TITLULPROIECTULUI

PLAN URBANISTIC GENERAL

PRIMARIA MATASARI jud. GORJ

MEMORIUL GENERAL

I. INTRODUCERE
1. OBIECTUL PROIECTULUI
1.1. Locul i rolul activitii de amenajare a teritoriului i de urbanism n
dezvoltarea durabil a teritoriului i localitilor
A. Dezvoltarea local
Dezvoltarea care, ndeplinind cerinele generaiei actuale, faciliteaz generaiilor viitoare
ndeplinirea propriilor opiuni, este dezvoltare durabil. Dezvoltarea durabil urmrete
reconcilierea ntre dou aspiraii fundamentale, i anume necesitatea dezvoltrii economice i
sociale, dar i protecia i imbuntirea strii mediului. Potrivit prevederilor stabilite n cadrul
Conferinei de la Rio, fiecare autoritate local are obligaia de a elabora propria strategie local
de dezvoltare durabil.
Agenda 21 Local este procesul prin care autoritile locale lucreaz n parteneriat cu
toate sectoarele comunitii locale, punnd accent pe participarea comunitii i pe democraia
local lrgit, oferind o modalitate de integrare a problemelor sociale, economice i de mediu.
Ea trebui s conduc la definirea de obiective, politici i aciuni la nivel local.
Aadar, conceptul de dezvoltare durabil se refer la o form de cretere economic ce
satisface nevoile societii n termeni de bunstare pe termen scurt, mediu i mai ales lung. Ea
se fundamenteaz pe considerentul c dezvoltarea trebuie s vin n ntmpinarea nevoilor
prezente far s pun n pericol pe cele ale generaiilor viitoare. n termeni practici, acest lucru
nseamn crearea condiiilor pentru dezvoltarea economic pe termen lung, n acelai timp
protejnd mediul nconjurtor. Dezvoltarea durabil reprezint o direcie de urmat, ce ncearc
s echilibreze factorii de mediu, sociali i economici.
Dezvoltare durabil local reprezint procesul de dezvoltare, n principal
economic, ntr-o anumit regiune sau unitate administrativ-teritorial, care determin o
cretere a calitii vieii la nivel local. Dezvoltare local are ca obiectiv prosperitatea economic
i bunstarea social prin crearea unui mediu favorabil pentru afaceri, concomitent cu
integrarea n comunitate a grupurilor vulnerabile, folosirea resurselor endogene, dezvoltarea
sectorului privat.
Dezvoltarea economic local este procesul prin care administraia local i/sau
comunitatea, bazat pe grupuri, administreaz resursele existente i intr ntr-un nou
angajament de parteneriat fie cu sectorul privat, fie una cu cealalt, pentru a crea noi locuri de
munc i pentru a stimula activitile economice ntr-o zon economic bine definit.
Dezvoltarea economic presupune dezvoltarea capacitii economice regionale sau
locale i formularea rspunsului la schimbrile economice, tehnologice, sociale etc.
Dezvoltarea socio-economic local reprezint un proces de dezvoltare ntr-o anumit
regiune sau arie geografic, care are ca efect o mbuntire a calitii vieii la nivel local i se
refer la dezvoltarea capacitii unei economii locale sau regionale de a stimula o cretere
economic stabil i prin aceasta de a crea locuri de munc i condiii pentru valorificarea
oportunitilor proprii schimbrilor rapide n plan economic, tehnologic i social.
Actorii dezvoltrii socio-economice locale includ autoritile i organismele administraiei
publice (de la nivel local, judeean i central) responsabile de politicile sectoriale (industrie,
mediu, munc, lucrri publice, transporturi etc) reprezentanii activitilor economice i ai
serviciilor publice (ntreprinderi, bnci, sindicate etc.) instituiile de nvmnt, organizaiile
neguvernamentale, mass-media etc.
Dezvoltarea regional, ca form a dezvoltrii locale, este un proces desfurat pe
termen lung, susinut i de activiti concepute pe termen scurt, mediu i lung. Dezvoltarea
regional reprezint ansamblul politicilor autoritilor administraiei publice centrale i locale,
elaborate n scopul mbuntirii performanelor economice ale unor arii geografice constituite
n regiuni de dezvoltare.

B. Componentele dezvoltrii locale

Dezvoltarea local diversific i mbogete activitile pe un teritoriu dat prin
mobilizarea resurselor i energiilor existente n zon. Rezultat al eforturilor unei populaii,
dezvoltarea local nseamn punerea n aplicare a unui proiect de dezvoltare economic,
social i cultural. Acestea transform un spaiu de vecintate ntr-un spaiu de ntr-ajutorare
activ.
Definirea conceptului de local se face nu numai n legtur cu unitile administrativ
teritoriale, ci i la nivel intercomunal, interregional i chiar transfrontalier. Este necesar a se
nelege, n contextul dezvoltrii regionale, locul i rolul dezvoltrii locale, parteneriatul
dezvoltrii i tipologia relaiilor la diverse niveluri administrative.
Dezvoltarea local presupune existena unui cadru normativ-procedural, a unui
parteneriat local, a unei strategii de dezvoltare local i a unor resurse.
a. Cadrul legal
Dezvoltarea unui teritoriu presupune existena unui cadru legal, care o poate ncuraja
sau stopa prin gradul de autonomie conferit actorilor locali sau prin gradul de implicare al
nivelului statal. Cadrul legal, apanaj al nivelului central, are n vedere reglementri n
domeniile:
protecia mediului;
dezvoltare social;
economie i piaa;
guvernare i reglementri - instituii;
educaie i formare;
tiin i cercetare;
amenajarea teritoriului dezvoltare urbanistic;
b. Parteneriat pentru dezvoltare
Parteneriatul poate fi definit ca un acord ntre dou sau mai multe organisme, cu scopul
realizrii unui obiectiv cu impact pozitiv asupra dezvoltrii locale i asupra pieei locale a forei
de munc.
Aceste organisme pot fi reprezentante ale sectorului public (nivelul local primar,
consiliul local, nivelul teritorial prefect, servicii publice deconcentrate, nivelul central
Guvernul, ministerele cu atribuii n domenii precum economie, protecie social etc.),
sectorului privat (oameni de afaceri, ntreprinztori, fonduri de capital de risc, instituii pentru
atragere de investiii, organizaii patronale, asociaii locale, regionale ale ntreprinztorilor,
centre i incubatoare de afaceri, parcuri tehnologice, consultani particulari etc.) i societii
civile (ONG-uri, mass-media, reprezentani ai bisericii, sindicate, personaliti reprezentative
ale comunitii).
Dezvoltarea parteneriatelor ca i component a dezvoltrii locale, presupune:
dezvoltarea unor mecanisme participative de consultare a cetenilor pentru
realizarea proiectelor importante ale administraiei locale;
asigurarea transparenei la nivel de obiective generale i specifice ale fiecarei
entiti publice.
c. Obiectivele i strategia dezvoltrii
Obiectivele dezvoltrii locale pot fi formulate de ctre partenerii locali i regionali care
sunt interesai n rezolvarea problemelor proprii ariilor lor de aciune i sunt organizai n
parteneriat al dezvoltrii locale.
Obiectivele dezvoltrii trebuie :
s fie specifice comunitii;
s fie msurabile, n sensul c presupun existena unor indicatori calitati i
cantitativi de msurare;
s fie adaptabile, adic s in cont de schimbrile de mediu intern i extern

comunitii;
s fie realiste n sensul formulrii lor pe baza analizei potenialului local;
s fie temporale, definite n timp.
Strategia de dezvoltare local reprezint un demers complex, rezultat al colaborrii
dintre actorii dezvoltrii, ce presupune un efort amplu de formulare a obiectivelor, identificare a
cilor strategice de atingere a acestora n acord cu resursele ce pot fi antrenate.
d. Resurse pentru dezvoltare
Aplicarea strategiei de dezvoltare presupune existena unor resurse: financiare, umane,
materiale, informaionale. Dezvoltarea trebuie s porneasc de la resursele endogene i s
aib n prim plan resursa uman i potenialul creativ al acesteia. Statul i autoritile locale
sunt responsabili pentru crearea mecanismelor de dezvoltare a resurselor proprii colectivitilor
locale.
e. Rezultate ale dezvoltrii
Orice demers ce vizeaz dezvoltarea local presupune etape de evaluare, ale cror
rezultate sunt puncte de plecare pentru etapele urmtoare. Evaluarea se poate realiza de ctre
fiecare actor implicat n procesele de dezvoltare, dar un rol important trebuie s fie atribuit
comunitii, cetenilor.
Dezvoltarea local se caracterizeaz prin:
dezvoltarea local este n acelai timp economic, social i cultural,
dezvoltarea local pune n discuie teritoriile ale cror dimensiuni i statut
nu sunt neaprat echivalente;
dezvoltarea local implic asocierea tuturor celor care particip la viaa
economic i social n vederea stabilirii proiectelor,
dezvoltarea local difer de strategiile tradiionale de dezvoltare prin accentuarea
resurselor endogene,
reuita unei politici de dezvoltare local va depinde deci de rapiditatea cu care
vor fi asigurate informarea i specializarea
Aadar, putem aprecia dezvoltarea local ca fiind un proces complex de cretere a
bunstrii la nivelul unui teritoriu, prin aciuni concertate ale actorilor locali, regionali i
naionali, aciuni ce vizeaz domeniile protecia mediului, dezvoltare social, economie i piaa,
guvernare, instituii, informaii, amenajarea teritoriului, educaie i formare, tiin i cercetare,
pornind n primul rnd de la potenialul acelui teritoriu.
C. Domenii ale dezvoltrii locale
Aa cum precizam, dezvoltarea local reprezint un fenomen complex ce vizeaz
ntreaga via economic, social, politic i cultural de la nivelul unui teritoriu. Astfel,
dezvoltarea local trebuie s aib n vedere elemente precum:
protecia mediului;
dezvoltare social;
economie i pia;
guvernare i reglementri;
educaie i formare;
tiin i cercetare;
amenajarea teritoriului dezvoltare urbanistic.
a. Protecia mediului
Mult vreme, ntre procesele de dezvoltare i protecia mediului a existat un
antagonism, dezvoltarea economic realizndu-se prin afectarea mediului nconjurtor.
Aceast opoziie a fost depit, apreciindu-se c mediul i echilibrul natural stau la baza
dezvoltrii sociale i umane, indiferent de nivel: mondial, transnaional, naional i local.
Dezvoltarea durabil vizeaz tocmai conjugarea aspiraiilor privind dezvoltarea economic cu
cele privind protecia mediului.

Protecia mediului ca i component a dezvoltrii locale are n vedere:

resursele locale: biodiversitate, vegetaia n special cea forestier i apa,
medii specifice: muni, insule, mri i oceane;
probleme mondiale: stratul de ozon, clima i energia;
dezechilibre locale: eroziunea solurilor, deertificare, etc.
poluarea atmosferic transfrontalier;
poluare local: deeuri, produse toxice.
b. Dezvoltare social
Componenta social a dezvoltrii are n vedere crearea unui climat de echitate, prin
lupta mpotriva srciei i promovarea identitii individuale ntr-o mare diversitate. Dezvoltarea
are n vedere de asemenea, eliminarea discriminrilor dintre generaii, ndeosebi prin atenia
acordat categoriilor defavorizate.
La modul general, se poate vorbi de dezvoltarea uman i ntrirea capacitilor
individuale, prin educaie, aderarea la valorile etice i dezvoltarea social care are n vedere
relaii sociale i culturale, participarea cetenilor la procesul decizional din cadrul autoritilor
publice.
Prin dezvoltare uman, Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare are n vedere:
cooperarea la diferite niveluri;
lupta mpotriva srciei;
demografia;
sntatea;
asezrile umane;
grupuri specifice, tineri, femei, populaia autohton.
c. Economie i pia
Procesele privind dezvoltarea local au n vedere dezvoltarea economic i pieele dar
pe termen lung. Aceast viziune trebuie s includ protecia mediului, transferul produciei
ctre servicii, dimensiunea social i cea a resurselor umane, precum i dezvoltarea
teritoriului.
Modurile de producie i impactul acestora asupra resurselor nu pot evolua fr o
responsabilizare a consumatorilor. Acetia, prin cerere, pot determina un comportament
durabil al ntreprinderilor.
Dezvoltarea economic i a comerului conduc la creterea rolului instrumetelor
economice care permit internalizarea costurilor privind protecia mediului i a celor sociale.
Practic toate celelate componente ale dezvoltrii locale sunt influenate de elementul
economic. Aadar, dimensiunea economic a dezvoltrii locale include:
integrarea proceselor economice cu cele privind protecia mediului;
dezvoltarea comerului i a industriei;
alternative privind finanarea dezvoltrii;
modificarea comportamentului consumatorilor.
d. Guvernare i reglementri
Dezvoltarea local este influenat de toate nivelurile: internaional, naional i local.
Aceasta implic noi mecanisme de decizie politic i cooperarea ntre diveri actori de la
diferite niveluri.
n procesele de dezvoltare local, Naiunile Unite i componentele acestora Comisia
pentru Dezvoltare Durabil, PNUD, PNUE, joac un rol major prin numeroasele conferine
organizate ndeosebi dup momentul Rio 1992: Cairo n 1994, Copenhaga n 1995, Pkin n
1995, Istanbul n 1996 Habitat II. Trebuie avute n vedere, de asemenea, reglementrile
adoptate la nivel european.
La nivel naional, guvernele influeneaz politicile de dezvoltare local. Un rol important
l joac participarea cetenilor i abordarea raional a deciziilor pe baza indicatorilor i a

proceselor de evaluare. Informarea i accesul public la informaii reprezint, de asemenea, o

component important a dezvoltrii. Dezvoltarea presupune, astfel, implicarea tuturor
factorilor interesai.
Din perspectiva guvernrii i reglementrilor, dezvoltarea local presupune luarea n
calcul a:
instituiilor internaionale cu influen asupra proceselor de dezvoltare local;
instituiilor naionale;
instituiilor locale;
gradului de participare i accesul public la informaii;
reglementrile existente la nivel internaional, naional i local.
e. Educaie i formare
Dezvoltarea se bazeaz pe resursa uman, astfel c la nivel local trebuie s existe
responsabiliti n materie de calificare a forei de munc i cretere a capacitii de adaptare
la schimbrile de mediu.
n materie de educaie i formare, n procesele de dezvoltare local trebuie s se in
cont de apte elemenete:
necesitatea introducerii i dezvoltrii de studii cu caracter aplicat;
promovarea unei cunoateri capabile s se sizeze problemele globale,
fundamentale, pentru a putea ngloba cunoaterea local;
condiia uman trebuie s fie n centrul proceselor de nvare;
cunoaterea identitii i a evoluiei umane;
nvmntul trebuie s elimine incertitudinile;
nvmntul trebuie s dezvolte nelegerea;
educaia trebuie s contribuie la realizarea unei legturi ntre individ i societate.
f. Stiinta i cercetare
tiina i cercetarea trebuie s reprezinte punctul de plecare pentru orice proces de
dezvoltare. Acest fapt presupune valorizarea potenialului uman la nivel local i a
cunoatinelor i informaiilor existente. n cadrul fiecrui domeniu al dezvoltrii sunt necesare
activiti de cercetare care s fundamenteze programe de dezoltare promovate de fiecare
actor.
g. Amenajarea teritoriului dezvoltare urbanistic
n materie de amenajare a teritoriului, nu se pot separa utilizarea acestuia (spaiul
natural, spaiul agricol, urban) de repartizarea activitilor (locuine, comer, producie etc.).
Mobilitatea actual n materie de utilizare a teritoriului i trecerea dintr-o categorie de utilizare
n alta, se dovedete ca fiind neviabil pe termen lung.
n contextul mondializrii, dezvoltarea local devine din ce n ce mai important.
Aplicarea procedurilor Agendei 21 locale are n vedere mobilizarea actorilor interesai
(economici, sociali) ctre atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare, implicit n materie de
gestiune a teritoriului. Aceste obiective strategice trebuie s aib n vedere valorificarea
durabil a patrimoniului i resurselor unui teritoriu.
Utilizarea indicatorilor de dezvoltare local, adaptai fiecrei situaii, ar trebui s permit
evoluia colectivitilor ctre o dezvoltare durabil. Din perspectiva amenajrii teritoriului ca i
component a dezvoltrii locale, trebuie avute n vedere urmtoarele elemente:
aezrile umane;
agenda local 21;
proiectele de dezvoltare teritorial;
amenajarea i dezvoltarea durabil a teritoriului;
agricultura i spaiul rural;
turismul i transporturile.
Aadar, amenajarea teritoriului este o component a dezvoltrii locale. Activitile de

amenajare a teritoriului i de urbanism constau n transpunerea la nivelul ntregului teritoriu

naional a strategiilor, politicilor i programelor de dezvoltare durabil n profil spaial, precum
i urmrirea aplicrii acestora n conformitate cu documentaiile de specialitate legal aprobate.
Activitile conexe de amenajare a teritoriului i de urbanism au ca obiect:
a) cercetarea n domeniul amenajrii teritoriului i al urbanismului i elaborarea
studiilor de fundamentare a strategiilor, politicilor i documentaiilor de amenajare a teritoriului
i de urbanism;
b) constituirea, ntreinerea, extinderea i dezvoltarea bazei de date i documente;
c) elaborarea strategiilor i politicilor n domeniu;
d) avizarea i aprobarea documentaiilor de amenajare a teritoriului i urbanism;
e) elaborarea de acte cu caracter normativ sau de normative n domeniu;
f) monitorizarea i controlul privind transpunerea n fapt a strategiilor, politicilor,
programelor i operaiunilor de amenajare a teritoriului i de urbanism.
1.2.Documentaii de amenajare a teritoriului i urbanism
n conformitate cu prevederile legale, prin documentatii de amenajarea teritoriului i de
urbanism se neleg planurile de amenajarea teritoriului, planurile de urbanism, Regulamentul
general de urbanism i regulamentele locale de urbanism, avizate i aprobate conform legii.
Documentaiile de amenajarea teritoriului cuprind propuneri cu caracter director, iar
documentaiile de urbanism cuprind reglementri operaionale.
Propunerile cu caracter director stabilesc strategiile i direciile principale de evoluie a
unui teritoriu la diverse niveluri de complexitate. Ele sunt detaliate prin reglementri specifice
n limitele teritoriilor administrative ale oraelor i comunelor.
Prevederile cu caracter director cuprinse in documentaiile de amenajarea teritoriului
aprobate sunt obligatorii pentru toate autoritatile administraiei publice, iar cele cu caracter de
reglementare, pentru toate persoanele fizice i juridice.
a. Documentaii de amenajare a teritoriului
Documentaiile de amenajare a teritoriului sunt urmtoarele :
a) Planul de amenajare a teritoriului naional;
b) Planul de amenajare a teritoriului zonal;
c) Planul de amenajare a teritoriului judeean.
Planul de amenajare a teritoriului naional are caracter director i reprezint sinteza
programelor strategice sectoriale pe termen mediu i lung pentru intregul teritoriu al rii i este
compus din seciuni specializate.
Prevederile Panului de amenajare a teritoriului naional i ale seciunilor sale devin
obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului care le detaliaz.
Seciunile Planului de amenajare a teritoriului naional sunt:
Ci de comunicaie;
Ape;
Zone protejate;
Reeaua de localiti;
Zone de risc natural;
Turismul;
Dezvoltarea rural;
iar prin lege se pot aproba i alte seciuni.
Planul de amenajare a teritoriului judeean are caracter director i reprezint expresia
spaiala a programului de dezvoltare socio economic a judeului. Planul de amenajare a
teritoriului judeean se coreleaz cu Planul de amenajare a teritoriului naional, cu Planul de
amenajare a teritoriului zonal, cu programele guvernamentale sectoriale, precum i cu alte
programe de dezvoltare.
Prevederile Planului de amenajare a teritoriului judeean devin obligatorii pentru celelalte
planuri de amenajare a teritoriului i de urbanism care le detaliaz.

Fiecare jude trebuie s detin Planul de amenajare a teritoriului judeean i s l

reactualizeze periodic, la 5 10 ani, n functie de politicile i de programele de dezvoltare ale
judeului.
Planul de amenajare a teritoriului zonal are rol director si se realizeaz in vederea
soluionarii unor probleme specifice ale unor teritorii care pot fi:
a) intercomunale i interoreneti, compuse din uniti administrative teritoriale de
baz, comune i orae;
b) interjudeene, nglobnd pri din judee sau judee ntregi;
c) regionale, compuse din mai multe judee.ncepnd cu data de 1 ianuarie 2011,
localitile cu statut de municipiu sau de ora au obligaia s dein Planul de amenajare a
teritoriului zonal periurban ca documentaie de fundamentare a ntocmirii Planului urbanistic
general. Prevederile Planului de amenajare a teritoriului zonal se introduc n planul de
amenajare a teritoriului judeean.
n nelesul legii, teritoriul periurban este suprafaa din jurul municipiilor i oraselor,
delimitat prin studii de specialitate, n cadrul creia se creeaz relaii de independen in
domeniul economic, al infrastructurii, deplasrilor pentru munc, asigurrilor cu spatii verzi i
de agrement, asigurrilor cu produse agroalimentare, etc.
Pentru o mai bun cunoatere a termenilor folosii n activitatea de amenajare a
teritoriului i urbanism i pentru a evita eventualele confuzii, trebuie nteleas corect i noiunea
de teritoriu metropolitan, care este suprafaa situat n jurul marilor aglomerri urbane,
delimitat prin studii de specialitate, n cadrul creia se creeaz relaii reciproce de influen n
domeniul cilor de comunicaie, economic, social, cultural i al infrastructurii edilitare. De
regul, limita teritoriului metropolitan depete limita administrativ a localitii i poate depi
limita judeului din care face parte.
b. Documentaii de urbanism
Documentaiile de urbanism se refer la localitile urbane i rurale i reglementeaz
utilizarea terenurilor i condiiile de ocupare a acestora cu construcii.
Documentaiile de urbanism transpun, la nivelul localitilor urbane i rurale, propunerile
cuprinse n planurile de amenajare a teritoriului naional, zonal i judeean.
Documentaiile de urbanism au caracter de reglementare specific i stabilesc reguli ce
se aplic direct asupra localitilor i prilor din acestea pn la nivelul parcelelor cadastrale,
constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism.
Documentaiile de urbanism sunt urmtoarele:
a) Planul urbanistic general i regulamentul local de urbanism aferent acestuia;
b) Planul urbanistic zonal i regulamentul local aferent acestuia;
c) Planul urbanistic de detaliu.
Panul urbanistic general are att caracter director ct i de reglementare i reprezint
principalul instrument de planificare operational, constituind baza legal pentru realizarea
programelor i aciunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ teritorial are obligaia
s i intocmeasc i s i aprobe Planul urbanistic general, care se actualizeaz periodic la
cel mult 10 ani.
Planul urbanistic general cuprinde reglementri pe termen scurt, la nivelul ntregii uniti
administrativ teritoriale de baz, cu privire la:
a) stabilirea i delimitarea teritoriului intravilan n relaie cu teritoriul administrativ al
localitii;
b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
c) zonificarea functional n corelaie cu organizarea reelei de circulaie;
d) delimitarea zonelor afectate de servitui publice;
e) modernizarea i dezvoltarea infrastructurii tehnico edilitare;
f) stabilirea zonelor protejate i de protecie a monumentelor istorice i a siturilor
arheologice reperate;

g) zonele care au instituite un regim special de protecie prevzut de legislaie;

h) formele de proprietate i circulaia juridic a terenurilor;
i) precizarea condiiilor de amplasare i conformare a volumelor construite,
amenajate i plantate;
j) zonele de risc natural delimitate i declarate astfel, conform legii, precum i
msurile specifice privind prevenirea i atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor i realizarea
construciilor n aceste zone;
k) zonele de risc datorate unor depozitri istorice de deeuri.
Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu i lung cu privire la:
a) evoluia n perspectiv a localitii;
b) direciile de dezvoltare funcional n teritoriu;
c) traseele coridoarelor de circulaie i de echipare prevzute n planurile de
amenajare a teritoriului naional, zonal i judeean;
d) zonele de risc natural delimitate i declarate astfel, conform legii, precum i
msurile specifice privind prevenirea i atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor i realizarea
construciilor n aceste zone;
e) lista principalelor proiecte de dezvoltare i restructurare ;
f) stabilirea i delimitarea zonelor cu interdicie temporar i definitiv de construire;
g) delimitarea zonelor n care se preconizeaz operaiuni urbanistice de regenerare
urban.
Planul urbanistic general se elaboreaz n baza Strategiei de dezvoltare a localitii i
se coreleaz cu bugetul i programele de investiii publice ale localitii, n vederea
implementrii prevederilor obiectivelor de utilitate public.
Prin Planul urbanistic general se identific zone pentru care se pot institui reglementri
ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu i de la
care nu se pot acorda derogri. Aceste reglementri se formuleaz cu claritate n
Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general i se aplic n mod
obligatoriu zonelor asupra crora este instituit un regim special de protecie prevzut n
legislaie.
n vederea unei utilizri coerente i raionale a teritoriului localitilor, zonele sau
parcelele cu coeficieni de utilizare a terenului (CUT) cu o valoare mai mare de 4 se stabilesc
numai prin Planul urbanistic general i regulamentul local aferent.
Planul urbanistic general pentru intravilan se ntocmete n format digital, pe suport
grafic, la scri 1:1.000 1:5.000, dup caz, iar n format analogic, la scara 1 :5.000. Suportul
topografic al planului de ansamblu al unitii administrativ teritoriale este la scara 1: 25.000,
furnizat de oficiile de cadastru i publicitate imobiliar. Actualizarea suportului se poate face de
ctre autoritile administraiei publice locale interesate, cu condiia avizrii acestuia de ctre
oficiile de cadastru i publicitate imobiliar, pe baza msurtorilor sau pe baza
ortofotoplanurilor.
Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urbana de reglementare
specific, prin care se coordoneaz dezvoltarea urbanistic integrat a unor zone din
localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamic urban
accentuat. Planul urbanistic zonal asigur corelarea programelor de dezvoltare urban
integrat a zonei cu Planul urbanistic general.
Planul urbanistic zonal cuprinde reglementri asupra zonei referitoare la:
a) organizarea reelei stradale;
b) organizarea arhitectural urbanistic n funcie de caracteristicile structurii
urbane;
c) modul de utilizare a terenurilor;
d) dezvoltarea infrastructurii edilitare;
e) statutul juridic i circulaia terenurilor;
f) protejarea monumentelor istorice i servituii in zonele de protective ale acestora.

Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie n cazul:

a) zonelor centrale ale localitilor;
b) zonelor protejate i de protecie a monumentelor, a complexelor de odihn i
agrement, a parcurilor industriale, a parcelrilor;
c) altor zone stabilite de autoritile publice locale din localiti, potrivit legii.
Stabilirea zonelor pentru care se ntocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii se face
de regul n Planul urbanistic general.
Planurile urbanistice zonale pentru zone protejate nu pot fi modificate prin alte planuri
urbanistice zonale care trateaz prii din acestea. Sunt admise numai modificari care pot fi
stabilite prin Planul urbanistic de detaliu i care nu modific caracterul general al zonei.
Se interzice promovarea planurilor urbanistice zonale cu scop declarat de promovare a
unui anumit proiect de investiii. Planurile urbanistice zonale reglementeaz condiiile de
amplasare a investiiilor, indiferent de natura lor sau de beneficiar.
Planul urbanistic de detaliu are exclusiv caracter de reglementare specific, prin care
se asigur condiiile de amplasare, dimensionare, conformare i servire edilitar a unuia sau
mai multor obiective, pe una sau mai multe parcele adiacente, n corelare cu vecintile
imediate.
Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementri cu privire la:
a) asigurarea accesibilitii i racordarea la reelele edilitare;
b) permisiviti i constrngeri urbanistice privind volumele construite i amenajrile;
c) relaii funcionale i estetice cu vecintatea;
d) compatibilitatea funciunilor i conformarea construciilor, amenajrilor i
plantaiilor;
e) regimul juridic i circulaia terenurilor i construciilor.
Planul urbanistic de detaliu se elaboreaz numai pentru reglementarea amanunit a
prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea
condiiilor de construire.
Regulamentul general de urbanism reprezint sistemul de norme tehnice, juridice i
economice care st la baza elaborrii planurilor de urbanism, precum i a regulamentelor
locale de urbanism.Regulamentul local de urbanism pentru ntreaga unitate administrativ
teritorial, aferent Planului urbanistic general, sau pentru o parte a acesteia, aferent Planului
urbanistic zonal, cuprinde si detaliaz prevederile Planului urbanistic general i ale Planului
urbanistic zonal referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum i de amplasare,
dimensionare i realizare a volumelor construite, amenajrilor i plantaiilor.
Dup aprobare, Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal i Planul urbanistic de
detaliu mpreun cu regulamentele locale de urbanism aferente sunt opozabile n justiie.
Prevederile regulamentelor locale de urbanism se difereniaz n funcie de ncadrarea
n uniti teritoriale de referin, zone i subzone i pot fi aplicate numai n condiiile cumulative
referitoare la situarea, dimensiunile i geometria parcelelor.
1.4. Iniierea i finanarea activitilor.Iniiativa elaborrii documentaiilor de amenajare a
teritoriului i de urbanism aparine colectivitilor locale, prin autoritile deliberative i executive,
Guvernului, precum i persoanelor fizice sau juridice interesate n amenajarea teritoriului i n
dezvoltarea localitilor.
Activitile de amenajare a teritoriului i de urbanism, prevzute de lege, se finaneaz
din bugetele locale ale unitilor administrativ teritoriale, din bugetul de stat i din venituri
proprii ale Ministerului Dezvoltrii Regionale si Turismului, precum i, dup caz, de persoane
jurdice i fizice interesate n dezvoltarea unei localiti sau a unei zone din cadrul acesteia.
Autoritile administraiei publice locale au obligaia s prevad n bugetele anuale
fonduri pentru elaborarea sau actualizare, dup caz, a planurilor de amenajarea teritoriului, a
planurilor de urbanism, a hrtilor de risc natural, oarecum i a studiilor de fundamentare
necesare n vederea elaborrii acestora.

Autoritile administraiei publice locale particip la finanarea planurilor de amenajare a

teritoriului, a planurilor urbanistice generale care intr n compeentele de aprobare, precum i
la urmrirea realizrii acestora.
Planurile urbanistice zonale i planurile urbanistice de detaliu privind realizarea unor
obiective de interes public, precum i pentru zone protejate se finaneaz din bugetul de stat ori
din bugetele locale.
Alte planuri urbanistice zonale sau de detaliu, n afara celor mentionate mai sus, se
finaneaza de persoanele juridice sau fizice interesate, cu sprijinul, dup caz, al autoritilor
administraiei publice locale.
Finanarea documentaiilor de amenajare a teritoriului i de urbanism cu caracter
deosebit, pentru zone i localiti care necesit cercetri i studii complexe, se face i din
fonduri destinate cecetrii, dezvoltrii regionale i altele, n condiiile stabilite de ministere i de
ali factori implicai.
Indiferent de iniiativa sau de sursa de finanare, autoritatea administraiei publice locale
n competena creia se afl aprobarea documenatiei de amenajare a teritoriului i urbanism
este responsabil pentru ntregul coninut al reglementrilor adoptate.
1.5. Avizarea i aprobarea documentaiilor de amenajare a teritoriului i de
urbanism
Avizarea si aprobarea documentaiilor de amenajare a teritoriului i de urbanism se fac
de catre autoritile i organismele centrale i teritoriale interesate, potrivit prevederilor Legii nr.
350 din 6 iulie de 2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul, respectiv:
a) Plan urbanistic general si regulament local aferent acestuia:
pentru ora;
avizeaz: Consiliul Judeean;
Organisme centrale i locale interesate.
aprob: Consiliul local al oraului;
pentru comun
avizeaz: Consiulul Judeean;
Organisme centrale i locale interesate.
aprob: Consiliul local al comunei;
pentru municipii,orae i comune ce includ staiuni balneare/turistice declarate
avizeaz: Ministerul Dezvoltrii Regionale i Turismului;
Consiliul Judeean;
Organisme centrale i teritoriale interesate.
aprob: Consiliul local al municipiului, oraului, comunei, dup caz.
b) Plan urbanistic zonal i regulament local aferent acestuia:
zona central a oraului, satului , precum i alte zone funcionale de interes:
avizeaz: Consiliul Judeean;
Organisme centrale i teritoriale interesate;
aprob: Consiliile locale oreneti i comunale.
zone protejate ori asupra crora s-a instituit un tip de restricie, precum i cele
care depesc limita unei uniti administrativ teritoriale:
avizeaz: Ministerul Dezvoltrii Regionale i Turismului;
Consiliul Judeean;
aproba: Consiliile locale.
c) Plan urbanistic de detaliu
imobile clasate in lista monumentelor istorice i cele care se amplaseaz n zone
protejate:
avizeaz: Consiliul Judeean;
Ministerul Culturii i Cultelor;
Organisme centrale i teritoriale interesate.

aproab: Consiliile locale.

alte imobile
avizeaz: Organisme teritoriale interesate.
aprob: Consiliile locale.
Precizarea continutului documentaiilor care se supun avizrii, precum i a emitenilor de
avize pentru fiecare categorie de documentaii se stabilete prin ordin al Ministrului Dezvoltrii
Regionale si Turismului.
Avizarea documentaiilor de interes general toate categoriile din domeniul amenajrii
teritoriului, precum i din domeniul urbanismului ( cu exceptia Planului urbanistic de detaliu) se face far perceperea unor taxe.
Perioada de valabilitate a documentaiilor de amenajare a teritoriului i de urbanism se
stabilete de ctre autoritatea administraiei publice locale abilitat s aprobe documentaia, n
conformitate cu gradul de complexitate i cu prevederile acesteia.
Valabilitatea prevederilor documentaiilor de amenejare a teritoriului i urbanism se
extinde de drept penrtu acele investiii care au inceput n timpul perioadei de valabilitate, pn
la finalizarea acestora.
1.6. Participarea publicului la activitile de amenajare a teritoriului i urbanism.
Participarea publicului la activitile de amenajare a teritoriului i urbanism const n
implicarea acestuia n toate etapele procesului decizional referitor la activitile de amenajare a
teritoriului i urbanism.
Participarea publicului asigur dreptul acestuia la informare, consultare i acces la
justiie, referitor la activitile de amenajare a teritoriului i de urbanism, potrivit legii, pe tot
parcursul elaborrii strategiilor i documentaiilor de urbanism i amenajare a teritoriului,
conform metodologiei stabilite de Ministerul Dezvoltrii Regionale i Turismului i n corelare cu
prevederile specifice ce decurg din legislaia de mediu.
Autoritile administraiei publice centrale i locale au responsabilitatea organizrii,
desfasurrii i finantrii procesului de participare a publicului n cadrul activitilor de amenajare
a teritoriului i de urbanism.
Informarea publicului este activitatea prin care autoritile administraiei publice fac
publice:
a) obiectivele dezvoltrii economico sociale privind amenajarea teritoriului i
dezvoltarea urbanistic a localitilor;
b) coninutul strategiiilor de dezvoltare teritorial i a documentaiilor de urbanism
care urmeaz a fi supuse aprobrii, precum i al documentaiilor aprobate, potrivit legii;
c) rezultatele consultrii publicului:
d) deciziile adoptate:
e) modul de implementare a deciziilor.
Consultarea publicului este procesul prin care autoritatile administraiei publice centrale
i locale colecteaz i iau n considerare opiunile i opiniile publicului privind obiectivele
dezvoltrii economico sociale privind amenajarea teritoriului i dezvoltarea urbanistic a
localitilor, prevederile strategiilor de dezvoltare teritorial i ale programelor de amenajare a
teritoriului i de dezvoltare urbanistic a localitilor.
Informarea i consultarea publicului se desfasoar difereniat, n funcie de amploarea i
de importana documentaiei de amenajare a teritoriului sau de urbanism, potrivit metodologiei
stabilite de Ministerul Dezvoltrii Regionale si Turismului.
1.7.Urmrirea aplicrii documentaiilor de amenajare a teritoriului i de
urbanism aprobate
Urmrirea aplicrii documentaiilor de amenajare a teritoriului i de urbanism aprobate
se face prin compartimenetele de specialitate din aparatul propriu al consiliilor judeene,

municipale, oreneti i comunale, dup caz, precum i de Inspectoratul de Stat n Construcii.

