Sunteți pe pagina 1din 4

Drept administrativ

Curs 5
Contractele administrative

Inca din perioada interbelica se aprecia ca administratia publica poate sa actioneze in unele cazuri ,
incheind acte contractule cu particularii, ex:contracte de vanzare-cumparare, de locatiune de servicii, de
inchiriere.
Contractele incheiate de administratia publica cu particularii in scopul de a colabora in vederea
satisfacerii unei serviciu public sauvrealizarii unui interes public, sunt supuse regimului adm fiind
calificate in doctrina sub titulatura de contracte de drept public sau de drept adm, ex:concesiunea de
servicii publice, a unor bunuri ale domeniului public sau contractulnde lucrari publice.
Regimul juridic special caruia ii sunt supuse contractele administrative se caracterizeaza prin forme
speciale necesare pt incheierea lor si prin principii speciale cu privire la executarea lor.
Teoria contractelor administrative s-a format in dreptul francez modern ca o creatie a jurisprudentei
consiliului de stat, dezvoltat apoi de doctrina franceza.Regimul juridic distinct aplicabil contractelor
administrative consta in faptul ca regulile de ordin tehnic privitoare la incheierea, executarea si
desfiintarea acestora sunt diferite in parte, in unele privinte de regula in dreptul privat.Exista insa si o
clauza care se regasesc la toate tipurile de contracte.In doctrina franceza, contractul adm este definit ca
fiind dontractul incheiat de o persoana publica si identificat prin intermediu unui criteriu alternativ si
anume prezenta clauzeleor exorbitante sau participarea co-cotractantilor la realizarea aceluiasi serviciu
public, intr-o forma sintetica, constractul adm este contractul incheiat de autoritati adm sinsupus regulilor
dreptului public.
Natura administrativa a contractului poate fi decisa in 3 moduri:
de legiuitor

de jurisdictie care poate sa decida ca regimul administrativ urmeaza a fi aplicat unui anumit tip de

contract
prin acordul de vointa al partilor

In Romania , teoria contractelor adm a aparut si a evoluat odata cu dezvoltarea rap juridice dintre
intreprinzatori si particulari ce puteau avea ca ob concesiunea unor servicii publice sau lucrari publice.In
doctrina interbelica au fost identificate 3 pozitii fata de contractele administrative:
-de aceeptarea a teoriei contractelor administrative in sens restrans, pornea de la ideea condorm careia
concesiunea era un contract de drept public, un contract de serviciu public sau pur si simplu un contract
adm propriu-zis caracterizat prin forme speciale necesare pt incheiere, precum si prin principii speciale cu
privire la executare
-respingere a teoriei contractelor administrative, adeptii au pornit de la teza delimitarii actelor
administrative in acte ee autoritate si acte de gestiune.Spre deosebire de actele de autoritate care au un
caracter unilateral, actele de gestijne au un caracter unilateral contractual, motiv pt care se sustinea ca ele
imbraca intotdeauna forma contractelor ee drept privat
-de acceptarea a teoriei contractelor administrative in sens larg, toate contractele incheiate de adm publica
erau considerate ca fiind contracte administrative
Definita si caracteristicile contractelor administrative
Contractul adm este definit ca reprezentand un acord de vointa dintre o autoritate publica aflata pe o
pozitie de superioritate juridica pe de o parte si alte subiecte de drept pe de alta parte prin care se
urmareste satisfacerea unui interes general prin prestrea unui serviuciu public, efectuarea unor prestari
publice sau punerea in valoare a unuinbun pulic in regim de putere publica.
Trsturile
-un acord de vointa intre o autoritate a dm publice si un particular

-presupune efectuarea unor lucrri, prestarea unor servicii, concesionarea unor bunuri publice, de regula
in schimbul unei plati.
-partile trebuie sa accepte existenta unor clauze regulamentare stabilite prin lege sau prin hotararea de
Guvern
-cand interesul o cere sau cand particularul nu isi indeplineste obligatiile contractuale sau cand executarea
contractului d3vine dificila pt particular aut adm poate modifica sau rezilia unilateral contractul
-solutionarea litigiilor in caz de conflict revine instantei de contencios-administrativ
Regimul juridic contractelor administrative
Aceste contracte imprumuta unele din caracteristicile contractelor civile , dar se disting de acestea prin
ilegalitatea juridica a partilor , iar autoritatea publica , parte in contract nu dispune de o libertatre de
vointa identica cu cea specifica dreptului civil.Competenta aut adm publice de a incheia asemenea
tipuribde contracte este determinata de lege , urmareste realizarea unui interes general si in
consecintaveste expres determinata.In ce priveste elaborarea clauzelor regulamentare aceste sunt impuse
de aut adm publice particularului oricare ar fi acesta.In mod obisnuit, lanora actuala sunt analizate
constraftele de achizitie publica , contractele de executare de lucrari publice precum si contractele de
concesiune de hunuri publice.
In doctrina actuala unii autori fac distinctie intre actele de autoritate ce au un caracter unilateralnsi actele
de gestiune ce au caracter bilateral.Actele de gestiune ce privesc bunuri ale domeniului public se supun
regimului dr adm ,in timp ce actele de gestiune ale domeniului privat se supun dr comun.
Legea contenciosului adm asimilieaza actelor adm contractele incheitae de autoritatile publice care au ca
obiect:
-punerea in valoare a bunurilor proprietate publica
-executarea lucrarilor de interes public
-prestarea serviciilor publice
-achizitiile publice.
Prin legi speciale pot fi adaugate si alte categorii de contracte administrative supuse compententei
instantei de contencios administrativ
Institutia contenciosului administrativ
Controlul asupra administratiei publice
Controlul judecatoresc
Administratia publica se prezinta ca un ansamblu de autoritati structurat dupa competenta lor materiala
si teritoriala.In raport cu Guvernul distingem
-autoritati subordonat directvsau indirect al acestuia
-autoritati administrative autonome , ex BNR,SRI, ANI, CNA, SPP etc
-autoritati locale autonome ex:consiliile locale, judetene etc
Dupa natura aut publice distingem
-un control exercitat de Parlament
-un control exercitatvde aut ale adm publice
-un control judecatoresc
In ce priveste controlul parlamentar instituie un control specific parlamentar rraditional, specific statelor
membre Uniunii Europene, ce consta in informarea, intr3bari si interpelari , kotijni simple si kotijni de
cenzura. Controlul parlamentar modern este cel realizat de autoritati publice precum Avocatul Poporului,
Curtea de Conturi.
Controlul administrativ

