organele fiscale competente.

27. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor cu taxare inversa aferente TVA.
Operaiunile pentru care se aplic taxarea invers sunt:
a) livrarea urmtoarelor categorii de bunuri:
1. livrarea de deeuri feroase i neferoase, de rebuturi feroase i neferoase, inclusiv livrarea de
produse semifinite rezultate din prelucrarea, fabricarea sau topirea acestora;
2. livrarea de reziduuri i alte materiale reciclabile alctuite din metale feroase i neferoase, aliajele
acestora, zgur, cenu i reziduuri industriale ce conin metale sau aliajele lor;
3. livrarea de deeuri de materiale reciclabile i materiale reciclabile uzate constnd n hrtie, carton,
material textil, cabluri, cauciuc, plastic, cioburi de sticl i sticl;
4. livrarea materialelor prevzute la pct. 13 dup prelucrarea/transformarea acestora prin
operaiuni de curare, polizare, selecie, tiere, fragmentare, presare sau turnare n lingouri, inclusiv a
lingourilor de metale neferoase pentru obinerea crora s-au adugat alte elemente de aliere;
b) livrarea de mas lemnoas i materiale lemnoase, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 46/2008 Codul silvic, cu modificrile i completrile ulterioare.

c) livrarea de cereale i plante tehnice menionate n continuare, care figureaz n nomenclatura

combinat stabilit prin Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind
Nomenclatura tarifar i statistic i Tariful vamal comun:
Exemplu. O persoan impozabil aflat n stare de insolven a emis facturi pariale i/sau de
avansuri n cursul anului 2009. Faptul generator de tax are loc dup data de 1 ianuarie 2010. La
regularizarea facturilor pariale i/sau de avansuri emise n anul 2009 se va menine regimul aplicat la data
exigibilitii de tax, respectiv taxarea invers, furnizorul/prestatorul fiind obligat la plata taxei conform art.
150 alin. (1) din Codul fiscal numai pentru diferena dintre valoarea livrrii/prestrii i sumele facturate n
anul 2009.

28.

Studiu de caz privind regimul fiscal prorate TVA.

Aprovizionarea cu marfuri: cost achizitie 600.000 lei, taxa pe valoarea adaugata nscrisa n
facturi 114.000 lei, adaos comercial calculat si nregistrat n contabilitate 60.000 lei, taxa pe valoarea
adaugata neexigibila aferenta marfurilor intrate n gestiune 125.400 lei;
-vnzari de marfuri cu amanuntul:pret desfacere cu amanuntul 200.000 lei, adaos comercial
aferent marfurilor livrate 20.000 lei, taxa pe valoarea adaugata aferenta marfurilor livrate (care
cuprind si operatiuni scutite: vnzarea de manuale scolare si carti) 28.739 lei
Prorata provizorie pentru anul n curs este de 85%.
Receptia marfurilor
%

=
401
"Furnizori"

371
"Marfuri"
4426
"TVA deductibila"
371
=
%
"Marfuri"
378
"Diferente de pret la marfuri"
4428
"TVA neexigibila"

714.000
600.000
114.000
185.400
60.000
125.400

Vnzarea marfurilor
5311
=
"Casa n lei"

200.000

707
"Venituri din vnzarea marfurilor"
4427

171.261
125.400

"TVA colectata"

Scoaterea din evidenta a marfurilor vndute

%
=
371
"Marfuri"
607
"Cheltuieli privind marfurile"
378
"Diferente de pret la marfuri"
4428
"TVA neexigibila"

200.000
151.261
20.000
28.739

nregistrarea taxei pe valoarea adaugata nedeductibila:

635
"Cheltuieli cu alte impozite
taxe si varsaminte asimilate"

4426

17.100

"TVA deductibila"

Taxa pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor cu drept de deducere=

114.000lei x 85% = 96.900lei
TVA aferenta operatiunilor fara drept de deducere
114.000lei - 96.900lei = 17.100lei
29.

Studiu de caz privind regimul fiscal ajustarii TVA.

O societate comerciala impozabil nregistrat n scopuri de tax conform art. 153 din Codul Fiscal
achiziioneaz o autoutilitara n ianuarie 2011, n valoare de 48.000 lei, creia i se stabilete o durat
normal de utilizare de 4 ani (ianuarie 2011 decembrie 2014), n vederea desfurrii de operaiuni
cu drept de deducere i deduce integral taxa pe valoarea adugat n sum de 11.520 lei. n luna
noiembrie 2013, solicit scoaterea din evidena persoanelor nregistrate n scopuri de TVA, deci
trebuie s efectueze ajustarea taxei deduse iniial ntruct va desfura operaiuni pentru care nu are
drept de deducere a TVA (ulterior anulrii nregistrrii n scopuri de TVA va aplica regimul special
de scutire). Ajustarea trebuie s se efectueze pentru toat valoarea mijlocului fix rmas
neamortizat (pentru perioada ianuarie 2011 noiembrie 2013) astfel:
- amortizare lunar 48.000 : 48 luni = 1000 lei
- valoarea rmas neamortizat: 1000 lei x 13 luni = 13.000 lei
TVA deductibil de ajustat 13.000 lei x 24% = 3.120 lei
Taxa pe valoarea adugat rezultat n urma ajustrii TVA deductibil se declar n decontul de TVA
la rd. 28 Regularizri tax dedus.