Aplicarea documentaiilor de amenajare a teritoriului i de urbanism aprobate se asigur
prin eliberarea certificatului de urbanism.
Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care
autoritatea administraiei publice judeene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic
i tehnic al imobilelor i conditiile necesare n vederea realizrii unor investiii, tranzacii
imobiliare ori a altor operaiuni imobiliare, potrivit legii.
Certficatul de urbanism este obligatoriu pentru adjudecarea prin licitaie a lucrrilor de
proiectare i de execuie a lucrrilor publice, precum i pentru ntocmirea documentaiilor
cadastrale de comasare, respectiv de dezmembrare a bunurilor imobile n cel putin 3 parcele.
n cazul vanzrii sau cumparrii de imobile, certificatul de urbanism cuprinde informaii privind
consecinele urbanistice ale operaiunii juridice, solicitarea certificatului de urbanism fiind n
acest caz, facultativ.
Certificatul de urbanism se elibereaz la cererea oricrui solicitant, persoan fizic sau
juridic, care poate fi interesat n cunoaterea datelor i a reglementrilor crora ii este supus
respectivul bun imobil.
Certficatul de urbanism nu confera dreptul de executare a lucrrilor de construire,
amenajare sau plantare.
n Certficatul de urbanism se va meniona n mod obligatoriu scopul eliberrii acestuia.
Certificatul de urbanism pentru destinaii speciale se elibereaz n temeiul i cu
respectarea documentaiilor aferente obiectivelor cu caracter militar, elaborate i aprobate de
Ministerul Aparrii Naionale, Ministerul Administraiei i de Interne, Serviciul Romn de
Informaii, Serviciul de Informaii Externe, Serviciul de Telecomunicaii Speciale, i Serviciul de
Protecie i Paz, dup caz, pe baza avizului Ministerului Dezvoltrii Regionale i Turismului.
Pentru aceeai parcel se pot elibera mai multe certificate de urbanism, dar coninutul
acestora, bazat pe documentaiile de amenajare a teritoriului i de urbanism, i celelalte
reglementri n domeniu trebuie s fie aceleai pentru toi solicitanii. n acest scop nu este
necesar solicitarea actului de proprietate asupra imobilului, n vederea emiterii certificatului de
urbanism.
Certificatul de urbanism cuprinde elemente privind:
regimul juridic al imobilului dreptul de proprietate asupra imobilului i,servituiile
de utilitate public care greveaz asupra acestuia ; situaia imobilului teren i/sau
construciile aferente n intravilan sau n extravilan ; prevederi ale documentaiilor de
urbanism care instituie un regim special asupra imobilului zone protejate, interdicii definitive
sau temporare de construire -, daca acesta este nscris n Lista cuprinznd monumentele
istorice din Romania i asupra cruia, n cazul vnzrii, este necesar exercitarea dreptului de
preemptiune a Statului potrivit legii, precum i altele prevzute de lege. Informaiile privind
dreptul de proprietate i dezmembrmintele acestuia vor fi preluate din cartea funciar,
conform extrasului de carte funciar pentru informare;
regimul economic al imobilului folosinta actual, destinaii admise sau
neadmise, stabilite n baza prevederilor urbanistice aplicabile n zona, reglementri fiscale
speciale specifice localitii sau zonei;
regimul tehnic al imobilului procentul de ocupare a terenului, coeficientul de
utilizare a terenului, dimensiunile minime i maxime ale parcelelor, echiparea cu utiliti,
edificabil admis pe parcel, circulaii i accese pietonale i auto, parcaje necesare, alinierea
terenului i a construciilor fa de strzile adiacente terenului, nalimea minim i maxima
admis.
Dreptul de construire se acord portivit prvederilor legale, cu respectarea
documentaiilor de urbanism i regulamentelor locale de urbanism aferente, aprobate potrivit
legii.
Schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate fi
conditionat de asigurarea cilor de acces, a dotrilor publice i echipamentelor tehnice

necesare functionrii coerente a zonei.

n cazul parcelelor cu geometrii neregulate, incompatibile cu structura i parametrii
zonei, proiectai prin documentaiile de urbanism sau amenajarea teritoriului, schimbarea
regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate fi condiionat de
modificarea limitelor parcelelor respective, cu acordul proprietarilor, prin reconfigurarea
acestora pe baza unui plan urbanistic zonal, aprobat potrivit legii, cu actualizarea ulterioar a
planului cadastral al Oficiului de Cadastu i Publicitate Imobiliar, respectiv a evidenelor de
carte funciar.
La emiterea autorizaiei de construire de catre autoritatea public competent, pe lnga
prevederilor documentaiilor de urbanism i ale regulamentelor locale de urbanism aferente
acestora, vor fi avute n vedere urmtoarele aspecte:
existenta unui risc privind securitatea, sntatea oamenilor sau nendeplinirea
condiiilor de salubritate minim.
prezena unor vestigii arheologice. Autoritile abilitate elibereaz certificatul de
descrcare de sarcin arheologic sau instituie restricii prin avizul eliberat, n termen de 3 luni
de la naintarea de ctre beneficiar/finanator a Raportului de cercetare arheologic, elaborat n
urma finalizrii cercetrilor,
existena riscului de nclcare a normelor de protecie a mediului
existena riscului de a afecta negativ patrimoniul construit, patrimoniul natural sau
peisaje valoroase recunoscute i protejate potrivit legii,
existena riscurilor naturale de inundaii sau alunecri de teren,
evidentierea unor riscuri naturale si/sau antropice care nu au fost luate in
considerare cu prilejul elaborarii documentatiilor de urbanism aprobate anterior pentru teritoriul
respectiv.
n baza prevederilor Planului urbanistic general, autorizaiile de construire se emit direct
pentru zonele pentru care exist reglementri privind regimul juridic, economic i tehnic al
imobilelor, cuprinse n Regulamentul local de urbanism RLU, aferent acestuia.
Zonele asupra crora s-a instituit un anumit regim de protecie sau interdicie, care nu
pot fi suficient reglementate prin Planul urbanistic general, se vor evidenia/delimita n cadrul
acestuia n vederea detalierii prin planuri urbanistice zonale.
n cazul in care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicit o
modificare de la prevederile documentaiilor de urbanism aprobate pentru zona respectiv sau
daca condiiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investiii o impun,
autoritatea public local are dreptul ca, dup caz, prin certificatul de urbanism:
a) s resping cererea n mod justificat;
b) s solicite elaborarea unui plan urbanistic zonal numai n baza unui aviz prealabil
de oportunitate ntocmit de ctre structura specializat condus de Arhitectul ef i aprobat
de ctre consiliul local, prin care se stabilesc:
teritoriul care urmez s fie reglementat prin Planul urbanistic zonal;
categoria/categoriile funcional/funcionale a/ale dezvoltrii i eventualele
servitui;
reglementri obligatorii sau dotri de interes public necesare.
c) s solicite elaborarea unui Plan urbanistic de detaliu
Dup aprobarea Planului urbanistic zonal sau, dup caz, a Planului urbanistic de
detaliu, se poate intocmi documentaia tehnic n vederea obinerii autorizaiei de construire.
Noua documentaie de urbanism, cuprinznd intervenia solicitat poate fi aprobat
numai dup o perioad de cel puin 12 luni de la data aprobrii documentaiei de urbanism
iniiale.
n situaia n care se solicit elaborarea unor planuri urbanistice zonale sau de detaliu,
se pot aduce urmtoarele modificri reglementrilor din Planul urbanistic general:
a) prin planul urbanistic zonal se stabilesc reglementri noi cu privire la: regimul de
construire, funcionarea zonei, nlimea maxim admis, coeficientul de utilizare a terenului

(CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea cldirilor fa de aliniament i

distanele fa de limitele laterale i posterioare ale parcelei:
b) prin planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementri noi numai cu privire la
distanele fa de limitele laterale i posterioare ale parcelei.
Modificarea, prin planuri urbanistice zonale elaborate pentru zone ale unei uniti
teritoriale de referin, a reglementarilor aprobate prin Planul urbanistic general trebuie s
asigure unitatea, coerena i confortul urban att al zonei de studiu, ct i ale teritoriului
nvecinat. Daca modificarea este elaborat pentru zone ale unei uniti teritoriale de referin,
coeficientul a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu l va putea depi pe cel
aprobat iniial cu mai mult de 20%, o singur dat.
n cazul in care, din raiuni de dezvoltare urbanistic temeinic fundamentate, este
necesar depirea coeficientului de utilizare a terenului cu mai mult de 20%, numai din
iniiativa autoritii administraiei publice locale competente se va proceda la finanarea i
elaborarea unui plan urbanistic zonal pentru ntreaga unitate teritorial de referin n care este
inclus zona. n vederea elaborrii i finanrii noii documentaii, autoritatea public poate
asocia persoane fizice i/sau juridice interesate.
Certficatul de urbanism se emite de aceleai autoriti ale administraiei publice locale
care, potrivit competenelor stabilite de legislaia n vigoare, emit autorizaiile de construire.
Certficatul de urbanism se elibereaz n cel mult 30 zile de la data nregistrrii cererii
acestuia.
Durata de valabilitate a certificatului de urbanism se stabilete de ctre emitent conform
legii, n raport cu importana zonei i a investiiei.
Emiterea de certificate de urbanism incomplete, cu date eronate sau cu nerespectarea
prevederilor cuprinse n documentaiile de urbanism aprobate atrage rspunderea disciplinar,
administrativ, contravenional, civil sau penal, dup caz, potrivit legii.
n situaia neactualizrii documentaiilor de urbanism pn la expirarea termenelor de
valabilitate prevzute prin hotrrile de aprobare a acestora, se suspend eliberarea
autorizaiilor de construire/desfiinare.
Compartimentele de specialitate vor urmri corelarea realizrii programelor de
dezvoltare cu prevederile documentaiilor aprobate.
1.8. Definirea termenilor utilizai n activitatea de amenajare a teritoriului i de
urbanism
Pentru intelegerea corect i deplin a termenilor i noiunilor utlizate n activitatea de
amenajare a teritoriului i de urbanism, precum i n documentaiile de specialitate ( inclusiv i
n prezenta documentaie ) acetia se detaliaz dup cum urmeaz:
aprobare opiunea forului deliberativ al autoritilor competente de ncuviinare a
propunerilor cuprinse n documentaiile prezentate i susinute de avizele tehnice favorabile,
emise n prealabil. Prin actul de aprobare ( lege, hotrre a Guvernului, hotrre a consiliilor
judeene sau locale, dup caz) se confer documentaiilor putere de aplicare, constituindu-se
astfel ca temei juridic n vederea realizrii programelor de amenajare teritorial i dezvoltare
urbanistic, precum i a autorizrii lucrrilor de execuie a obiectivelor de investiii.
avizare procedura de analiz si exprimare a punctului de vedere al unei comisii
tehnice din structura ministerelor, administraiei publice locale ori a altor organisme centrale
sau teritoriale interesate, avnd ca obiect analiza soluiilor funcionale, a indicatorilor tehnico
economici i sociali ori a altor elemente prezentate prin documentaiile de amenajare a
teritoriului i de urbanism. Avizarea se concretizeaz printr-un act (aviz favorabil sau
nefavorabil) cu caracter tehnic i obligatoriu.
aria construit: aria seciunii orizontale a cldirii, la cota 0,00 a parterului, msurat
pe conturul exterior al pereilor. n aria construit nu intr rezaliturile cu aria mai mic de 0,4
mp i niele cu aria mai mare de 0,4 mp, precum si treptele si terasele neacoperite.
aria desfurat: suma ariilor tuturor nivelurilor unei cldiri. n calcul nu se cuprind

ariile podurilor (cu excepia mansardelor) i ale subsolurilor tehnice (cu nlimea mai mic de
1,80 m).
autorizaie de construire: actul de autoritate al administraiei publice locale, pe baza
cruia se asigur aplicarea msurilor prevzute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea,
executarea i funcionarea construciilor.
autorizare direct: autorizarea executrii construciilor direct pe baza prevederilor
cuprinse n Regulamentul general de urbanism pn la ntocmirea documentaiilor de
urbanism i a regulamentelor locale, conform legii.
aviz: act prin care un avizator, instituie public sau alt persoan juridic abilitat de
lege exprim rezultatul expertizei asupra unei documentaii de amenajare a teritoriului sau de
urbanism.
aviz prealabil: actul prin care un avizator exprim, naintea elaborrii unei documentaii,
anumite condiii pe care aceast documentaie trebuie s le ndeplineasc.
aviz conform sau obligatoriu: aviz care cuprinde opiniile pe care organul care adopt
sau emite un act administrativ de autoritate este obligat, potrivit legii, s le cear unui anumit
organ al administratiei publice specializate, iar la emiterea actului trebuie s se conformeze
acestuia.
bilan teritorial: evaluare cantitativ prin care se nsumeaz valorile absolute i
procentuale ale suprafeelor de teren cu diverse destinaii aferente unui teritoriu prestabilit.
cadastru general: sistemul unitar i obligatoriu de eviden tehnic, economic i
juridic prin care se realizeaz identificarea, nregistrarea i reprezentarea pe hri i planuri
cadastrale a tuturor terenurilor, precum i a celorlalte bunuri imobile de pe ntreg teritoriul rii,
indiferent de destinaia lor i de proprietar.
cadastru imobiliar-edilitar: cadastru de specialitate din domeniul imobiliar-edilitar,
constituit ca subsistem al cadastrului general, avnd la baz elementele de control i referin
ale acestuia, n conformitate cu care se ntocmesc planuri i registre, prin inventarierea
terenurilor pe: categorii de folosin i posesori (din punct de vedere tehnic, economie i
juridic), a reelelor edilitare i a construciilor aferente acestora, precum i a caracteristicilor
geotehnice ale terenurilor.
caracter director nsuirea unei documentaii aprobate de a stabili cadrul general de
amenajare a teritoriului i de dezvoltare urbanistic a localitilor, prin coordonarea aciunilor
specifice. Caracterul director este specific documentaiilor de amenajare a teritoriului.
caracter de reglementare nsuirea unei documentaii aprobate de a impune anumii
parametri soluiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific documentaiei.
circulaia terenurilor schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare
asupra terenurilor prin acte de vnzare cumprare, donaie, concesiune, arendare etc.
competena de avizare/aprobare abilitatea legal a unei instituii publice i
capacitatea tehnic de a emite avize/aprobri.
dezvoltare durabil satisfacerea necesitilor prezentului, fr a compromite dreptul
generaiilor viitoare la existena i dezvoltare.
dezvoltare regionala ansamblul politicilor autoritatilor administratiei publice centrale
si locale, elaborate in scopul armonizarii strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare
sectoriala pe arii geografice constituite in regiuni de dezvoltare si care beneficiaza de
sprijinul Guvernului, al Uniunii Europene si a altor istitutii si autoritati nationale si internationale
interesate.
documentatie de amenajarea teritoriului si urbanism ansamblu de piese scrise si
desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizeaza situatia existenta si se
stabilesc ibiectivele, actiunile si masurile de amenajare a teritoriului si de dezvoltare
urbanistica a localitatilor pe o perioada determinata.
domeniu public: aparin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construcii
de interes public, piee, ci de comunicaii, reele stradale i parcuri publice, porturi i
aeroporturi, terenurile cu destinaie forestier, albiile rurilor i fluviilor, cuvetele lacurilor de

interes public, fundul apelor maritime interioare i al mrii teritoriale, rmurile Mrii Negre,
inclusiv plajele, terenurile pentru rezervaii naturale i parcuri naionale, monumentele,
ansamblurile i siturile arheologice i istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile
aprrii sau pentru alte folosine care, potrivit legii, sunt de domeniul public, ori care, prin
natura lor, sunt de uz sau interes public. Domeniul public poate fi de interes naional, caz n
care proprietatea, n regim de drept public, aparine statului, sau de interes local, caz n care
proprietatea, de asemenea n regim de drept public, aparine unitilor administrativ-teritoriale
(judee, municipii, orae, comune).
expropriere pentru cauza de utilitate public: modalitate de cedare a dreptului de
proprietate privat, constnd n trecerea n proprietatea statului, a judeelor, municipiilor,
oraelor sau comunelor, a unor imobile, proprietatea persoanelor fizice sau juridice, cu sau
fr scop lucrativ, numai n scopul executrii unor lucrri de utilitate public de interes naional
sau local, dup o dreapt i prealabil despgubire, conform legii.
extravilan: teritoriu din afara intravilanului localitii cuprins n limita teritoriului
administrativ, care nglobeaz activiti dependente sau nu de funciunile localitii, conform
planurilor de urbanism i de amenajare a teritoriului.
infrastructura: echiparea tehnic a unei localiti sau a unui teritoriu cu reele tehnice,
precum i instalaiile conexe subterane sau supraterane (ex: reele i instalaii de ap,
canalizare, electrice, termice, gaze, telecomunicaii,drumuri, reele stradale, sisteme de irigaii,
etc.).
instituii publice: construcii i amenajri care adpostesc funciuni i activiti
destinate utilitii publice ce pot fi n regim de proprietate public sau privat.
interdicie de construire: reglementare impus pentru unele zone sau terenuri, care
exclude posibilitatea realizrii de construcii i amenajri coninut n documentaiile de
urbanism i amenajarea teritoriului i instituit n conformitate cu prevederile legale. Interdicia
poate fi definitiv sau temporar, n funcie de coninutul i nivelul de aprofundare a studiilor de
amenajare. Zona asupra creia s-a instituit interdicia de construire poate fi considerat
grevat de o servitute i consemnata dup caz n registrul cadastral.
inlimea construciilor: nlimea construciilor (H), msurat la nivelul faadei,
reprezint diferena de altitudine dintre nivelul terenului natural i un punct determinat de:
a) streain, pentru construciile cu acoperiul n pant continu;
b) punctul de rupere al pantei, pentru acoperiurile mansardate;
c) partea superioar a aticului, pentru cldirile cu acoperi teras sau cu pante
mrginite de atic;
d) streaina lucarnelor.
intravilanul localitatii: teritoriul determinat prin Planul urbanistic general PUG- care
cuprinde ansamblul terenurilor cu si fara constructii, ce constituie o localitate si in cadrul carora
se poate autoriza executia de constructii si amenajeri. De regula, intravilanul se compune din
mai multe trupuri pe sate sau in interiorul aceluiasi sat.
Intravilanul se poate dezvolta prin extinderea in extravilan numai pe baza de planuri
urbanistice zonale PUZ legal aprobate, care se integreaza ulterior in Planul urbanistic
general PUG al localitatii.
interdictie de construire (non aedificandi) regula urbanistica urmare careia, intr-o
zona strict delimitata, din ratiuni de dezvoltare urbanistica, este interzisa emiterea de autorizatii
de construire, in mod definitiv sau temporar, indiferent de regimul de proprietate sau functiunea
propusa.
indici urbanistici instrumente urbanistice specifice de lucru pentru controlul
proicetarii si al dezvoltarii durabile a zonelor urbane, care se definesc si se calculeaza dupa
cum urmeaza:
Coeficient de utilizare a terenului (CUT) - raportul dintre suprafata construita
desfasurata ( suprafata desfasurata a tuturor planseelor) si suprafata parcelei. Nu se iau in
calculul suprafetei construite desfasurate:

suprafata subsolurilor cu inaltime libera de pana la 1,80 m;

suprafata subsolurilor cu destinatie stricta pentru gararea autovehicolelor;
spatiile tehnice sau spatiile destinate protectiei civile;
suprafata balcoanelor, logiilor, teraselor deschise si neacoperite, teraselor si
copertinelor necirculabile, precum si a podurilor neamenajate;
aleile de acces pietonal/carosabil din incinta, scarile exterioare, trotuarele de
protectie.
Procent de ocupare a terenului (POT) raportul dintre suprafata construita (amprenta
la sol a cladirii) si suprafata parcelei. Suprafata construita este suprafata construita la nivelul
solului, cu exceptia teraseloe descoperite ale parterului care depasesc planul fatadei, a
platformelor, a scarilor de acces. Proiectia la sol a balcoanelor a caror cata de nivel este sub
3,00 m de la nivelul solului amenajat si a logiilor inchise ale etajelor, se include in suprafata
construita.
Exceptii de calcul ai indicatorilor urbanistici POT si CUT:
daca o constructie noua este edificata pe un teren care contine o cladire care nu
este destinata demolarii, indicatorii urbanistici (POT si CUT) se calculeaza adaugandu-se
suprafata planseelor existemte la cele cale constructiilor noi;
daca o constructie noua este edificata pe o parte de teren dezmembrata dintr-un
teren deja construit, indicatorii urbanistici se calculeaza in raport cu ansamblul terenului initial,
adaugandu-se suprafata planseelor existente la cele ale noii constructii.
mobilier urban: Lucrri utilitare i decorative amplasate n spaii publice exterioare
cuprinznd: obiecte de art monumental, fntni, oglinzi de ap, mprejmuiri, scri, rampe,
estrade, tribune, cabine telefonice, lampadare, indicatoare de circulaie, panouri de afiaj,
firme, etc.
patrimoniu: Totalitatea drepturilor i obligaiilor cu valoare economic i juridic,
precum i a bunurilor materiale la care se refer aceste drepturi, aparinnd unor persoane
fizice sau juridice.
prescripie: Dispoziie coninut n regulamentele de urbanism sau n autorizaia de
construire prin care se impune realizarea construciilor sau amenajrilor cu respectarea unor
condiii ce deriv din prevederile legale ori din normele tehnice.
parcelare actiune urbana prin care o suprafata de tern este divizata in loturi mai mici,
destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regula este legata de realizarea unor
locuinte individuale, de mica inaltime.
planificare teritoriala spatiala activitatea de armonizare a structurilor teritoriale prin
managementul dezvoltarii teritoriale si coordonarea impactului teritorial al politicilor sectoriale.
politici de dezvoltare mijloacele politico administrative, organizatorice si financiare
utilizate in scopul realizarii unei strategii.
programe de dezvoltare ansamblu de obiective concrete propuse pentru realizarea
politicilor de dezvoltare.
protectia mediului ansamblul de actiuni si masuri privind protejarea fondului natural
si construit im localitati si in teritoriul inconjurator.
raza de servire: Distana exprimat n metri sau timp de acces ntre amplasamentul
instituiilor publice sau serviciilor i cel al locuinelor, servite de acestea. Distanele maxime de
parcurs pentru accesul la principalele categorii de instituii publice i servicii.
regim de construire: Reglementare cuprins n proiecte i n regulamente de urbanism
care impune modul de amplasare i conformare a construciilor pe terenurile aferente
acestora. Componentele determinante ale regimului de construire sunt: alinierea fa de
limitele terenului, nlimea construciilor i procentul de ocupare a terenului aferent acestor
construcii.
regimul juridic al terenurilor totalitatea prevederilor legale prin care se definesc
drepturile si obligatiile legate de detinerea sau exploatarea terenurilor.
regiune frontaliera regiune care include arii situate la frontiera, destinata in scopul

aplicarii unei strategii comune de dezvoltare de o parte si de alta a frontierelor si a realizarii

unor programe, proiecte si actiuni de cooperare.
restricie: condiie obligatorie de interzicere sau limitare a unor drepturi sau activiti,
impus prin regulamentele de urbanism sau prin alte acte normative.
retea de localitati totalitatea localitatilor de pe un teritoriu ( national, judetean, zona
functionala) ale caror existenta si dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relatii
desfasurate pe mai multe planuri ( economice, demografice, de servicii, politico
administrative, etc). Reteaua de localitati este constituita din localitati urbane si rurale.
rezervare (amplasament rezervat): Reglementare cuprins n proiectele de urbanism
i regulamentele aferente acestora prin care se prevede realizarea n perspectiv, de
construcii i amenajri cu destinaie precizat pe amplasamentele sau zonele delimitate n
documentaiile respective.
servitute: dezmembrmnt al dreptului, reprezentat de sarcina impus asupra unui
imobil (teren, construcie, spaiu amenajat), pentru uzul i utilitatea altui imobil, cu alt
proprietar.
Servitui de utilitate public: msuri de protecie a bunurilor publice (avnd
drept consecin o limitare administrativ a dreptului de proprietate), care nu pot fi opuse
cererilor de autorizare i ocupare a terenului dect dac sunt coninute n documentaiile de
urbanism aprobate sau n prevederile Regulamentului general de urbanism. Fac obiectul
dreptului administrativ.
Servitui de interes privat: obligaii reciproce legiferate n Codul Civil pentru
raporturile ce decurg din relaiile de vecintate, n scopul mpiedicrii litigiilor ntre proprietari.
18

Sunt nscrise n registrele cadastrale i fac obiectul dreptului civil.

Servitui de urbanism: Obligaii impuse unui bun funciar, n conformitate cu
prevederile legale, limitnd dreptul de proprietate ntr-un scop de interes public sau privat,
coninute n documentaiile de urbanism
sistem urban sistem de localitati invecinate intre care se stabilesc relatii de cooperare
economica, sociala si culturala, de amenajare a teritoriului si protectie a mediulu, echipare
tehnico edilitara, fiecare pastrandu-si autonomia administrativa.
sit: totalitatea elementelor naturale sau/i amenajate care se impun printr-o percepie
unitar. Situl subordoneaz peisajul i se caracterizeaz printr-o dominant configurativ.
structura urbana totalitatea relatiilor in plan funtional si fizic, pe baza carora se
contituie organizarea unei localitati sau a unei zone din aceasta si din care rezulta configuratia
lor spatiala; modul de alcatuire, de grupare sau de organizare a unei localitati ori a unei zone
din aceasta, constituita istoric, functional si fizic.
servitute de utilitate publica sarcina impusa asupra unui imobil penru uzul si
utilitatea unui imobil avand alt proprietar. Masura de protectie a bunurilor imobile publice nu
poate fi opusa cererilor de autorizare decat daca este continua in documentatiile de urbanism
aprobate ( avand drept consecinta o limitare administrativa a dreptului d proprietate).
strategie de dezvoltare directionarea globala sau pe domenii de actvitate, pe termen
scurt, mediu si lung, a actiunilor menite sa determine dezvoltarea urbana.
subzon: parte dintr-o zon cu caracteristici urbanistice similare, posibil de circumscris
aceluiai regulament.
teritoriu administrativ suprafata delimitata de lege, pe trepte de organizare
administrativa a teritoriului : national, judetean si al unitatilor administrativ teritoriale (
municipiu, oras, comuna).
teritoriu intravilan totalitatea suprafetelor constuite si amenajate ocupate sau
destinate constructiilor si amenajarilor din localitatile ce compun unitatea administrativ
teritoriala de baza, delimitate prin planul urbanistic general aprobat si in cadrul carora se poate
autoriza executia de constructii si amenajari. De regula intravilanul se compune din mai multe
trupuri ( sate sau localitati suburbane componente).

teritoriu extravilan suprafata cuprinsa intre limita teritorial administrativa a unitatii

de baza ( municipiu, oras, comuna) si limita teritoriului intravilan.
teritoriu metropolitan suprafata situata in jurul marilor aglomerari urbane, delimitata
prin studii de specialitate, in cadrul careia se creiaza relatii reciproce de influenta in domeniul
cailor de comunicatie, economic, social, cultural si al infrastructurii edilitare. De regula limita
teritoriului metropolitan depaseste limita administrativa a localitatii si poare depasi limita
judetului din care face parte.
teritoriu periurban suprafata din jurul municipiilor si oraselor, delimitata prin studii de
specialitate, in cadrul careia se creeaza relatii de independenta in domeniul economic, al
infrastructurii, deplasarilor de munca, asigurarilor cu spatii verzi si de agremenmt, asigurarilor
cu produse agroalimentare, etc.
unitate teritoriala de referinta (UTR) subdiviziune urbanisstica a teritoriului unitatii
administrativ teritoriale de baza, constituita pe criterii urbanistice similare sau omogene,
avand drept scop pastrarea, refacerea sau dezvoltarea teritoriului in concordanta cu traditiile,
valorile sau aspiratiile comunitatii la un moment dat si necesara pentru :agregarea pe
suprafete mici a indicatorilor de populatie si de construire, delimitarea carateristicilor
urbanistice, stabilirea indicatorilor urbanistici, reglementarea urbanistica omogena, UTR avand
de regula suprafata de 1-20 ha si in mod exceptional pana la 100 ha, se delimiteaza pe limitele
de proprietate, in functie de urmatoarele caracteristici, dupa caz:
relief si peisaj cu caracteristici similare;
evolutie istorica unitara intr-o anumita perioada;
populatie cu structura omogena;
sistem parcelar si mod de construire omogena;
folosinte de aceiasi natura ale terenurilor si constructiilor;
regim juridic al imobilelor similar;
reglementari urbanistice omogene referitoare la destinatia terenurilor si la
indicatorii urbanistici.
In anumite cazuri in care unele dintre elementele caracteristice sunt omogene pe
suprafete intinse, mai multe UTR uri alaturate pot forma o macrounitate teritoriala de
referinta (MUTR).
zona central: teritoriu delimitat prin documentaii de urbanism dup criterii privind
concentrarea instituiilor i serviciilor publice (utile localitii i teritoriului su de influen) i a
infrastructurii tehnico-edilitare, precum i dup criterii privind densitatea i calitatea
construciilor.
zona defavorizata arii geografice strict delimitate teritorial, care indeplinesc cel putin
una din urmatoarele conditii:
a) au structuri productive mono industriale care, in activitatea zonei, mobilizeaza
mai mult de 50 % din populatia salariata;
b) sunt zone miniere in care personalul a fost disponibilizat prin concedieri colective
in urma aplicarii programelor de restructurare;
c) in urma lichidarii, restructurarii sau privatizarii unor egenti economici apar
concedieri colective care afecteaza mai mult de 25 % din numarul angajatilor care au domiciliul
stabil in zona respectiva;
d) rata somajului depaseste cu 25 % rata somajului la nivel national;
e) sunt lipsite de mijloace de comunmicatie si infrastructura este slab dezvoltata.
zona functionala parte din teritoriul unei localitati in care, prin documentatiile de
urbanism si amenajarea teritoriului, se determina functiunea dominanta existenta si viitoare.
Zona functionala poate rezulta din mai multe parti cu aceiasi functiune dominanta ( zona de
locuit, zona activitatilor industriale, zona spatiilor verzi, etc.). Zonoficarea functionala este
actiunea impartirii teritoriului in zone functionale.
zona functionala de interes zona functionala cu rol important din punct de vedere
urbanistic. Zona functionala de interes se stabileste de catre structura de specialitate din

subordinea arhitectului sef si se aproba de catre consiliul local, cu avizul Ministerului

Dezvoltarii Regionale si Locuintei.
zona de protectie suprafetele in jurul sau in preajma unor surse de nocivitate, care
impun protectia zonelor invecinate ( statii de epurare, platforme pentru depozitarea controlata
a deseurilor, puturi seci, cimitire, noxe industriale, circulatie intensa).
zona protejata suprafata delimitata in jurul unor bunuri de patrimoniu construit sau
natural, al unor resurse ale subsolului, in jurul sau in lungul unor oglinzi de apa, etc. si care,
prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, se impun masuri restrictive de
protectie a acestora prin distanta, functionalitate, inaltime, volumetrie, in scopul ocrotirii
sanatatii publice, a mediului si patrimoniului natural si construit.
zona de risc natural areal delimitat geografic, in interiorul caruia exista un potential
de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populatia, activitatile
umane, mediul natural si cel construit si pot produce pagube si victime umane.
1.9. Acte normative specifice i complementare care au legtur cu activitatea de
amenajarea teritoriului i urbanism, dup cum urmeaz:
a) acte normative specifice:
Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul cu modificrile i
completrile ulterioare;
Legea nr. 71/1996, privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Naional seciunea I: Ci de comunicaie;
Legea nr. 171/1997, privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Naional seciunea II: Apa;
Legea nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naional
seciunea III: Zone protejate;
Legea nr. 351/2001, privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Naional seciunea IV: Reeaua de localiti, cu modificrile i completrile ulterioare;
23
Legea nr. 575/2001, privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Naional seciunea V: zone cu risc natural;
Codul civil;
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrrilor de construcii cu modificrile i
completrile ulterioare;
Legea nr. 184/2001, privind organizarea i exercitarea profesiei de arhitect;
Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii, cu modificrile i completrile
ulterioare;
Legea nr. 251/2001, a administraiei publice locale, cu modificrile i completrile
ulterioare;
Legea nr. 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice;
Legea nr.378?2001 pentru aprobarea OG nr. 43/2000 privind protectia
patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national;
Legea locuinei nr. 114/1996 republicat, cu modificrile ulterioare;
Legea nr. 326/2001, privind serviciile publice de gospodrire comunal, cu
modificrile i completrile ulterioare;
Legea nr. 213/1998, privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia;
Ordonana de urgen nr. 34/2006 privind achiziiile publice;
H.G.R. nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism cu
modificrile i completrile ulterioare;
Ordinul comun nr. 34/N/M30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MApN, MI i SRI
privind aprobarea Precizrilor privind avizarea documentaiilor de urbanism i de amenajare a
teritoriului, precum i a documentaiilor tehnice pentru autorizarea executrii construciilor.

H.G.R nr.31/1996 privind aprobarea metodologiei de avizare a documentaiilor de

urbanism privind zone i staiuni turistice i a documentaiilor tehnice privind construcii n
domeniul turismului;
H.G.R. nr. 447/2003 privind normele pentru elaborarea hrilor de risc;
O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Naional de Management al situaiilor de
urgen;
H.G.R. nr. 372/2004 privind aprobarea Programului Naional de Management al
riscului seismic;
H.G.R. nr.1057/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind aprarea
mpotriva efectelor dezastrelor produse de seisme i alunecri de teren;
H.G.R. nr.1519/2004 privind aprobarea Regulamentului privind dobndirea
dreptului de semntur pentru documentaiile de amenajarea teritoriului i urbanism;
Ordinul MLPAT nr.21/N/2000 Ghidul pentru elaborarea i aprobarea
regulamentelor locale de urbanism;
Ordinul MLPAT nr.13/N/1999 Ghidul pentru metodologia de elaborare i
coninutul cadru al planului urbanistic general PUG;
Ordinul MLPAT nr. 176/N/2000 Ghidul pentru metodologia de elaborare i
coninutul cadru al planului urbanistic zonal PUZ;
Ordinul MLPAT nr.37/N/2006 Ghidul privind metodologia de elaborare i
coninutul cadru al planului urbanistic de detaliu - PUD;
Ordinul MTCT nr.1430/2005 privind aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a legii nr.50/1991 republicat cu modificrile i completrile ulterioare;
Lista monumentelor istorice aprobate prin ordinul nr.2314/2004 al Ministrului
Culturii i Cultelor;
b) acte normative complementare:
Legea nr. 137/1995 privind protecia mediului (republicat cu modificrile
ulterioare);
Legea nr. 98/1994, privind stabilirea i sancionarea contraveniilor la normele
legale de igien i sntate public;
Legea nr. 107/1996 privind apele, cu modificrile ulterioare;
24
Legea nr. 45/1994 privind aprarea naional a Romniei, cu modificrile
ulterioare;
Legea nr.481/2004 privind protecia civil;
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor protejate;
Ordonana Guvernului nr. 60/1997 privind aprarea mpotriva incendiilor
aprobat i modificat prin legea nr.212/1997 cu modificrile ulterioare;
Ordonana Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor cu
modificrile ulterioare;
Ordonana Guvernului nr. 47/1994, privind aprarea mpotriva dezastrelor
aprobat prin Legea nr.124/1995 cu modificrile ulterioare;
Ordonana Guvernului nr. 2/2001, privind regimul juridic al contraveniilor;
H.G.R. nr. 540/2000 privind aprobarea ncadrrii n categorii funcionale a
drumurilor publice i a drumurilor de utilitate privat deschise circulaiei publice cu modificrile
ulterioare;
H.G.R. nr. 1414/2002 privind aprobarea ncadrrii unor sectoare de drumuri de
exploatare n categoria funcional a drumurilor publice comunale din jud. Gorj;
H.G.R. nr. 1076/2004 privind procedura de evaluare de mediu pentru planuri si
programe;
H.G.R. nr.1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a
impactului de mediu;

Ordinul Ministerului Sntii nr. 201/1997 pentru aprobarea Normelor

Metodologice de avizare i autorizare sanitar;
n aceste condiii planul urbanistic general actualizat al localitilor ce compun comuna
Matasari (satul de centru Matasari i satele apartinatoare), aprobat prin Hotrrea Consiliului
local va fi prezentat ntr-o nou redactare (scris i grafic) prin completarea actualizat a unor
capitole din Memoriul General i preluarea celor care nu impun modificri din Planul Urbanistic
General aprobat anterior astfel nct noua documentaie s constituie un tot unitar care s nu
creeze confuzii.
Prezentarea memoriului general s-a fcut n structura impus de Ghidul privind
metodologia de elaborare i coninutul cadru al planurilor urbanistice generale aprobat prin
Ordinul 13N/1999 al MLPAT, conform temei de proiectare.
1.10. SURSE DOCUMENTARE
Pentru elaborarea planului urbanistic general al localitilor comunei au fost obinute
unele date de sintez de la instituiile judeene de profil i au fost studiate proiectele de
sistematizare referitoare la comuna Matasari din perioada pn n anul 1990 ca i proiectele
de urbanism i amenajarea teritoriului elaborate dup anul 1990, din care menionm:
Planul urbanistic general al comunei Matasari, proiect nr.166, elaborat in anul
1999 de
catre URBANPROIECT Bucuresti si aprobat cu Hotararea Consiliului local nr.
12/2000, valabil la data intocmirii noului plan urbanistic general.
Planul de amenajare a teritoriului judeului Gorj, proiect nr. 59/1997 elaborat de
Institutul Naional de Cercetare i Dezvoltare pentru Urbanism i Amenajarea Teritoriului
URBAN PROIECT Bucureti;
Plan director pentru studierea intravilanului comunei Matasari proiect nr. 12
elaborat n 1990 de S.P.J.Gorj;
Planul de amenajare a teritoriului zonal intercomunal pentru comunele Matasari,
Slivilesti, Dragotesti, Negomir, Farcasesti si Ciuperceni, ellaborat pentru dezvoltarea productiei
de lignit, proiect nr. 707-569/2007 de catre ICSITPMLnCraiova
Strategia de dezvoltare economico social a comunei Matasari 1995
elaborat de Consiliul local al comunei Matasari;
Plan urbanistic de detaliu pentru Spatii de depozitare sc XEDEX srl Tg. Jiu,
aprobat cu Hotararea Cons. Local nr. 3/2008
Strategia de desvoltare socio-economica a judetului Gorj, 2007-2013;
Baza topografic (planuri la scrile 1:50.000; 1:25.000 i 1:5000 si
ortofataplanuri) a fost procurat de la Oficiul Judeean de Cadastru i Publicitate imobiliar;
Studiile de fezabilitate pentru lucrrile de infrastructur;
Gorjul istoric i pitoresc Al. tefulescu;
Istoria Gorjului Vasile Crbi;
Judeele patriei Gorj, Editura Sport Turism;
Matasari file de monografie Ion Dadalau, Nicolae Racoceanu, Matei Ioachim
Studiul Identificarea si delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecari de
teren si inundatii) la nivelul teritoriului judetean (pentru judetele ce compun Regiunea 4 SudVest Oltenia : Gorj, Dolj, Mehedinti, Olt si Vilcea. - IPTANA Bucuresti).

II. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTRII URBANISTICE

2.1. EVOLUIE CONTEXTUL DEZVOLTRII
Dezvoltarea comunei, ca unitate teritorial administrativ de baz (UATB) este analizat
n contextul tendinelor de evoluie la nivel european pornind de la principiile directoare pentru
dezvoltarea durabil definite la Conferina European a Minitrilor Responsabili cu Amenajarea
Teritoriului de la Hanovra (7 8 sept. 2000).
Principiile directoare care i extrag substana dintr-un mare numr de documente ale
Consiliului Europei, in cont, n sensul conceptului de dezvoltare durabil, de nevoile tuturor
locuitorilor regiunilor europene fr a compromite drepturile fundamentale ale generaiilor
viitoare.
Ele vizeaz n mod special s coreleze ateptrile economice i sociale privind teritoriul
cu funciunile ecologice i culturale i astfel, s contribuie la o dezvoltare teritorial pe scar
mare, durabil i echilibrat.
Principiile directoare ale unei politici de amenajare i dezvoltare durabil sunt
urmtoarele:
1) Promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltri socio economice echilibrate i de mbuntire a competitivitii (n esen fiind vorba de ntrire a
regiunilor slab dezvoltate i n mod deosebit a mediului rural);
2) Promovarea ncurajarea dezvoltrii generate de funciunile urbane i de
mbuntire a relaiilor dintre orae i sate (parteneriate ora sat, revitalizarea transporturilor
publice, revitalizarea i diversificarea economic la sate, valorificarea n omun a patrimoniului
natural i cultural);
3) Promovarea unor condiii de accesibilitate mai echilibrate (realizarea rapid a
reelei paneuropene de transport cu o bun interconexiune cu toate localitile);
4) Facilitarea accesului la informaie i cunoatere (conexiuni la nivel naional,
regional i local la furnizorii de informaii, deintorii de bnci de date, etc.);
5) Reducerea degradrii mediului (regenerarea zonelor urbane i rurale afectate de
factori nocivi);
6) Valorificarea i protecia resurselor i patrimoniului natural (gestiunea resurselor
de ap, tratamentul apelor uzate, controlul fertilizrii i irigrii solului, etc.);
7) Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare (patrimoniul cultural
sub toate formele crete atractivitatea regional i local pentru investitori, turism i
populaie);
8) Dezvoltarea resurselor energetice i meninerea securitii (reele de transport
energie petrol i gaze, securizarea centralelor de producere a energiei);
9) Promovarea unui turism de calitate i durabil (dezvoltarea cu precdere a
turismului local: ape, pduri, rezervaii);
10) Limitarea preventiv a efectelor catastrofelor naturale (msuri preventive pentru
limitarea efectelor catastrofelor naturale cum ar fi cutremurele, inundaiile, alunecrile de
teren, etc.).si a catastrofelor tehnologice;
Pentru a se asigura o dezvoltare autonom a zonelor rurale ca spaiu de via, de
activiti economice, de recreere i ca spaiu natural, n completarea principiilor de mai sus, la
nivel regional i judeean conform i Planului de Amenajare a Judetului PATJ, sunt propuse
urmtoarele msuri:
aprofundarea politicii de amenajare n vederea meninerii echilibrelor ntre
numeroasele dinamici care afecteaz zonele rurale (diversificarea locurilor de munc,
schimbri n producia agricol, mpduriri, turism, protecia naturii);
conservarea i valorificarea resurselor interne ale zonelor rurale pentru a
diversifica baza economic i de a mobiliza populaia i actorii economici;

promovarea oraelor mici i mijlocii precum i a satelor importante, ca furnizori

de servicii pentru zonele lor de influen;
creterea accesibilitii zonelor rurale, mai ales a oraelor mici i mijlocii ca i a
satelor importante;
mbuntirea condiiilor de via a locuitorilor zonelor rurale i creterea
atractivitii lor pentru toate grupurile de populaie, cum ar fi tinerii i pensionarii; aceasta
implic un rol activ pentru ntreprinderile agricole i silvice, valorificarea patrimoniului natural i
cultural, eliminarea daunelor aduse mediului i furnizarea unei infrastructuri i unor servicii noi,
cu deosebire n domeniul turismului;
mbuntirea ofertei i marketingului produselor agricole i silvice adaptate la
contextele locale, contribuind de asemenea la conservarea diversitii biologice; compensarea
veniturilor n caz de divergen ntre ntreprinderile agricole i silvice, pe de o parte, protecia
naturii i ntreinerea peisajelor pe de alt parte;
promovarea crerii de posibiliti de angajare la nivel nalt de calificare n cadrul
diversificrii bazei economice.
Pentru a defini mai exact locul i rolul comunei Matasari n ansamblul socio-economic al
judeului i n reeaua judeean a localitilor urbane i rurale este interesant de prezentat i
evoluia n timp a acestei uniti administrativ-teritoriale ca i cadrul natural general.
Ca atestare documentara, cele mai vechi sate ale Gorjului apar inca din secolul al XIV
lea. Satele s-au format, indeosebi in partea de nord a judetului, la munte, in depresiuni, pe
dealuri sau de-a lungul vailor, apelor, acolo unde natura a oferit conditii prielnice necesare
dezvoltarii vietii.
Despre prima atestare documentara a satelor ce compun in prezent comuna Matasari
nu se stiu date exacte, insa din ampla si documentata monografie a comunei ( Matasari file
de monografie ) ce apartine colectivului format din Ion Dadalau, Nicolae Racoceanu si Matei
Ioachim, rezulta ca asezarile omenesti de pe aceste intinderi colinare se pierd in istorie ca si
intreaga Dacie protoistorica si istorica. Inexistenta unor cercetari, respectiv a sapaturilor
arheologice, a constituit un handicap pentru precizarea verigilor intermediare ale istoriei stricte
ale locurilor matasarene, astfel ca istoricii au fost nevoiti sa generalizeze, sa extrapoleze niste
realitati mai bine conturate pentru vecinitatile de nord, de vest si de sud. Acest lucru este
valabil si in perioada de tranzitie de la Dacia romana catre feudalism. Abia din acesta
perioada, pe la 1200 d.H. si in prima jumatate a secolului XIII avem cateva informatii despre
viata primelor asezari statale ( din Dilploma Ioanitilor din 1247). In zona Gorjului si implicit in
cea a Matasarilor eru organizate voievodatele sau cnezatele lui Litovoi si Seneslau pe Jiu si
de-a lungul Oltului. Bastinasii acestui meleag, stramosii matasarenilor, erau numiti valahi si
se ocupau cu cresterea animalelor, agricultura si pescuitul.
Odata cu iesirea de sub suzeranitate feudala a regatului ungar, dupa infrangerea lui
Carol Robert de Anjou de catre Basarab Intemeietorul, tinuturile gorjrnr intra in indelungata
epoca a feudalismului.Tinutul gorjean, care facuse parte din Dacia Inferioara, sta sub o
nesfarsita prefacere sociala, cind dispar vechile cetati ( Buridava Stolnicesti, Bumbesti,
Cotofeni, Baia de Fier) si apare economia de tip boier iobag ce avea sa dainuie peste trei
secole, pana spre zorii secolului fanariot, cand vor apare elementele economiei de piata
capitalista. In acest tinut premontan, de coline, economia sateasca avaa adanci radacini
seculare. Industria casnica, vinaritul povernele, stuparitul ca si cultivatului inului si canepii.
Se accentueaza pe toata durata Evului Mediu un nesfarsit proces de rumanire prin
care se iau pamanturile taranilor liberi, acestia cazand in randul clacasilor.
Odata cu secolul fanariot, al XVIII lea, apar insa noi realatii de munca, datorrita unei
cerinte mai mari de produse agricole, principala avutie a acestor locuri. Patrund, in toata Tara
Romaneasca, relatiile de economie a pietii de tip capitalist.
In secolul urmator, al XIX-lea se intensifica comertul cu produse agricole astfel incat
taranii eruu obligati la eforturi deosebite pentru a asigura mosierilor cantitati sporite de produse

pentru comert, ceea ce ii face pe acestia negustori. In aceasta perioade apare o clasa noua,
burghezia, care formaza impreuna cu meseriasii, cu functionarii si cu micii negustori de
pravalii, o majoritate cetateneasca care va participa la schimbul de marfuri capitalist..
Catre sfarsitul secolului XIX, apare in relatiile agrarare un proces de descompunere a
proprietatii mosnenesti, materializat prin instrainari de terenuri sub forma de vanzari,
schimburi, danii, consemnate documentar in toate satele matasarene. Primul act apare la 23
aprilie 1871 (o invoire pentru schimb de pamant in satul Croici, legalizat de primaria Matasari).
In continuare se inregistreaza numeroase astfel de acte pina in anul 1900 care demonstreaza
specificul acelor vremuri.
Ca prima atestare documentara pentru satul Matasari este amintit zapisul din 1613,
sub domnia lui Radu Voievod prin care se da unor Dragomir si Tecsan,ocina in Matasarii
de Sus, iar unuia Dumitru, de asemenea pamanturi in acelasi sat. Apoi sunt mentionati iar
Dragomir si Tecsan care ar fi cumparat de la un anume Andreica si aceasta ocina in
Matasarii de Jos. Mai aflam din acel hrisov existenta, de multa vreme a unor vaduri folosite
la morile de apa.. La ceasul atestarii documentare, Matasarii erau de Sus si de Jos si era
categorisit ca sat rasfirat situat linga albia raului dupa un obicei vechi. Alta serie de
documente (1617-1618) fac referire la alte cumparari de terenuri si sunt amintiti unii mosnenei
din alte sate, ca Timiseni si Lupoaia drept martori.
Satul Croici, apartinator Matasarenilor, isi trage numele, se crede, de la vocabula croi
sau, mai plauzibil, tot de un patronim, Croicu, un localnic care, foarte devreme, la 1542, vinde
unuia Balan o mosie. Un alt hrisov, din epoca fanariota, 1731, arata ca popa Vladul de le
Matasari ia parte la o hotarnicie de mosii la Croici dimpreuna cu 24 boieri trimisi sa rezolve un
conflict aflator intre mosnenii din Croici si cei din Cojmanesti. Satul Croici tine tot de Matasari
cu care formeaza comuna in plasa Viile ce isi avea sediul la Slivilesti.
Satul Runcurel , situat in lungul vailor Sbarcea, Runcurel si Valea lui Stan si pe
grindurile dealurilor invecinate are o vechime istorica apreciabila dar in documentele de
atestare apare in vremea lui Cuza cand era omuna de sine statatoare ce apartinea de
districtul Mehedinti.
Satul Bradet era format in trecut, pentru o perioada buna de timp din Bradetel si
Runcurel. Numele satului se crede ca vine de la palcurile de brazi ce au existat permanenet
aici si ale caror tulpini necarbonizate se mai vad inca. In prezent se mai folosesc inca denumiri
ca Valea Bradului sau Valea Brazilor. Ulterior, dupa Cuza, satul Bradet ss-a desprins de
Runcurel si a trecut la Matasari.
In decursul timpului, documente istorice ale unor evenimente de referinta ale neamului
romanesc (Revolutia de la 1821, Razboiul de independenta, cele doua razboaie mondiale,
etc.) au amintit permanent participarea locuitorilor comunei si nu de putine ori, jerfa acestora.
2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
Teritoriul administrativ al comunei Matasari este situat n partea central - vestica a
judeului Gorj i are ca vecinti:
la nord, comunele Ciuperceni si Calnic;
la est, comuna Farcasesti si Negomir;
la vest, municipiul Motru si comuna Samarinesti;
la sud, comunele Dragotesti si Slivulesti.
Ca relief, teritoriul comunei Matasari este cuprins n zona Subcarpatic Oltean,
respectiv n sectorul dintre Motru si Gilort format dintr-o succesiune de dealuri i depresiuni.
Teritoriul este puternic fragmentat fiind caracterizat prin vi domoale i prelungi i pante de
dificulti diferite, corespunzator cursului de apa Jit ce strabate comuna de la nord - vest la
sud - est si care se varsa in raul Jiu. Geomorfologic, comuna Matasari se ncadreaz n
Piemontul Getic, cu cote cuprinse ntre 200 m i 390 m.
Din punct de vedere geologic, depresiunea Getic n care este inclus teritoriul comunei
Matasari se caracterizeaz prin formaiuni miocene i pliocene levantine cuaternare (care se

dezvolt pn la 200 m adncime). Aceste formaiuni sunt n general alctuite din depozite cu
granulaie medie spre mare, fiind reprezentate prin argile, nisipuri i pietriuri. n zona de lunc
i terase ale cursului de apa formaiunile de vrst cuaternar sunt de constituie slab, rocile
componente fiind nisipurile, pietriurile, argilele i marnele uor erodabile.
Teritoriul comunei Matasari se suprapune peste mai multe unitati de relief unitati de
relief, respectiv, zona deluroasa, colinara, formata din depozite antecuaternare deasupra
carora aflueaza argilele, zona subcolinara si o zona joasa de depresiune plata, cu relief greafat
pe depozite fluviatile (pietrisuri, nisipuri)
Relieful comunei Matasari imbina caracteristicile dealurilor putin inalte( 200 450m) cu
acelea ale depresiunilor largi la altitudini coborate (100 200 m).
Zona face trecerea intre culoarele depresionare Ciuperceni Calnic si Targu Jiu.
Actuala configuratie a solului este rezultatul unor procese marcate de eroziune care au
influientat formatiiunile sedimentare catre cuaternar. Depozitele de roci ale zonei sunt
constituite mai ales din argile si nisipuri argiloase, nisipuri curatr si marne, unde se gasesc
puternice stratuficari de lignit, iar catre suprafata carbunele apare in aflorimente ( asa numita
siga).
Variatia de altitudine a zonei colinare e cuprinsa intre 200 m si 390 m, cotele cele mai
inalte fiind pe culmile catorva coline cum sunt Dealul Jgheabului (330,2 m), Dealul Malului (360
m), Dealul Arsitei (374,3 m) si Cioaca Inalta (381,2 m). Zona colinara, cu interfluvii si conuri,
drenate de apa Jiltului care are in amonte niste mici afluienti, delimiteaza la nord lunca Jiltului,
lunca specific dezvoltata, lata de circa 3 km si care se inalta apoi in terase pe care se afla o
parte din satele comunei Matasari.
De la est catre vest se constata o scadere de altitudine, urmare a unui lent si indelungat
proces de scufundare a sinclinalului vestic. Este ulucul depresionar care merge catre
depresiunea Ciuprceni si unde intalnim o serie de coline care marcheaza hotarul de nord al
Podisului Getic, dealul cel mai semnificativ fiin cel al Bujorascului.
Avand in vecinatatea sa vestica si nord-vestica depresiunile Bujorascu, Ciuperceni,
Tismana, strabatuta de paraul Jilt, comuna Matasari este asezata intracolinar, intre dealurile
Bohorel, Miculesti, Bujorascu siStramba-Vulcan. Tot aici intalnim si dealurile Malul ( de la jilt
pana la hotarul cu Miculestii), dealul Harca ( de jilt pana la Runcurel), dealul Varcanului ( hotar
la Miculesti ca Valea Jgheabului), dealul Bohorel (hotar la Negomir cu Pinoasa), dealul Rocilor,
dealul Mic Culmea Casii (culmea Cojmanestilor), dealul Briciu si dealul Croicilor ( intre
Matasari si Croici).
Reteaua hidrogafica din teritoriul administrativ al comunei Matasari este tributara raului
Jiu prin cele doua mari cursuri de apa respectim raul Motru si paraul ilt ce strabat vecinatatile
de vest si est ale comunei Matasari. Paraul Jilt ce strabate comuna pe directia nord vest la
sud est , pe un traseu regularizat care are un numar redus de afluent cu debite variabile, in
general reduse si care isi are obarsia in sudul depresiunii Tismana, la intalnirea acestei cu
depresiunile Ciuprceni si Bujorascu. La nord de Matasari paraul Jilt se caracterizeaza printr-un
regim torential, adunand si apele unor mici afluienti sezonieri. Debitul lui este inffluientat si de
climatul submediteranian, cu maxim pluviometric toamna. Vara are debitul, in generel scazut,
si subumiditate variabila
Catre paraul Jilt converg o serie de vai ce brazdeaza perimetrul de la vest la est si
anume: Calea Runcurel, Valea Larga si Valeaa Bradetel.
Valea paraului Jilt prezinta, in lungul sau, un nivel de terasa inferioara, lunca atingand
latimi de 100 400m. Ceilalti afluienti au vai largi, insa au depozite aluvionare slab dezvoltate
alcatuite din nisipuri, nisipuri argiloase, prafoase cu rare intercalatii de pietrisuri si bolovanisuri,
In lungul vailor se intalnesc zone mlastinoase generate de izvoare de panta.
Cursurile de apa se alimenteaza din precipitatii si din descarcarea pe zonele de
afloriment a unor acvifere subterane.
Corespunztor formelor de relief satele comunei Matasari sunt de tip linear fie c s-au
constituit n zona de lunc fie n zona de contact cu zona colinar, cu exceptia Localitatii

Matasari care a cunoscut o dezvoltar de tip urban, fiind principalul centru de cazare a celor ce
lucreaza in bazinul minier Jilt.
Hidrologia de suprafa a zonei aferente teritoriului administrativ al comunei Matasari
tributara raului Jiu.,are o densitate relativ scazuta raportata la suprafata teritoriului comunei iar
adncimea pnzei de ap freatic este variabil de lpana la 3,0 m. n zona de lunc a paraului
Jilt, de 7-8 m. pe terasele ce domina lunca si ajunge la 20 m. in interconuri. Dupa anul 2000,
factorul antropic s-a manifestat, intre altele, prin sistemul hidroenergetic Cerna Motru
Tismana. la 5-7 m.
O parte din satele ce compun comuna folosesc sistemul tradiional de alimentare cu ap
din fntni dei nu todeauna chimismul apei folosite este corespunztor.
Debitele de ap nregistrate au valori diferite n funcie de regimul de precipitaii, anual
nregistrndu-se viiturile de primvar (februarie-mai) cnd la apa din ploi se adaug i apele
rezultate din topirea zpezilor, ca i viiturile de toamn cu frecven mai mic i cu debite mai
mici dect primvara.
Vara debitul de ap scade, iar n timpul secetelor acestea rmn fr debit.
Zone afectate de secet frecvent n Romnia
Clima, n general, este temperat continental cu o varietate de nuane ca urmare a
poziiei geografice, a circulaiei atmosferice i a componentelor de relief prezentate.
Ea se caracterizeaz prin urmtoarele particulariti:
radiaia solar se cifreaz la cca. 1250 kcal/cmc/an;
temperatura medie anual este de 10,2 C (care d n general confort termic) cu
medii de -2,5C n luna ianuarie i de +21,0C luna iulie;
precipitaiile au o distribuie neuniform avnd o valoare de 585 mm/an cu
maxime n perioadele mai - iunie i noiembrie i cu minime n luna februarie,
stratul de zpad are o durat de 40 - 50 zile/an, grosimea acestuia variind ntre
60 90 cm.
Vanturile locale ( formate in general ca urmare a existentei culoarului vaii Jiltului)
au directia nord.est sud.vest.
Ca rezultat al interaciunii ndelungate a factorilor climatici asupra unui relief deluros de
o consisten geologic slab, a factorilor hidrologici i hidrogeologici, a unui nveli vegetal
constituit din pduri de foioase, au luat natere pe teritoriul comunei dou tipuri de sol: soluri
brune de pdure i soluri brun-roscate de pdure podzolice.
Cea mai mare parte a teritoriului comunei este ocupat de soluri brune de pdure care sau
dezvoltat datorit umezelii suficiente (585 mm/an) a temperaturilor relativ ridicate ce au
determinat dezvoltarea intens a proceselor de alterare, a reliefului de teras slab nclinat
(format din pietriuri).
Dezvoltarea vegetaiei de foioase favorizeaz procesul de bioacumulare n partea
superioar a profilului de sol i o bun descompunere a substanelor organice.
Avnd suficiente substane nutritive, solul brun de pdure se caracterizeaz printr-o
fertilitate ridicat.
Solul brun de pdure podzolic se datoreaz umezelii mai ridicate din aceast zon ca i
temperaturii ridicate ce determin dezvoltarea intens a proceselor de alterare, de
transformare a mineralelor primare n minerale argiloase.
Acest tip de sol este mai slab productiv i este acoperit de pduri de foioase.
Fauna teritoriului comunei este foarte diversificata si este specifica unei zone mult mai
mari decat teritoriul comunei, extinzandu-se ami ale spre sud pana la limita judetului ( com.
Tantareni).
Din categoria mamiferelor intalnim:
mamifere mici ca: popandaul, harciogul, soarecii mari de miriste, sobolanii
acvatici, dihorul de stepe si cel domestic, nevastuica; sporadic si migrator se intalnesc
mistretul, vulpea, lupul, caprioara si unele pisici salbatice corcite.(in vremuri trecute se mai
gaseau viezurele, jderul chiar si ursi);

pasari de diverse specii:

specii cantatoare : privighetoarea mica, pupaza, specii de mierle, sticleti, scatii,
sfranciocul, bot-grosul cristeiul;
pasari insectivore: ciocanitoarea, ghionoaia, pitigoii verzi cu guler alb, ciufii,
joimarita (disparuta), caprimurgul (in zona de sud a fagetului), porumbeii domestici si salbateci,
graurii, porumbelul de scorbura, turturelele;
pasari de talie mare de interes gospodaresti: sitarul si fazanul.
pasari rapitoare: specii de ghindari, vanturelul de seara, soimi diversi, ciorile,
stancutele, corbii ;
pasari disparute sau in curs de disparitie: randunelele, vrabiutele, ciocarlanii,
ciocarlia;
reptile: serpi veninosi, sarpele comun, neveninos, soparle, gusterul,batraciene.
insecte: paianjeni, gandaci, albine si viespi domestice sau de paduri, coleoptere
mari (radasca), lepidoptere, fluturi de diverse specii, scolopendrele (miriapozi).;
pesti: in preze nu se mai gasesc pesti in apele din teritorie insa in general se
intalneau specii de ape limpezi precum cleanul, scobarul, lipanul. Bibinul.platica guvizii mici de
apa dulce, rosioara.
Flora zonei in care ste inclus si teritoriul administrativ al comunei Matasari are aceiasi
mare diversitate de specii comune si rare ca si fauna prezentata mai sus., iar explicatia acestui
fapt este data de microclimatul creat de inffluientele submediteraniene, de prezenta nu pre
indepartata a Dunarii si a Peninsulei Balcanice dar si de climatul continental excesiv al
teritoriului romanesc in genere.
O clasificare a florei zonei arata astfel:
a) vegetatia acvatica si de lunca este compusa din plante submerse si de suprafata:
plantele submerse ( din care o parte au disparut odata cu prosesul de
deteriorare generala a apelor) sut reperezentate de nuferii albi de nisip, lianele de apa;
plantele acvatice de suprafata sunt: lintita, castanele de apa ( ciulinele plutitor),
ghimpul, otratelul, plutnita, sovarul pitic, pipirigul, papura si trestia, rachitisul, salcisul ( salcie
alba, cenusie, etc.); in salcisuri se intalneste arini de smarc, inalti ca si ierburi pe jumatte
iubitoare de uscaciune; deasemeni se intalnesc plante iubitoare de locuri pe jumatate umede
cum sunt rogozurile, izma baltii, stuful.
b) vegetatia pe pajisti si campie stepe
desi stepa este slab reprezentata pe teritoriul comunei Matasari, pajistile si
campia obisnuita sunt deseori intalnite si sunt oresarate cu covoare florale care in general sau
pastrat in zonele in care nu s-a facu destelenirea pajistilor.
c) vegetatia de subarborete si arborete formeaza de obicei centuri ce inconjoara
padurile sau se gasesste si interiorul acestora si sunt formate din maces, floarea de rasura,
paducelul, drobul, drobusorul, sangerul,, lemnul cainesc,porumbarul, hameiul, murul, socul,
gherghinarul, liliacul, scumpia, salba moale, spinul, calinul, ghimpele.
d) zona padurilor are flora influientata de patrunderile submediteraniene reprezentata de
arbori termofili ( stejarul pufos si cel brumariu) ca si de alte foioase (teiul comun, teiul argintiu,
artarul, jugastrul, gorunul, cerul, frasinul, ulmul, carpenul, fagul, garnita, pinul, pinul negru
mesteacanul); padurile au ca insotitori un intreg complex de plante agatatoare, liane, iedere,
curpenii, varietati de vita salbatica, sau de plante ce se strecoara in luminisuri cu mai multa
umiditate ca paiusurile, iarba moale, costreiul, mohorul si care continua spre zonele mai inalte
cu pajistile de stancarii ce cresc printre bolovani si stanci si care sunt si ele de influienta
submediteraniana.
Flora si fauna sunt afectate negativ de activitatea miniera, atat in privinta vegetatiei
terestre, spontana si cultivata, cat si prin perturbarea habitatului speciilor de animele salbatice,
care se refugiaza in zonele limitrofe.
Tehnologia de exploataare la zi a lignitului este de lunga durata, iar afectarea vegetatiei

si faunei se manifesta prin:

distrugerea vegetatiei 9erbacee si lemnoase) ca urmare a excavatiilor maselor
geologice pentru eztragerea carbunelui;
diminuarea biomesei fondului forestier, cu repercursiuni chiar si dupa
reconstructia ecologica a zonelor afectate;
perturbarea echilibrului ecosistemelor predomonante din zona, a productivitatii
sistemelor ecologice si disparitia unor asociatii vegetale si faunistice cheie, a unor specii prin
reducerea numerica a indivizilor datorita factorilor de stres;
reinstalarea vegetatiei pe halde in vederea redarii in circuitul productiv din care
au provenit ( in masura in care acest lucru este posibiil) necesita perioade lungi de timp si
eforturi materiale si financiare apreciabile;defrisarea pedurilor lasa solul dezgolit,
interpatrunzandu-se brusc mediul specific propriu padurii, precum si functiile bioproductive si
ecoproductive ale acestora;
migrarea faunei tipice in zone indepartate carierei.
redarea in circuitul economic a suprafetelor elibarate de sarcini tehnologice, in
speciala suprafetelor cu destinatie silvica, va conduce la refacerea habitatelor naturale.
Suprafetele vor fi redate in mode esalonat pe parcursul exploatarii, pe cat posibil in echivalenta
cu suprafetele ocupate, iar dupa incetarea activitatii se va trece le eclogizarea intregii zone
afectate.
2.3. RELATII N TERITORIU
Comuna este alctuit din 5 sate, i anume:
satul Matasari - reedin de comun;
satele componente: Croici, Bradet, Bradetel si Runcurel.
Relaiile comunei cu oraele i comunele vecine ca i relaiile ntre satele componente i
satul de centru se face n exclusivitate prin ci de comunicaie rutier.
Legtura cu principalul centru de interes al judeului, respectiv capitala judeuluiminicipiul
Tg-Jiu (situat la 40 Km) se face prin intermediul drumului judetean DJ 673A si a
drumului national DN 67.
n imediata apropiere a comunei se afl municipiul Motru si oraul Rovinari iar legtura
cu aceste centre de interes pentru locuitorii comunei se face prin intermediul drumului
judetean si a drumului national DN 67 ( pentru municipiile Tg. Jiu si Motru) si a drumului
comunal DC 73 (pentru orasul Rovinari).
n acelai timp exist foarte bune legturi ale satelor componente cu satul de centru prin
drumul judetean ce strabate comuna (DJ 673 A ), precum si drumurile comunale DC73, DC
73A, DC 86, DC 107.
n ansamblu, comuna este dezvoltat tentacular pe vi, cu sate care au o structur
adunat i textur simpl, liniar. Satul Musetesti, acarui dezvoltare a fost gandita ca localitate
cu regim urban atat ca retea stradala cat si ca nivel de asigurare a institutiilor publice si a
lucrarilor de echipare tehnico edilitara.
Dezvoltarea satelor de-a lungul vilor au creat condiii propice dezvoltrii locuirii
populaiei.
2.4. ACTIVITI ECONOMICE
Industria in zona este reprezentata prin:
exploatarea lignitului in mod deosebit in cariera activitatea s-a imbunatatit prin
retehnologizarea liniilor de extractie, dar este limitata in timp, durata de existenta fiind
determinata de rezerva zacamantului;
industria mica prin valorificarea cu eficienta sporita a resurselor existente, a
productiei realizate, descoperirea de noi posibilitati de valorificare, prin moderizare si
diversificare a produselor din lemn si articole populare.
Se mentioneaza faptul ca la data elaborarii Plasnului Urbanistic General actualizat

pentru comuna Matasari datele necesare pentru definirea profilului economic al comunei au
fost preluate din monografia comunei (Matasari file de monografie ) pentru perioada de pana
la inceputul mineritului in zona0 si din din Planul de amenajare a teritoriului zonal
intercomunal pentru comunele Matasari, Slivilesti, Dragotesti, Negomir, Farcasesti si
Ciuperceni pentru perioada exploatarii lignitului din zona.
Din analiza potenialului natural al teritoriului comunei Matasari rezult c resursele
mineraliere sunt deosebit de bogate si variate precum lignitul, gazele naturalle, titeiul i
importante rezerve de materiale de constructii (nisip,balast).
Cu un profil eminamente agricol ( cultura cerealelor, cresterea animalelor, plantatii de vii
si pomi, pescuitl si vanatoarea ) pana in jurul anului 1900, comuna cunoaste aparitia unor
activitati de mica industrie cu oarecere tenta de manufactura. Pe teritoriul comunei, la sfarstul
sec, XIX, se intalneau fabrici de var, caramida, olane, tigla, obiecte casnice, lumanari, felinare,
articole de fierarie.O activitate foarte importanta era munca femeilor la razboaielor de tesut si
confectionarea diferitelor obiecte vestimentare specifice portului popular. O alta importanta
ramura de activitate, care devenea o adevarata industrie, era pregatirea si prelucrarea
fructelor, a poamelor, din mere, pere, smochine, in majoritate uscate la soare, din care
mulate din ele erau valorificate si prin magazinele locale.In randul industriilor loacale trebuie
amintite moraritul si sericicultura, activitate de la care pare sa provina si numele satului
Matasari (cresterea viermilor de matase).
Dupa anul 1945, in paralel cu industria casnica existau ateliere mestesugaresti in care
se practicau diverse maserii traditionale, din care unele s-au pierdut; o forma de trecere de la
industria casnica propriu-zisa la o activitate bazata pe o semi-mecanizare a constituit-o
moraritul, existand in comunanmai multe mori cu valturi.
Structura geologica a zonei in care este inclus si teritoriul comune a facut ca subsolul
acesteia sa contina bogatii de o deosebita importanata pentru economia nationala: depozite
de argile si nisipuri argiloase, nisipuri curate si marnein care se intalnesc puternice stratificari
de lignit care apar uneori, la suprafata, ca aflorimente, carbunele fiind numit aici siga.
Colinele de pe teritoriului comunei Matasari, in afara carbunelui adapostesc si alte importante
bogatii ale subsolului ca gazele si titeiul, dar renumele localitatii si al zonei a fost dat de
ezploatare lignitului, dupa anul 1974, cand comuna Matasari devine un centru industrial de
importanta nationala.
Astfel, in acel an s-au deschis minele Matasari si Dragotesti ( pentru exploatarea
lignitului in subteran) iar in anul 1978 a fost deschisa cariera Jilt Sud, urmata in anul 1984
cariera Jilt Norde ( pentru explooatarea lignitului la suprafata).
In decursul timpului activitatea miniera a cunoscut numeroase forme de organizare
dupa criterii specifice momentului pornind de la organizarea in combinate miniere pina la
unitati individualizate in mine (Matasari, Dragotesti, Cojmanesti, Tehomir) si cariere ( Jilt
Nord si Jilt - Sud ) ajungandu-se la forma actuala cand unitatile miniere Cariera Jilt Nord,
Cariera Jilt Sud si mina Dragotesti, coordonare de Sucursala miniera Jilt apartin de Complexul
Energetic Turceni iar Cariera Rosiuta este coordonata de S.N.L.O. Tg. Jiu.
Datele de baza pentru definirea profilului industrial au fost preluat din Planul de
amenajare a teritoriului zonal intercomunal pentru comunele Matasari, Slivilesti, Dragotesti,
Negomir, Farcasesti si Ciuperceni, proiect nr 707-569/2007, elaborat de catre Institutul de
cercetare stiintifica, inginerie tehnologica si proiectari mine pe lignit s.a Craiova pentru
corelarea documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate din zona cu situatia
actuala reala din teritoriu ca suport pentru dezvoltarea, in continuare, a extractiei lignitului
indeosebi prin carierele Jilt Nord si Jilt Sud.
Industria, care reprezinta functiunea economica domonanta a teritoriului zonei in care se
afla si comuna Matasari, s-a dezvoltat in mare masura pe baza valorificarii resurselor naturale
locale, respectiv lignit, hidrocarburi, materiale de constructii, masa lemnoasa si unele produse
agricole. In general, centrele industriale nu au un profil diversificat, in cele mai multe dintre ele
fiind reprezentata o singura ramura industriala.

In anul 1995 toate zonele industriale din tara au intrat intr-un declin pronuntat, resimtit si
in judetul Gorj, dar nu amploarea altor zone din tara avand in vedere faptul ca zona miniera
Motru Jilt Rovinari a fiintat ca urmare a proceselor de exploatare in sistem intensiv inca din
anii 1960 avand ca unica directionare exploatarea zacamintelor de lignit si transformarea
energetica a acestora.
Ca urmare a procesului de restructurare a industrei miniere din anul 1997, in afara unor
factori pozitivi constand in principal din relativa eficientizare a activitatilor de extractie, au
rezultat o serie de procese negative cu impact si cu reactie in lant asupra socialului: scaderea
productiei, subcapitalizarea, blocajul financiar, concedierele colective de personal etc., care au
dus la cresterea brusca a nivelului somajului, depasind cu mult rata meddie a somajului pe
tara.
Principalele obiective economice care au activitate miniera pe teritoriul comunei
Matasari sunt Complexul Energetic Turceni ( cariera Jilt Nord, cariera Jilt Sud si mina
Dragotesti ) si S.N.L.O. Tg. Jiu ( cariera Rosiuta). Alaturi de aceste unitati miniere mai exista
un numar de 9 societati comerciale care asigura servicii de specialitate acestora precum UVA
Rovinari, sc Remont sa Farcasesti, sc Ureserv sa, sc TPSUT srl, sc VETEROF srl, sc TREFO
srl, sc PLUS SUT-MH Jilt sa, sc ITIA srl, sc ENERGO PREST srl
Activitatea de extractie a lignitului este dezvoltata pe o suprafata de circa 1/3 din
suprafata judetui in exploatari in sbteran sau la suprafata .
In prezent exploatarea lignitului se face prin cele trei unitati mari de suprafata : cariera
Jilt Nord si cariera Jilt Sud cu sediul in Matasari si cariera Rosiuta cu sediul in municipiul Motru
ale caror limite ale campurilor miniere depasesc cu mult limitele teritoriului administrativ a
comunei Matasari precum si exploatari in subteran (mina Dragotesti cu sediul in comuna
Dragotesti dar cu activitate si pe teritoriul comunei Matasari)
Dintre aceste obiective miniere, carierele Jilt Nord si Jilt Sud cu sediul in comuna
Matasari au capacitatea cumulata, conform licentelor de exploatare, este de 6 milioane lignit
pe an.
Cariera Jilt Nord, impreuna cu depozitul de carbune si depozitele de steril sub forma de
halde, afecteaza in prezent in mod direct teritoriile administrative ale comunelor Mataasari si
Farcasesti, extinderea lucrarilor de exploatare urmand sa se faca catre comuna Ciuperceni.
Suprafetele ocupate in prezent de activitatea carierelor Jilt Nord si Jilt Sud, la sfarsitul
anului 2006 pe teritoriul comunei Matasari (suprafete care includ utilitatile necesare
desfasurarii procesului de productie incinte, platforme, drumuri trasee de benzi
transportoare, retele de alimentare cu energie electrica, etc.)este urmatoarea:
prin decrete de expropriere: total 811,95 ha
prin vanzare cumparare 178,42 ha
prin inchiriere 4,53 ha
prin atestare HG 843/1991 344,05 ha
TOTAL 1.338,95 ha
(din care arabil 590,75 ha, fanete, 113,49 ha., pasuni 67,52 ha, pasuni tufaris 110,95
ha, curti constructii 7,19 ha,neproductiv 398,48 ha, padure 50,57 ha).
In perioada licentei de exploatare (pana in anul 2019) urma ca pe teritoriul comunei
Matasari sa mai fie ocupate inca 211,68 ha., din care 77,32 ha pentru cariera Jilt Nord si
134,36 ha pentru cariera Jilt Sud (program care nu s-a respectat din cauza dificultatilor
intampinate in obtinerea terenurilor).
Lucrarile de excavare in perimetrul carierei Jilt Nord au inceput in anul 1980 prin doua
microcariere insa excavatiile cu rotor au inceput in anul 1984 si in perioada 1984-1988 a fost
exploatata o cantitate de 342 mii tone de carbuna, iar pana la sfarsitul anului 2005 a fost
excavat, transportat si depozitat un volum de 17.568 mii tone carbune.
Conform documentatiilor geologice elaborate pentru cariera Jilt Nord rezervele de lignit
din campul minier al carierei estmate erau de 46.537.067 tone in campul perimetrului de
licenta si de 96.438.186 tone , in afara perimetrului de licenta.