Generic, controlul infaptuit de adm poarta denumirea de controlmadm, acesta poate fi caracterizat ca
reprezentant controlul infaptuit de adm publica in conformitate cu legea asupra propriei activitati.In
doctrina se distinge un control intern sau extern, existand si structuri specializate in aceste sens , cum ar fi
garda financiara, garda nationala de mediu.Mai facem distinctie intre recursul gratios sau controlul gratios
care inseamna plangerea prealabila la autoritatea emitenta a unui act administrativ, iar recursul ierarhic
este vorba de procedura prealabila la autoritatea superioara, daca aceasta exista.
Controlul administrativ jurisdictional
Analiza acestei forme de control porneste de la prevederea constitutionala potrivit careia :jurisdictiile
speciale administrative sunt facultative si gratuite, din art 21alin 4 introdusa cu ocazia revizuirii din
2003.
Intrarea in vigoare a acestei prevederi constituionale a determinat la momentul respectiv inlaturarea
atribuitiilor jurisdicionale ale curtii de conturi printr-o ordonan de urgent intrat in vigoare odata cu
legea de revizuire.
Daca pana in '90 actele adm jurisdicionale erau considerate ca fiind definitive si avand autoritate de lucru
judecat.prin legea 29/1990 , prima lege a contenciosului administrativ s-a stabilitbposibilitatea cacactele
adm jurisdictionaake sa poata fi atacate cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare dupa epuizarea
cailor adm jurisdictionale devatac la Curtea Suprema de Justitie.Legea contenciosului adm actuala, intrata
in vigoare la 6 ianuarie 2005, dezvolta in art6 modalitatea de actiune in instanta de contencios
administrativ impotriva actelor adm jurisdicionale, preluand in alin 1 , textul art 21 alin 4.Legea
defineste actul administrativ jurisdictional ca fiind actul emis de o autoritate administrativa investita prin
lege organica cu atribuitii de jurisdictie administrativa speviala , iar jurisdictia administratuva speciala
este activitatea infaptuita de o atoritate administrativa care are conform legii organice speciale in materie
compententa de solutionare a unui conflict privind un act adm , dupa o procedura bazata ope p.
Contradictorialitatii, asigurarii dr la aparare si independei activitatii autoritatii adm jurisdictionale (art 2
lit d si e )
Contenciosul administrativ
1.Evolutia institutiei
2.Conditiile actiunii directe
3.Actele exceptate de la controlul contenciosului administrativ
4.Procedura in contencios administrativ
Contenciosul administrativ reprezinta forma juridica debaparare a particularilor, pers fizica sau juridice,
oricine, impotriva abuzurilor administratiei publice in general? Termenul provine din latinescul
contendere=a lupta.
Contenciosul administrativ reprezint totalitatea conflictelor nascute intre particulari si administratiei
publice cu ocazia functionarii serviciilor publice si care sunt su9use in cauze, reguli, principii si situatii
juridice apartinand dreptului public.In doctrina actuala contenciosul administrativ in sens larg, , reprezinta
totalitatea litigiilor din instantele judecatoresti , dintre un organ al adm oublice, o autoritate publica, un
functionar public sau o structura autorizata sa presteze un serviciu public si alt subiect de drept ce se
considera vatamat in dreptul sau interesul sau legitim.In sens restrans, evoca totalitatea litigiilor din sfera
instantelor specialiazate din compententa sferei contenciosului administrativ si fiscal.
Contenciosul administrativ cuprindea ansamblul litigiilor de compententa instantelor .sist justitiei adm
franceze (Consiliul de stat, curtii adm de apel si tribunale administrative) a constituit modelul pt
majoritatea statelor continentale. Sub aspect formal s-au dezvoltat de-a lungul vremii 3 sisteme de control
judiciar al adm publice:
1.sistemul administrator-judecator(aut adm jurisdictionale)

2.sistemul francez al justitiei administrative distincte


3.sistemul anglo-saxon al instantelor polinare (solutionare conflictelor cu adm de instantele de drept
comun)