30. Studiu de caz privind regimul fiscal TVA aferenta importurilor si

exporturilor.
Incepand cu data de 1 ianuarie 2010, prestatorii din Romania sunt in situatia de a justifica in anumite cazuri
scutirea de TVA pentru transporturile de bunuri aferente unor importuri de bunuri efectuate in alte state
membre, sau beneficiarii sunt in situatia justificarii scutirii pentru transporturi aferente unor importuri
efectuate in Romania sau in alte state membre, astfel:
Prestatorul si beneficiarul sunt persoane impozabile stabilite in Romania
Locul prestarii acestor servicii este in Romania, locul unde este stabilit beneficiarul, conform regulii B2B
prevazuta la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, insa pentru astfel de servicii este aplicabila scutirea de taxa
pentru servicii legate direct de importul de bunuri, prevazuta la art. 143 alin.(1) lit.d) din Codul fiscal. Prin
urmare, prestatorul va trebui sa justifice scutirea de TVA conform prevederilor Ordinului ministrului
finantelor publice nr. 2222/20046, modificat prin O.M.F.P. 3419/2009. Nu exista modificari ale efectelor
tratamentului fiscal fata cel aplicabil inainte de 1 ianuarie 2010 pentru aceasta situatie. Aceasta operatiune
nu este o prestare de servicii intracomunitara deoarece este realizata intre doua persoane stabilite in
Romania, prin urmare nu se declara in declaratia recapitulativa.
Totusi, fata de anii precedenti, incepand cu 1 ianuarie 2010 orice transporturi aferente unui import de bunuri
efectuat in orice alt stat membru dar care sunt facturate catre un client roman, vor avea locul in Romania
datorita regulii B2B de la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, care presupune impozitarea serviciului la locul
unde este stabilit beneficiarul. Astfel, prestatorul va trebui sa justifice scutirea de TVA atat pentru
transporturi aferente unor importuri pentru care punctul de sosire este Romania, dar si pentru importuri care
au loc in alte state membre. Aceasta situatie nu a mai fost intalnita, fiind de asemenea o noutate adusa de
regulile impuse de pachetul TVA.
De exemplu, daca o firma de transport stabilita in Romania va factura un transport din SUA in Austria catre
o firma stabilita in Romania, locul prestarii serviciului de transport va fi in Romania, locul unde este stabilit
beneficiarul, si prestatorul va trebui sa justifice scutirea de TVA.
Prestatorul este stabilit in Romania, beneficiarul este stabilit in alt stat membru presatare
intracomunitara de servicii
Exemplu: O companie din Romania presteaza in beneficiul unui client stabilit in Italia un serviciu de
transport pentru bunuri importate in Romania din Turcia. Conform regulii B2B aplicata pentru acest
serviciu, locul prestarii este in tara unde este stabilit beneficiarul, respectiv in Italia, fiind o prestare
intracomunitara de servicii. Prestatorul stabilit in Romania, daca va primi codul valabil de TVA al clientului
sau si adresa acestuia din Comunitate, va factura fara TVA acest serviciu care nu este impozabil in Romania,
dar nu are obligatia declararii acestui serviciu in declaratia recapitulativa lunara deoarece acest serviciu este
scutit de TVA in statul membru in care este stabilit beneficiarul. n decontul de TVA operatiunea se va
inscrie la rd. 3 si 3.1.
Prin exceptie, daca prestatorul roman nu va putea face dovada ca beneficiarul sau este o persoana
impozabila, respectiv nu va avea confirmarea codului valabil de TVA din alt SM al clientului si adresa sa
din Comunitate, va trebui sa aplice prevederile art. 133 alin.(5) lit.b) din Codul fiscal. Practic va considera