Exploatarea rezervei de lignit din perimetrul carierei Jilt Sud a inceput in anul 1976 si in
perioada pana la sfarsitul anului 2005 a fost excaavat, transportat si depozitat un volum de
50.859 tone carbune. Conform documentatiilor geologice elaborate pentru cariera Jilt Sud,
rezervele de lignit din campul minier al carierei estimate erau de 58.274.348 in cadrul
perimetrului de licenta si de 183.759.958 tone in afara perimetrului de licenta actual.
In prezent, cariera Jilt Nord, impreuna cu depozitul de carbune si depozitele de steril
sub forma da halde, afecteaza in mod direct teritoriile administrative ale comunelor Matasari si
Farcasesti. Avansarea lucrarilor de exploatare pina la limta nordica a perimetrului cu rezerve
de lignit va afecta, dupa prelungirea perioadei de licenta, adica peste 20 ani, zona de sud a
comunei Ciuperceni.
Cariera Jilt Sud, impreuna cu depozitul de carbune, afecteaza in mod direct teritoriile
administrative ale comunelor Matasari si Slivilesti. Avansarea catre sud a lucrarilor miniere de
exploatare va mai afecta partea de nord a comunei Dragotesti.
Halda exterioara de steril Valea Bohorelu, care se afla intr-un stadiu apropiat de limita
extinderii maxime, ocupa terenuri apartinand comunelor Matasari, Dragotesti, Negomir si
Farcasesti.
Profilul economic al comunei este marcat in mod deosebit de activitatea in agricultura
avand in vedere ca inaintea deschiderii exploatarii lignitului, populatia se indeletnicea
preponderent cu agricultuta, cresterea animalelr, apicultura si mici mestesuguri traditionale.
De cand a inceput exploatarea carbunelui, oamenii au renuntat la mestesugurile
traditionale in favoarea lucrului in mina sau in cariera.
Dupa anul 1970 a avut loc o reorientare a fortei de munca spre bazinele carbonifere
Rovinari si Jilt inclusiv in cele doua termocentrale de la Rovinari si Turceni. Incepand cu anul
1997, odata cu reducerea activitatii in activitatea de minerit au avu loc disponibilizarei masive
ale minerilor navetisti. In prezent populatia ocupata este repartizata in proportie de 6,8% in
sectorul primar (agricultura si silvicultura),in proportie de 83,6 % in sectorul secundar (industrie
si constructii) si numai 9,8% in sectorul tertiar (servicii).
Profilul economic cu profil agricol (producie, dar i o anumit prelucrare a produselor
agricole) la care se adaug fondul forestier, demonstreaz un potenial economic agro forestier important.
Suprafata terenului agricol de 2.314 ha ( 49,83 % din teritoriul administrativ al comunei)
este format in cea mai mare parte din tern pasuni - fanete 1.370 ha, din importante suprafete
de arabile 724 ha, care favorizeaza cresterea animalelor dar si pomicultura si viticultura prin
cele 210 ha.
Forma de exploatare a pamantului ca si crestera animalelor ests de tip familial, privat.
Desi se cultiva grau, porumb, ovaz, cartofi, legume, pomi fructiferi, vita de vie, pamantul
este slab productiv si nu permite obtinerea unor productii care sa permita asigurarea unui trai
decent familiilor.
Mecanizarea lucrarilor agricole este necorespunzatoare.
Exista suprafete de pasune care permit oamenilor sa creasca animale ( vaci, porci, oi,
capre) dar numai pentru nevoile gospodariei.
Nu existasisteme organizate de lucrare a pamantului sau de crestere a animalelor, nici
unitati de mica industrie, iar valorificarea produselor agro-alimentare este ineficienta datorita
distantei reletiv mari fata de centrele orasenesti si lipsei de organizare a unui sistem de
colectare a acestora.
Din suprafata totala de 3.167,05 ha care va fi afectata de carierele Jilt Nord si Jilt Sud,
63 % reprezinta teren agricol (2.001,88 ha).
In conformitate cu legislatia in vigoare, in vederea desfasurarii activitatii de exploatare in
perioada 2006-2019 s-au reactualizat Planurile de dezvoltare pentru obtinerea licentei de
exploatare ale carierelor Jilt Nord si Jilt Sud si s-au elaborat Planurile initiale de incetare a
activitatii
In aceste documentatii au fost stabilite suprafetele care vor fi afectate de catre

activitatea celor doua cariere precum si cheltuielile pentru ocuparea terenurilor (costuri
terenuri, taxe conform Legii nr. 18/1991, despagubiri. De asemenea au fost evaluate si
eslonate pe ani, cheltuielile necesare necesare redarii in circuit a terenurilor libere de sarcini
tehnologice si a lucrarilor de ecologizare, atat pe perioada de exploatare cat si pe perioada de
inchidere.
Avand in vedere potentialul agricol scazut al terenului din zona, este necesara
elaborarea unui program de reabilitarea a terenurilor agricole, prin masuri de control a eroziunii
solului pe versanti, prin masuri hidroameliorative pentru eliminarea excesului de umiditate in
zonele inundabile.
Pe baza favorabilitatii naturale si a potentialului fondului funciar se apreciaza ca
productia vegetala va constitui si in perspectiva o subramura cu posibilitati de dezvoltare, iar
zootehnia se va reface calitativ si cantitativ, pa baza ofertei naturale aa suprafetei agricole.
O adevrat bogie natural a comunei o reprezint resursele forestiere deoarece
suprafaa de pduri de 1.328 ha reprezint 28,60 % din totalul de 4.644 ha care constituie
suprafaa teritoriului administrativ al comunei.
Despre caracteristicile fondului forestier se poate aprecia c vegetaia este spontan i
specifica zonei dealurilor subcarpatice cu o prezenta mai mare a gorunetelor pe versantii
insoriti si a fagetelor pe versantii umbriti. In acelasi timp, in aceasta zona se remarca
patrunderea puternica a speciilor submezofile (cer si garnita) care impreuna cu gorunetul si
fagetul, formeaza amestecuri complexe.
Ca vrsta pdurile sunt clasificate ca arborete medii (70 - 80 ani) iar clasa de producie
medie a pdurile este de gradul II.
Starea generala de sanatate a padurilor se apreciaza ca buna, majoritatea arboretelor
fiin relativ sanatoase, dar se semnaleaza si atacuri ale daunatorilor, prcum si a fenomenului de
uscare.
Padurile din zona analizata au atat functiuni de productie, cat si de protectie de mediu si
asigura masa lemnoasa de calitate superioara.
In aceasta situatie, padurea are o importanata economica si o valoare de suport a
dezvoltarii economiei si de protectie a calitatii mediului. Aceasta valoare este amplificata de
rolul important al padurii in combatrea fenomenelor de eroziune.
Conform documentatiilor elaborate pana in prezent, activitatea viitoare a carierelor Jilt
Nord si Jilt Sud va afecta o suprafata totala de 3.167,05 ha, din care 1.095,43 ha padure (34
%).
O categorie aparte o formeaza terenurile redate circuitului economic de exploatarea
carbunelui. Acestea reprezinta fie teren agricol, fie silvic. Exista si posibilitatea de realizare a
unor iazuri care pot deveni un punct important in dezvoltarea agroturismului. Se impune
deasemeni crearea unei baza de cazare adecvate acestei activitati.
Conform Planurilor initiale de incetare a actvitatii la carierele Jilt Nord si Jilt Sud sunt
propuse urmatoarele suprafete pentru redarea in circuitul silvic:
suprafete aferente taluzelor finale 565,82 ha;
suprafete de protectie a gropii remanente 34,52 ha.
Zona studiat deine un deosebit potential turistic, existnd numeroase elemente
tradiionale specifice, folclorice, arhitecturale sau istorice, nu exista o baza turistica, aceasta
activitate nefiind dezvoltata.
Structura suprafeei teritoriului comunei arat c resursele forestiere i din agricultur
pot crea suportul dezvoltrii economiei pentru etapa viitoare alturi de asigurarea fortei de
munc pentru activitatile economice din zona.
Bilanul teritorial pe categorii de folosint
- Arabil 724 ha - 15,59%
- Puni 1238 ha - 26,66 %
- Fnee 142% - 3,06 ha
- Vii 33 ha - 0,71%

- Livezi 177 ha - 3,81 %

TOTAL AGRICOL 2314 ha - 49,83%
-Pduri 1328ha - 28,60%
-Ape 24ha - 0,52%
-Circulaie drumuri 123 ha - 2,65%
-Construcii 134ha - 2,88%
-Neproduc 721ha - 15,52%
TOTAL NEAGRICOL 2.330ha - 50,17%
TOTAL GENERAL 4.644ha - 100,00%
Avnd n vedere modificrile majore aparute n bilanul teritorial al comunei datorita
dinamicii ocuparii terenurior pentru extinderea lucrarilor miniere i innd seama c economia
comunei va merge pe aceiai parametrii de dezvoltare se apreciaz c bilanul teritoriului
administrativ va suferi modificri importante in anii care urmeaza prin cresteres suprafetei
terenului afectat de extinderea lucrarilor miniere in detrimentul tuturor celorlalte cetegorii de
folosinta.
O alta posibil corecie ar putea s apar si n urma aplicrii cadastrului funciar, corecii
ce s-ar putea datora masurarii exacte a teritoriului.
Evoluia funciilor economice are loc pe fundalul nfptuirii reformei economice n toate
sferele de activitate economico - social al crui obiectiv este realizarea economiei de piat, a
restructurrii sectorului economic, a modernizrii i retehnologizrii capacitilor de producie,
a privatizrii agenilor economici, a crerii pieei de capital.
i dac acest proces de restructurare ar trebui nsoit de dezvoltarea accelerat a
sectorului privat, pe ansamblul comunei se nregistreaz un numr redus de activitti ale
sectorului privat, orientate cu precdere pe comert i intermedieri, prestri de servicii i n mic
msur pe producie.
Structura suprafeei teritoriului comunei arat c resursele forestiere i din agricultur
pot crea suportul dezvoltrii economiei pentru etapa viitoare alturi de asigurarea fortei de
munc pentru activitatile economice din zona.
Agricultura, ca element important de dezvoltare a activitii economice a comunei
trebuie analizat din mai multe puncte de vedere.
Profilul economic agricol ( producie, dar i o anumit prelucrare a produselor agricole)
la care se adaug fondul forestier, demonstreaz un potenial economic agro - forestier
important.
Teritoriul comunei al crui bilan a fost prezentat anterior, definete funciunea agricol
ca una din principalele functiuni economice ale comunei prin cele 2.314 ha - total teren agricol
din suprafaa total a teritoriului administrativ de 4.644 ha i n cadrul acesteia atat terenul
arabil in suprafata de 724 ha, dar mai ales suprafaa punilor i fneelor (1.380 ha) i a viilor
i livezilor (210 ha).
Suprafata terenului agricol de 2.314 ha ( 49,83 % din teritoriul administrativ al comunei)
este format in cea mai mare parte din teren pasuni - fanete 1.370 ha, din importante
suprafete de arabile 724 ha, care favorizeaza cresterea animalelor dar si pomicultura si
viticultura prin cele 210 ha.
Forma de exploatare a pamantului ca si crestera animalelor ests de tip familial, privat.
Desi se cultiva grau, porumb, ovaz, cartofi, legume, pomi fructiferi, vita de vie, pamantul
este slab productiv si nu permite obtinerea unor productii care sa permita asigurarea unui trai
decent familiilor.
Mecanizarea lucrarilor agricole este necorespunzatoare.
Exista suprafete de pasune care permit oamenilor sa creasca animale ( vaci, porci, oi,
capre) dar numai pentru nevoile gospodariei
Nu exista sisteme organizate de lucrare a pamantului sau de crestere a animalelor, nici
unitati de mica industrie, iar valorificarea produselor agro-alimentare este ineficienta datorita

distantei reletiv mari fata de centrele orasenesti si lipsei de organizare a unui sistem de
colectare a acestora.
Din suprafata totala de 3.167,05 ha care va fi afectata de carierele Jilt Nord si Jilt Sud,
63 % reprezinta teren agricol (2001,88 ha).
In conformitate cu legislatia in vigoare, in vederea desfasurarii activitatii de exploatare in
perioada 2006-2019 s-au reactualizat Planurile de dezvoltare pentru obtinerea licentei de
exploatare ale carierelor Jilt Nord si Jilt Sud si s-au elaborat Planurile initiale de incetare a
activitatii.
In aceste documentatii au fost stabilite suprafetele care vor fi afectate de catre
activitatea celor doua cariere precum si cheltuielile pentru ocuparea terenurilor (costuri
terenuri, taxe conform Legii nr. 18/1991, despagubiri. De asemenea au fost evaluate si
eslonate pe ani, cheltuielile necesare necesare redarii in circuit a terenurilor libere de sarcini
tehnologice si a lucrarilor de ecologizare, atat pe perioada de exploatare cat si pe perioada de
inchidere.
Avand in vedere potentialul agricol scazut al terenuril din zona, este necesara
elaborarea unui program de reabilitarea a terenurilor agricole, prin masuri de control a eroziunii
solului pe versanti, prin masuri hidroameliorative pentru eliminarea excesului de umiditate in
zonele inundabile.
Pe baza favorabilitatii naturale si a potentialului fondului funciar se apreciaza ca
productia vegetala va constitui si in perspectiva o subramura cu posibilitati de dezvoltare, iar
zootehnia se va reface calitativ si cantitativ, pa baza ofertei naturale aa suprafetei agricole.
Din punct de vedere al clasei de pretabilitate, apreciem c zona de dealuri permite
includerea terenurilor agricole n clasele II i III, respectiv cu limitri reduse i moderate pentru
utilizarea ca arabil, limitrile fiind date de textura nisipoas i argiloas a solului, exces
moderat de umiditate stagnant, pant moderat (15 - 20%) i aciditate moderat (ph 5,5 5,8).
n mai mic msur se pot ncadra n clasa IV suprafeele de terenuri din zona praielor
i limitrile sunt legate de frecvena ridicat de inundabilitate a solului, prezena stratului
acvifer la 1 - 3 m adncime i textura nisipoas i argiloas a solurilor.
Ca tip de activitate n agricultur se ntlnete ndeosebi activitatea agricol primar
reprezentat de producia vegetal i animaI i n foarte mic msur activitatea agricol
secundar (care cuprinde prelucrarea simpI a produciei agricole sau pomi - viticole din
comun) dar lipsete n totalitate activitatea agricol teriar care va trebui s cuprind toate
aspectele de prelucrare, depozitare i valorificare att a produselor agricole brute ct i a celor
industriale sau prelucrate.
Producia vegetal apreciat prin structura principalelor culturi agricole i a nivelelor de
producii medii la hectar plaseaz comuna printre cele la nivelul mediei pe jude la gru, fructe,
porumbi i cartofi.
Toate aceste producii inferioare fa de posibiliti se constituie n disfuncionaliti iar
condiiile pedoclimatice favorabile comunei ndreptesc obinerea unor producii superioare
celor medii pe jude.
Dotarea cu tractoare de diferite tipuri i cu utilaje mecanice diversificate constituie una
din verigile ce condiioneaz rentabilizarea activitilor agricole chiar i n condiiile de relief ale
comunei, iar situaia constatat demonstreaz c gradul de dotare este necorespunztor.
Creterea animalelor, componenta principal a activitii agricole se analizeaz prin
prisma a 3 indicatori uzuali:
ncrctura de animale la 100 ha este sub media pe jude la ovine, bovine,
porcine i psri;
produciile medii pe cap de animal sunt sub cele medii pe jude;
produsele animaliere ce revin pe locuitor care apreciaz gradul de asigurare a
securitii alimentare a populaiei judeului demonstreaz deficiene importante la principalele
produse.
Valorificarea produselor agricole se face liber i direct de ctre productorii agricoli fr

s existe intermediari privai specializai. Suprafaa de teren agricol este exploatat de ctre
populaie prin sectorul privat care deine ntreaga suprafa.
Sectorul zootehnic este n totalitate privat ns calitatea raselor de animale trebuie
serios mbuntit.
Dei se cunosc condiiile specifice care impun amenajri hidroameliorative (combaterea
excesului de umiditate freatic i de suprafa, combaterea eroziunii solului) teritoriul comunei a
fost cuprins numai n mic msur n programul lucrrilor de combatere a eroziunii solului
executate nainte de anul 1989, lucrri abandonate n mare parte dup anul 1990.
O adevrat bogie natural a comunei o reprezint resursele forestiere deoarece
suprafaa de pduri de 1.328 ha reprezint 28,60 % din totalul de 4.644 ha care constituie
suprafaa teritoriului administrativ al comunei.
Activitatea de silvicultur este coordonat de ROMSILVA Tg-Jiu, i privete aproape n
exclusivitate exploatarea materialului lemnos i a altor subproduse ale pdurii.
Starea de sntate a pdurilor se apreciaz ca bun, majoritatea arboretelor fiind relativ
sntoase, ns s-a accentuat procesul de slbire fiziologic a arborilor, care afecteaz peste
20% din acestea. dar se semnaleaza si atacuri ale daunatorilor, precum si a fenomenului de
uscare.
Pdurile din teritoriul studiat se ncadreaz n grupa II dup funciunile pe care le
ndeplinesc avnd funcie de producie i protecie i care se realizeaz n principal prin masa
lemnoas i alte produse ale pdurii i n al doilea rnd, ns n mic msur, se asigur i
protecia calitii factorilor de mediu.
Dintre produsele specifice pdurii, masa lemnoas reprezint principalul produs (cca.
200 mc/an ha) iar produsele accesorii (nelemnoase) cuprind produse cinegetice, fructe de
pdure, plante medicinale i aromate.
n aceast situaie, pdurea reprezint pentru teritoriul studiat o importan economic
i o valoare de suport a dezvoltrii localitilor i protecie a calitii mediului. Aceast valoare
este amplificat i de rolul important al pdurii n combaterea fenomenelor de eroziune i de
cretere a stabilitii terenurilor dac avem n vedere condiiile fizico - geografice specifice.
Turbiditatea ridicat a apelor n zona dealurilor pune n eviden o vulnerabilitate la degradare
prin eroziunea solului i la necesitatea pstrrii integritii fondului forestier i extinderii
acestuia. n acelai timp apare necesar i extinderea lucrrilor de stingere definitiv a
fenomenului de toreniabilitate.
Despre caracteristicile fondului forestier se poate aprecia c vegetaia este spontan i
specifica zonei dealurilor subcarpatice cu o prezenta mai mare a gorunetelor pe versantii
insoriti si a fagetelor pe versantii umbriti. In acelasi timp, in aceasta zona se remarca
patrunderea puternica a speciilor submezofile (cer si garnita) care impreuna cu gorunetul si
fagetul, formeaza amestecuri complexe.
Ca vrsta pdurile sunt clasificate ca arborete medii (70 - 80 ani) iar clasa de producie
medie a pdurile este de gradul II.
Conform documentatiilor elaborate pana in prezent, activitatea viitoare a carierelor Jilt
Nord si Jilt Sud va afecta o suprafata totala de 3167,05 ha, din care 1095,43 ha padure (34 %).
O categorie aparte o formeaza terenurile redate circuitului economic de exploatarea
carbunelui. Acestea reprezinta fie teren agricol, fie silvic. Exista si posibilitatea de realizare a
unor iazuri care pot deveni un punct important in dezvoltarea agroturismului. Se impune
deasemeni crearea unei baza de cazare adecvate acestei activitati.
Conform Planurilor initiale de incetare a actvitatii la carierele Jilt Nord si Jilt Sud sunt
propuse urmatoarele suprafete pentru redarea in circuitul silvic:
suprafete aferente taluzelor finale 565,82 ha;
suprafete de protectie a gropii remanente 34,52 ha.
Conform documentatiilor elaborate pana in prezent, activitatea viitoare a carierelor Jilt
Nord si Jilt Sud va afecta o suprafata totala de 3167,05 ha, din care 1095,43 ha padure (34 %).
O categorie aparte o formeaza terenurile redate circuitului economic de exploatarea

carbunelui. Acestea reprezinta fie teren agricol, fie silvic. Exista si posibilitatea de realizare a
unor iazuri care pot deveni un punct important in dezvoltarea agroturismului. Se impune
deasemeni crearea unei baza de cazare adecvate acestei activitati.
Conform Planurilor initiale de incetare a actvitatii la carierele Jilt Nord si Jilt Sud sunt
propuse urmatoarele suprafete pentru redarea in circuitul silvic:
suprafete aferente taluzelor finale 565,82 ha;
suprafete de protectie a gropii remanente 34,52 ha.
Profilul economic cu specific agricol ( producie, dar i o anumit prelucrare a produselor
agricole) la care se adaug fondul forestier, demonstreaz un potenial economic agroforestier
important.
In domeniul serviciilor economice, pe teritoriul comunei exista 50 societati cu profil de
practicare a comertului si prestarilor de servicii, retea de unitati care asigura sorturile si
cantitatile de produse ce raspund nivelului nivelului de solicitare al populatiei, precum si de
asigurare a serviciilor de tot felul ( Banca cooperatista Jiu Tg. Jiu, sc Petrosit sa, Casa de
ajutor reciproc E.M. Dragotesti, Agentia Domeniile Statului, CEC Bank, ROMGAZ sa, sc
Agentia Economica Uniunea Europeana sa, sc Bancpost sa, Federalcoop Tg.Jiu, sc Petrom
sa, Posta Romana sa, BRD Groupe Societe Generale , Compania Nationala Loteria
Romana, sc CEZ Distributi sa, US Mine Energie Jilt, sc Romteleco sa, sc Boshy Impex srl, sc
Frontera srl, sc Danbimalv srl, cabinet medical individual Dr. Valceanu, sc Succes Nic Com srl,
Asociatia Familiala Covrig Radu, sc Industrial Seinko srl, sc Vicreal service srl, sc J&R srl, sc
Emfis Impex srl, sc Georgia Inter Com srl, sc Covifarm srl, sc Nostradamun Com srl, Cabinet
Medical Dr, Severineanu Mihail,Energi co Holding srl, sc Nowtel Electronics srl, sc Supremo
Media srl, sc Euro GSM srl, sc Pelerin srl, sc Holboys srl, sc Afrodicom srl, sc Noiramos Com
srl, sc Modtrana srl, sc Indian srl, sc Emuli Com Prod srl, sc Compania Nationala Actis srl, sc
Smanic srl, sc Larmexim srl, sc Cetu srl, sc Cramonda srl, sc Acidor srl.
Turismul -Zona studiat deine un deosebit potential turistic, existnd numeroase
elemente tradiionale specifice, folclorice, arhitecturale sau istorice, nu exista o baza turistica,
aceasta activitate nefiind dezvoltata.
Potentialul turistic al dealurilor Getice care include si comuna Matasari ca si vecinatatea
arealului turistic Targu Jiu asigura comunei conditii optime pentru promovarea unor forme
variate de turism precum turismul itinerant cu valente culturale si istorice (comuna fiind un
centru important de etnocultural si folcloric ) ca si de tranzit catre alte zone limitrofe extrem de
interesante,respectiv zona montana din imediata apropiere (pentru turism montan, turism
speologic, alpinism) .
Zona respectiva din care face parte teritoriul comunei Matasari, respectiv arealul turistic
Targu Jiu - Tismana ( definit perin Planul de Amenejare a Teritoriului judetului Gorj ) este
deosebit si se circumscrie zonei centrale si de vest a judetului si cuprinde o concentrare
deosebita de obiective turistice, atat in aria deluroasa si depresionara subcarpatica, cat si in
cee montana dintre Jiu si Motru care individualizeaza prin:
aspecte peisagistice de mare diversitate si frumusete, atat in dealurile
subcarpatice cat si in munti;
versantii sudici ai muntilor Valcan cu un domeniu schiabil in jurul cabanelor Straja
si Valcan ( cu altitudine de 145 1500 m); posibilitati de practicare a sporturilor de iarna se mai
gasesc si pe pantele nordice ale muntilor Arcanu, Oslea, Sigleu Mare, fara sa existe insa
amenajeri adecvate;
prezenta reliefului carstic, cu numeroase chei si pesteri ( Cheile Motrului, Cheile
Sohodolului, Cheile Tismanitei, Cheile Susitei Verzi, pestera Motru Sec, pestera Closani,
pestera Cioaca cu Brebenei, pestera Gura Plaiului;
existenta padurii de castan comestibil de la Pocruia Tismana;
defileul Jiului de la Lainici, un sector de rara frumusete, unde se afla si
manastirea cu acelasi nume;
areale forestiere extinse in aria montana, locuri ideale pentru recreere si odihna;

prezenta lacurilor antropice de pe valea Motrului ( Valea Mare0, valea Bistritei (

lacul Vaja, Clocotis ), cu un fond piscicol important;
pastravaria Tismana;
important fond cinegetic;
complexul sculptural Constantin Brancusi din municipiul Targu Jiu;
un important numar de case si biserici vechi cu statut de monumente de
arhitectura;
muzeul de arhitectura populara de le Curtisoara;
Casa Memoriala a lui Constantin Brancusi si biserica de lemn din satul Hobita;
localitatea Tismana, binecunoscuta pentru Manastirea de maici si zestrea sa
etnoculturala deosebit de bogata;
localitatile rurale precum Pades, Pocruia, Francesti, Pestisani, Balta, Runcu,
Lelesti, Schela, Suseni, Cartiu se remarca prin existenta unor vechi gospodarii taranesti,
biserici de lemn cu valoare de monumente, opere monumentale si de arta plastica; aiaci au
continuat sa se practice mestesuguri ale artei si cratiei populare;
prezenta unor muzee sau colectii etnografice satesti ( Lelesti, Arcani,
Tismana,Runcu, etc.);
o accesibilitate usoara prin intermediul drumurilor nationale si judetene cu o buna
calitate a sistemului rutier;
o mare varietate de forme de practicare a turismului respectiv turism montan,
turism balnear, sporturi de iarna, turism speologic, alpinism, turism cultural, de tranzit, turism
de sfirsit de sapatamina.
Un argument in sprijinul activitatilor de dezvoltare a turismului in comuna il constituie
cuprinderea in documentele oficiale a unor obiecte de interes major.
Daca conform Legii nr.5/2000 de aprobare a Planului de Amenajare a Teritoriului
National - sectiunea Zone protejate comuna Matasari nu este inclusa cu nici un obiectiv
protejat, in schimb sunt incluse un numar de 3 obiective in Lista monumentelor istorice,
aprobata prin Ordinul nr. 2314/2004 al Ministrului Culturii si Cultelor si anume:
299- GJ-II-m-B 09327 Biserica de lemn, sat Matasari (catun Valea Boului), 1897
344 .GJ-II-m-B 09364 Biserica de lemn , sat Runcurel, 1836
345-GJ-II-m-B- 09365 Casa cula Eftimie Nicolaescu, sat Runcurel, sec XIX
Din verificarile facute la fata locului s-au constatat urmatoarele:
obiectivele de la pozitia 299, respectiv biserica de lemn din satul Matasari
(catunul Valea Boului) si obiectivul de la pozita 344 respectiv biserica din satul Runcurel, din
informatiile primite de le Directia Judeteana de Cultura si Patrimoniu exista in teren dar au
suferit interventii la toate elementele componente ale cladirilor ceea ce face ca monumenele
de arhitectura respective sa-si fi pierdut aproape toate caracteristile care au determinat
inscrierea lor in Lista monumentele istorice
Biserica de lemn din Matasari, monument istoric datat 1897
obiectivul de la pozitia 345 respectiv Casa-Cula Eftimie Nicolaescu, din satul
Runcurel, din informatiile primite de la Directia judeteana de Cultura si Patrimoniu exista in
teren insa este intr-o stare foarte avansata de degradare (tot materialul lemnos din care este
realizata constructia este intr-un grad final de putrzire) asa incat este practic imposibila
refacerea constructiei.
De la primele constatari, fara a intra in profunzimea unor verificari de specialitate rezulta
ca obiective mentionate mai sus trebuie excluse din Lista de monumente istorice, parere
impartasita si de catre autoritatile publice locale.
Obiectivele de la pozitiile 344 si 345 respectiv Biserica de lemn (GJ-II-m-B 09364) si
Casa-Cula Eftimie Nicolaescu ( GJ-II-m-B 09365) din satul Runcurel, se afla in campul minier
al carierei Jilt Nord si prin avansarea fronturilor de lucru dincolo de limita perimetrului de licenta
actual, vor fi afectate total.

In aceaste conditii se impune reanalizarea fiecarei pozitii in parte de catre comisia

judeteana de specialitate in vederea clarificarii situatiei acestora astfel incat sa se poata stabili
masurile de punere in valoare a celor ce au cu adevarat importanta istorica si de arhitectura,
sau de stramutare a lor inainte de inceperea lucrarilor miniere.
Este de mentionat faptul ca teritoriul comunei Matasari nu este cuprins in ariile protajate
a siturilor de importanta comunitara din reteaua ecologica europeana Natura 2000 in Romania
(conform Ordinului nr. 1964 din 13 decembrie 2007 al Ministrului Mediului si Dezvoltarii
Durabile.
Biserica din satul Runcurelu, monument istoric
2.5. POPULAIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE I SOCIALE
Populaia stabila nregistrat la recensmntul din anul 2002 a fost de 5490 locuitori, cu
o scadere dramatica de 1736 locuitori fa de recensmntul din 1992 (7226 locuitori).Intre
timp populatia comunei a ajuns, la 1 ianiarie 2009 la un numar de 5288 locuitori.
Pe baza datelor prelevate de Direcia Judeean de Statistic rezult c populaia de 0
- 16 ani este in crestere ( la cca. 27%) i crete populaia de 60 ani i peste cu cca. 1,0%.
Structura demografic arat c populaia din grupa de vrst 16 - 60 ani este majoritar
iar raportul de dependeni, respectiv raportul dintre populaia adult (16 - 60 ani) i populaia
sub 16 ani i de 60 ani i peste este pozitiv.
Dup starea civiI, fa de recensmntul din anul 2002, fenomenul de nupialitate are o
tendin de scdere de la 8,6 la 7,9 cstorii la 1000 de locuitori.
De asemenea divorialitatea, ca fenomen care caracterizeaz echilibrul demografic al
societii, are o tendin de scdere de la 1,81 divoruri la 1000 locuitori n anul 1997 la 1,11
divoruri la 1000 locuitori n anul 2009. nrutirea componentelor de calitate a vieii constituie
cauza principaI a degradrii fenomenelor demografice analizate.
Nivelul de instruire al populaiei rezultat din recensmntul populaiei din anul 2002
arat c fa de recensmintele anterioare se nregistreaz o diminuare a gradului de instruire
generaI i speciaI a populaiei. Scade numrul i proporia absolvenilor de invmnt
secundar i superior concomitent cu reducerea sensibiI a numrului i proporiei absolvenilor
de nvmnt primar i a numrului persoanelor care nu au absolvit nici o coaI.
Reforma n domeniul nvmntului, n desfurare i n prezent, contureaz unele
schimbri n orientarea colar a tineretului, aceasta rspunznd cerinelor economiei de pia
legate de solicitrile crescnde de specialiti n economie, administraie, justiie etc.
Evoluia populaiei ncepnd cu recensmntul din anul 1977 marcheaz o evoluie
descrescatoare dup recensmntul din 1992 i n comparaie cu cele mai recente date
oficiale rezultate la recensmntul din anul 2002.
Din analiza structurii populaiei active ocupate pe principalele sectoare socio-economice
rezult nivelul de modernitate a economiei.
Populaia activ la sfritul anului 2008 a fost de 3948 persoane in total, incluzand si
navetistii apreciati la un numar de circa 1000 persoane , astfel ca populatia ocupata cu
domiciliul in comuna se estimeaza la 2848 persoane, ceea ce reprezint 51,8% din totalul
populaiei.
Economia comunei se caracterizeaz ca fiind de un nivel redus de modernitate
deoarece tipurile de activitate specifice sectorului teriar sunt insuficient dezvoltate, att ca
pondere din totalul populaiei ct i ca densitate, situaia din comun fiind sub media pe jude.
Pentru etapa de perspectiv evoluia populaiei a fost proiectat innd seama de mai
muli factori decisivi n stabilirea nivelului de evoluie.
O important influen asupra numrului de locuitori o va avea procesul de restructurare
a activitii economice i n mod deosebit a unitilor din oraele i comunele industrializate
nvecinate, care treptat va conduce la eliberarea unui numr important de salariai. O serie de
factori de atractivitate sporit pentru creterea economic - silvicultura, agricultura, industria,
serviciile, turismul etc. - vor juca un rol nsemnat n echilibrarea structurilor demo - economice.
Potenialul de dezvoltare economic a comunei va atrage n perspectiv un numr de locuitori

cu o uoar tendin de cretere, chiar dac ritmul mediu anual nregistrat ntre anii 1977
2002 a avut numai evolutie negativa n dinamic.
Din analiza corelat a acestor factori a reieit concluzia c teritoriul comunei se va
nscrie n categoria unitilor administrativ teritoriale n care populaia se va menine n
perspectiv ca ordin de mrime aproximativ la nivelul numrului de locuitori nregistrat n
situaia actual cu o uoar tendin de cretere.
Ca reea de localiti, comuna Matasari are n structura sa un numr de 5 sate, din care
Matasari este satul de centru, iar celelalte sate sunt: Bradet, Bradetel, Croici si Runcurel.
Ca numr de sate, comuna Matasari se situeaz sub media pe jude de 6,2 sate pe
comun.
Ca numr de locuitori 5287 comuna Matasari se nscrie n rndul comunelor de talie
mare, avnd n vedere c n jude populaia medie pe comun este de 3595 locuitori.
Dup mrimea satelor ,cu un sat de peste 3500 locuitori, trei sate cu o populatie de
circa 400 - 600 locuitori si un sat sub 150 locuitori comuna Matasari se nscrie peste media pe
jude unde mrimile cele mai frecvente sunt ale satelor cu 200-250 locuitori (39,6% din total) i
a celor cu 500-1000 locuitori (32% din totalul satelor).
Structura satelor ce compun comuna, pe categorii de mrime este urmtoarea:
peste 3500 locuitori - satul Matasari -3918 loc.,
intre 400 si 600 locuitori - satul Bradet -578 loc., satul Runcure - 432 loc., satul
Croici - 431 loc.
sub 150 locuitori satul Bradetel - 131 loc.
Ca tipologie morfologic trstura caracteristic a satelor gorjene care corespunde
ntocmai i comunei Matasari este c acestea sunt amplasate n zonele de contact dintre
formele de relief (dealuri i depresiuni), zone n care microclimatul este mai favorabil i
resursele naturale sunt suficiente.
Suprafaa intravilanului este o alt trstur a aezrilor dependente de condiiile
naturale i economice specifice judeului i comunei. Ocuparea aproape exclusiv n agricultur
a locuitorilor a impus aezrilor o talie medie si mica.
Forma alungit si ramificat, cu structur adecvat este o caracteristic specific
aezrilor comunei datorat n special condiiilor mediului geografic. Formele de relief nu au
fost propice dezvoltrii reelelor localitilor pe toate direciile. Pentru o mai bun folosire a
reliefului dar i pentru a lsa libere terenurile favorabile agriculturii, locuitorii au preferat
aezarea n lungul apelor sau a poalelor dealurilor, aezare ce coincide cu cea a principalelor
drumuri. Din acest motiv satele comunei au, de regula, o singur strad - sau un numr redus
de strzi - cu gospodrii de o parte i de alta, avnd forma vetrei alungit. Exceptie face satul
Matasari cu o retea de strazi rectangulara proiectata astfel pentru a primi un numar cat mai
mare de institutii publice si gospodarii stramutate.
n perspectiva urmtorilor ani se ntrevd modificri spectaculoase n structura i forma
reelei de localiti deoarece extinderea lucrarilor miniere afecteaza total ( satul Runcurel dupa
anul 2012 ) sau partial ( satele Bradetel dupa anul 2025 si Croici dupa anul 2013 ) un numar
mare de gospodarii din cele trei sate. Singurele sate neafectate de programul extinderii
mineritului sunt Matasari si Bradet, insa aici vor apare restrictionari ale unor zone afectate de
alunecarile de teren.
n interiorul comunei, satul de reedin Matasari va avea i n continuare rol de
coordonare limitat la propriul teritoriu administrativ, cuprins n categoria de importan local cu
funciune economic agrar - silvic i cu dotri i echipri de nivel local. Celelalte sate
aparintoare comunei i vor rezolva prin dotrile proprii serviciile numai pentru locuitorii
satelor respective.
Strategia de dezvoltare a retelelor de localiti va urmri integrarea comunei n reeaua
judeean de localiti, stabilirea relaiilor ierarhice cu centrele de influen care asigur
serviciile de nivel zonal, dezvoltarea activitatii industriale cu profil de extractie a lignitului si a
altor funciuni neagricole pe baza resurselor existente precum i mbuntirea condiiilor de

via i de munc a populaiei prin dezvoltarea funciilor de servire i rezideniale.

Fondul de locuit al celor 3100 gospodrii existente in 2009 este format din 3100
locuine ( din care 1461 apartamente proprietate de stat in locuinte colective si 1639 locuinte
proprietate privata in locuinte colective si locuinte individuale) care au 7201 camere de locuit
cu o suprafa locuibil de 106208 mp., ceea ce conduce la o medie de 20,09 mp/loc (peste
media pe jude de 13,53 mp/loc) i la 1,36 camere pe persoan (peste media pe judet de 1,04
camere/persoan).
Ca distribuie a celor 5287 locuitori in prezent i 3100 gospodrii se constat c o
gospodrie are n medie 1,71 persoane (fa de media pe judet de 2,51 persoane/gospodrie)
iar numrul de camere ce revine unei gospodrii este de 2,32 sub media pe jude de 3,2
camere.
Cea mai mare parte a locuinelor sunt de tip colectiv reprezentate de locuintele colective
din satul de centru Matasari.
Clasificarea locuinelor dup materialele de construcii conduce la concluzia c cea mai
mare parte din acestea (73,7%) sunt realizate din materiale durabile, 21,5% sunt construcii din
lemn iar 3,8% sunt construcii din materiale perisabile (paiant, chirpici i alte materiale).
Ca durat de serviciu 18,20% sunt locuine noi, pan n 20 ani, 42,70 sunt locuine ntre
Locuinte colective de tip blocuri cu 5 niveluri (P+4), ocupate-functionale sau neterminate sau
devastate si nefunctionale.
Case vechi care, cat de curand, vor disparea, locul lor fiind luat de altele noi, mai solide
dar 20 i 50 ani, 21,20% au ntre 50 - 100 ani iar 17,90% au depit durata de serviciu de 100
ani nicidecum mai frumoase
In cea mai mare parte, casele sunt de tip rural, cu gospodarii individuale, fara dorari
minime de confort ( apa curenta, canalizare), care din pacate, in marea lor majoritate nu
asgura gradul de confort general.
In localitatea Matasari au fost construite un numar de 2.084 apartamente ( din care
1665 sunt cumparate si locuite iar 419 sunt devastate in blocuri pentru familiile stramutate ca
urmare a demolarii gospodariilor lor si pentru cazarea fortei de munca detasate pentru
exploatarea crbuneelui. In prezent blocurile de locuinte, sunt in mare parte ocupate in
totalitate, dar sunt si blocuri ocupate partial si chiar neocupate (o mare parte din aceste
constructii au ramas nefinalizate).
La evolutia fondului locuibil s-au avut n vedere urmtoarele:
modernizarea fondului locuibil existent, ndeosebi din zonele rezideniale cu un
numr important de locuitori, realizate dup 1960, numeroase locuine fiind afectate de
procese negative necesitnd mbuntirea confortului (in mod deosebit locuintele colective din
care,in cea mai mare parte sun in blocuri neterminate).
creterea siguranei structurale i fiabilitii; numeroase locuine fiind construite
din materiale perisabile - 3,8%. din fondul Iocativ - care nu ofer sigurana i confortul locuirii;
renovarea fondului Iocativ vechi valoros din centrele localitilor sau integrarea
acestora n noi aciuni de reconstrucie;
dezvoltarea fondului Iocativ n vederea acoperirii cererii de locuine;
asigurarea bazei materiale de construcii la preuri accesibile i formarea pieelor
de imobiliar n scopul stimulrii construciei de locuinte.
Efortul constructiv din urmtorii ani trebuie s cuprind i lucrrile de reparaii i
modernizare la fondul Iocativ existent, care necesit o cantitate suplimentar de materiale de
construcii i manoper.
Dei construcia de locuine nu atinge cotele dinaintea anilor 90, legalizarea situaiei
juridice a unor imobile precum i satisfacerea cererilor de constructie de noi imobile va duce la
modificri n intravilanul i extravilanul localitilor.
Acest fenomen va avea n principal trei direcii de dezvoltare:
lotizarea i construcia de noi imobile n intravilanele localitilor;
mrirea densitii n cadrul localitilor;

renovarea urban prin modernizarea sau reconstructia unor imobile existente.

