OBICEIUL -cutuma-constituie cel mai

Vechi izvor al dr. roman si s-a format

in procesul destramarii soc. prestatale
El a existat in soc gentilica dar avea
un caracter moral nu juridic
acest izvor a dat dr rom carac de dr
consuetudinar
-dupa Salvius Iulianus ob este
respectat pe drept cuvant ca si legea
si este reglem care a fost instit de
obiceiul stramosilor
-dupa Ulpian ob se bazeaza pe
consimtamantul tacit al pop, manifes
tat intr-o per lunga de timp
-dupa Justinian dr pe care ob il
aproba este un dr nescris jus nonscriptum
iar ob practicate zilnic, seamana cu legea
ob se mai nimeste : consuetudino si
mos majorous. 1- era un ob care se repeta
mereu in cazuri identice . deci el nu mai
era contestat si devenea obligatoriu
2- mos majorus- = ob straosilor- treditie
in soc patriarhala ob avea un rol insemnat
la sf per republicii el trece in planul 2
in epoca postclasica el revine in 1 plan
LEGEA
Termenul de lex are mai multe acceptiuni
leges publicae populi romani- legi
adoptate de catre adunarile pop, leges datae
reglem cu carac administr, leges privatae
clauze introduse in anumite acte juridice
Legea in sens de lege = aocrd de vointa intre
magistrat si pop, acprd prin care magistratul
propune-rogat-si pop accepta-iubet, cu efectul
ca propunerea-rogatio- se transforma in lege
legea in sens de conventie=acord de vointa
intre 2 pers particulare.
Legea- acord intre magistrat si pop are o forma
de adoptare specifica care debuta printr-o
propunere facuta de magistr a unui proiect de
lege pe care pop il dezbatea. Apoi el se pronunta
in cadrul adunarii convocate , ptr exprimarea
votului pozitiv folosind formula utirogas, sau
a celui neg din formula antiquo. Legea urma sa
fie ratificata de senat si apoi sa fie facute copii
Legea celor 12 table a constit legea fund a sist de
dr roman fata de care a existat un respect religios
care a facut ca ea sa nu fie abrogata dupa ce
a intrat in desuetudine
in anul 449 s-a format o comisie in care au fost
si 5 plebei si care au codificat ob juridice
ea cuprindea regl de dr public si dr privat
cuprindea dispozitii privind regl statutului pers
regimul bunurilor, nu au existat prevedri privind
obligatiile ptr ca erau mai putin dezvoltate .
Clasificare: dupa organul de la care emana :
Leges rogatae mecanism descris anterior
Leges datae- act norm care emana numai de la
Magistr in baza unei imputerniciri administrative
Dupa sanctiune : leges perfectae- nulitatea actului
Leges minus quam perfectae amenda
Leges imperfectae- nu aveau sanctiune
Legea avea 3 parti
Prescriptio numele magistr, ziua locul unde
a fost votata, numele comisiilor si ordinea votului
Rogatio constituia partea de lg unde era textul de lg
Sanctio cuprindea masuri de pedepsire
EDICTELE MAGISTRATILOR
Magistratii in calitatea lor de consuli, pretori urbani
si peregrini, edilii curuli si guvernatorii de provincie
aveau un dr numit ius edicendi in virtutea caruia putea
sa dea un edict act prin care isi faceau cunoscut
programul activitatii sale
edictul avea o durata de un an si se numeste lex annua
el se aplica permanent in anul de magistratura si se
numea edicta perpetua, se deosebea de edicta repentina
care se dadea ptr cazuri neprevazute
edictul avea 2 parti partea veche edictum vetuspe care pretorul o lua de la predecesor si o parte
noua pars nova care cuprindea propunerile lui
la mijlocul sec 1 imparatul Hadrianus il desemneaza
pe Salvius Julianus sa sistematizeze edictul pretorului
acesta a fost codificat sub numele edictum perpetuum
pretorii nu au mai putut sa se abata de la prevederile
sale si dispare din randul izvoarelor