ca locul prestarii serviciului de transport este in Romania proportional cu distantele parcurse (la fel ca si
pana la 31 dec. 2009) si va putea sa aplice scutirile de TVA de la art 143.
Prestatorul este stabilit in Romania, beneficiarul este stabilit in afara Comunitatii
Exemplu: O companie din Romania presteaza un serviciu de transport aferent unui import de bunuri care are
loc in Polonia, in beneficiul unui client stabilit in Rusia. Conform regulii B2B aplicata pentru acest serviciu,
locul prestarii este in tara unde este stabilit beneficiarul, respectiv in Rusia. Prestatorul stabilit in Romania
va factura fara TVA acest serviciu care nu este impozabil in Romania, daca poate face dovada ca
beneficiarul sau este o persoana impozabila (conform celor prevazute la pct. 13 din normele de aplicare a
Codului fiscal Titlul VI). n decontul de TVA operatiunea se va inscrie la rd. 3.
Prin exceptie, daca prestatorul roman nu va putea face dovada ca beneficiarul sau este o persoana
impozabila, va trebui sa aplice prevederile art. 133 alin.(5) lit.b) din Codul fiscal. Practic va considera ca
locul prestarii serviciului de transport este in Romania proportional cu distantele parcurse (la fel ca si pana
la 31 dec. 2009) si va putea sa aplice scutirile de TVA de la art 143.
Prestatorul este stabilit in alt stat membru, beneficiarul este stabilit in Romania
n aceeasi sfera a transportului de bunuri importate in Comunitate trebuie analizate situatiile in care
prestatorul este o persoana impozabila stabilita in Comunitate, iar beneficiarul este o persoana impozabila
stabilita in Romania. Ne intereseaza acest aspect deoarece conform regulii B2B, locul prestarii serviciului
este considerat in Romania, locul unde este stabilit beneficiarul.
Daca, de exemplu, prestatorul este o companie stabilita in Spania si efectueaza in beneficiul unei companii
stabilite in Romania un transport din SUA in Olanda aferent unui import in Olanda, locul prestarii acestui
serviciu este in Romania, locul unde este stabilit beneficiarul, fiind o achizitie intracomunitara de servicii
datorita faptului ca este facturat de un prestator stabilit in Comunitate. Totusi, acest serviciu este scutit de
TVA daca beneficiarul roman poate justifica aplicarea scutirii de TVA. Daca beneficiarul roman nu poate
justifica aplicarea acestei scutiri, operatiunea va fi considerata taxabila si va trebui sa aplice TVA prin
mecanismul taxarii inverse si sa raporteze achizitia intracomunitara de servicii in declaratia recapitulativa
lunara.
Prestatorul este stabilit in afara Uniunii Europene, beneficiarul este stabilit in Romania
Daca, de exemplu, prestatorul este o companie stabilita in Elvetia si efectueaza un transport aferent unui
import, care incepe din Elvetia si se termina in Romania, locul prestarii acestui serviciu este in Romania,
unde este stabilit beneficiarul. Daca beneficiarul roman nu poate justifica aplicarea scutirii de TVA atunci
operatiunea va fi considerata taxabila si va trebui sa aplice TVA prin mecanismul taxarii inverse, dar nu va
avea obligatia sa raporteze achizitia de servicii in declaratia recapitulativa lunara, nefiind o achizitie
intracomunitara de servicii datorita faptului ca prestatorul este o persoana stabilita in afara Comunitatii.
Determinarea regimului fiscal pentru livrari de bunuri sub conditia FOB realizate de catre o societate
din Romania inregistrata in scopuri de TVA, catre un beneficiar inregistrat in scopuri de TVA intr-un
alt stat membru.
Conform art. 128 alin. (9) din Codul fiscal, livrarile intracomunitare reprezinta o livrare de bunuri (...) care
sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru de catre furnizor sau de persoana
catre care se efectueaza livrarea ori alta persoana in contul acestora.
Art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal clasifica aceste operatiuni in categoria celor scutite cu drept de
deducere daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele doua conditii:

- livrarea este in beneficiul unei persoane inregistrate in scopuri de TVA in celalalt stat membru si comunica
codul de inregistrare furnizorului din Romania;
- bunurile sunt transportate din Romania in statul membru al beneficiarului.
Pentru beneficiar, in calitate de cumparator, operatiunea de livrare intracomunitara de catre furnizorul din
Romania va reprezenta o operatiune de achizitie intracomunitara de bunuri pentru care va datora TVA in
tara aplicand mecanismul taxarii inverse.
Analizand cumulativ cele doua texte fiscale s art. 128 alin. (9) si art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscalt ,
rezulta ca, conditia de livrare din contractul existent intre parti este mai putin relevanta din perspective
taxei, atata timp cat sunt indeplinite si dovedite cele doua conditii cumulative.
Observam ca reglementarile fiscale nu leaga in mod necesar locul achizitiei intracomunitare de conditia de
livrare, astfel ca, in conformitate cu dispozitiile art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal, locul achizitiei
intracomunitare va fi considerat locul unde se gasesc bunurile in momentul in care se incheie transportul sau
expeditia bunurilor, fara a face distinctie cine anume este obligat sa realizeze transportul sau expeditia in
functie de conditia de livrare contractata.
Facem aceasta precizare deoarece o posibila confuzie ar putea fi generata de dispozitiile art. 132 alin. (1) lit.
c) din Codul fiscal care stabileste locul livrarii ca fiind locul unde bunurile sunt puse la dispozit ia
cumparatorului in cazul in care acestea nu sunt transportate sau expediate (livrari FOB sau EXW). Cu toate
acestea, legiuitorul a stabilit un regim fiscal clar prin art. 126 alin. (9) lit. b) coroborat cu art. 143 alin. (2)
lit. a) din Codul fiscal, si anume operatiunile vor fi tratate ca scutite cu drept de deducere daca cele doua
conditii sunt indeplinite.