Concentrrile de dotri, aflate n mare parte n centrele de activitate civic ale
localitilor, prezint n comparaie cu zonele funcional - productive caracteristici diametral
opuse.
Activitile de servire, dependente din ce n ce mai mult de traficul de informaii, se pot
clasifica astfel, n trei categorii:
1) Servicii de baz:
I. nvmnt;
II. sntate;
III. comert i servicii pentru populaie.
2) Servicii infrastructurale
I. cultur:
II. sport - recreere;
III. transporturi i telecomunicaii.
3) Servicii administrative
I. financiar bancare;
II. prelucrarea informaiilor;
III. elaborarea i aplicarea politicilor.
Frecvena de utilizare curent, periodic i ocazional face ca acestea s influeneze
zone de mrimi progresive n raport cu atracia pe care dotrile o exercit n teritorii i cu
viteza deplasrilor pe direcia centrelor.
ntre diversele zone de influen ale dotrilor i categoriile de activiti enumerate mai
sus se stabilete o strns legtur.
Serviciile de baz sunt specifice centrelor ce deservesc zone restrnse de mrimea
unuia sau mai multor teritorii administrative situaie n care se afl i comuna Matasarii.
Analiza gradului de dotare s-a fcut i n baza prevederilor legale anexa IV la Legea
nr.351/2001 de aprobare a planului de Amenajarea Teritoriului Naional seciunea IV
Reeaua de localiti rezultnd urmtoarele:
a. pentru satul reedin de comun Matasari
instituii publice obligatorii i care exist:
- sediu primrie
- coal primar si gimnaziala (exista si Colegiul Tehnologic cu Internat )
- grdini
- posta si serviciu de telefonie
- cabinete medicale ( exista Centrul de Sanatate si Dispensarul Uman)
- sediu poliie
- bibliotec
- parohie-biseric ( 2 biserici din care una monument istoric )
- cimitir
- dispensar veterinar
- spatii pentru servicii publice
- teren de sport amenajat ( exista Stadionul si o Baza sportiva )
- serviciu de pompieri (asigurat de unitatile miniere)
- puncte pentru colectarea deseurilor
- alimentarea cu apa potabila centralizata
- canalizarea apelor menajere
- alimentarea cu gaze naturale
instituii publice care nu exist:
camin cultural ( dar este in constructie Casa de Cultura)
b. pentru satele componente ale comunei sunt obligatorii urmtoarele instituii
publice:

coal primar
punct sanitar
spaii comerciale pentru comer alimentar i nealimentar (exist n satele
componente chiar dac uneori funcioneaz n condiii necorespunztoare.
Din analiza situatiei existente, pentru satele componenete ale comunei rezulta urmatorul
grad de dotare:
in satul Bradet:
Scoala primara si scoala gimnaziala
Gradinita (nefolosita)
Camin cultural
Biserici 2
Cimitire 2
Alimentare cu apa potabila
Alimentare cu gaze naturale
In satul Bradetel:
Scoala primara
Biserica
Cimitir
Alimentarea cu gaze naturale
In satul Croici:
Scoala primara
Gradinita
Biserica
Cimitir
In satul Runcurel:
Scoala primara
Biserica ( mon. Istoric)
Cimitir
Din analiza gradului de dotare a comunei se retin urmtoarele:
n administraia public sediile pentru primrie i poliie sunt corespunztoare;
n nvtmnt reeaua de cldiri colare este n general corespunztoare,
numrul de elevi fiind sub 30 pe sal de clas; disfuncionalitile majore le constituie starea
actual a cldirilor colare i distanele mari ce trebuiesc parcurse de la domiciliu la coal
pentru o mare parte din elevi,
dotrile pentru ocrotirea sntii sunt corespunztoare pentru aceast perioad,
ns nu a fost definitivat programul de restructurare a acestei activiti;
dotrile comerciale trebuie analizate i n msura n care centrele urbane sau
centre de comune cu baz de dotri comerciale mai dezvoltat asigur distribuia
corespunztoare a mrfurilor n zonele de influen; din acest punct de vedere cele trei tipuri
de uniti comerciale (din sectorul cooperatist, public i privat) asigur nevoile locuitorilor
comunei.
Pentru etapa de referint a planului urbanistic general propunerile privesc:
n nvmnt - organizarea procesului educational pe durata unei singure serii i
mbuntirea condiiilor de desfurare a procesului de nvmnt;
n activitatea de sntate trebuie urmrit extinderea numrului i mbuntirea
randamentului n unittile sanitare i de asisten social;
n reeaua comercial este de urmrit asigurarea fiecrui sat cu un minim de
uniti comerciale indiferent de sectorul din care provin, stimulndu-se concurena pentru
mbuntirea serviciului.

2.6. CIRCULATIA
Cai de comunicatie rutiere
Din punct de vedere al accesibilittii, teritoriul comunei Matasari are o foarte bun
accesibilitate att de la municipul Tg-Jiu, centrul judeului, fa de care se afIa la o distan de
40 km, ct i fa de oraele Rovinari si Motru care constituie puncte de atracie pentru
locuitorii comunei.
Reeaua de ci rutiere din comun, analizat n contextul legturilor cu teritoriile
nvecinate i cu legturile de transport judeean, este format din:
drumul judeteanDJ 673 A cu traseul Trestioara ( DJ 673 Dragotesti Matasari
Bradet Stramba Vulcan DN 67, cu o lungime de 6.6 Km pe teritoriul comunei
drumul comunal DC 73 Pinoasa (DJ 674) Bradetu (DJ 673 A), cu o lungime
totala de 7,3 km, din care 2,3 km pe teritoriul comunei
drumul comunal DC 73 A Bradet Bradetel, cu o lungime totala de 2,0 km, in
totalitate pe teritoriu comunei
drumul comunal DC 86 Miculesti ( DJ 673) Croici Matasari, cu o lungime
totala de 4,3 km din care 3,3 km pe teritoriul comunei
drumul comunal DC 107 Rosiuta (dn 67 ) Runcurelu Matasari ( DJ 673A), cu
o lungime totala de 7,46 km din care 5,06 km pe teritoriul comunei drumuri stradale si vicinale,
in numar de 55 si cu o lungime de 20,69 km., asa cum au fost inregistrate in patrimoniul public
al comunei.
De asemenea in teritoriul extravilan al comunei exista o retea de drumuri de exploatare,
indeosebi pentru exploatarea agricola, in lungime de circa 15 km.
In acelasi timp in zona lucrarilor miniere exista o retea de drumuri tehnologice cu
folossinta aproepe exclusiva in interes productiv, dar folosite in situatii de exceptie si pentru
nevoi publice, in lungime de circa 20,0 km.
Reeaua de drumuri publice din teritoriul administrativ al comunei are o lungime total
de 39,95 km cuprinde un drum judetean cu o lungime de 6,6 km., 4 drumuri comunale cu o
lungime de 12,66 km i un numr de 55 drumuri steti, drumuri vicinale i strzi rurale cu o
lungime de 20,69 km. Din aceast reea 11,50 km sunt drumuri modernizate (6,6 km drumuri
judetene i 5,0 km drumuri comunale) restul de 28,45 km fiind pietruite sau de pmnt.
Din analiza datelor de la recensmntul din circulaiei din anul 2000 cnd s-au fcut
msurtori de trafic pe drumurile judetene a rezultat ca DJ 673 A este categorisit ca drum
secundar cu trafic de 1501 -2500 vehicole.
Ca disfunctionalitati privind reteua de cai de comunicatie rutiera se constata
urmatoarele:
reteaua majora de cai rutiere nu este adaptata la cerintele traficului european;
drumurile existenteprezinta o stare de viabilitate necorespunzatoare, cu
numeroase puncte critice pe traseul de drum judetean cu trsfic mare ( traversarea localitatilor,
treceri le nivel, reducerea capacitatii portante din lipsa lucrarilor de intretinere si a depasirii
duratei de exploatare);
calitatea infrastructurii i a sistemului rutier pentru drumurile modernizate este
considerat corespunztoare, ca si pe drumurile comunale modernizate dar in interiorul
comunei exist i o reea de drumuri comunaqle si strzi rurale nemodernizate cu o stare de
ntreinere proast.
drumurile publice, n totalitate, n traversarea localitilor impun viteze de
circulaie reduse, deoarece starea cii de circulaie este necorespunztoare, limea platformei
drumului este sub limite normale datorit frontului ngust al limitei de proprietate iar curbele au
raze foarte mici. n acelai timp, cea mai mare parte din podurile existente necesit lucrri
pentru mrirea capacitii de circulaie;
reteaua de strazi rurale are, in multe cazuri, o configuratie de tip tentacular, cu
numeroase sinuozitati, legaturi deficitare di discontinuitati;
lipsa parcajelor amenajate, in special in zona centrala si in vecinatatea institutiilor

publice;
lipsa spatiilor necesare pentru circulatia pietonilor si biciclistilor, indeosebi pe
drumul judetean;
lipsa unui studiu de circulatie pentru caile rutiere din zona.
Starea tehnic a statiilor de cltori este in general satisfctoare necesitnd insa,
pentru derularea n condiii corespunztoare a transportuiui de cltori, o serie de lucrri de
redimensionare a acestora i a cilor de acces.
Lagatura intre comune si localitatile importante din zona se face cu mijloace de
transport in comun, care rezolva si problema navetismului, iar pentru lucratorii care fac naveta
la distante mari E.M. Jilt a pus la dispozitie microbuze.
Pentru accesul in perimetrele de exploatare, exista drumuri tehnologice, in general
betonate. In interiorul carierelor si haldelor de steril au fost amenajate drumuri tehnologice de-a
lungul traseelor de transport pe benzi. In functie de durata de exploatare a acestora, drumurile
yrhnologice au fost realizate cu suprastructura din pamant compactat, din balast sau beton.
Cai de comunicatie feroviare
Teriitoriul comunei este traversat, in lungul Paraului Jilt de calea ferata , simpla,
electrificata C. F. Turceni Dragotesti, care apartine Companiei Nationale de Cai Ferate
C.F.R. s.a. Liniile care ajung la depozitele de carbune din localitatea Matasari sunt linii
uzinale utilizate in scop industrial ai apartin exploatarilor miniere.
2.7. INTRAVILANUL EXISTENT. ZONE FUNCIONALE. BILAN TERITORIAL.
Intravilanul existent al localitatilor comunei Matasari, stabilit prin Planul urbanistic
general, proiect elaborat in anul 1998, aprobat prin Hotrrea Consiliului Local nr. 37/2000 a
insumat o suprafata de 745,0 ha, calculat prin masuratori grafice pe planuri la scara 1:5000.
Dar acelasi intravilan calculatat pe baza coordonatelor intravilanelor existente este de 854,40
ha. Diferenta foarte mare de suprafata este explicabila deoarece precizia masuratorilor grafice
a fost scazuta.
Avnd n vedere precizia de determinare a suprafeelor net superioar prin calculul
coordonatelor intravilanelor fa de metoda msurrilor grafice utilizat la elaborarea planurilor
urbanistice n anul 1999, n continuare ca suprafee a intravilanelor existente se va folosi
valoarea de 854,40 ha fa de care se vor raporta suprafeele intravilanelor propuse.
Din analiza situatiei existente se remarc o serie de disfuncionaliti majore:
Ca suprafa n intravilan ponderea o deine zona de locuit i funciuni complementare
ceea ce este normal ca pondere, dar mai puin corect ca suprafa si s-a acceptat ca regul
general o adncime a intravilanului de 100,00 m. Din analiza modului cum sunt organizate
gospodriile, rezult c adancimea de 100 m este corecta pentru drumurilr judetene si
comunale iar pentru celalate categorii de drumuri ( strazi rurale, drumuri vicinale, etc.) este
suficient o adncime de 50 - 75 m; adncimea generalizata a intravilanului de 100 m
conduce, n mod artificial la o densitate de locuire relativ sczut.
n acelai timp, adncimea generalizata de 100 m a intravilanului influeneaz negativ
i alte zone funcionale prin creterea acestora (ci de comunicaie, ape, terenuri neconstruite)
care dein o suprafa i o pondere foarte mare.
De asemenea s-a facut o analiza si a intravilanelor marcate pe planurile cadastrale de
lucru ( din perioada 1988 1990 ) preluate de OCPI Gorj, planuri in proiectie Stereo, scara
1:5.000, intravilane care includ, in anumite zone, mari suprafete de terenuri agricole
neutilizabile pentru constructii, iar in alte zone adancimea intravilanelor este chiar si sub 50 m,
adancime ce nu mai permite constructia de locuinte si mai ales de anexe gospodaresti.
Totodata regulile dupa care s-au stabilit intravilanele cadastrale au facut ca acestea sa
aiba un aspect neuniform deoarece au foarte multe intreruperi in lungul drumurilor, astfel incat
ar fi practic imposibila determinarea corecta a zonelor functionale.
Un ultim aspect disfuncional al acestui mod de dimensionare a intravilanului l constituie
faptul c vor fi supuse impozitrii ca terenuri n intravilan importante suprafae de teren care

vor avea, n continuare, folosin agricol.

Ca structur a zonelor funcionale se constat o suprafa redus pentru spaiile verzi,
de sport i agrement, dei dotrile publice includ i astfel de spaii (n mod deosebit colile),
ns, se poate aprecia c, in unele sate, pdurile, care coboar pn n vetra satelor pot
constitui i zone de agrement naturale.
De remarcat este faptul c zona de activitate agrozootehnic mai exist prin
construciile de profil ce se pstreaz n prezent, ns meninerea lor n aceast zon
funcional urmeaz s fie reanalizat n condiiile n care destinaia lor va fi alta.
Ca structur a intravilanelor este de remarcat faptul c n general fiecare sat este
constituit din trupuri principale, la care se adaug mici trupuri izolate cu destinaii diferite
O situatie speciala o are zona lucrarilor miniere pe suprafata careia se executa lucrari
extrem de complexe de constructii, instalatii, excavatii, haldari, depozitari. Redari in circuitul
economic.
In aceasta situatie, in intelesul Legii nr. 350?2001 privind amenajarea teritoriului si
urbanismul, terenurile pe care se executa lucrari de orice fel trebuie incluse in intravilane fie de
la elaborarea Planului urbanistic general, fie prin documentatii de urbanism de alt gen, dupa
aprobarea Planului urbanistic general.
Avand in vedere ca ne aflam in etapa de actualizare a Planului urbanistic general, la
solicitarea autoritatilor locale si la propunerea proiectantului in intravilanele propuse, zona de
actvitati industriale va include si incintele unitatilor miniere subterane sau de suprafata. Si
55
deoarece suprafetele acestor incinte sunt foarte mari si depasesc teritoriile satelor (luate
individual) iar aceste teritorii nici nu sunt delimitate in nici un fel.
Pentru corecta intelegere a acestei zone functionale speciale, reprezentarea grafica se
va face pe harta sc. 1:25.000 care permite identificarea limitele unitatilor miniere iar suprafata
acestei zone functionale se va inregistra in bilantul general pe comuna deoarece nu exista
limite administrative pentru fiecare sat in parte.
2.8. ZONE CU RISCURI DE DEZASTRE (NATURALE si TEHNOLOGICE)
zone cu riscuri naturale;
zone cu riscuri tehnologice;
zone cu terenuri degradate sau supuse degradarii de exploatarea miniera.
2.8.1. Zone cu riscuri naturale (hazarduri naturale)
Prevederi generale
Analiza zonelor cu riscuri naturale de pe teritoriul comunei Matasari s-a fcut pornind de
la obligaiile pe care le au administraiile locale i judeene stabilite prin acte normative de a
elabora hartile de riscuri naturale ( hazarduri naturale) ca parte componenta a documentaiei
de amenajarea teritoriului judeean (i se elaboreaz de ctre Consiliul Judeean) ale caror
prevederi se preiau si se inscriu in planurile generale de urbanism i regulamentele locale de
urbanism detaliindu-se pentru fiecare localitate in parte.
La data actualizarii planurilor generale de urbanism si a regulamentelor locale de
urbanism pentru localitatile comunei Matasari, se constata ca Ministerul Dezvoltarii Regionale
si Locuintei a asigurat elaborarea, in anul 2007, a studiului IDENTIFICAREA SI
DELIMITAREA HAZARDURILOR NATURALE ( CUTREMURE, ALUNECARI DE TEREN SI
INUNDATII). HRI DE HAZARD LA NIVELUL TERITORIULUI JUDEEAN la nivelul
judetelor ce compun Regiunea 4 - (Sud-Vest, Oltenia): judeele Vlcea, Olt, Dolj, Gorj,
Mehedini.( proiect IPTANA nr.243/3707 si 244/3708).
In aceste conditii si judetul Gorj beneficiaza de informatiile cele mai autorizate pentru
identificarea si delimitarea zonelor supuse hazardului natural dar si de masurile specifica ce
trebuiesc luate pentru eliminarea urmarilor unor asemenea evenimente.
Hazardul natural reprezinta amenintarea cauzata de fenomene naturale potentiale care
pot produce pierderi de vieti omenesti si pierderi economice si care pot avea consecinte
negative asupra societatii.

Hazardul se cuantifica prin probabilitatea ca anumiti parametri care caracterizeaza un

fenomen sa fie depasiti intr-un amplasament dat si intr-un interval de timp dat.
Hazardul nu se refera la consecintele fenomenului (distrugeri, victime, pierderi
economice), el este cauza consecintelor. Consecintele/pierderile sunt cuantificate prin risc.
Riscul exprima posibilitatea de a avea pierderi de vieti omenesti si economice. Riscul se
cuantifica prin probabilitatea ca intr-un amplasament dat si intr-un interval de timp dat,
pierderile sa depaseasca un anumit nivel.
Adeseori termenul de hazard este intrebuintat eronat. Un exemplu des intalnit este
expresia de reducere a hazardului.
Hazardul nu poate fi redus, el exista independent de vointa omului, dar consecintele lui
(riscul) pot fi reduse.
Principalele cauze si efecte ale producerii dezastrelor sunt urmatoarele:
CUTREMURE DE PAMANT: fenomene de faliere a scoartei terestre;
INUNDATII: ploi torentiale, topiri bruste de zapada, accidente produse la lucrarile
existente pe cursul raurilor (rupturi de baraje, diguri canale, deteriorarea regularizarii cursurilor
de apa) sau erori umane legate de exploatarea constructiilor hidrotehnice si de obturarea albiei
raurilor prin depozitarea de diverse materiale, amplasari necorespunzatoare de constructii noi;
ALUNECARI DE TEREN: precipitatiile atmosferice pot provoca reactivarea unor
alunecari vechi si aparitia alunecarilor noi, iar eroziunea apelor curgatoare cu actiune
permanenta la baza versantilor, actiunea apei subterane, actiunea inghetului si a dezghetului,
actiunea cutremurelor reactiveaza alunecarile vechi sau declanseaza alunecari primare,
sapaturi executate pe versanti sau la baza lor, defrisarea abuziva a plantatiilor si a padurilor,
produce declansarea energiei versantilor
Situaia pe plan internaional. Alinierea la normele europene
Politica rilor europene privind gestionarea i managementul riscurilor naturale n
general i la inundaii n special, s-a bazat pe studii i cercetri coerente ample, la nivel de
bazine hidrografice pentru diverse componente ale hrilor de risc, ncepnd cu anii 1980, prin
programe-cadru succesive de lucru propuse de Uniunea European. Propunerile privind un
nou program vor continua s sprijine cercetrile privind evaluarea i managementul unitar al
zonelor de risc extinse la nivelul teritoriului UE.
A. Inundaii
Schemele structurale de amenajare cu lucrri hidrotehnice de aprare contra
inundaiilor pn la aceast perioad au vizat aprarea obiectivelor social economice
punctuale sau pe zone cu areale mai mari unde erau amplasate complexe social economice
dezvoltate.
Schimbrile climatice au nregistrat ploi cu intensiti deosebite pe perioade mari de
timp i au generat lanuri de viituri cu modificri remanente de la o viitur la alta ale
caracteristicilor hidrogeologice ale solurilor, morfologiei albiei, caracteristicilor constructive ale
lucrrilor hidrotehnice. n acest caz s-a constatat c pagubele datorate unor asemenea
fenomene complexe cu probabilitate de apariie extrem sunt mult mai mari dect la
producerea unei viituri singulare cu debit maxim asociat unei probabiliti mai mici de apariie.
n perioada 1998-2004 n Europa s-au produs cca.100 viituri majore, cauznd moartea a
cca.700 oameni, pagubele directe au afectat cca.1 mil.oameni, nsumnd cca.25. miliarde
euro. n anul 2005 principalele ri afectate de inundaii au fost: Austria, Bulgaria, Frana,
Germania i Romnia.
Principalii factori care au dus la nregistrarea acestor pagube sunt: producerea de viituri
i a debitelor maxime cu valori mari (ca o consecin a schimbrilor climatice), dezvoltarea
obiectivelor economoce n zonele inundabile cu risc mare, vulnerabilitatea mare a zonelor
locuite situate n zonele de risc.
n urma producerii acestor evenimente Parlamentul Uniunii Europene propune Directive
cu scopul reducerii riscului natural, proteciei populaiei, proteciei mediului i a reducerii
pagubelor obiectivelor social-economice. Directivele privind gestionarea inundaiilor se vor

aplica pe tot teritoriul Uniunii Europene

n prima etap statele membre ale UE au obligaia de a elabora harta de risc la
inundaii, cu revizuirea acestora la fiecare 6 ani.
n a doua etap statele membre ale UE vor stabili nivelul de aprare a zonelor de risc la
inundaii n funcie de probabilitatea de producere a viiturilor de calcul corespunztor aprrii
zonelor locuite i a obiectivelor social-economice situate n arealele inundabile. n concordan
cu aceasta se va elabora planul de amenajare a bazinelor hidrografice privind protecia contra
inundaiilor pe bazine i subbazine hidrografice.
B. Alunecri de teren
Preocuparea pentru realizarea hrilor de risc la alunecri de teren pe plan internaional
este major, exishazardele legate de industia chimica legate de instalatiile care utilizeaza
substantetnd numeroase congrese internaionale, workshop-uri i publicaii care au drept
58
obiect de studiu acest subiect. Necesitatea studierii acestui subiect a venit ca urmare a
ocurenei foarte mari a alunecrilor de teren. Ele pot s apar n orice arie care nu este
morfologic plat.
Cauzele apariiei alunecrilor de teren fiind foarte numeroase, se impune o studiere ct
mai amnunit a acestui fenomen. nclzirea globala care a dus la precipitaii i furtuni
abundente, cutremurele de intensitate mare care au avut loc n ultimii ani au dus la apariia
unor alunecri de teren cu efecte dezastruoase asupra oamenilor, bunurilor materiale i
mediului.
Conform inregistrarilor spatiului comunitar european, realizate de ESPON, pot fi
prezentate urmatarele datele statitice privind alunecarile de teren
Cauzele apariiei alunecrilor de teren fiind foarte numeroase, se impune o studiere ct
mai amnunit a acestui fenomen. nclzirea globala care a dus la precipitaii i furtuni
abundente, cutremurele de intensitate mare care au avut loc n ultimii ani au dus la apariia
unor alunecri de teren cu efecte dezastruoase asupra oamenilor, bunurilor materiale i
mediului.
n general realizarea hrilor de risc, alegerea unor studii de caz pentru zone foarte
locuite i cu susceptibilitate mare de alunecare a dus la realizarea unor ghiduri de utilizare a
pmnturilor n zonele respective, chiar i la educarea oamenilor n situaii de criz.
Hrile de hazard la alunecare se definesc ca fiind: hri care indic probabilitatea
anual de apariie a unei alunecri de teren ntr-o arie anume. O hart ideal de hazard la
alunecare ar trebui s arate nu numai posibilitatea de apariie a unei alunecri de teren ntr-un
anume loc, clar specificat dar i urmrile pe care le-ar putea avea o alunecare de teren dintr-o
zon nvecinat.
C.Cutremure
Hazardul seismic din Romania este datorat sursei seismice subcrustale Vrancea si mai
multor surse seismice de suprafata (Banat, Fagaras, Dobrogea, etc.). Sursa Vrancea este
determinanta pentru hazardul seismic din circa doua treimi din teritoriul Romaniei, in timp ce
sursele de suprafata contribuie mai mult la hazardul seismic local.
In comparatie cu sursa Vrancea celelalte zone seismice din Romania prezinta o
activitate redusa, mai activa in ultima perioada dovedindu-se zona Banatului.
Clima
Datorit pozitiei regiunii, aceasta este influentat de ctre sistemele mediteraneene
climatice, mai mult dect de sistemele temperat-continentale ce afecteaz regiunile nvecinate.
n general, este mai cald n Regiunea S-V dect n restul teritoriului trii.
La nivelul Regiunii 4 -SV Oltenia parametrii meteorologici principali sunt:
temperatura medie anual 11,3 grade Celsius
temperatura maxim 39,5 grade Celsius
temperatura minim -22,7 grade Celsius (08 februarie 2005 la statia meteo Trgu
Jiu)

precipitaii atmosferice fat de o valoare medie anual la nivelul regiunii de circa

660l/mp n cursul anului 2005 s-au nregistrat urmtoarele: valori 1082 l/mp n Dolj, 1122 l/mp
n Gorj, 1084 l/mp n Vlcea, 990 l/mp n Olt si 1050 l/mp n Mehedinti (valori excedentare
cantitativ n comparatie cu cantitatea medie multianual)
Reteaua hidrografica
Reteaua hidrografica a Regiunii Sud Vest este cuprinsa n ntregime n bazinele
hidrografice ale rurilor Olt, Jiu si Cerna.
Resursele de ap de suprafat (ruri lacuri naturale si artificiale) precum si cele de ap
subteran la nivelul Regiunii 4SV Oltenia sunt reprezentate de:
Fluviul Dunrea pe o lungime de 392 km care delimiteaz la sud Regiuniea 4SV
Oltenia de Serbia-Muntenegru si Bulgaria avnd ca afluenti principali rurile Topolnita, Jiu,
Jiet, Olt, Oltet si Vedea
Rul Jiu cu o lungime total de 331 km care traverseaz Regiunea 4SV Oltenia
de la nord la sud avnd ca afluenti principali Tismana, Motru, Amaradia si Gilort
Rul Olt care strbate judetele Vlcea si Olt de la nord la sud avnd ca afluenti
principali Topolog, Lotru, Olnesti, Bistrita, Cerna, Oltet si Teslui
Lacurile.
Principalele lacuri naturale sunt situate la Bistret (judetul Dolj), Zaton (judetul Mehedinti)
si Clcescu (judetul Vlcea). Lacul Bistret este al doilea ca dimensiune din tara, cu o suprafata
de 1867 hectare si un volum de apa de 28.000 metri cubi. Lacul Calcescu este un lac glaciar.
n Oltenia exista alte 6 lacuri artificiale din care 2 n judetul Mehedinti se situeaza ca
dimensiune pe primul si al doilea loc ca marime la scara nationala: Ostrovul Mare (40.000
hectare suprafata, 800.000 metri cubi ca volum) si Portile de Fier (10.000 hectare suprafata,
2.400.000 metri cubi volum). n judetul Vlcea, pe rul Lotru se afla lacul de acumulare Vidra
(la o altitudine de 1289 m, cu o suprafata de 1035 hectare si o adncime maxima la baraj de
109 m, cu un volum de 340 milioane m3 si o lungime de 9 km), a carui apa este utilizata pentru
hidrocentrala Lotru - Ciunget, cea mai mare de pe rurile interioare. De asemeni raul Olt este
aproape in intregime amenajat. Apele acestor lacuri artificiale sunt exploatate pentru productia
de energie.
Soluri, categorii de folosina a terenurilor, gradul de mpdurire. Lucrri de
mbuntiri funciare.
n Piemontul Getic rocile de solificare sunt formate n mare parte din marne, argile
marnoase precum i din pietriuri i nisipuri.
Procesele pedogenetice sunt cele de alterare puternic a silicailor i de migrare a
produselor de alterare secundar. Solurile din Piemontul Getic se caracterizeaz prin procese
de alterare cu formare de argil acumulat n orizontul B i silice acumulat rezidual n
orizonturile A2 i A1 i n orizontul de humus.
n zona dealurilor Piemontului Getic (partea de sud a judeului), puternic mpdurit
pn de curnd, sunt prezente toate varietile de soluri de pdure. De asemenea, se
ntlnesc soluri n diferse grade de podzolizare, iar n luncile rurilor i pe terase sunt soluri
aluvionare aflate n diferite grade de solificare.
n funcie de particularitile geomorfologice, tipurile de soluri ntlnite n judeul Gorj se
regsesc n mai multe grupe.
Soluri brune de pdure slab i moderat erodate se dezvolt pe argile, au un coninut
moderat de humus i azot, apar dezvoltate, n special, pe interfluviile valea Galbenul valea
Olteului i valea Gilortului valea Jiului.
Soluri brune de pdure, puternic erodate i gleizate, se dezvolt pe pante mai mari,
ntre 18 i 35o, ceea ce conduce la o puternic splare a orizontului A.
Solurile deluviale i deluvio coluviale cuprinde dou tipuri: brun i coluvial medio
adnc fiind rspndite la poalele dealurilor piemontane cu pante mici.
Soluri podzolice secundare apar pe terasele superioare de 8 10 m i pe zonele netede
ale interfluviilor.

Solurile aluvionare nisipos argiloase se ntlnesc pe toate vile rurilor avnd o mare
dezvoltare n luncile Jiului, Olteului, Motrului i Gilortului. Caracteristic acestor soluri este
coninutul ridicat de humus n orizontul A, iar apa freatic aflat la mic adncime i menine
umiditatea chiar i n anii mai secetoi.
n zona dealurilor subcarpatice, de asemenea, au fost ntlnite mai multe tipuri de soluri.
Soluri silvestre podzolice glbui care ocup, de obicei, suprafeele plane de pe gruiurile
piemontane i de pe terasele vechi. Pe terenurile argiloase s-a constatat c procesele de
pedogelizare se manifest puternic n orizontul B.
Solurile silvestre brune glbui podzolice se dezvolt n condiii de relief, roc i
vegetaie apropiate solurilor podzolice. Astfel, acestea apar, n general, pe un relief mai
accidentat cazul versantului nordic al dealului Sporti i corniele teraselor mai noi.
Solurile silvestre podzolice i solurile silvestre brun-podzolice sunt asemntoare cu
cele anterioare ntlnindu-se pe pantele mai accentuate.
Solurile semigetice ocup o bun parte din conurile de dejecie formate de vi la ieirea
lor din zona montan.
Solurile pseudorendzinice, caracteristice dealurilor subcarpatice interne, formeaz
complexe cu solurile silvestre brune.
Configuraia reliefului din judeul Gorj face ca cca 43,5 % (245.307 ha) din teritoriu s fie
mpdurit, restul de 56,5 % fiind ocupat de terenuri agricole, silvostep, terenuri degradate
de activitile antropice.
Lucrri de mbuntiri funciare.
nlturarea excesului de umiditate
Judeul Gorj ocup un loc important n ar n ceea ce privete suprafaa total a
sistemelor de desecare, care se cifreaz n jurul valorii 9084 ha. Cele mai importante sunt:
Iai Budieni cu o suprafa de 4104 ha
Ploporu Brneti cu o suprafa de 1960 ha.
Datele tehnice privind amenajrile lucrrilor de desecare distribuite pe sisteme i uniti
administrativ teritoriale sunt redate n tabelul de mai jos:
Corectarea formaiunilor toreniale
n judeul Gorj au fost inventariate un numr de 136 formaiuni toreniale cu o suprafa
care nsumeaz 41511 ha.
n prezent sunt executate lucrri de corectare a torenilor i de ameliorare a terenurilor
degradate pe o suprafa de 1109 ha. ntreaga suprafa pe care s-au efectuat lucrri este
ocupat de fondul forestier.
64
Reeaua hidrografic existent n limitele bazinelor hidrografice toreniale este de circa
820 km, din care circa 81 km (9,9 %) cu lucrri executate, 113 km cu degradri ( 13,8%) i 626
km ( 76,3%) fr degradri .
Caracteristici climatice, regimul precipitaiilor.
Clima este temperat continental, cu slabe influene mediteraneene, determinate de
prezena munilor nalti si mijlocii, a dealurilor subcarpatice i depresiunilor.
Regimul climatic este n general caracterizat prin veri rcoroase cu precipitaii
abundente, i ierni friguroase cu frecvente viscole i strat de zpad stabil pe o perioad
ndelungat.
Precipitaiile medii anuale sunt repartizate inegal, nregistrnd creteri substaniale
odat cu altitudinea.
n ceea ce privete temperatura aerului, n Depresiunea Trgu Jiu Cmpu Mare
aceasta atinge o valoare medie anual de 10,2oC, iar n zona de la poalele Munilor Vlcan
temperatura medie anual ajunge la 6oC, n timp ce la altitudini de 400 m din dealurile
subcarpatice este de 1,5oC (dealul Bran).
Analiza anotimpurilor arat c iarna este mai rece n depresiuni, unde se produc
importante inversiuni de temperatur. De aici rezult c n zonele deluroase ale Motrului,

platforma Gornovia, temperaturile din ianuarie sunt cu 0,5 1,5oC mai ridicate.
Vara nclzirea este accentuat, temperatura medie depete 20 oC n lunile iulie
august, cu 5 6oC mai sczut n Cmpia Olteniei i n Cmpia Romn.
Toamna, n zonele deluroase ale Olteniei, temperaturile medii ale lunii octombrie
depesc pe cele din aprilie cu 1 2oC.
n privina regimului ngheului se constat c cele mai timpurii ngheuri se produc la
Trgu Jiu la 23 septembrie i cele mai trzii la 30 mai. Dispariia ngheului are loc n medie la
13 aprilie.
Referitor la regimul precipitaiilor atmosferice, cele mai mari cantiti s-au nregistrat la
staia Prng de 951 mm (medie anual), iar n zonele nalte din Munii Vlcan acestea ajung la
1.000 1.100 mm/an.
Spre sud se constat o scdere a precipitaiilor anuale i anume la Tismana debitul
mediu este de 935 mm, la Novaci 863 mm i la Trgu Jiu 753 mm.
Cantitatea de ap czut n 24 ore are de cele mai multe ori efect negativ, producnd
inundaii n zonele joase sau n orae, unde scurgerea pe unitatea de timp nu este asigurat
de sistemul de canalizare sau distrugnd lucrrile hidrotehnice de barare ale torenilor.
Vnturile sunt puternic influenate de formele de relief i bat cu o frecven mai mare
dinspre nord, n zona depresionar i dinspre nord vest n pe crestele nalte ale munilor.
Reeaua hidrografic, caracteristicile albiei
Reeaua hidrografic de pe teritoriul judeului aparine unui singur bazin colector, Jiul
(cu dou excepi rul Olte i rul Cerna), care adun apele afluenilor si de pe o suprafa de
4.000 km2.
Extremitatea de sud est este drenat de un alt ru, Amaradia.
Lacurile naturale sunt de origine glaciar, i se afl n cea mai mare parte n masivul
Parng, iar cele antropice au fost construite n scop energetic Motru, Cerna, sau pentru
atenuarea viiturilor lacul Ceauru.
Resurse ape de suprafa i subterane, date generale,
Debite medii
Stocul mediu multianual al rului Jiu pe teritoriul judeului Gorj se cifreaz la cca 675
mil.m3/an pentru seciunea Borzii - Vinei.
Din punct de vedere al resurselor de ap se pot ns identifica att zone bogate
(exprimate n resurse specifice l/s km2) cum sunt bazinul rului Jale (27,8 1/s km2), ct i
zone srace n resurse precum bazinul rului Amaradia (2,6 l/s km 2).
Debite maxime
O caracteristic aproape cvasigeneral a rurilor Romniei o constituie variaia mare a
scurgerii nu numai n cursul aceluiai an, dar i de la un an la altul. Sunt cunoscute n acest
sens lungi perioade secetoase ce alterneaz cu altele deosebit de ploioase, cnd debitele
65
rurilor ating valori de zeci i sute de ori mai mari dect cele medii multianuale. Datorit
particularitilor de dispunere a bazinului Jiului pe direcia nord-sud i a dezvoltrii maxime n
lime a bazinului n treimea superioar, viiturile survenite n bazin sunt concentrate n cursul
mijlociu i atenuate n cursul inferior. Analiza statistic a acestor viituri arat c, n bazinul
Jiului, originea acestora este, n majoritatea covritoare a lor (peste 90%), de origine pluvial.
Pe rul Jiu, n judeul Gorj, cele mai mari debite au fost nregistrate la Vdeni - 1231
m3/s n anul 1964 i Vleni (Peteana) - 1184 m3/s n anul 1960.
Debitele cu probabilitatea de depire de 1 % nregistrate pe rul Jiu sunt:
Vdeni pe rul Jiu - 1140 m3/s;
Peteana pe rul Jiu - 1920 m3/s.
Debite minime
Scurgerea minim are loc n perioada var toamn, datorit cantitilor mici de ap
czute n lunile august - septembrie i a temperaturilor ridicate, ct i n iernile cu temperaturi
foarte sczute cnd alimentarea rurilor se face exclusiv din rezervele subterane .