DREPTUL PRETORIAN

m
Pretorul introducea in edictul sau unele mijloace care sa
usureze aplicarea dr civil care era imuabil-acest proces
se numeste adjuventi iuris civilis gratia
cu trecerea timpului pretorul a kuat o serie de masuri
ptr completarea dispozitiilor dr civ pornind de la anumite
dispozitii cuprinse in lege si introducand principii si forme
procedurale cu scopul de a adapta dr la necesit practice
pretorul completeaza sau modifica prevederile dr civil
ramase neaplicabile
cu tipmul dr civil si cel pretorian s-au apropiat unul de
altul si institutiile jur din vremea lui justinian nu sunt
decat rezultatul fuziunii dr civil cu cel pretorian.
JURISPRUDENTA
m
Jurisprudenta este stiinta dr creata de jurisconsulti prin
interpretarea dipozitiilor normativecuprinse in legi
In epoca veche dr roman se reducea doar la cunoastera
la cunoasterea formulelor, tinute in secret de catre pontifi
Consultatiile juridice si cele religioase erau date confident
Odata cu afisarea zilelor faste si a formulelor solemne
pe care partile unui litigiu trebuiau sa le rosteasca calea
s-a deschis ptr laicizarea jurisprudentei prin accesul
tuturor la date tinute secret pana atunci .
apare profesia de jurisconsult juristul roman devine
sfatuitor nu numai ptr cei care aveau nevoie de sfaturi
juridice dar ptr oricine avea nevoie de un sfat.
Activitatea juristilor era complexa si avea mai multe
directii : respondere, cavere, agere, scribere .
Respondere activitatea de a da consultatii in cele mai
diverse probleme insa cele mai multe cu carac juridic
Cavere- activ de a da consultatii jur privitoare la
modelul de redactare a actelor juridice.
Agere- activ de a da consultatii juridice privitoare
la conducerea unui ltitgiu-acorda asistenta juridice
judecatorului care era o persoana particulara.
Scribere- constituia activitatea de scriere a
tratatelor de dr si redactarea actelor juridice.
La inceputul perioadei principatului au luat nastere
2 sc de dr : sc sabiniana conservatoare, ondatorul ei
fiind Capito si avand pe Sabinus in frunte, si scoala
proculiana inovatoare fondata de Labeo si avand la
conducere pe Proculus.
Operele jurisconsultilor sunt intr-un numar f mare :
Questiones culegeri care nu prezentau cazuri
practice ci cazuri teoretice discutate in scoala
Instutiones- lucrari cu caracter elementar in care
era expus dr civil si dr pretorian .
Sentintae lucrari cu caracter elementar dar cu
cntinut practic .
Digesta -lucrare care cuprindea dr civ si dr pretorian
Notaele erau obs asupra operelor jurisc clasici
In timpul imparatului Augustus juristii care
faceau politica imperiala au primit un dr numit
ius publice respondendi prin care puteau da
consultatii juridice obligatorii ptr cazul in speta
iar in vreamea imparatului Hadrianus puteau
da consultatii juridice ptr cazuri similare.
Judecatorii care trebuiau sa rezolve litigiile
erau obligati sa tina seama de responsa prudentiam
al acestora cu prioritate fata de cei neautorizati
In procese puteau fi citati doar 5 mari juristi :
Paulus, Ulpianus, Gaius, Modestinus Papianus
ptr a exclude folosirea citatelor false cum se obisnuia
SENATUSCONSULTELE
Actul ce emana de la senat ptr a fi legal trebuia sa
Indeplineasca anumite conditiide fond si forma .
Erau de 2 categorii : senatusconsultum factum per
discentionem atunci cand senatorii votau fara a
discuta propunerea facuta de presedinte si
senatusconsultum perrelationem cand presedintele
se adresa fiecaruia cerandu-I parerea .
CONSTITUTILE IMPERIALE de la imparatul
Hadrianus ele au dobandit putere obligatorie
Au fost de 4 categorii : edicta care se aplicau pe
intreg imperiul si pe toata durata vietii imparatului
mandata instructiuni date guvernatorilor de provincie
decreta hot jud pronuntate de imparat pers judecate
rescripta raspuns dat de imparat magistr sau pers part
asupra unor pr de dr
cand raspunsurile erau adresate magstr se faceau prin
scrisori- epistulam . Daca era adresat particularilor
se facea chiar pe textul cererii printr-o solutie numita
subscriptio.