Debitele medii zilnice minime cu probabilitatea de depire de 95% variaz pe rul Jiu
de la 1,47 m3/s n seciunea Borzii Vinei, la 2,24 m3/s n seciunea Vdeni (rul Jiu) i la 3,80
m3/s n seciunea Peteana pe rul Jiu. n ceea ce privete debitele medii lunare minime cu
probabilitatea de depire de 95%, acestea se cifreaz la 3,08 m3/s pentru seciunea Borzii
Vinei, la 3,80 m3/s pentru Vdeni i la 6,30 m3/s pentru seciunea Peteana.
Debite solide
Referitor la scurgerea de aluviuni, valorile medii anuale ale aluviunilor scurse
nregistreaz valori de 23,9 kg/s pentru seciunea Vdeni i 41,0 kg/s pentru seciunea
Peteana.
Resurse de ap subteran
Potrivit gradului actual de cunoastere hidrografic, acestea sunt inegal distribuite in
cadrul judeului, care, dei este caracterizat ca dispunnd de hidrostructuri de mare extindere,
se consider neuniform investigat (sub aspectul studiilor sistematice intreprinse la nivel
regional).
Principalele surse de ap subteran care prezint conditii favorabile de exploatare sunt
localizate in depozitele de lunci i terase ale cursului mijlociu al raului Jiu (inclusiv ale
afluentilor), in Campia Olteniei de Vest, pentru acviferele freatice, iar pentru acviferele de
adncime potenialul cel mai important corespunde ariilor de dezvoltare ale formatiunilor
meotiene (Sadu-Curtisoara) daciene (Socu, Balteni, Motru, Matasari) si mai ales ale "straturilor
de Cndeti", constituind hidrostructura regionala majora din Podisul Getic.
Hazarduri naturale cutremure, alunecri de teren. Localizare geografic,
caracteristici.
A. Hazard natural cutremure
Elemente generale privind conditiile seismice ale Romaniei
In ultimii 20 de ani, cunostintele de inginerie seismica si proiectare antiseismica a
cladirilor si structurilor in Romania au fost subiectul unei mutatii importante: de la abordarea
deterministica si neinstrumentala la cea probabilistica-instrumentala.
Noile rezultate ale cercetarii stiintifice din ultimii ani deschid cai de innoire si reevaluare
a conditiilor seismice din Romania, atat pentru constructiile de mare importanta cat si pentru
celelalte tipuri de constructii si structuri.
Hazardul seismic din Romania este datorat sursei seismice subcrustale Vrancea si mai
multor surse seismice de suprafata (Banat, Fagaras, Dobrogea, etc.). Sursa Vrancea este
determinanta pentru hazardul seismic din circa doua treimi din teritoriul Romaniei, in timp ce
sursele de suprafata contribuie mai mult la hazardul seismic local.
La nivel European seismicitatea Romaniei poate fi caracterizata drept medie, dar avand
particularitatea ca seismele cu focarul in sursa subcrustala Vrancea pot provoca distrugeri pe
arii
intinse incluzand si tarile invecinate. Cutremurele Vrancene au fost sesizabile in Europa pe
suprafete care au atins 2 milioane de km2
66
Datorita amplasarii geografice a Romaniei hazardul seismic este asociat cu contributia a
doi factori:
contributia majora, care provine de la zona seismica subcrustala Vrancea
(adancimea focarului intre 60 si 170 km);
contributia uzuala, care provine de la multiple zone seismogenice de suprafata
(crustale), mai mult sau mai putin active, si distribuite pe intreg teritoriul tarii.
Focarul Vrancea, amplasat in zona de curbura a Muntilor Carpati, este capabil sa
produca mari distrugeri in campiile aluvionare din tara. De-a lungul secolelor, efectul
cutremurelor a fost simtit pe o arie mai mare de 2 milioane km 2 in Europa, incluzand tarile
vecine Romaniei cat si Austria, Rusia, Grecia, Turcia, etc.
Cel mai distructiv cutremur Vrancean din secolul XX a avut loc pe 4 martie 1977
(magnitudinea moment Mw=7.5). In Bucuresti, in acea zi, mai mult de 1600 de oameni au murit

si 33 constructii din beton armat au fost total distruse

Hazardul seismic
Elemente generale
Hazardul seismic descrie amenintarea potentiala datorata fenomenelor care apar odata
cu producerea unui cutremur. Hazardul seismic este de doua tipuri: primar si secundar (indus)
Hazardul seismic primar include: miscarea terenului, faliile de rupere de suprafata si
deformatiile tectonice ale suprafetei terenului.
Hazardul seismic secundar (indus) include fenomene provocate de hazardul primar :
lichefierea terenului, alunecarile de teren, tasarea sau prabusirea unor portiuni de teren,
avalanse de zapada sau gheata si tsunamis (valuri uriase in oceane si mari) si seiches
(miscarea puternica a apei in lacuri).
Seismicitatea Romaniei
Hazardul seismic din Romania este datorat sursei seismice subcrustale Vrancea si mai
multor surse seismice de suprafata (Banat, Fagaras, Dobrogea, Shabla, etc.). Sursa Vrancea
este determinanta pentru hazardul seismic din circa doua treimi din teritoriul Romaniei, in timp
ce sursele de suprafata contribuie mai mult la hazardul seismic local.
La nivel European seismicitatea Romaniei poate fi caracterizata drept medie, dar avand
particularitatea ca seismele cu focarul in sursa subcrustala Vrancea pot provoca distrugeri pe
arii
intinse incluzand si tarile invecinate. Cutremurele Vrancene au fost sesizabile in Europa pe
suprafete care au atins 2 milioane de km2. Dupa cum se poate observa din seismicitatea
Europei,
activitatea seismica in Romania este concentrata in cateva zone seismice distincte.
In comparatie cu sursa Vrancea celelalte zone seismice din Romania (vezi figura)
prezinta o activitate redusa, mai activa in ultima perioada dovedindu-se zona Banatului.
Hazardul seismic din judetul Gorj este datorat sursei seismice subcrustale Vrancea si
unor cutremure crustale de mica intesitate.
Judetul Gorj se gaseste in sud-vestul tarii, in nordul Olteniei, pe Jiul Mijlociu. Paralela 45
traverseaza judetul prin mijloc si la sudul municipiului Targu-Jiu. vecinii sai sunt la nord judetul
Hunedoara, la nord-vest judetul Caras-Severin, la est sud-est si sud vest judetele Valcea, Dolj
si Mehedinti.
Cutremurul Vrancean cu cele mai distrugatoare efecte asupra constructiilor si primul
cutremur puternic pentru care s-a obtinut o accelerograma inregistrata in Romania a fost cel
din 4 Martie 1977: magnitudinea Gutenberg-Richter M=7.2, adancimea focarului h=109 km,
distanta epicentrala fata de Bucuresti 105 km. In Bucuresti acest cutremur a cauzat peste 1400
pierderi de vieti omenesti si prabusirea a 23 constructii inalte din beton armat si 6 cladiri
multietajate din zidarie realizate inainte de cel de al doilea razboi mondial precum si a 3 cladiri
inalte din beton armat construite in anii 60 - 70, pagubele materiale fiind de 1.4 Miliarde USD
numai in Capitala din totalul de peste 2 Miliarde USD in Romania in 1977.
Cutremurul Vrancean cel mai puternic este considerat a fi cel din 26 Octombrie 1802,
magnitudinea Gutenberg-Richter, M apreciata de diferiti autori pentru acest cutremur se
situeaza intre 7.5 si 7.7.
Cutremurul Vrancean cu cea mai mare magnitudine din acest secol a fost cel din 10
Noiembrie 1940 avand magnitudinea Gutenberg-Richter M=7.4 si adancimea de 140-150 km.
Regiunile seismice din Romania
Codul de proiectare seismica P 100-01/2006
Pentru proiectarea construciilor la aciunea seismic, nivelul de hazard seismic indicat
n codul P100-1: 2006 este un nivel minim pentru proiectare. Valoarea de vrf a acceleraiei
orizontale a miscarii terenului ag numita acceleraia terenului pentru proiectare corespunde unui
interval mediu de recuren al evenimentului seismic (respectiv a magnitudinii acestuia) IMR =
100 ani (ceea ce corespunde unui eveniment seismic a carui magnitudine are o probabilitate
de depasire de 64% n 50 de ani).

Pentru proiectarea construciilor teritoriul tarii este mprit n mai multe zone de hazard
seismic, caracterizate de o valoare a acceleratiei terenului pentru proiectare a g constanta n
interiorul fiecarei zone. Harta de zonare a acceleratiei terenului pentru proiectare ag din P1001: 2006 se utilizeaza pentru proiectarea la starea limita ultima.
Harta de zonare a acceleratiei terenului pentru proiectare ag din P100-1: 2006 este o
harta de tranzitie catre o harta de zonare avand un interval mediu de recurenta IMR=475 ani
(10% probabilitate de depasire n 50 de ani). Acest nivel de hazard este cel recomandat atat
de Eurocode 8 cat si de codurile de proiectare din SUA.
Zonarea teritoriului Romniei n termeni de perioada de control (col), TC a spectrului de
raspuns
Condiiile locale de teren n amplasamentul constructiei sunt descrise prin valorile
perioadei de control (col) TC a spectrului de rspuns elastic n amplasament. Aceste valori
caracterizeaz sintetic compoziia de frecvene a micrilor seismice.
Analiza valorilor perioadei de control (colt) TC n statiile seismice cu inregistrari din
Romania, combinata cu elemente de ordin general privind geologia Romaniei a condus la
harta de zonare a teritoriului n termeni perioada de control (colt) TC din P100-1-2006.
Perioada de control (col) TC este utilizata ca principalul descriptor al condiiilor locale de
teren si al continutului de frecvente al miscarilor seismice. Aceasta abordare este o alternativa
la
sistemul folosit de generatia actuala de reglementari internationale care utilizeaza o clasificare a
conditiilor locale de teren n functie de caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament
pe
minim 30m de la suprafata terenului. Aceste caracteristici sunt definite calitativ prin statigrafie si
cantitativ prin proprietati ale stratelor de teren din amplasament, dintre care cea mai importanta
este viteza medie ponderata a undelor de forfecare.
69
Din prevederile Legii nr. 575/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului national zone de risc natural, din informatiile studiului precum si din
realitatile din teren rezulta ca teritoriul comunei Matasari nu este afectat de seisme.
B. Hazard natural alunecri de teren.
Elemente generale privind conditiile de manifestare a alunecrilor de teren
Caracteristicile litologiei formaiunilor geologice care afloreaz pe teritoriul judeului, la
care se adaug cele de ordin geomorfologic i particularitile climatice n principal, regimul
precipitaiilor induc, n cazul unor areale cu dimensiuni variate, valori ridicate ale probabilitii
de alunecare, ceea ce conduce la ncadrarea lor n grupa zonelor expuse hazardului la
alunecri de teren. Astfel de areale se regsesc n versanii vilor Amaradia (zona Alimpeti
Roia de Amaradia), Jiu i Tismana (zona Bumbeti- Jiu Stneti) i Jil (zona Mtsari
Slivileti).
Conform Ghidului privind macrozonarea teritoriului Romnieie din punct de vedere la
alunecrile de teren, 1999, alunecrile din judeul Gorj sunt, n genere, ncadrabile n
categoria adncime mic (1,5 m), mai rar categoriile superficial (< 1 m) i adnc (5 20
m), preponderent detrusive, n zonele cu pante accentuate i delapsive, n versanii ce
mrginesc vile, reactivate sau primare
Scopul studiului este ca prin estimarea valorii i a distribuiei geografice a coeficienilor
de risc Ka - h i precizarea grupei de potenial (sczut, mediu sau ridicat) s se stabileasc
nivelul de probabilitate de producere a alunecrilor, ceea ce va conduce la identificarea,
localizarea i delimitarea zonelor expuse hazardului la alunecare. n final, vor fi fcute
propuneri de msuri pentru prevenirea i atenuarea efectelor alunecrilor de tere, conform
prevederilor Legii 575/2001, privind Planul de amenajare a teritoriului naional Seciunea a Va,
zone de risc natural.
Date necesare elaborrii hrilor de hazard la alunecri de teren.
Identificarea i achiziionarea materialelor documentare existente

Stabilitatea terenurilor depinde de interaciunea factorilor permaneni, favorizani i

temporari agravani, declanatori, care influeneaz apariia i dezvoltarea alunecrilor de
teren. Din categoria factorilor permaneni fac parte aspectele geologicostructurale, n principal
litologia depozitelor i cele geomorfologice i, n mare parte, hidrogeologice, iar n cea a
factorilor temporari ntr elementele de ordin seismic, hidrologic climatic, silvic i antropic.
Date geologice
Cele dou uniti morfologice majore, Depresiunea Getic i Carpaii Meridionali,
reprezint entiti cu structur geologic foarte deosebite.
Zona muntoas din nord cuprinde formaiunile cristalinului danubian strbtut de masive
de granitoide i granite (seriile de Drcani i Lainici Piu). Acest fundament cristalin
suport un Paleozoic metamorfozat (seria de Tulia) peste care se dispun depozite paleozoice
i mezozoice.
Roci cu grad avansat de metamorfism (seria de Sebe Lotru) aparin Domeniului Getic
i au o dezvoltare foarte redus.
Domeniul Getic. Are o dezvoltare restrns fiind ntlnit la est de linia Ciunget
Polovraci i n zona Vlani, sectoare n care cristalinul getic ncalec formaiunile Domeniului
Danubian. Rocile metamorfice sunt reprezentate prin isturile cristaline ale seriei de Sebe
Lotru (AnteProterozoic superior) i sunt alctuite dintr-o gam variat de gnaise i paragnaise
la care se adaug nivele discontinui de amfibolite i migmatite ct i filoane i lentile de
pegmatite.
Domeniul Danubian. Cuprinde roci metamorfice cu larg dezvoltare n masivele Vlcan
i Parng. Ele sunt reprezentate prin dou serii de metamorfite mai vechi: seria de Lainici
Piu i seria de Drcani, care suport o serie transgresiv, slab metamorfozat, seria de
Tulia.
Seria de Lainici Piu se dezvolt n partea central i de sud a Munilor Vlcan i
Parng unde formeaz acoperiul masivelor granitoide i granitice de tip uia i Tismana. n
partea de nord seria este mrginit de complexul de amfibolite al seriei de Drcani.
Petrografic, seria cuprinde o gam variat de roci: cuarite, gnaise psamitice, isturi
sericito cloritoase, calcare cristaline, isturi grafitoase. Caracteristica acestei serii este gradul
avansat de migmatizare.
Seria de Drcani se dezvolt n partea de nord a masivelor Vlcan i Parng, la nord
de aria de dezvoltare a seriei de Lainici Piu. n cadrul acesteia au fost delimitate dou
complexe stratigrafice: complexul amfibolitic n baz i complexul sericito cloritos la partea
superioar, a,bele strbtute de intruziuni granitice.
Petrografic, complexele sunt alctuite din isturi amfibolice, gnaise amfibolice,
amfibolite, isturi sericito cloritoase, la care se adaug metagabbrouri, metadiorite
subordonat hornblendite i calcare cristaline. ntreaga suit enumerat este strbtut de roci
granitice i difereniatele acestora.
Seria de Tulia se dispune transgresiv peste seriile de Lainici Piu i Drcani i
provine din metamorfozarea unor depozite foarte heterogene. Asemenea depozite sunt
ntlnite n partea de nird vest a Munilor Vlcan i de est a Munilor Parng.
Petrografic, seria cuprinde depozite grosiere n baz (metaconglomerate) spre fine la
partea superioar (gresii arcoziene, filite, isturi sericito grafitoase).
n ceea ce privete vrsta acestor serii, pentru seriile de Lainici Piu i Drcani se
admite intervalul Proterozoic superior Paleozoic inferior, pentru seria de Tulia s-a acceptat
vrsta silurian carbonifer, metamorfozat n cadrul primelor faze ale orogenezei hercinice.
Roci magmatice. Cristalinul Domeniului Danubian este strbtut de o serie de roci
granitoide i granite i derivatele lor dispuse n cadrul a dou aliniamnete principale.
Seria de Lainici Piu, dezvoltat n compartimentul sudic al Domeniului Danubian,
este strbtut de granitoidele de tip uia i Tismana. Seria de Drcani, care apare n
compartimentul nordic, este strbtut de granitoidele din zona Mndra Glcescu Repedea

i sunt reprezentate prin granitul central i granitul de Parng.

Date geomorfologice i pedologice
Din punct de vedere morfologic n cadrul judeului Gorj se disting dou uniti majore:
zona muntoas spre nord i zona deluroas, depresionar spre sud.
Zona muntoas, cu nlimi ce depesc frecvent 1500 m, cuprinde culmile ce
alctuiesc Munii Vlcanului, situai la vest i Munii Parng dezvoltai la est. Cele dou masive
muntoase, separate de cursul Jiului, se caracterizeaz prin culmi paralele, orientate nord sud
dispuse perpendicular pe creasta principal.
Spre sud se trece la o zon cu aspect tabular, sub form de platou cu altitudini n jur de
400 m. Aceste platouri sunt presrate cu numeroase doline i fenomene carstice, depozitele
calcaroase avnd o larg dezvoltare.
n sudul subcarpailor getici se dezvolt un relief colinar care se suprapune Platformei
Moesice. Aici altitudinile scad brusc, se trece la o zon deluroas format din delurile Motrului
i Olteului, care n ansamblu alctuiesc piemontul getic.
Principalul curs de ap este Jiul, care dreneaz o reea hidrografic simetric
reprezentat prin cursurile rurilor Motru, Gilort, Amaradia i afluenii acestora.
Din punct de vedere pedologic,n judeul Gorj solurile sunt reprezentate prin tipurile
brune i brun rocate de pdure.
Substratul geologic i condiiile pedoclimatice difereniaz dou zone cu soluri diferite:
Piemontul Getic i dealurile i depresiuniel Subcarpailor Getici.
n Piemontul Getic rocile de solificare sunt formate n mare parte din marne, argile
marnoase precum i din pietriuri i nisipuri.
Procesele pedogenetice sunt cele de alterare puternic a silicailor i de migrare a
produselor de alterare secundar. Solurile din Piemontul Getic se caracterizeaz prin procese
de alterare cu formare de argil acumulat n orizontul B i silice acumulat rezidual n
orizonturile A2 i A1 i n orizontul de humus.
n zona dealurilor Piemontului Getic (partea de sud a judeului), puternic mpdurit
pn de curnd, sunt prezente toate varietile de soluri de pdure. De asemenea, se
ntlnesc soluri n diferse grade de podzolizare, iar n luncile rurilor i pe terase sunt soluri
aluvionare aflate n diferite grade de solificare.
n funcie de particularitile geomorfologice, tipurile de soluri ntlnite n judeul Gorj se
regsesc n mai multe grupe.
Soluri brune de padure slab si moderat erodate, se dezvolta pe argile, au un continut
moderat de humus si azot, apar dezvoltate, in special, pe interfluviile Valea Galbenul Valea
Oltetului si Valea Gilortului Valea Jiului.
Soluri brune de pdure, puternic erodate i gleizate, se dezvolt pe pante mai mari,
ntre 18 i 35o, ceea ce conduce la o puternic splare a orizontului A.
Solurile deluviale i deluvio coluviale cuprinde dou tipuri: brun i coluvial medio
adnc fiind rspndite la poalele dealurilor piemontane cu pante mici.
Soluri podzolice secundare apar pe terasele superioare de 8 10 m i pe zonele netede
ale interfluviilor.
Solurile aluvionare nisipos argiloase se ntlnesc pe toate vile rurilor avnd o mare
dezvoltare n luncile Jiului, Olteului, Motrului i Gilortului. Caracteristic acestor soluri este
coninutul ridicat de humus n orizontul A, iar apa freatic aflat la mic adncime i menine
umiditatea chiar i n anii mai secetoi.
n zona dealurilor subcarpatice, de asemenea, au fost ntlnite mai multe tipuri de soluri.
Soluri silvestre podzolice glbui care ocup, de obicei, suprafeele plane de pe gruiurile
piemontane i de pe terasele vechi. Pe terenurile argiloase s-a constatat c procesele de
pedogelizare se manifest puternic n orizontul B.
Solurile silvestre brune glbui podzolice se dezvolt n condiii de relief, roc i
vegetaie apropiate solurilor podzolice. Astfel, acestea apar, n general, pe un relief mai
accidentat cazul versantului nordic al dealului Sporti i corniele teraselor mai noi.

Solurile silvestre podzolice i solurile silvestre brun - podzolice sunt asemntoare cu

cele anterioare ntlnindu-se pe pantele mai accentuate.
Solurile semigetice ocup o bun parte din conurile de dejecie formate de vi la ieirea
lor din zona montan.
Solurile pseudorendzinice, caracteristice dealurilor subcarpatice interne, formeaz
complexe cu solurile silvestre brune.
Date structurale
Structura zonei muntoase este rezultatul cumulat a dou sisteme de cutare. ntr-o prim
etap, reprezentate prin dislocaiile hercinice, a fost afectat intens fundamentul cristalino granitic danubian. n acest moment au fost prinse n momentul de cutare depozitele
Carbonuferului superior (din formaiunea de Schela) ct i formaiuni mai vechi atribuite seriei
de Tulia. Prezena depozitelor Permiene n facies de verucano denot c aceste cutri au
avut loc la sfritul Carboniferului superior i probabil nceputul Permianului.
A doua categorie de dislocaii, mai nou (alpin) a fectat mai puin fundamentul
danubian, n timp ce cuvrtura sedimentar a fost foarte solicitat ca urmare a ariajului getic.
Acest element tectonic major este bine evideniat n partea de est a regiunii (zona Matasari)
ct i n partea nord vestic, n zona Vlani.
Tectonica de detaliu a cuverturii sedimentare a fost, n cea mai mare parte, definitivat
de ariajul getic.
Acest proces de mare amploare s-a desfurat n dou etape: prima s-a produs n
Cretacicul inferior, iar cea de-a doua n Cretacicul superior cnd cristalinul getic, avnd n baz
unitatea de Severin, a nclecat cristalinul danubian. Fruntea pnzei este situat undeva spre
sud, fiind mascat de depozitele Depresiunii Getice (cea mai sudic ivire de cristalin getic este
cea de la Vlari).
Rezultatul acestei evoluii complexe l constituie structura n dou compartimente
majore a metamorfitelor din regiune: un compartiment nordic cu seria de Drcani, strbtut
de granitoidele interne i un compartiment sudic cu seria de Lainici Piu i granitoidele de
uia i Tismana. Ambele compartimente, fiecare prezentnd o structur anticlinal, sunt
separate de o zon de dislocaie regional ce poate fi urmrit din Munii Cernei Oslea pn
la est de Munii Parng. Aceast zon este marcat de roci metamorfozate dinamic sau este
mascat de seria de Tulia, n Munii Vlcan sau de granite n Munii Prng.
Existena unor micri disjunctive hercinice trzii este marcat de poziia tectonic a
isturilor cu cloritoid din valea Jiului (la Rafail).
Cristalinul seriei de Sebe Lotru. Care ncalec peste autohtonul Danubian, prezint
direcii principale NE SV pn la E V. n preajma planului de ariaj apar dislocaii noi,
orientate NNV SSE.
Ca urmare a presiunii exercitat de masa cristalinului getic, cuvrtura sedimentar a
domeniului Danubian a suferit o cutare intens (cute strnse cu vergene sudice, uneori
culcate) de mare amploare. Alteori dezrdcinarea depozitelor sedimentare i antrenarea lor n
fruntea pnzei a condus la formarea unor lame de rabotaj.
Cute stranse sunt semnalate, mai ales, n mprejurimile localitii Runcu, ntre Gureni i
valea Bistriei apare flancul invers al unei cute culcate duplicatura Gureni Dobria, iar n
mprejurimile satului Carpenu sunt semnalate lame de rabotaj.
n ceea ce privete bazinul dacic, formaiunile din partea de sud a regiunii au ca
fundament clina nordic a platformei Moesice, nclecat de ctre depozitele avanfosei n
timpul micrilor sarmaiene.
Cele mai numeroase elemente strucrurale ale terenurilor neogene se ntlnesc la est de
Jiu i la nord de localitile: Blteni, Trgu Crbuneti i Turceti.
Dintre principalele elemente structurale se remarc: sinclinalul Novaci, dezvoltat ntre
localitile Horezu ii Tismana, are depozite meoiene n ax; anticlinalul Scel Ciocadia

Ciuperceni, reprezint, probabil, continuarea spre vest a anticlinalului Govora. n axul acestei
structuri apar formaiuni badeniene.
Mai sunt de semnalat anticlinalul Stroieti, cu depozite burdigaliene n ax, ct i o serie
de structuri anticlinale i sinclinale ce se dezvolt cu precdere la est de Gilort. Majoritatea
acestora se dispun pe direcia EV, excepie face structura Prigoria dezvoltat pe direcia
NNVSSE.
O serie de falii complic structura terenurilor neogene ale bazinului dacic. Multe dintre
acestea sunt verticale i se dezvolt pe direcia N S. Altele, reduse ca numr, se dispun pe
direcia E V i sunt intersectate de fracturi transversale de mai mic importan.
Elementele structurale mai importante au nceput s se formeze, probabil, n timpul
Sarmaianului mediu (faza preatic), majoritatea lor ncepe s se schieze n timpul Dacianului
inferior, ntr-o faz post dacic ori chiar valah.
O a treia perioad perioad de micri neozoice s-ar fi manifestat n timpul
Pleistocenului i nceputul Holocenului (faza pasaden). Acestea au reactivat unele falii, au
condus la ridicarea unor dealuri ce mrginesc la sud depresiunile Horezu i Tismana i au
intensificat fenomenul de eroziune, care n final a determinat grosimea mare a depozitelor
cuaternare.
Date hidrologice i climatice
Reeaua hidrografic a judeului Gorj aparine unui singur bazin colector, Jiul care, pn
la Trgu Jiu, are un regim montan, bine conturat, cu un debit maxim n perioada martie iulie.
Depresiunea Trgu Jiu Cmpu Mare reprezint, prin atitudinile coborte, o zon de
colectare a apelor astfel c, aici, Jiul i primete principalii aflueni de dreapta: Tismana (cu
afluentul su, Orlea), cu ap permanent, avnd un bazin de recepie de 964 km 2, Bistria,
care are o suprafa a bazinului de 560 km2, uia i Motru (la limita cu judeul Mehedini). Pe
stnga Jiul primete apele Gilortului, Gilorelului i Lometei.
Anual, fazele scurgerii se caracterizeaz printr-o perioad de viituri de primvar,
rezultate din suprapunerea precipitaiilor cu topirea zpezilor n intervalul februarie martie
care pot ajunge pn n mai iunie. Dup perioada de maxim al debitului de primvar,
urmeaz un minim de var, n care predomin alimentarea subteran care poate atinge cca.
25 % din scurgerea medie anual.
Densitatea reelei hidrografice este asemntoare cu cea medie pe ar (0,50km/km 2),
iar debitul mediu multianual variaz ntre 10 i 11 l/s/km 2. Valori mai mari ale debitului se
nregistreaz la ruri cu alimentri carstice (Joleul i Orlea).
Valori mici ale debitului, care n Podiul Getic ajung pn la 1 3 l/s/km2, se datoresc
cantitilor reduse de precipitaii i repartiiei neuniforme din timpul anului. Astfel, Amaradia are
un debit mediu de 2,7l/s/km2.
Valorile medii ale temperaturii apei variaz ntre 8 i10oC, cu o cretere uoar n zona
subcarpatic dintre Tismana i Trgu Jiu.
Prin poziia sa n partea sudic a rii, teritoriul judeului Gorj se afl n cea mai mare
parte a anului sub influena maselor de aer sudice, sud vestice i vestice. Cu originea n
anticiclonul Azorelor, aceste mase de aer, dup trecerea Munilor Banatului i Mehedini,
capt un caracter fehnal, sub forma unui aer cald i uscat.
Curenii de aer provenii din anticiclonul nord uralian i pierd caracteristicile iniiale
ajungnd n zona Trgu Jiu cu o temperaturt mai ridicat i viteze de deplasare mai reduse.
n perioadele de primvar i toamn timpul ploios este determinat de activitatea
ciclonilor din Marea Mediteran, astfel c, n nord vestul Olteniei, cantitatea de precipitaii
czut toamna poate fi, local, la fel de mare ca n lunile mai iunie, cnd debitul este maxim.
Factorul geografic constituie un element activ n modificarea climei. Existena culoarului
vii Jiului determin formarea vnturilor locale, de vale, n condiiile unei diferene de presiune
ntre ariile depresionare, Depresiunea intracolinar Trgu Jiu Cmpu Mare, cu veri calde i
Depresiunea Petroani cu temperaturi mai coborte n lunile de var.
Climatul de adpost al vilor orientate transversal pe direcia de circulaie a maselor de

aer reci, ofer condiii prielnice pentru pstrarea unei temperaturi mai ridicate. Aceasta
favorizeaz o vegetaie termofil cu caracter submediteranean.
n ceea ce privete temperatura aerului, n Depresiunea Trgu Jiu Cmpu Mare
aceasta atinge o valoare medie anual de 10,2oC, iar n zona de la poalele Munilor Vlcan
temperatura medie anual ajunge la 6oC, n timp ce la altitudini de 400 m din dealurile
subcarpatice este de 1,5oC (dealul Bran).
Analiza anotimpurilor arat c iarna este mai rece n depresiuni, unde se produc
importante inversiuni de temperatur. De aici rezult c n zonele deluroase ale Motrului,
platforma Gornovia, temperaturile din ianuarie sunt cu 0,5 1,5oC mai ridicate.
Vara nclzirea este accentuat, temperatura medie depete 20 oC n lunile iulie
august, cu 56oC mai sczut n Cmpia Olteniei i n Cmpia Romn.
Toamna, n zonele deluroase ale Olteniei, temperaturile medii ale lunii octombrie
depesc pe cele din aprilie cu 1 2oC.
n privina regimului ngheului se constat c cele mai timpurii ngheuri se produc la
Trgu Jiu la 23 septembrie i cele mai trzii la 30 mai. Dispariia ngheului are loc n medie la
mijlocul lunii aprilie.
Referitor la regimul precipitaiilor atmosferice, cele mai mari cantiti s-au nregistrat la
staia Prng de 951 mm (medie anual), iar n zonele nalte din Munii Vlcan acestea ajung la
1.0001.100 mm/an.
Spre sud se constat o scdere a precipitaiilor anuale i anume la Tismana debitul
mediu este de 935 mm, la Novaci 863 mm i la Trgu Jiu 753 mm.
Cantitatea de ap czut n 24 ore are de cele mai multe ori efect negativ, producnd
inundaii n zonele joase sau n orae, unde scurgerea pe unitatea de timp nu este asigurat
de sistemul de canalizare sau distrugnd lucrrile hidrotehnice de barare ale torenilor. La
Trgu Jiu s-a nregistrat un debit maxim de 6 l/m2/min n anul 1941.
Cele mai mari cantiti de zpad sunt n zonele nalte din Munii Vlcan i Parng,
uneori ncepnd chiar din luna septembrie i se menin, n anii secetoi, sub form de petice
pn la 20 iulie. n zonele colinar i deluroas zpada cade, n medie, ncepnd cu a doua
jumtate a lunii noiembrie i dureaz pn la sfritul lui martie. Temperaturile medii cele mai
sczute se nregistreaz n perioada ianuarie februarie.
Date hidrogeologice
Dintre hidrostructurile carstice ntlnite n jude, amintim structura Polovraci petera
Muierii, care face parte din banda de calcare a autohtonului ct i structura Cloani Baia de
Aram, care prezint continuiate sub peticul de cristalin de Baia de Aram. n aceste sectoare
au loc pierderi de ap n subteran, ale apelor de suprafa,datorate mai ales exurgenelor de
tip grifon.
n Depresiunea Getic, la nord de Trgu Jiu, n zona Curtioara, a fost cercetat
complexul sarmato meoian, care atinge cca. 70 m grosime. Complexul prezint caractere
hidrogeologice favorabile fiind alctuit din depozite neritic litorale (prundiuri, conglomerate,
gresii, marne i argile). n suita sarmaianmeoian se disting mai multe acvifere sub
presiune, tip multistrat, cu grosimi de pn la 70 m. Apele sub presiune se manifest artezian,
ntre +0,85 i +7,10 m, cu debite ce au valori de 6 12 m/sec. i o permeabilitate calculat n
jur de 1,5 m/zi.
Depozitele daciene formeaz acvifere sub presiune n zonele Motru ora i Rovinari. n
arealul zonei Motru ora nivelul piezometric se afl n jurul valorii de 1,17 m deasupra
terenului.
n zona Rovinari au fost identificate patru acvifere daciene cu caracter artezian Acviferul
B1 este situat n coperta strului III de crbune, are nivelul piezometric situat la 0,42 m de la
suprafaa terenului sau la 3,50 m deasupra cotei terenului. Acviferul B 2 este situat n culcuul
stratului III de crbune, este sub presiune, are capacitate redus de debitare, de 0,4 0,6
l/sec. i o permeabilitate calculat de 1,39 0,8 m/zi. Acviferul B3, situat n culcuul stratului II
crbunos, are 20 m grosime, iar alimentarea se face la capetele de strat din reeaua

hidrogarfic. Nivelul piezometric este situat ntre 2,50 m sub suprafaa terenului i 0,0 m, are
debite cuprinse 12,5 i 19,5 l/sec. i permeabiliti calcualte ntre 8 i 30 m/zi.
Acvifere au fost ntlnite i n interfluviul Jiu Motru unde se contureaz situaia
hidrogeologic a formaiunilor dacian superioare holocene, legat de acumulrile de crbuni
din zon. ntre stratel de crbuni III i IV s-a evideniat un acvifer cu o grosime de 4,5 10,3 m,
cu caracter artezian. Au mai fost conturate complexe acvifere ntre stratele IV V ct i n
culcuul stratului I.
n depozitele Romanianului au fost puse n eviden acvifere situate ntre stratele de
crbuni:V VI, VI VII, VII VIII, VIII X i X XII. Grosimea acestor acvifere variaz ntre 3
i 14,2 m, maximul de grosime fiind ntlnit n zona Peteana. ntre stratele VI i VII a fost
conturat un acvifer cu grosime cuprins ntre 0,3 i 3,9 m, are nivel liber sau sub presiune, iar
debitele specifice au valori cuprinse ntre 0 01 0 1 l/ sec./m.
n luncile Jiului, Motrului, Gilortului i Amaradiei se dispun acvifere aluvionare de
importan mai mare sau mai mic.
Rul Jiu, aval de Bumbeti, prezint un acvifer situat la adncimea de 1 4 m de la
suprafaa solului, cu debite de 1 10 l/sec., iar patul impermeabil este situat ntre 5 15 m.
n lunca Motrului acviferul se afl situat la adncimea de 4 15 m de la sol, nivelul
apelor freatice se gsete la 0 4 m adncime i are debite de 4 10 l/sec. Prul Gilort are o
lunc redus ca dimensiune, patul impermeabil al acviferului este situat la asdncimi de 4
10m, nivelul apelor subterane fiind ntre 1 2 m i debite de 2,5 l/sec. Prul Amaradia are
patul impermeabil situat ntre 4 15 m i debite cu valori de 1 5 l/sec.
Date seismice
Arealul circumscris judeului Gorj se ncadreaz n macrozona cu magnitudine seismic
71 la est de Jiu i 6 n partea de vest a Jiului scara M.S.K. conform S.R.11.100/1 93 Zonarea
Seismic a Romniei.
Raportat la Normativul pentru proiectarea antiseismic a construciilor P100 92, anexa A
Zonarea seismic a teritoriului Romniei din punct de vedere al parametrilor de calcul se
situeaz n zona E de intensitate seismic (grad seismic echivalent7), prezentnd coeficientul
de seismicitate Ks 0,12 i perioada de col Tc 1,0 sec.
Conform normativului P100 1 / 2004 - Zonarea teritoriului Romniei n termeni de valori de
vrf ale acceleraiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure cu intervalul mediu de
recuren IMR 100 ani i n termeni de perioad de control (col) Tc a spectrului de rspuns,
zona este caracterizat prin ag care pezint un coeficient de seismicitate de 0,120,16g iar Tc
0,7 sec.
Date silvice
Studiile geobotanice efectuate au identificat diferite specii de plante dintre care110
mediteraneene, 34 ponto mediteraneene, 13 pontice, 36 balcanice i 26 bulgaro dacice.
Pe baza studiilor arealelor cu specii de stejar, fag, carpin i brad s-a stabilit apartenena
zonei Trgu Jiu Cmpu Mare Novaci la dou provincii floristice: provincia daco iliric i
central european.
Din silvostepa Olteniei au ptruns n dealurile Piemontului Getic multe specii xerofite de
origine euro asiatic care s-au instalat pe coastele aride i pe terenurile nisipoase ale Oltniei.
Pdurile de grni, care ocupau mari suprafee pe interfluviile Piemontului Getic, s-au
redus simitor prin plantarea acestora cu pomi fructiferi i doar o mic parte au rmas ca
perimetre ocrotite de ocoalele silvice.
O caracteristic a judeului Gorj o constituie prezena pdurilor de liliac, a castanului
comestibil, alunul turcesc i scumpia, specii submediteraneene frecvente pe rocile calcaroase
din cadrul platformei Gornovia.
Alte specii de clim mai cald, prezente n zona deluroas a Olteniei, sunt iedera i
carpenul de pdure.
Date antropice
Dezvoltarea mai ampl n ultima parte a secolului XX a industriei judeului, implicit

creterea aglomerrilor urbane, (Trgu Jiu, Motru, Trgu Crbuneti, Novaci, icleni), n cazul
crora reelele de canalizare (evacuarea apelor menajere i a celor meteorice) sunt deficitare,
realizarea reelei de drumuri i ci ferate i dezvoltarea exploatrilor miniere (n principal a
carierelor), ceea ce a implicat un volum mare de excavaii, la care se adaug despduririle i
amenajrile hidroenergetice din cadrul complexului hidroenergetic Cerna Motru Tismana,
se constituie n factori favorizani ai declanrii unor fenomene naturale, ntre care alunecrile
de teren ample n zona Roia de Amaradia Seciuri.
n cadrul teritoriului judeului Gorj sub raportul dinamicii actuale a reliefului se
individualizeaz dou etaje morfodinamice, unul montan i un altul colinar.
Etajul montan are un potenial morfodinamic ridicat datorat aciunii apelor curgtoare,
parametrilor fizico geografici care-l caracterizeaz: precipitaii bogate, energie i fragmentare
mare a reliefului i versani cu nclinri mari pn la abrupi.
n cazul etajului montan se separ subetajele crionival i fluvio torenial.
Subetajul crionival cuprinde culmile i crestele montane cu altitudini de peste 1.750
1.800 m situate deasupra limitei pdurilor avnd o extindere mai mare n Munii Parng i
Godeanu i sporadic n Munii Vlcan.
Datorit duratei mari a temperaturilor sub 0o, a predominrii precipitaiilor sub form de
zpad i duratei mari a stratului de zpad, procesele mai importante sunt cele de
dezagregare criogen i cele de nivaie. Dezagregrile, curgerile de pietre i formarea
grohotiurilor se ntlnesc pe versanii circurilor glaciare de la obriile Gilortului, Olteului (M.
Parng) i n circurile glaciare Grdomanu, Crbunele, Ivanu i Godeanu (sud estul Munilor
Godeanu). Pe lng aceste procese mai apar deplasrile superficiale de sol sub forma
colifluxiunilor, iar n timpul verii cele de eroziune n suprafa i ravenarea.
Subetajul fluvio torenial ocup restul nlimilor montane acoperite, n general, de
pdure. n aceste areale o aciune important o au eroziunile fluviatil i torenial.
Eroziunea fluviatil are loc n lungul canalelor de scurgere ale rurilor Cerna, Motru,
Bistria, Runcu, Sadu, Gilort i Olte avnd intensitate maxim n timpul creterii considerabile
de debit din timpul primverii i verii datorate topirii zpezii i a ploilor toreniale.
Eroziunea torenial i ravenarea, cu aceeai activitate sezonier, sunt prezente pe
afluenii vilor amintite i n zonele de obrie a acestora. Pe culmile i versanii despdurii au
loc procese de eriziune n suprafa de intensitate slab pn la moderat. Pe flancul sudic al
Munilor Vlcan i Parng, la contactul cu depresiunea subcarpatic, prezena calcarelor
determin apariia abrupturilor, proceselor de dezagregare i manifestrile carstice.
Degradarea terenurilor n etajul montan este, n general, slab, att versanii ct i
albiile rurilor prezentnd o stabilitate accentuat. Pe culmile montane i pe versanii
despdurii se constat o eroziune a solurilor slab pn la moderat, iar pe versanii circurilor
glaciare dezagregrile urmate de curgerile de pietre i ravenrile afecteaz punile alpine.
Etajul colinar, care cuprinde dealuri, depresiuni subcarpatice i platouri piemontane, are
un potenial morfodinamic mare, procesele modelatoare accentuate avnd o mare capacitate
de degradare a terenurilor.
Dintre factorii naturali care concur la existena unui potenial ridicat al activitii
proceselor de modelare se detaeaz, ca importan, predominarea rocilor sedimentare
neomogene sub raport litologic i cu rezisten mic la eroziune, relief cu fragmentare
moderat pn la mare i cu predominarea versanilor cu declivitate mare, precipitaii bogate,
frecvent toreniale i lipsa unei vegetaii forestiere pe suprafeele nclinate. Folosirea
neadecvat a unor terenuri n pant i defririle au aceentuat aciunea proceselor de
modelare.
Pluviodenudarea i eroziunea n suprafa, procese declanate de ploile toreniale,
afecteaz, aproape n totalitate, versanii lipsii de vegetaie forestier din dealurile
subcarpatice i Piemontul Getic. Astfel, au fost supui proceselor de eroziune n suprafa, cu
intensitate moderat pn la puternic, versanii din bazinele Clnicului, Gilortului, Blahniei i
Amaradiei n dealurile subcarpatice, cei din bazinele Jilului, Amaradiei i versantul stng al

Gilortului, versanii Jiului i Motrului n Piemontul Getic.