FORmulele scacramentale : sacramentum

Indicis arbitrive postulatio, manus iniectio,
Pignoris capio si condictio
LEGIS ACTIONES-EPOCA VECHE
Gaius explica termenul : orice actiune ca mijloc
de valorificare a unui dr subiectiv se intemeiaza pe lg
procesul se desfasoara in 2 etape : in iure si in iudicio
procesul debuteaza cu citarea paratului- reus in fata
magistr folosin de catre reclmant : in ius vocatio
vadimonium, extra judiciare si condictio .
in ius vocatio- constituia somarea paratului ptr a se
prezenta in fata magistratului prin formule in ius
te voco techem in fata magistratului .
vadimonium extra judiciare constituia o conventie
prin care partile stabileau in acord data prezentarii
condictio somatie prin care reclamantul chema
in iure pe paratul peregrin
paratul putea sa reactioneze in 3 feluri la formularea
pretentiilor : sa recunoasca pretentiile reclamantului
prin confesio in iure si atunci procesul se oprea
-sa nege pretentiile dar sa nu se apere indefensio
procesul se oprea - sau sa nege pretentiile infitiatio
si sa-si dea concursul ptr desfasurarea procesului .
daca paratul adopta cea de-a treia pozitie se declansa
un act numit litis contestatio luarea de martori
ultimul act in iure
fara de care nu se putea trece la etapa urmatoare
MIJLOACE de SOLUTIONARE A LITIGIILOR
INTEMEIATE PE IMPERIUM
Competenta magistr era desemnata prin termeni :
iurisdictio si imperium
iurisdictio era dr magistr de a organiza indeplinirea
formelor proprii legisactiunilor. Era de 2 feluri :
contenciosa cand interesele partilor erau contrare
si gratiosa cand interesele partilor nu erau opuse
In cadrul legisactiunilor in faza in iure magistra
Supraveghea rostirea corecta a formulelor de catre
parti si rostea el insusi : do cand numea judecatorul
ales de parti ; addico-cand ratifica declaratia unei parti
recunoscandu-I dr ;dico-cand atribuia ob litigios unei
parti
Imperium constituia putarea de comanda a magistr el
Putea solutiona unele litigii fara a le mai trimite in faza 2
El avea urm mijloace : interdicta ordine date partilor
Sa faca sau sa nu faca un anumit act ;missio in
posesionem punerea in posesie pretorul trimitea in
posesia sau detentia bunurilor paratului
stipulationes praetoriae- stipulatiuni pretoriene erau
contracte verbale incheiate intre parti din ordinul
pretorului nu din dorinta lor
restitutio in integrum repunerea in situatia anterioara
pretorul desfiinta actul juridic ce a prejudiciat pe recl
PROCEDURA IN IUDICIO
Dupa ce partile au trecut prin litis contestatio ajung in
fata judect unde se aplica principiul oralitatii si a
contradictorialitatii. Fiecare parte isi sustine punctul
de vedere pe baza probelor constand in martori
si inscrisuri. Partile putea beneficia si de un avocat
denumit latrones dar nu in calitate de reprezentant
ORGANIZAREA INSTANTELOR
In epoca regalitatii magistr care judecase in prima etapa
Era regele iar in lipsa lui prefectul orasului-praefectus urbi
La inceputl republicii aceasta f-ctie a revenit celor 2
Consuli.; luna unul, o luna altul . Din anul 367 judecarea
proceselor litigioase a trecut in organizarea pretorilor
iar asupra consulilor a ramas jurisdictia gratioasa
anul 242 apare pretorul peregrin care organizeaza procese
intre cetatenii romani si straini.
In partea 2 a procesului judecata se facea de catre o
persoana privata aleasa din listele afisate in forum sau
propusa de catre reclmant si confirmata de catre magistr
judecatorul putea forma o instanta unica cand era
singur ca judecator unic-judex unus fie putea fi
arbitru-arbiter ; judecatorul judeca pricinile mai
grele iar arbitrul pe cele intre rude sau vecu\ini
procesele puteau fi judecate si de judecatori multipli
care formau tribunale acestea erau fie permanente
fie nepermanente . tribunalele nepermanente erau
formate dintr-un nr impar de jud recuperatoressi
judecau procesele dintre cetateni si peregrini
tribunalele permanenta erau de 2 feluri fiind
formulate dintr-un nr par de membrii : tribunalul
celor 10 barbati care judecau procesele cu privire
la libertate si tribunalul celor 100 de barbati care
judecau procese cu privire la mostenire si propr.

Judecau procese cu privire la mostenire si pro.

LEGISACTIUNILE IN JUDECATA
Sacramentum procedura prin juramant era
actiunea legii prin care se judecau procese cu
privire la propr si creante avand ca obiect sume
de bani sau lucruri- este sub forma unui pariu
iar cel care pierde trebuie sa dea si banii pe pariu
este de 2 feluri : in rem si in personam
in rem juramantul asupra unui lucru era
legisactiunea in legatura cu propr unui lucru.
Procedura lua sfarsit cu atribuirea provizorie
aobiectului litigios de catre magistrat
uneia dintre parti care se angaja prin garantii
ca daca va pierde procesul in iudicio va restitui
celeilalte parti lucrul in cauza cu fructele lui.
In personam era procedura specifica urmaririi
dr de creanta se pp ca era similara celei in rem.
Judicis arbitrive postulatio consta intr-o cerere
adresata magistratului ptr ca acesta sa
desemneze un judecator sau un arbitru. Se folosea
in cazul proceselor care luau nastere prin sponsio
adica forma primitiva a contractului verbal
Legisactiones per condictionem constituie o
simplificare a lui sacramentum in personam si se
aplica in 2 situatii certa pecunia o suma de
bani determinata si alia certa res lucru determ
LEGISACTIUNI DE EXECUTARE
Manus injectio punerea mainii era o legisactiune
ce nu se putea intenta decat in baza unei sentinte
judecatoresti privind o suma de bani
Pignoris capio- luarea de gaj era considerata
legisactiune cu toate ca ii lipsea caracterul
judiciar . Creditorul dupa rostirea unei formule
solemne putea sa ia un bun din patrimoniul debit
PROCEDURA FORMULARA
PROCEDURA IN IURE
Magistratul are acum un rol activ- el putea crea
chiar daca legea nu prevedea actiuni noi
sancionand d p d v juridic situatiile de fapt inedite.
Citarea la proces se facea la fel numai ca s-a
perfectionat ; paratul trebuia sa se infatiseze
sau sa prezinte un garant care sa asigure ca se
va prezenta la data stabilita in fata magistr.
Daca paratul nu se prezenta magistr ii dadea o
amenda iar daca se acsundea reclamantul putea
sa-I vanda bunurile (cu ingaduinta magistr).
In fata magistr partile isi exprimau pretentiile
fara a se folosi de formule sacramentale
Paratul avea tot aceleasi 3 pozitii
Daca el se apara si nega pretentiile magistr
Proceda la intocmirea formulei dare actionumpe care o trimitea judecatorului
FORMULA si PARTILE formulei
Formula constit un mic program de judecata prin
care pretorul arata judecat cum sa solutioneze.
In partea de inceput este numirea jud dupa care
Partile secundare-neobligatorii si partile principale
Partile principale : intentio-constit acea parte a
formulei in care recl isi afirma pretentiile-putea
fi certa daca erau specificate sau incerta
demonstratia- cuprindea fundamentul juridic,
cauza pretentiilor recl ; adjudicatio- parte prin
care se dadea judecat puterea de a face un transfer
de proprietate ; condemnatio ordinul dat de catre
magistr in formula sa absolve sau sa condamne .
condamnarea se refera la o suma de bani sau daca
obiectul procxesului era un lucru restiutirea lui.
Partile secundare : prescriptiones acele parti sec
care urmareau sa satisfaca un interes fie al
recl fie al par ; daca erau in favoarea recl
se numesc pro actore daca erau .pro reus
exceptiones- acele parti sec ale formulei care
constit mijloace de aparare ale paratului ; sunt
de 2 feluri perpetuueresping definitiv pretentiile
recl si temporare-amana dr recl de a promaova o act
LITIS CONTESTATIO
Consta in remiterea unei copii de pe formula ori
dictarea ei de catre recl paratului. Producea 3 efecte
efectul extinctiv : consta in stingerea dr prin care recl a
intentat actiune ; efectul creator-consta in nasterea unui
nou dr in locul celui initial
PROCEDURA IN IUDICIO
Judecarea se facea intr-o zi fasta si numai in prezenta
Partilor.judecatorul ers sclavul formulei trebuia sa o
Respecte intocmai .