Eroziunea torenial i ravenarea, prezente pe versanii vilor Jiu, Gilort i Motru, sunt
procese sezoniere declanate de concentrarea scurgerii pe versani n timpul ploilor de lung
durat, a ploilor toreniale sau n timpul topirii zpezilor.
Procesele fluviatile de albie, determinate n timpul viiturilor prin acumulri neomogene
dispersate n lungul canalului de scurgere i prin erodarea puternic a malurilor i a bazei
versanilor, apar, n special, pe rurile Motru, Tismana, Bistria, Runcu, Suseni, Jiu, Gilort,
precum i n zona cursurilor mijlocii i inferioare ale Jilului i Amaradiei.
Alunecrile de teren, asociate proceselor de eroziune n suprafa i ravenare,
afecteaz, n majoritatea cazurilor, dealurile subcarpatice i versanii vilor ce fragmenteaz
podurile piemontane. Aceste procese geodinamice, superficiale sau profunde, ce afecteaz
versanii, menin, prin dinamica lor, o starea de instabilitate a acestora, care se accentueaz n
anii ploioi.
Degradarea terenurilor este frecvent n delurile subcarpatice i piemontane. Cu
excepia esurilor aluviale din depresiunile subcaraptice, din lungul Motrului, Jiului i Gilortului
i a podurilor interfluviale piemontane, majoritatea versanilor vilor i bazinelor hidrografice se
afl ntr-un stadiu avansat de degradare cu intensitate moderat la puternic i chiar excesiv.
n situaia dat diminuarea acestor procese de degradare i restabilirea echilibrului
dinamic al versanilor i bazinelor hidrografice prin lucrri antierozionale i folosirea adecvat a
fondului funciar a devenit o problem de stringent actualitate.
n judeului Gorj o serie de factori de natur litologic, geomorfologic, climatic i
antropic au favorizat declanarea alunecrilor de teren care au afectat aezri omeneti
(case, obiective social administrative), terenuri agricole i forestiere i ci de comunicaii
(osele, poduri i drumuri comunale).
n judeul Gorj au fost separate, de la est spre vest, mai multe zone afectate de
alunecrile de teren.
Zona Alimpeti Roia de Amaradia, situat n partea de est a judeului, n bazinul
superior al vii Amaradia, a fost afectat n mai multe puncte de alunecri de teren cu caracter
primar sau reactivate. Astfel, n mprejurimile localitii Alimpeti s-a conturat o arie de
alunecri reactivate care ocup o suprafa de 273 ha fiind afectate locuine, terenuri arabile
i fnee. Producerea fenomenului a fost favorizat de o eroziune intens, ploi abundente,
excavaii pe pant i lipsa vegetaiei.
n mprejurimile localitii Roia de Amaradia s-au conturat suprafee afectate de
alunecri de teren primare i reactivate (Cambrea, Pdurea Dealul Viei, La uur, Colonia
Seciuri). Aceste alunecri sunt de tip prbuire (cu desprindere pe panta nclinat) sau
translaie spre baza pantei fiind favorizate de unghiul de pant accentuat, eroziune, ploi
intense i abundente, topirea zpezilor, existena unui izvor la baza pantei i factorul antropic.
n zona Capreni, situat n sudul judeului, pa valea Amaradia, apare o zon cu
alunecri primare de tip prbuire, care afecteaz o suprafa de cca. 3 ha de teren arabil, vie
i locuine.
Zona Bumbeti Jiu Stneti, situat n nordul judeului, cuprinde alunecrile
identificate pe rul Jiu i n bazinzl vii Tismana. La Bumbeti Jiu aria afectat este situat la
sud de ieirea Jiului din defile. n sectorul Stneti, pe valea Tismana, au fost conturate
alunecri reactivate de tip prbuire n punctele Dealul Rupturii (Stneti), Coasta Dealului i
Dealul Scoaba (Alexeni) i Dealul Copacul (Vlari). Aceste alunecri, produse n perioada
1980 1998, au afectat o suprafade 22,5 ha, fiind datorate existenei unui material fisurat i
forfecat, ploilor abundente i de lung durat i lipsei vegetaiei.
Zona Dneti Brbteti, situat la vest de Trgu Crbuneti, pe interfluviul dintre
valea Gilort i valea Tismana, este afectat de alunecri de teren primare i reactivate, de tip
prbuire, pe o suprafa de cca. 2 ha.
n zona Mtsari Slivileti, situat ntre valea Bistriei i valea Motru, s-au pus n
eviden alunecri de teren noi i reactivate, pe o suprafa de 140 ha, cauzate de

factorii litologici, geomorfologici, climatici i antropici.

Pe teritoriu comunei Matasari fenomenul alunecarilor de teren este frecvent si de
amploare destul de mare avand i n vedere suprafata de peste 55 ha afectate de alunecarile
primare din perioada 1970 1980 si cele reactivate din anul 1997 cauzate de conditiile de
teren, procesele geomorfologice si procese climatice, cu efect asupra terenurilor agricole (
arabile, pasuni si fanete), a numeroase curti constructii. Pentru remedierea fenomenului de
alunecari de terenuri s-au luat numeroase masuri printre care amintim modificari geometrice a
terenului, drenaje, lucrari de sustinere, etc.
C. Hazard natural inundaii.
Elemente generale privind conditiile de manifestare a inundaiilor n Romnia.
Precipitaiile atmosferice constituie componenta principal a ciclului hidrologic natural,
producndu-se n cantiti diferite i n mod discontinuu n timp. Regimul lor decurge din
interaciunea factorilor genetici generali ai continentului european cu factorii locali de pe
teritoriul Romniei care au un efect moderator sau intensificator. Dovad, marea variaie n
repartiia cantitilor maxime de precipitaii czute n 24 ore n ultima sut de ani.
Scurgerea, o alt component a ciclului hidrologic, caracterizat de exemplu prin
debitele cursurilor de ap, este rezultatul unui complex de factori i fenomene, al unei
confruntri ntre clim, morfologie, geologie, vegetaie, sol i activitile antropice. Rezultatul
cel mai evident al acestei confruntri, cu impact deosebit asupra activitii i vieii comunitilor
umane l constituie inundaiile i care reprezint peste 17% din dezastrele de se produc la nivel
mondial.
Pe teritoriul Romniei, inundaiile au devenit o prezen permanent. Doar frecvena,
intensitatea i amploarea lor difer, viiturile repetate i intense fiind un fenomen hidrologic
caracteristic rurilor Romniei.
Cele mai puternice viituri se formeaz ca urmare a unei compuneri speciale a factorilor
scurgerii, un rol deosebit avndu-l intensitatea i durata ploilor, mrimea teritoriului,
combinarea precipitaiilor (ploaie cu topirea zpezilor), gradului de umiditate al solului n
perioada premergtoare precipitaiilor generatoare de viituri.
Toate aceste condiii nu se creeaz simultan pe teritoriul rii, din care cauz regiunile
afectate concomitent de viituri intense sunt mai mult sau mai puin limitate.
O analiz a frecvenei viiturilor pe rurile Romniei are loc primvara (30-46%), cel mai
mic, toamna (8-20%) sau iarna (5-29%), iar restul vara.
O alt caracteristic a rurilor Romniei este aceea c la bazine de recepie egale ca
suprafa, debitele de viitur sunt mai mari n Moldova, n Banat i n partea de nord a
versantului vestic al Carpailor Orientali (Someul i Mureul). Mai trebuie semnalat c n
perioada de var, n nordul i nord-estul rii, n Maramure, Transilvania de est i nordul
Moldovei se nregistreaz cca 40% din totalul precipitaiilor anuale.
Cauzele producerii inundaiilor trebuie cutate att n regimul climatic al teritoriului,
relief, soluri i vegetaie, ct i n activitile desfurate de om (despduriri masive, poduri i
podee cu capaciti de scurgere insuficiente, nentreinerea albiilor cursurilor de ap,
amenajarea i utilizarea incorect a terenurilor, lipsa disciplinei n construcii, etc.). Nu trebuie
neglijat ns nici aspectul ce devine tot mai evident, acela al unor modificri n manifestarea
fenomenelor meteorologice pe teritoriul Romniei, ca efect al unor schimbri globale n
evoluia climei.
Problemele pe care le creeaz inundaiilor se cunosc. Ele perturb grav viaa normal,
provoac panic, afecteaz producia i implic deturnarea resurselor de la destinaia lor
normal, pentru a fi utilizate la nlturarea efectelor.
Caracteristici generale ale viiturilor.
ara noastr are o reea hidrografic relativ bine dezvoltat, ce nsumeaz cca. 70.000
km cursuri de ap (cu lungimi mai mari de 5 km). O caracteristic important a acestor cursuri
de ap este apariia periodic a unor viituri produse ca urmare a topirii zpezilor, cderii unor
ploi cu intensitate mare, sau suprapunerii acestor fenomene.

Durata, mrimea i caracteristicele generale ale fenomenului se afl sub influena

direct a condiiilor fizico-geografice existente n bazinele hidrografice de producere a viiturilor.
Dintre acestea, factorul climatic i hidrologic reprezentat prin precipitaiile czute este cel mai
important. Ali factori care influeneaz fenomenul ntr-o mai mic msur sunt:
caracteristicele morfometrice ale bazinelor hidrografice reprezentat de relief i
mrimea suprafeei de recepie;
structura solului;
gradul de saturaie cu ap a terenului;
vegetaia;
gradul de eroziune al solului, etc.
Analiza frecvenei i perioadelor de apariie a apelor a viiturilor a dus la concluzia c n
timpul anului viiturile se produc mai frecvent primvara ( 30-50% din total ) i n mai mic
msur toamna ( 10-20%) sau iarna ( 5-10%). La viiturile produse pe rurile interioare din ara
noastr se remarc caracterul torenial al acestora, astfel raportul Qmax / Qmed. anual are
valori de cca. 20 pentru rul Siret, 18 pentru rul Olt, 25 pentru rul Ialomia, 30 pentru rul
Some, 42 pentru rul Arge.
n primul trimestru al viiturilor produse n perioada de analiz (1992-2000, dar n special
n anii 1995,1997,1998, 1999, 2001,2003,2005) ploile deosebit de abundente pentru aceast
perioad, totaliznd n medie ntre 20-50 l/m2 n 24 de ore, combinate cu topirea zpezii
(stratul de zpad n zonele de munte ajungnd n medie la cca.150 cm.) au generat
depirea cotelor de inundaii n medie cu cca.50-180 cm. n bazinele hidrografice situate n
special n vestul rii, nregistrndu-se n unele zone pagube succesive datorate viiturilor
anterioare din lunile februarie i martie.
n general trimestrul doi a debuteaz tot prin creteri de debite datorate ploilor i topirii
stratului de zpad. n continuare ploi cu intensiti deosebite s-au nregistrat n toate lunile
trimestrului, cnd au fost afectate i alte bazine hidrografice (b.h. Siret. Olt, Jiu).Ploile
abundente din lunile iulie i august n special din anii 1995,1998,1999, 2000 au avut valori
nsemnate: 136 l /mp/2 ore n bazinul Rul Mare, 50 l/mp/1or, 65 l/mp/2ore b.h. Criuri, 130
l/mp/24ore n b.h. Banat, 250 l/mp/24ore n b.h. Jiu, 70 l/mp./2ore n zona subcarpatic din
Muntenia, vestul Olteniei i Valea Cerbului, acestea au generat depirea cotelor de inundaii
cu 30-220 cm.
Cauzele producerii inundaiilor i a pagubelor.
Producerea fenomenului de inundaie n zonele vulnerabile ale bazinelor hidrografice
are mai multe cauze, cele mai importante sunt:
1) Caracterul torenial al precipitaiilor (raportul Qmax/Qmed avnd valori cuprinse
ntre 20 i 42) i al scurgerilor de pe versani la care se adaug intensificarea proceselor
morfologice din albiile cursurilor de ap;
2) Capacitatea redus de tranzitare a debitelor maxime prin albia minor i
depirea acestora cu o frecven anual de cca. 30-50 %, caracteristic rurilor din Romnia.
Lipsa prognozei fenomenelor hidro-meteorologice locale;
3) Depirea capacitii de transport a seciunii podurilor i podeelor att datorit
subdimensionrii ct i datorit obturrii seciunilor de scurgere cu materiale lemnoase,
deeuri sau reziduuri depozitate n albia rurilor sau antrenate de pe versani;
4) Despduriri masive pentru exploatarea masei lemnoase i implicit mrirea
coeficientului de scurgere;
5) Dezatenuarea produs prin lucrri de ndiguire pe lungimi mari fr msuri
suplimentare privind preluarea acestor efecte (Siret, Dunre, Ialomia).
6) Mrirea valorilor debitelor maxime de calcul cu cca.10%-30% datorit frecvenei
producerii viiturilor n ultima perioad, n special pe rurile cu bazin mic i mijlociu de recepie;
7) ntreinerea necorespunztoare a albiilor cursurilor de ap n special n zona
podurilor i a localitilor (neefectuarea lucrrilor de decolmatare i defriare a vegetaiei din
albia minor precum i depozitarea gunoaielor n albiile minor i major).

8) Lucrri de ndiguire deversate datorit depirii debitelor maxime de calcul i a

capacitii de transport sau subdimensionrii acestora prin degradri i tasri succesive dup
prioadele mari de expunere la viituri (ndiguire r. Siret ,r.Ialomia, r. Trotu, r.Buzu, Dunrea);
9) Amplasarea necorespunztoare (conform clasei de importan specific) a unor
construcii n zone inundabile, din lipsa unor studii de inundabilitate;
10) Amplasarea unor construcii neautorizate n zona torenilor i n albiile majore a
cursurilor de ap;
80
11) Reele de canalizare ce preiau scurgerea pluvial din aceste zone sunt n
general colmatate, subdimensionate, nentreinute, neadecvate regimurilor toreniale de
curgere;
12) ntreinerea necorespunztoare sau inexistena rigolelor i a anurilor de
descrcare a apelor pluviale n majoritatea localitilor rurale.
Principalele cauze a producerii pagubelor n urma producerii fenomenului de inundaie
sunt:
1) Dotarea necorespunztoare a sistemului de avertizare (lipsa unor radare
performante care s detalieze fenomenele locale), precum i lipsa unor posturi pluviometrice,
staii hidrometrice i a sistemelor de dispecerizare a datelor;
2) Ocuparea albiei majore cu diverse obiective social-economice i amplasarea
acestora la diverse cote necorespunztoare nivelului maxim specific clasei de importan a
acestora;
3) Promovarea limitat a lucrrilor hidrotehnice propuse (conform schemelor cadru
de amenajare complex a bazinelor hidrografice din Romnia i a studiilor de specialitate) n
zonele critice i conservarea sau execuia lent a unor lucrri hidrotehnice de aprare contra
inundaiilor, corectarea torenilor, a mpduririlor, precum i a strategiilor de aprare a
obiectivelor social-economice existente sau propuse a se construi n aceste zone;
4) Promovarea limitat a lucrrilor noi de corectare a formaiunilor toreniale i a
lucrrilor de mpdurire;
5) ntreinerea necorespunztoare i reabilitarea lucrrilor de aprare deteriorate n
timpul viiturilor din ultimii ani, conform parametrilor proiectai;
6) Construirea unor locuine n zone inundabile, pe fundaii necorespunztoare i
folosirea unor materiale de proast calitate;
7) Amplasarea unor construcii neautorizate n zona torenilor i n albiile majore a
cursurilor de ap;
8) Necunoaterea zonelor inundabile ( evaluarea zonelor de risc pe categorii de
folosine i clase de importan) ce fac obiectul amplasrii obiectivelor social-economice, din
lipsa studiilor de specialitate.
Ca urmare a producerii fenomenelor hidro-meteorologice prezentate ct i a condiiilor
create prin nendeplinirea unora din condiiile analizate, a favorizat, n aceast perioad,
nregistrarea unor pagube importante din perimetrele inundabile ale bazinelor hidrografice, n
special n partea de vest a rii
Judeul Gorj este situat n Spaiul Hidrografic Jiu- Cerna
Aspectul general al reliefului pune n eviden prezena a trei zone geomorfologice:
munte, podi, cmpie ce sunt ealonate de la nord la sud.
Configuraia puternic fragmentat a reliefului face ca cca. 32% din suprafaa sa s fie
mpdurit, restul suprafeei fiind ocupat de terenuri agricole, terenuri neproductive, localiti
i ci de comunicaie.
Principalele cursuri de ap dezvoltate pe teritoriul spaiului hidrografic Jiu-Cerna sunt
Din prevederile Legii nr. 575/2000 prinind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului national zone de risc natural, din informatiile studiului precum si din
realitatile din teren rezulta ca teritoriul comunei Matasari nu este afectat de inundatii
produse pe cursurile de apa.

2.8.2. Zone degradate sau supuse degradarii de exploatarea miniera

Influenta activitatii de exploatare a carbunelui prin lucrari miniere la suprafata in
perimetrele Jilt Nord si Jilt Sud asupra reliefului se manifesta prin:
modificarea morfologica a reliefului, prin aparitia altor forma de relief, amplasate
diferit fata de pozitia actuala a celor similare;
modificarea structurii litologice naturale a terenului pe o adancime de pana la 215
m.
Incetarea activitatii de exploatare in momentul actual ar avea urmatoarele
consecinte asupra reliefului:
nerespectarea etapei de evolutie a exploatarii lucrarilor miniere, conform studiilor
de fezabilitate si a planurilor de dezvoltare aprobate care au prevazut o esalonare a lucrarilor
tehnologice de excavare si haldare corelate optim cu lucrarile de redare in circuitul productiv a
terenurilor ar conduce la concentrarea lucrarilor de ecologizare intr-o perioada scrta de timp,
pe o arie foarte mare, cu cheltuieli foarte mari;
nepunerea in aplicare a planurilor initiale de incetare a activitatii, cu efecte
negative asupra refacerii morfologice a terenurilor;
nefinalizarea lucrarilor de haldare va conduce la mentinerea golurilor remanente
in care se acumuleaza importanta cantitati de apa, cu consecinte negative privind stabilitatea
terenului.
2.9. ECHIPARE EDILITAR
a. Gospodarirea apelor
Resursele de apa de pe teritoriul comunei Matasari utilizate in prezent si potentiale
pentru etapele de perspectiva sunt atat apele de suprafata cat si cele subterane.
Reteaua hidrografica a apelor de suprafata este tributara in totalitate raului Jiu iar
principalul sau afluent care preiau multitudinea cursurilor de apa de pe teritoriul comunei
Matsari este paraul Jit la care se adauga si alte numeroase cursuri de ap cu debite variabile.
Debitele cursurilor de apa sunt dependente in mare masura de nivelul de precipitatii,
nregistrndu-se viiturile de primavara si cele de toamna.
Ca resurse de apa subterana este de precizat ca teritoriul administrativ al comunei
Matasari se afla asezat pe o hidrostructura complexa de mari dimensiuni in care se dezvolta
pe verticala o succesiune de orizonturi acvifere.
Acviferele freatice au un chimism corespunzator normelor de potabilitate ceea ce face
ca aceste ape sa constituie principala sursa de alimentare cu apa a populatiei.
89
Stratele freatice care se dezvolt in zona de campie piemontana au o capacitate
redusa, debite mai importante obtinandu-se din acviferele situate in depozitele aluvionare ale
paraului Jit.
Interfluviile sunt caracterizate prin strate freatice cu debite specifice prezumate pe foraj
de circa 4-5 l/sec. Unele ape de adancime (este si cazul comunei Matasari) cantonate in
complexe situate la 100-200 m au deasemeni un potential productiv care sa constituie sursa
de alimentare cu apa avand debite de exploatare de 1-8 l/sec pe foraj.
Cursurile de apa de suprafata sunt frecvant poluate datorita evacuarii apelor uzate
industriale si menaajere, neepurate sau insuficient epurate.
In zona carierelor Jilt Nord si Jilt Sud se face simtita scaderea nivelului panzei freatice,
ca o consecinta a exploatarii lignitului.
Paraul Jilt este regularizat pr teritoriul comunei Matasari iar paraul Runcurel, afluent al
Jiltului este regularizat in zona cuprinsa intre perimetrele de exploatare ale celor 2 cariere.
Apele acumulate in interiorul carierelor sunt dirijate prin canale construitepe treptele de
lucru si pe vatra carierelor pana in punctele de cota minima, unde sunt colectate in jompuri
special amenajate. Din aceste jompuri, prin intermediul statiilor de pompare si a conductelor de
deversare, apele sunt evacuate in canalele de garda de pe cconturul perimetrelor miniere sau
in vaile addiacente.

Pentru lucrarile de exploatare si de haldare au fost elaborate documentatii tehnice care

prezinta solutii de asecare si gospodarire a apelor.
Alimentarea cu apa a localitatilor comunei
Echiparea edilitara a localitatilor rurale din zona in care se afla situat si teritoriul
comunei Matasari este in general scazuta si nu acopera decat necesitatile unui numar redus
de locuinte.
In general au fost realizate retele de alimentare cu apa in zonele cu locuinte colective
construite in Matasari pentru forta de munca detasata pentru industria extractiva si care s-au
extins si pentru gospodariile individuale din localitatea Matasari, pentru satul Bradet si circa
jumatate din satul Bradetel
In restul localitatilor, retelele de alimentare cu apa ori nu acopera necesarul de apa si
astfel ca apa potabila se asigura din fantanile traditionale.
Alimentarea cu apa potabila in sistem centralizat este format din sursa ( captare din
acumularea Tismana aval 2, inmagazinare intr-un rezervor cu capacitatea de 5.000 mc si o
retea de distributie in lungime de 28 km. distribuita in localitatea Matasari satul Bradet.si circa
jumatate a satului Bradetel. Cantitatea de apa livrata consumatorilor este de circa 124 mii mc
anual, din care 103 mii mc pentru consumul casnic
Initial alimentarea cu apa s-a asigurat dintr-un sistem format din 9 puturi forate si 2
rezervoare de cate 750 mc fiecare, sistem care a fost scos din functiune din motive tehnice.
Astfel zona in care se afle rezervoarele a suferit alunecari de teren si acestea au suferit avarii
grave ( fisuri ) iar la puturi a scazut considerabil debetele de apa.
In prezent mai functioneaza un singur put, cel din curtea Colegiulei industrial, pentru
care asigura si apa necesara.
Alimentarea cu apa este deficitara, retelele de distributie sunt, in mare masura
subdimensionate, cu un mare grad de uzura.
Una din consecintele negative ale exploatarii in cariera este coborarea nivelului
panzelor freatice, cu urmari aspra posibilitatilor de folosire a apei din fantani.
Canalizarea apelor uzate
Sistemul de canaliza consstituit de reteau de canalizare in lungime de 9 km si statia de
epurare ( amplasata pe teritoriul comunei Dragotesti) este in aceiasi stare ca si sistemul de
alimentare cu apa potabila. A fost realizat numai in zonele de blocuri de locinte din localitatea
Matasari si este intr-o stare avansata de degradare.
In general statiile de epurare lipsesc iar acolo unde acestea exista nu sunt
corespuzatoare, fiind dotate numai cu treata mecanica de epurare.
b. Alimentarea cu energie electric
Alimentarea cu energie electrica a zonei si a comunei Matasari a fost facilitata in mare
90
masura de posibilitatile create prin dezvoltarea industriei extractive si energetice. De-a
lungul paraului Jilt, pe o directie aproximativ paralela cu acesta a fost amplasata o linie
electrica aeriana de 110 kV care strabate teritoriul comunei Matasari.
In prezent toate localitatile sunt racordate la retelele electrice existente, dar se impune
reabilitatea celor care sunt subdimensionate sau cu vechime mare, precum si extinderea lor in
zonele in care mai exista gospodarii neracordate la sistemul energetic.
Este necesara modernizarea si extinderea retelelor de iluminat stradal in toate
localitatile.
Alimentarea cu energie electrica a carierelor Jilt Nord si Jilt Sud se face din statia
110/20
kV Jilt, echipata cu trei transformatoare de 110/20 kV si dimn aceasta statie sunt
racordate, prin linii electrice aeriene, celalalte statii trafo de 20/6 kV.
Avansarea carierelor va afecta o parte din retelele electrice rurale de distributie a
energiei electrice.

Prin sistemul de reele electrice aferente satelor comunei Matasari, n lungime total de
155,80 km din care 93,0 km linii electrice aeriene de medie tensiune , 4,90 km linii electrice
subterane de medie tensiune, 26,70 km linii electrice aeriene de inalta tensiune, ca i a celor
14 posturi de transformare de la medie la joas tensiune si a unei statii de transformare inalta
tensiune/medie tensiune se asigur n mod corespunztor alimentarea cu energie electric a
tuturor consumatorilor.
O medie a consumului pe ultimii ani arat c, in perioada 2002 - 2008, consumul anual
de energie electric a fost de circa 180467 MWh, din care pentru activitatea productiv cca.
178396 MWh (98,85 %), pentru abonaii casnici 1742 MWh (0,97 %), pentru activiti
privatizate 231 MWh (0,13 %) i pentru iluminat public cca. 89 MWh (0,05 %).
Pentru mbuntirea alimentrii cu energie electric se impun urmtoarele:
reabilitarea liniilor electrice aeriene de joas tensiune n localitile n care nu s-a
realizat aceast aciune;
extinderea reelelor de joas tensiune pentru zonele propuse a fi incluse n
intravilan n localitatile comunei Matasari.
c. Telefonie
Telefonia fix aparinnd ROMTELECOM este prezent pe teritoriul comunei i este
asigurat printr-o central automat analogica Alcatel echipat cu 1000 linii ocupat ntr-un
procent de peste 91,7 %, iar reelele telefonice exista in 4 din cele 5 sate ale comunei
Telefonia mobila nu are acoperire pe intraga suprafata a teritoriului analizat. In zone
depresionare, in care sunt amplasate majoritatea localitatilor, exista tronsoane insemnate in
care niciuna din retelele existente nu asigura posibilitatea utilizarii telefoanelor mobile..
d. Alimentarea cu cldur
n exclusivitate, cldura se asigur individual, att la gospodriile populaiei ct i la
instituiile publice i la societile comerciale; n marea majoritate a cazurilor, sistemul de
nclzire este cu sobe ce funcioneaz cu combustibil gazos i solid. ntr-o msur important
(circa 10 %), cldura se asigur cu centrale termice individuale care funcioneaz cu energie
electric sau cu combustibil gazos i solid.
n acelai mod se asigur i apa cald menajer n gospodriile populaiei
Blocurile de locuinte au fost prevazute cu centrale termice de cartier, dar acestea au
fost scoase din functiune din motive de degradare sau ca urmare a neachitarii contravalorii
serviciilor de livrare a apei calde si caldurii.
e. Alimentarea cu gaze naturale
In prezent exist nfiinat distribuie de gaze naturale precum si retele in satele
Matasari, Bradet si Bradetel (in lungime de peste 30 km) si 2 statii de reglare masurare la
Matasari si Bradetel. O medie anuala a consumului de gaze naturale este de circa 360 mii mc./
an.
f. Gospodrie comunal
n prezent exist organizat o activitate de gospodrie comunal. Este coordonata de
catre un serviciu de specialitate in cadrul primariei.
Principala preocupare a salubritatii comunei, colectarea deseurilor menajere se face in
mod organizat prin colectarea periodica a acestora ( in containere in zona blocurilor de locuinte
si prin pubele individuale din gospodariile individuale ) si transportul acestora la Depozitul
ecologic de la Tg. Jiu.
C. Obiectivele principale ale Planului urbanistic general
1. Organizarea architectural urbanistica a teritoriului
stabilirea si delimitarea grafica a teritoriului aflat in administrare comunei si
stabilirea bilantului territorial pe categorii de folosinta;
stabilirea di delimitarea intravilanelor propuse si defalcarea acetora pe zone
functionale din care cea mai mare este zona de locuit si functiuni complementare; o importanta
deosebita se acorda stabilirii si delimitarii zonei centrale in satul Matasari o zona functionala

mixta in care se regasesc cele mai multe din institutiile publice dar si locuinte si alte functiuni
complementare si pentru care, Regulamentul local de urbanism stabileste reguli specifice de
construire ;
stimulare dezvoltarii activitatilor economice pornind de la valorificare superioara a
tuturor resrselor naturale si a fortei de munca disponibile in spiritul dezvoltarii durebile ; in mod
deosebit se vor prezenta solutii pentru valorificarea potentialului turistic si a potentialului
forestier;
stabilirea si delimitare obiectivelor de patrimoniu inventariate pe teritoriul
comunei prin Ordinul nr. 2314/2004 de aprobare a Listei Monumentelor Istorice
2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico edilitare
a) Cai de comunicatii si transport:
modernizarea si dezvoltarea cailor de comunicatii si transport ( drum judetean
DJ 673 A, drumurile comunale DC 73, DC 73 A, DC 86, DC 107 si alte dumuri locale din
intravilanele existente si propuse.) ; in acelasi timp se va analiza reteaua de drumuri de
exploatare in vederea mentinerii si reabilitarii celor necesare si a desfiintarii celor fara folosinta;
Ca principale probleme de organizare a circulaiei ce au fost analizate i tratate n planul
urbanistic general se propun:
alcatuirea retelei majore de circulatie in etapa de perspectiva corespunzator
intensificarii traficului si pentru reducerea (eliminarea) disfunctionalitatilor circulatiei si in
96
conformitate cu dezvoltarea urbanistica propusa;
dimensionarea arterelor i profilurile caracteristice;
determinarea mijloacelor de transport n comun i a traseelor de transport n
comun;
stabilirea necesitilor de parcare pe localiti;
organizarea desfurrii traficului de perspectiv.
Pentru etapa de scurta durata se propun urmatoarele:
modernizarea si dezvoltarea cailor de comunicatii si transport a retelei rutiere a
comunei Matasari ( format din drumul judeean DJ 673 A, drumurile comunale DC 73, DC 73
A, DC 86, DC 107, drumurile steti i strzile rurale si alte dumuri locale din intravilanele
existente si propuse.) ;
in acelasi timp se va analiza reteaua de drumuri de exploatare in vederea
mentinerii si reabilitarii celor necesare si a desfiintarii celor fara folosinta ;
Pentru drumul judetean DJ 673 A se propune reabilitarea acestuia ( lucrare cu un
sistem rutier de doua benzi pe sens si amenajarea corespunzatoare a intersectiilor ; se va
analiza si posibilitatea de realizare a unor sensuri giratorii
Se impune respectarea zonelor de siguranta pentru caile de comunicatii publice
judetene si comunale -, ca si a respectarii distantei intre gardurile proprietatilor de o parte si de
alta a acestor drumuri, de 24 m pentru drumuri judetene si de 20 m pentru drumuri comunale
b) Lucrari de echipare tehnico edilitara
Alimentare cu apa:
* pentru gospodrirea apelor
reanalizarea, cu sprijinul unitilor judeene de specialitate de mbuntiri
funciare, a lucrrilor care s mpiedice agravarea fenomenelor de degradare a terenurilor
agricole dar i de degradare a apelor de suprafa;
n concordan cu msurile specifice pentru eliminarea riscurilor naturale, s se
elaboreze proiectele de specialitate pentru evitarea inundaiilor, a alunecrii versanilor, etc.;
adoptarea msurilor necesare pentru protecia surselor de ap potabil a
sistemelor centralizate, dar i a fntnilor.
* pentru alimentarea cu ap a satelor
extinderea sistemului centralizat existent de alimentare cu ap potabil

a satelor ce compun comuna Matasari in toate zonele lipsite de retele de distributie apa
potabila; pentru satul Runcurel se va analiza posibilitatea realizarii unor solutii simple de re cu
apa potabila posibile de realizat pentru perioade limitata de timp corelate cu programele de
stramutare a gospodariilor afectate de lucrarile miniere
>Canalizarea apelor uzate menajere
elaborarea de studii de fezabilitate pentru realizare sistemulor de
colectare, epurare si evacuare a apelor uzate menajere pentru toate arterele de
circulatie din intravilamele celor cinci sate, cu prioritate pentru zonele care au deja asigurata
alimentarea cu apa potabila; pentru satul Runcurel se va analiza posibilitatea realizarii unor
solutii simple de canalizare posibile de realizat pentru perioade limitata de timp corelate cu
programele de stramutare a gospodariilor afectate de lucrarile miniere
>Canalizarea pluviala
pentru etapa de valabilitate a Planului Urbanistic General actualizat
colectarea apelor pluviale in localitati se va face prin preluarea acestora la rigolele si
santurile strazilor si drumurilor si evacuarea acestora lin emisari locali ; in zonele lucrarilor
miniere canalizarea apelor se va face prin sisteme speciale stabilite prin documentatiile tehnice
pentru deschiderea lucrarilor respective.
>Alimentarea cu energie electrica
s se intervin pentru reabilitarea reelelor electrice de joas i medie tensiune
care au un grad avansat de uzur;
s se includ, ntr-un program de urgen, bransarea gospodriilor existente i
care nu sunt nc racordate la reeaua electric de distribuie;
s se realizeze extinderea reelelor electrice de joas tensiune n zonele de
extindere a intravilanelor i, n mod corespunztor, s se realizeze noi posturi de transformare
pentru aceste zone.
>Alimentarea cu caldura
pentru instituiile publice s se continue aciunea de dotare cu
centrale termice pentru nclzirea acestora i asigurarea apei calde menajere;
gospodriile populaiei se vor nclzi n continuare prin surse proprii
(sobe sau centrale termice individuale).
>Alimentarea cu gaze naturale
s se continue extinderea retelelor existente de distributie a gazelor
naturale pentru toate gospodariile din comuna.
>Televiziunea
in comuna se receptioneaza corespunzator televiziunea nationala si
exista si televiziunea pe cablu pentru cea mai mare parte a gospodariilor si este posibil
ca aceasta sa se extinda in functie de solicitarile populatiei
>Telefonie
s se reanalizeze situaia telefoniei fixe unde capacitatea centralei telefonice
dar mai ales reeaua telefonic, sunt sub solicitrile cetenilor
>Gestionarea deseurilor
aplicarea in totalitate a proiectului de specialitate pentru realizarea sistemului
integrat de
gestionare a deseurilor pentru intreaga zona si care sa asigure colectarea primara a
deseurilor manajere din toate satele comunei si sa asigure transportul acestora in statia de
transfer Tg, JIiu.
pn la realizarea integrala a sistemului preconizat, pentru zonele inca nu sunt
cuprinse in sistem, s se stabileasc msuri deprentmpinare a situaiei actuale cnd
deeurile se arunc la ntmplare, mai ales pe cursurile de ap, la podurile de pe drumurile
publice sau la liziera pdurilor; o prim msur este aceea de amenajare a unor
amplasamente provizorii, n fiecare sat, de depozitare a deeurilor care s poat fi controlate i
de unde s se poat prelua aceste deeuri.

3. Extinderea intravilanelor
Intravilanele celor cinci sate sate ce compun comuna au fost reanalizate pentru a
raspunde solicitarilor populatiei si autoritatilor publice locale ca si a investitorilor
lucrarilor miniere pentru asigurarea spatiului necesar dezvoltarii constructiilor si amenajerilor
specifice comunei Matasari ( zone industriale pentru minerit, locuinte si anexe gospodaresti,
institutii publice, cladiri cu functiuni mixte indeosebi pentru valorificarea potentialului turistic,
lucrari de echipare tehnico edilitare, spatii verzi de odihna si agrement, amenajeri sportive,
etc.).
n determinarea zonificrii funcionale s-a meninut configuraia general a prilor ce
compun intravilanul, cu un trup principal i cu trupuri izolate ce nu pot fi unite cu trupul
principal.
Pentru a putea fi comparabile, la suprafata existenta a zonelor de productie de 21,30 ha
mentionata in planul urbanistic general anterior elaborat in anul 1999 s-a adaugat suprafata
aferenta lucrarilor miniere deja ocupate de 1338,95 ha, iar la aceiasi zona functionala propusa
s-au mai adaugat 211,68 ha ce urmeaza a fi ocupate de unitatile miniere astfel ca suprafata
totala necesara pentru minerit este de 1550,63 ha la care se adauga 4,31 ha ce reprezinta
incintele unitatilor de productie marcate pentru fiecare localitate in parte.
Centraliznd pe ntreaga comun suprafetele ce constituie intravilanele tuturor
localitatilor, in care suprafata zonei unitatilor de productie miniera de 1550,63 ha este
prezentata numai in bilantul pe comuna deoarece prezentarea pe sate este imposibila pentru
ca nu au fost deleimitate niciodata limitele administrative ale satelor, bilanul suprafeelor din
intravilanul localitilor pe zone functionale este urmtorul:
Sinteza extinderii intravilanelor este urmatoarea:
pe intreaga comuna suprafata intravilanelor creste cu 194,43 ha, de la 1723,71
ha in proiectul initial realizat in anul 1999 si aprobat prin Hotararea nr. 8 /2000 a Consiulului
local, la 1723,71 ha propusa prin actualul proiect, din care, cresteri pentru satele Croici si
Runcurel si diminuari pentru satele Matasari, Bradet si Bradetel cu suprafete afectate de
lucrarille miniere
aceasta suprafata suplimentara se regaseste in principal, in zona de dezvoltare
industriala, de locuit si functiuni complementare dar si din corectiile celorlalte zone functionale;
4. Delimitarea zonelor afectate de riscuri naturale si tehnologice
Din prevederile Legii nr. 575/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului national zone de risc natural, din informatiile studiului precum si din
realitatile din teren rezulta ca teritoriul comunei Matasari nu este afectat de seisme.
Cu privire la alunecarile de teren, din prevederile Legii nr. 575/2000 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national zone de risc natural, din
informatiile studiului precum si din realitatile din teren rezulta ca teritoriul comunei
Matasari este afectat de alunecari de teren existand un potential ridicat de producere a
alunecarilor de teren, cu tip de alunecari noi si reactivate.
In urma informatiilor primite de la autoritatile locale si de la polpulatie s-au identificat in
teren mai multe zone de alunecari ce afecteaza intravilanele existente, in mod deosebit in satul
Matasari, in zona colinara si care au afectat locuinte, cai de comunicatie rutiera, terenuri
agricole, lucrari tehnico edlitare (rezervoarele sde apa potabila ale sistemului initial de
alimentare cu apa potabila, care in prezent sunt fisurate si scoase din functiune ).
Cu privire la inundatii, din prevederile Legii nr. 575/2000 prinind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului national zone de risc natural, din informatiile
studiului precum si din realitatile din teren rezulta ca teritoriul comunei Matasari nu este
afectat de inundatii produse pe cursurile de apa.
Din informatiile autoritatilor locale, ale populatie si din evidenta fenomenelor de inundatii
se retine faptul ca in ultimii ani pe teritoriul comunei Matasari nu s-au iregistrat inundatii ale
cursului paraului Jilt ( in prezent regularizat pe teritoriul comunei

Desi normativul continut cadru nu impune detalierea problemelor privind riscurile

(hazardurile) tehnologice, mentionarea lor in Regulamenrul general de urbanism pentru
incadrarea in regulile de baza privind modul de ocupare a terenurilor ( cap. II din RGU )
impune prezentarea reglementarilor legale in domeniu ca si obligativitatile autoritatilor publice
si a agentilor economici interesati. De asemenea, in Regulamentul local de urbanism, se vor
prezenta regulile de autorizare a executarii constructiilor in zonele expuse la riscuri
tehnologice.
Potrivit informatiilor preluate din Studiul de identificare i delimitare hazardurilor
naturale (cutremure, alunecri de teren i inundaii ) la nivelul teritoriilor judeelor din
Regiunea IV Sud Vest Oltenia inclusiv Judeul Gorj ( proiectant IPTANA s.a. Bucureti,
proiect nr. 244/3708/2007), in Anexa 1 privind obiectivele din judetul Gorj care se supun
prevederilor HG nr. 804/2007 ( initial HG nr. 95/2003) nu se se afla unitati cu riscuri
tehnologice.
In vederea cunoasterii modalitatilor de actiune in caz de dezastre, prin actualul Plan
Urbanistic General, s-a propus un Plan de masuri privind prevenirea si atenuarea efectelor
hazardurilor naturale care vizeaz instituirea de masuri specifice in vederea prevenirii i
atenuarii efectelor hazardurilor naturale, cutremure, alunecri de teren i inundaii, identificate
i delimitate la nivelul teritoriului judeean prin obiective i msuri formulate pe termen scurt i
mediu, care trebuie s rspund problemelor identificate pe fiecare tip de hazard. Acest capitol
va cuprinde o descriere a nivelului de aparare necesar prevenirii, atenuarii i inlaturrii
efectelor hazardurilor naturale, stabilit pe baza concluziilor preliminare a evaluarii acestora. De
asemenea vor fi formulate distinct pentru fiecare tip de hazard natural, recomandarii privind
modul de utilizare a terenurilor, amplasarii construciilor, care urmeaza a fi cuprinse in
planurile de urbanism i amenajare a teritoriului.
5. Stabilirea zonelor protejate a monumentelor istorice si obiectivelor protejate
prin lege
Daca conform Legii nr.5/2000 de aprobare a Planului de Amenajare a Teritoriului
National - sectiunea Zone protejate comuna Matasari nu este inclusa cu nici un obiectiv
protejat, in schimb sunt incluse un numar de 3 obiective in Lista monumentelor istorice,
aprobata prin Ordinul nr. 2314/2004 al Ministrului Culturii si Cultelor si anume:
299- GJ-II-m-B 09327 Biserica de lemn, sat Matasari (catun Valea Boului), 1897
344 .GJ-II-m-B 09364 Biserica de lemn , sat Runcurel, 1836
345-GJ-II-m-B- 09365 Casa cula Eftimie Nicolaescu, sat Runcurel, sec XIX
Din verificarile facute la fata locului s-au constatat urmatoarele:
obiectivele de la pozitia 299, respectiv biserica de lemn din satul Matasari (
catunul Valea Boului) si obiectivul de la pozita 344 respectiv biserica din satul Runcurel, din
informatiile primite de le Directia Judeteana de Cultura si Patrimoniu exista in teren dar au
suferit interventii la toate elementele componente ale cladirilor ceea ce face ca monumenele
de arhitectura respective sa-si fi pierdut aproape toate caracteristile care au determinat
inscrierea lor in Lista monumentele istorice
obiectivul de la pozitia 345 respectiv Casa-Cula Eftimie Nicolaescu, din satul
Runcurel, din informatiile primite de la Directia judeteana de Cultura si Patrimoniu exista in
teren insa este intr-o stare foarte avansata de degradare ( tot materialul lemnos din care este
realizata constructia este intr-un grad final de putrzire) asa incat este practic imposibila
refacerea constructiei.
De la primele constatari, fara a intra in profunzimea unor verificari de specialitate rezulta
ca obiective mentionate mai sus trebuie excluse din Lista de monumente istorice, parere
impartasita si de catre autoritatile publice locale.
Obiectivele de la pozitiile 344 si 345 respectiv Biserica de lemn ( GJ-II-m-B 09364) si
Casa-Cula Eftimie Nicolaescu ( GJ-II-m-B 09365) din satul Runcurel, se afla in campul minier
al carierei Jilt Nord si prin avansarea fronturilor de lucru dincolo de limita perimetrului de licenta
actual, vor fi afectate total.

In aceaste conditii se impune reanalizarea fiecarei pozitii in parte de catre comisia

judeteana de specialitate in vederea clarificarii situatiei acestora astfel incat sa se poata stabili
masurile de punere in valoare a celor ce au cu adevarat importanta istorica si de arhitectura,
sau de stramutare a lor inainte de inceperea lucrarilor miniere.
Este de mentionat faptul ca teritoriul comunei Matasari nu este cuprins in ariile protajate
a siturilor de importanta comunitara din reteaua ecologica europeana Natura 2000 in Romania
( conform Ordinului nr. 1964 din 13 decembrie 2007 al Ministrului Mediului si Dezvoltarii
Durabile.
Pentru fiecare monument istoric in parte, identificat prin incinta sa, s-au stabilit
limitele zonelor protejate, in conformitate cu prevederile Legii nr 4222001 privind
protejarea monumentelor istorice.( delimitarea fiind facuta in plansele de Reglementari
urbanistice sc. 1:5000) iar regulile de construire sun precizate in Regulamentl local de
urbanism pentru unitatile teritoriale de referinta care includ acele monumente istorice
6. Zonele de recreere, odihna si agrement
Din modul n care a fost gndit dezvoltarea locallitilor rezult c astfel de zone
speciale au fost gandite numai in localitatea Matasari, dar nu au fost rezolvate n vetrele
satelor componente.. Vecintatea zonei de pduri preia ns funciunile de mare importan
pentru odihn i agrement.
7. Zone comerciale trguri i piete special amenajate
Comuna gzduiete un targ de importanta locala.
8. Obiective industriale i zone de depozitare aferente
Pe teritoriul comunei exist zone intinse in care se realizeaza exploatarea carbunelui
atat la suprafata cat si in subteran. In acelasi timp mai exista incinte n care s-au desfurat
activiti economice n agricultur i ndeosebi din zootehnie, ns n prezent aceste activiti
sau
redus pn la desfiinare astfel nct zonele rmn disponibile pentru o serie de activiti
diverse care ar urma s se desfoare n viitor.
9. Calitatea factorilor de mediu
Avand in vedere puternica industrializa a zonei in care este situata comuna Matasari,
poluarea acesteia este generata, in cea mai mare parte, de activitatea economica dar si
sociala.
Sursele pe poluare principale sunt:
industria: extractiva, chimica, lemnului, materialelor de constructii, alimentara,
etc.;
termocentrale si hidrocentrale;
complexe agroindustriale;
transportul rutier si pe cale ferata;
locuirea: incalzire, alimentare cu energie electrica, alimentarea cu apa,
canalizarea, colectarea deseurilor.
a. Factor de mediu SOL
Ca rezultat al interaciunii ndelungate a factorilor climatici asupra unui relief deluros de
o consisten geologic slab, a factorilor hidrologici i hidrogeologici, a unui nveli vegetal
constituit din pduri de foioase, au luat natere pe teritoriul comunei dou tipuri de sol: soluri
brune de pdure i soluri brune de pdure podzolice.
Cea mai mare parte a teritoriului comunei este ocupat de soluri brune de pdure care sau
dezvoltat datorit umezelii suficiente (585 mm/an) a temperaturilor relativ ridicate ce au
determinat dezvoltarea intens a proceselor de alterare, a reliefului de teras slab nclinat
(format din pietriuri).
Dezvoltarea vegetaiei de foioase favorizeaz procesul de bioacumulare n partea
superioar a profilului de sol i o bun descompunere a substanelor organice.
Avnd suficiente substane nutritive, solul brun de pdure se caracterizeaz printr-o
fertilitate ridicat.

Solul brun de pdure podzolic se datoreaz umezelii mai ridicate din aceast zon ca i
temperaturii ridicate ce determin dezvoltarea intens a proceselor de alterare, de
transformare a mineralelor primare n minerale argiloase.
Acest tip de sol este slab productiv i este acoperit de pduri de foioase.
Nivelul calitativ al solului
Poluarea solului nseamna orice aciune care produce dereglarea funcionrii normale a
acestuia ca suport i mediu de via n cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om,
dereglare manifestat prin degradarea fizic ( in mode deosebit degradarea solului si susolului
prin aexploatare carbunelui) , chimic sau biologic.
Din datele pedologice existente la Primaria comunei a rezultat c unele terenuri au un
deficit de elemente nutritive i materie organic, pe raza tuturor localitilor ce alctuiesc
comuna.
deficit de elemente nutritive i materie organic fosfor.
deficit de sodiu i potasiu
Surse de poluare
Printre cauzele poteniale de poluare a solului din arealul studiat menionam:
impactul produs de activitatea de exploatarea la zi a carbunelui, asupra solului si
subsolului, cu efect de lunga durata si care se refera la:
degradarea solurilor si scaderea clasei de fertlitate a acestuia pe suprafete
intinse, prin schimbarea destinatiei initiale a terenurilor agricole sau silvice si organizarea de
activitati conexe exploatarii;
deranjarea echilibrului fizico-chimic al mediului geologic, produsa de
prospectiunile geologice, hidrogeologice, si geotehnice prin foraje;
afectarea prin activitatea de constructii de cladiri, drumuri, infrastructuri si de
transport masa miniera;
stratul de sol fertil este recuperat de pe terenurile agricole, dar este imposibil de
recuperat de pe terenurile forestiere defrisate si prin urmare acesta este distrus;
stratele de roci sunt dislocate, excavate, transportate si depozitate pe alte
amplasamente;
masele miniere rezultate, steril si util, dobandesc caracteristici geotehnice diterite
de roca de baza;
sterilul depozitatcreeaza efecte noi de tasare si stabilitate pe noile amplasamente
dezechilibrul fizico - chimic in subsol, produsde excavari si haldari, se extinde si
in zonele limitrofe perimetrelor miniere.
fertilizarea solului timp indelungat cu produse chimice cu continut de: compusi
azotici NH4
+, NO2, NO3; fosfai; pesticide;
combaterea duntorilor cu produse chimice aplicate n toate etapele vegetative;
manipularea i depozitarea defectuoas a substanelor chimice;
manipularea i depozitarea defectuoas a combustibililor lichizi, lubrifiani, folosii
la alimentarea utilajelor agricole (tractoare, combine, etc.);
depozitarea defectuoas a deeurilor menajere rezultate
b. Factor de mediu APA
Apa de suprafa
Reeaua hidrografic a judeului Gorj este afluent aproape n totalitate bazinului
hidrografic al rului Jiu. In nord estul judeului se manifest i bazinul hidrografic al rului Olt
prin cursul de ap Olte.
Poluarea apelor din bazinul hidrografic Jiu, este consecinta proastei functionari a
retelelor urbane de alimentarea cu apa si canalizare si a statiilor de epurare, a proastei
functionari sau a inexistentiei retelolor rurale de alimentare cu apa si canalizare, a industriei si
zootehniei.

Principalele activitati din zona in care se afla situata comuna Matasari, care duc la
poluarea apelor sunt industria extractiva si de prelucrare energetica a carbunelui si gospodaria
comunala.
Depozitele de deseuri industriale si menajere neamenajate sau necorespunzator
amenajate duc la poluarea apelor si solului, atat prin apele meteorice cat si prin apele
subterane, prin infiltratii.
Hidrologia de suprafa a zonei aferente teritoriului administrativ al comunei Matasari
este reprezentat de paraul Jilt, cu o serie de aflueni locali de mai mic importan.
n acelai timp amintim c de pe catenele dealurilor se scurg deasemeni numeroase
cursuri de ap de mic importan ce se vars in afluientii Jiltului.
Apele de suprafata sunt afectate prin:
lucrari hidrotehnice efectuate pentru regularizarea cursurilor de apa permanente
sau torentiale din perimetrul minier sau din afara;
modificari ale calitatii apelor de suprafata prin evacuarea in paraul Jilt ( emisar
final ) de ape incarcate cupoluanti proveniti din activitati miniere miniere de exploatare si a
apelor pluviale de pe suprafetele unitatilor industriale si administrative ( depozit carbune,
deseuri, utilaje, etc.);
cresterea gradului de dilutie a apelor de suprafata in urma evacuarilor de ape din
cariere si ape menajere
Din informaiile preluate de organismele judeene de monitorizare a calitii apei de
suprafa rezult c indicatorii de calitate a apelor n anul 2008 nu au depit limitele maxime
admise.
Apa subteran
Apele subterane de pe teritoriul comunei Matasari se afl cantonate n depozitele
cuaternare ale zonei colinare iar n urma investigaiilor efectuate n teren s-a constatat un nivel
al apei subterane cuprins ntre 25 m i peste 200 m.
Caracteristicile forajelor de exploatare executate n zona sunt adincimi de 80 - 100
150 m i debite de 5 10 l/s. Aceste caracteristici au fost preluate din fiele tehnice ale
forajelor executate pentru alimentarea cu ap a obiectivelor de pe tritoriul comunei.
Din punct de vedere chimic apele sunt n general clorurate bicarbonatate, avnd
mineralizaia total i reziduu fix sczute
Asecarea orizonturilor acvifere existente in stratele de carbune si detensionarea
acviferelor situate in culcusirile acestor strate conduce la :
coborarea nivelului piezometric general;
Izolarea retelei hidrografice datorita lucrarilor de regularizare;
Intreruperea acviferelor, in special a celui freatic, ca urmare a cotelor de lucru
coborate din cariera;
scaderea pH-ului apelor de asecare.
c. Factor de mediu AER
n zona comunei Matasari, poluanii specifici sunt monoxid de carbon (CO), dioxid de
carbon (CO2), pulberi n suspensie, praf, substane organice volatile, pulberi organice i
anorganice.
Surse de poluare zonal:
Circulaia rutier
Surse difuze de combustie
Activiti agrozootehnice
Activiti cu profil variat si in mod deosebit de extractie a lignitului
Emisii rezultate de pe platforme de deeuri (mirosuri, autoaprinderi)
Procese de combustie
Sursele specifice proceselor de combustie sunt fixe (sistem nclzire) sau mobile (trafic
rutier).

Surse fixe:
sisteme de nclzire : procese de ardere combustibil solid (lemn, crbune) i
lichid (motorin);
poluani de interes : monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi n
suspensie.
Sursele de poluare sunt dispersate n lungul arterelor de circulaie i se caracterizeaz
prin funcionare zilnic intermitent, ndeosebi n sezonul rece. Evacuarea poluanilor n
atmosfer se face dirijat prin couri de nlime variabil.
O surs de poluare intermitent cu pulberi organice, gaze nocive, fum, mirosuri
dezagreabile, o reprezint combustia neautorizat, n aer liber a unor deeuri din perimetrul
localitii, nentreinerea salubritii domeniului public, depozitarea necontrolat a deeurilor
menajere.
Surse mobile: - circulatia pe reeaua de ci de comunicatie rutier constituit din
drumul judetean DJ 673 A, drumurile comunale DC 73 ,DC 73 A, DC 86, si DC 107 precum si
o retea de strazi rurale, drumuri satesti si drumuri vicinale. (autovehicule de diferite tipuri i
tonaje, utilaje agricole, transport n comun)
Din procesele de ardere a carburanilor (benzine, motorine) i a combustibililor rezult
emisii de: monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, aldehide, substane organice volatile,
pulberi, plumb, hidrocarburi.
Activiti agrozootehnice
Activitile agrozootehnice desfurate pe tertoriul comunei Matasari n ferme sau n
gospodariile individuale reprezint surse locale de poluare cu metan i amoniac.
Aceste activiti nu prezint riscuri de poluare a zonelor de locuine, riscul de poluare
olfactiv fiind minim datorit distanelor existente ntre amplasamentele fermelor i zonele cu
funciunea de locuire.
Activiti cu profil variat
n zona comunei Matasari i desfsoar ativitatea de extractie a lignitului, balastiere,
cariere, statii de sortare, staii de reglare gaze,moar, brutrii magazine steti, depozite de
materiale de construcii.
n urma activitilor tehnologice specifice societilor amintite exist posibilitatea
evacurii n atmosfer a pulberilor, monoxid de carbon, dioxid de sulf, dioxid de azot, iar din
activitile de cretere animale amoniac, hidrogen sulfurat, pulberi n suspensie, etc.
Datorit aplicrii unor tehnologii adecvate i msurilor de protecie a mediului, nivelul
emisiilor nu afecteaz zona propus pt functiunea de locuire.
n afara acestor activiti zona este dominat de terenuri agricole.
Poluanii de interes reprezentai prin pulberi n suspensie, oxizi de azot ( exprimat in
NO2 ), oxizi de sulf (exprimai prin SO2)sunt caracteristici att arealelor cu densitate mare a
locuinelor ct i celor din lungul principalelor artere de circulaie, in mod deosebit DJ 673 A.
Poluanii de interes reprezentai prin hidrocarburi nearse i produsi de oxidare sunt
specifici arealelor din lungul arterelor de circulaie publice, dintre care cel mai circulat este
drumul judetean DJ 673 A., precum si a drumurilor tehnoloogice din incintele miniere.
Distribuia spaial a concentraiilor de poluani este variabil fiind n strans corelare cu
tipul surselor, amplasarea acestora, nivelul emisiilor i condiiile topoclimatice.
Ca urmare a activitatilor miniere, in judetul Gorj si implcit in zona in care se aafla
teritoriul comunei Matasari sunt semnalate probleme privind emisiile de noxe in atmosfera.
Ponderea cea mai ridicata o detine industria chimica, extractiva si de prelucrare a substantelor
minerale, producerea energiei electrice.
Efectele poluarii asupra calitatii aerului constau in principal in cresterea in anumite
puncte ale perimetruluii minier a concentratiei de pulberi in suspensie, gaze si fum rezultate de
la autovehicolele din cariere.
Cea mai poluanta activitate din zona este cea de extractie a carbunelui din cariera.
Exploatarile miniere Jilt Nord si Jilt Sud polueaza aerul cu pulberi de minereu si cu CO2,

produse si eliberate in atmosfera in fazele de extractie, concasare si transport.

Traficul rutier polueaza cu emisii de noxe de NOx, CO2, Pb, zgomot, azbest,
hidrocarburi, fum, etc.
Emisiile acustice de origini diferite, fixe sau mobile, produse de utilajele tehnologice sau
mijloacele de transport au efecte locale, limitate la distante de ordinul catorva sute de metri
fata de surse, iar in timp sunt limitate la perioada de functionare a acestora.
Zgomotele sunt determinate de vibratiile provocate dee diverse utilaje si se produc intr-o
gama foarte larga de frecvente aflate de multe ori in afara domeniului acustic pentruu om ( 1620000 Hz) atat in domeniul infrastructurilor inferioare unei frecvente de 20 Hz, cat si in
domeniul ultrasunetelor ce depasesc frecvente de 20000 Hz.
Pana in prezent au fost inregistrate depasiri ale ivelului de zgomot admis in zona
locuintelor din vecinatatea benzilor de steril care traverseaza localitatea Matasari si in zona
adiacenta depozitelor de carbune.
Conform buletinelor de analiza si rapoartelor organismelor de control, emisia de praf de
carbune, emisia de zgomot, poluarea apelor in zona depozitelor de carbune, produse prin
procesul de concasare a carbunelui si in timpul procedurilor de incarcare descarcare au
depasit limitele admise, pe o latime de cca. 50 m de-a lungul depozitelor de carbune.
Monitorizarea poluarii aerului se realizeaza pe parcele de evaluare cu dimensiuni de
500x500 m in cazul prafului sau de 1000x1000 m in cazul altor surse de poluare.
Se apreciaz c starea factorului de mediu aer n zona comunei Matasari este in
general congorma cu limitele legale admise..
Din analiza critic a situaiei existente se desprind urmtoarele disfuncionaliti i
prioritti:
a) bilanul teritorial al intravilanelor existente cuprind zonele functionale specifice
localitilor ce compun comuna Matasari cu urmtoarele precizri:
zone speciale de sport, agrement i odihn sunt prevazute in satul Matasari iar in
celalalte sate sunt mentionate numai in zonele colilor, unele din aceste funciuni fiind preluate
de zonele mpdurite din imediata apropiere a localitilor;
pentru lucrrile viitoare de echipare tehnico-edilitar nu s-a creat o zon
funcional special acolo unde aceste amplasamente nu se afl n alte zone funcionale.
b) identificarea surselor de poluare; dei sunt prezentate o serie de surse de
poluare inventariate de ctre Agenia Judeean pentru Protecia Mediului, populaia a
fost n pericol major cauzat de alunecarile de teren.
c) starea factorilor de mediu este n general corespunztoare deoarece sursele de
poluare menionate mai sus sunt ntr-o continu diminuare prin reducerea activitilor
care au mai fost propuse.
d) prioritile de intervenie ale administraiei locale sunt ndreptate n mod deosebit
spre urmrirea permanent a modului n care se comport sursele de producere a unor
factori poluani, de conlucrare cu organismele judeene specializate precum i de intervenie n
caz de pericol.
n competena direct a Primriei comunei Matasari st adoptarea de msuri pentru
reabilitarea reelei rutiere de ci de comunicaii i mai ales realizarea lucrrilor de echipare
tehnico-edilitar.
Propunerile i reglementrile privesc o serie de msuri deja amintite cu ocazia
prezentrii anumitor probleme legate i de protecia mediului dar i propuneri strict specifice
analizei de evaluare a impactului asupra mediului i anume:
zonarea funcional a teritoriului pe activiti i pe folosine optime prin care de
fapt se propune evitarea ocuprii de terenuri pentru activiti cu impact negativ asupra
mediului;
diminuarea pn la eliminare a surselor de poluare;
prevenirea i stoparea fenomenelor naturale de degradare (eroziuni i
alunecri de terenuri) prin lucrri de mbuntiri funciare, de regularizare a apelor i lucrri

agro-pedo-ameliorative;
epurarea apelor, conform propunerilor ce se gsesc prezentate anterior i
care, pentru etapa de valabilitate a planului urbanistic general, constau din epurarea apelor
uzate menajere n toate satele i preluarea la rigola drumurilor a apelor pluviale i dirijarea
acestora la emisari;
eliminarea deeurilor, reciclarea i valorificarea acestora se face prin
colectarea acestora in incinte specciale cu containere in zona blocurilor de locuinte si prin
pubele individuale la gospodariile individuale ale populatiei, iar transportul se face auto la
Depozitul ecologic de le Tg.Jiu.
recuperarea terenurilor degradate ca i consolidarea terenurilor instabile este
gndit intr-un amplu program al unitatilor miniere avand in vedere suprafetele de teren foarte
mari afectate de lucrarile miniere.
organizarea de spaii verzi i agrement s-a propus in mod deosebit in
localitatea Matasari, dar si in celelalte sate este gandita realizare de zone verzi si agrement in
masura asigurarii terenurilor necesare si a interesului manifestat de locuitorii acestora.satele .
Pana la amenajarea acestora se considera c aceast funciune este preluat, in celalalte
sate, de suprafeele mpdurite din imediata apropiere a localitilor dar a cror folosire trebuie
fcut dup reguli ce se vor stabili de comun acord ntre administraia local i organele
silvice.
Dei nu au fost propuse zone speciale de refacere peisagistic exist zone mpdurite
de interes pentru agrement .
Avand in vedere specificul activitatilor economice din comuna Matasari, din care locul
principal este ocupat de exploatarea carbunelui, pentru imbunatatirea factorilor de mediu ca
urmarea a acestei activitati, in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, se propun
urmatoarele masuri de protectie pentru beneficiarii care foloosesc terenurile naturale (atat
anticipat cat si dupa incatarea activitatii, pentru refacerea ecologica a zonelor afectate)
Ca masuri de protectie anticipata a solului
a) lucrari de salvare a solului fertil.
Aceste lucrari s-au executat inca de la deschiderea carierelor si se continua pentru
suprafata ce urmeaza a fi ocupata.
Avand in vedere ca aceasta suprafata se gasesste pe o morfologie in majoritate de tip
colinar ( folosinte : pasune, vii, pomi, silvic) unde posibilitatile de executie mecanizata a
lucrarilor sunt reduse, lucrarile de recuperare a solului fertil se reduce le suprafete mici.
Conform studiilor pedologice, solul fertil de calitate ( grosime circa 30 cm.) textura
mijlocie, humus > 2% cat si panta terenului mica < 10%, cu posibilitati de executie mecanizata,
se gaseste pe terenurile arabile, in zona de lunca, unde se vor face si dezafectari de locuinte.
Grosimea medie a solului fertil de pe suprafete propuse pentru recuperare este de 40
cm.
Pentru a nu-si pierde calitatile fertile (structura humus ) solul decopertat trebuie
valorificat imediat prin depunerea acestuia ca strat fertlizant pe suprafete de teren amenajate
pe halde sau altte suprafete chiar naturale pentru marirea fertilitatii acestora.
b) redarea in circuitul productiv a terenurilor degradate libere de sarcini tehnologice
Pe perioada de exploatare si dupa incetarea activitatii in cariera raman libere de sarcini
tehnologice suprafete ocupate de haldele de steril ( interioare si exterioare) dar si taluze de
excavatii din cariera si conform reglementarilor legale, acestea trebuie amenajate si ameliorate
prin grij beneficiarului care le-a folosit si redate circuitului productiv.
Experienta acumulata pana in prezent pentru recuperarea acestor terenuri presupune o
tenologie complexa ce se realizeaza prin parcurgerea a doua etape esentiale:
etapa - I de amenajare a unui cadru geomorfologic functional si asigurarea
conditiilor pedologice pentru dezvoltarea biodiversitatii ce se poate realiza prin asternere sol
fertil, si fertilizare ameliorativa de baza
etapa II recultivarea prin ameliorarea mediului nou creat si testarea culturii

practicate in zona
c) Colectarea si depozitarea deseurilor
Deseurile menajere sunt colectate in containere speciale in zona blocurilor de locuinte si
in pubele individuale din gospodariile populatiei si sunt transportate auto la Depozitul ecologic
de la Tg. Jiu.
Deseurile industriale sunt produse, in cea mai mare cantitate de exploatarea in cariera a
lignitului, prin dislocarea, transportul si depozitarea steriliului rezultat de la extragerea
carbunelui. Pentru realizarea haldelor de steril si depozitarea sterilului rezultat de extragerea
carbunelui.
Deseurile rezultate din activitatea miniera sunt materialele sterile, deseuri metalice si
nemetalice.
Materialele sterile rezultate din descoperta straturilor de carbune sunt
reprezentate de amestecuri de materiale de varste geologice diferite, de o mare diversitate
fizico chimica, materiale ce sunt distribuite intr-un mod eterogen, atat pe orizontala cat si pe
varticala si care va constitui viitorul sol tehnogen pentru redarea in circuitul productiv al
haldelor.
Sub aspect fizic se poate evidentia un grad mare de afanare, tasarea maxima (naturala)
a pamantului, necesara stabilitatii si recltivarea terenurilor realizandu-se treptat in timp.
Materialele haldate sunt permeabile, friabile, nelegate fizic si chimic ( nestructurate ),
fapt ce conduce la accentuarea proceselor de eroziune si de neretinere a elementelor minerale
necesare cultivarii plantelor.
Prin lucrarile de ameliorare a terenurilor (modelari, gospodarire ape, fertlizari, recultivari)
cat si datorita factorilor naturali ( inghet, dezghet, precipitatii, vant, etc.) aceste amestecuri de
materiale litologice din halda se transforma in soluri tehnogene, pretabile pentru cultivarea cu
plante superioare.
Deseurile matalice sunt reprezentate de piese si materiale din fier, span, cablu,
motoare, acumulatori, etc. Acestea sunt adunate in depozite speciale unde pot fi refolosite sau
valorificare prin depozite de specialitate.
Depozitele nemetalice reprezinta diferite materiale ca: hartie, anvelope, cauciuc, deseuri
menajere, etc. si sunt gospodarite in depozite speciale din cariere sau incinte.
d. Reabilitarea Mediului
Zonele de exploatare a carbunelui sunt zone care produc grave deteriorari ale mediului.
Prin decopertari, excavari, haldari exterioare de steril, terenurile sunt scoase din circuitul
economic pe suprafete de sute de hectare, pentru perioade de multi ani.
Rezervele vor dura peste 20 ani, perioada in care va fi necesara scoaterea din circuitul
economic a unor noi suprafete.
Influenta activitatii de exploatare a cerbunelui prin lucrari miniere la zi in perimetrele Jilt
Nord si Jilt Sud asupra relioefului se manifesta prin:
modificarea morfologica a reliefului, pri aparitia altor forme de relief, amplasate
diferit fata de pozitia actuala a celor similare;
modificarea structurii litologice naturale a terenului pe o adancime de pana la 215
m.
Incetarea activitatii de exploatare in momentul actual ( neimplementarea planului ) ar
avea urmatoarele consecinte asupra reliefului:
intrucat studiile de fezabilitate si planurile de dezvoltare aprobate au prevazut o
esalonare a lucrarilor tehnologice de excavare si haldare care se coreleaza optim cu
lucrarile de redare in circuitul productiv a terenurilor, nerespectarea etapelor de evolutie a
exploatarilor miniere ar conduce la concentrarea lucrarilor de eclogizare intr-o perioada scurta
de timp, pe o arie foarte mare, cu mari cheltuieli.
nepunerea in aplicare a planurilor initiale de incetare a activitatii, cu efecte
negative asupra refacerii morfologice a terenurilor;
nefinalizarea lucrarilor de haldare va avea ca urmare mentinerea golurilor

remanente in care se acumuleaza importanta cantitati de apa, cu consecinte negative privind

sstabilitatea terenului.
2.11. DISFUNCTIONALITI
n general, prin prezentarea tuturor elementelor ce caracterizeaz comuna, au fost
inventariate i disfuncionalitile constatate care pot fi prezentate, ns i ca o concluzie a
studiului teritoriului administrativ, respectiv:
Activitatea economic:
Lipsa unor importante activiti economice de tip productiv, dei comuna se afl n plin
zon de influen a unitilor economice din municipiul Motru si oraul Rovinari, situaie
care necesit o politic special pentru promovarea unor politici economice i sociale care s
conduc la apariia unor activiti productive;
Fondul construit i utilizarea terenurilor:
existena unor zone destinate dezvoltrii de locuine, care nu au acces direct la
drumuri publice (enclave neconstruite) i nu sunt echipate edilitar
slaba dezvoltare a instituiilor i serviciilor publice, serviciilor generale i
comerului n cadrul unor localiti componente
slaba deservire cu servicii medicale (policlinica, dispensar)
starea precar a dotrilor culturale de pe teritoriul comunei, acestea necesitnd
reabilitare
slaba dezvoltare a structurilor turistice (capaciti de cazare, uniti de alimentaie
public i structuri de agrement)
un procent important de circa 25% din fondul construit existent este realizat din
materiale perisabile i au depit durata de serviciu normat astfel nct nu mai asigur
condiii normale de locuire;
instalarea unor fenomene negative legate de utilizarea raional a terenului i
procesul de dezvoltare a unor structuri rurale cu sate apte s susin interesele
locuitorilor;
Spaii plantate, agrement i sport
lipsa unor spaii pentru sport i agrement
starea precar a spaiilor verzi existente
Ci de comunicaie i transport
gradul redus de modernitate al infrastructurii de comunicaii, structura i
parametrii de funcionare a acestora necesitnd adaptri imediate la cerinele traficului naional
i n viitor, la cel european.
reea stradal nemodernizat i subdimensionat
lipsa parcajelor publice
privind circulaia rutier se constat c dei reeaua de drumuri are o acoperire i
o distribuie corect i uniform, starea de viabilitate a acesteia este corespunztoare pentru
drumurile judeene dar este sub nivelul cerinelor pentru mai mult de 90% din lungimea reelei
de drumuri locale att ca sistem rutier ct i ca gabarit, datorit strii de viabilitate a drumurilor
i transportul n comun sufer fiind organizat conjunctural;
Echipare edilitar
Cu privire la echiparea tehnico-edilitar se constat c exist un grad redus de echipare
(alimentare cu energie electric, alimentare cu ap potabil, canalizare apae uzate,
gaze naturale), sistem local de colectare, selectare si depozitare a deseurilor) care necesit
urgente lucrri de reabilitare, modernizare i extindere si dezvoltare a acestora;
izolarea termic necorespunztoare a cldirilor de locuit
reea electric partial modernizat
iluminat public deficitar
nu sunt delimitate n teren zonele de protecie a instalaiilor tehnico-edilitare

existente;
nu sunt delimitate n teren culoarele de siguran a reelelor aeriene i subterane
pentru magistralele de transport energie electric i magistralele telefonice subterane;
Probleme de mediu
-existena a numeroase terenuri n intravilan nevalorificate, ce necesit
dezvoltare prioritar.
insuficienta valorificare a resurselor naturale cu potenial turistic
inexistena perdelelor de protecie necesare ntre zonele de locuine i cimitire.
depozitare necontrolat a deeurilor menajere
Pentru viitor se propune conservarea i imbuntirea calitii mediului, inndu-se
seama de problemele specifice ale obiectivelor economice din zon, existente sau viitoare.
Cele prezentate mai sus au permis ntr-o prim faz, desprinderea urmtoarelor direcii
prioritare n strategia de dezvoltare a localitilor comunei Matasari:
relansarea unor programe care s asigure dezvoltarea activitilor economice i
un grad sporit de atractivitate pentru potenialii investitori privai i publici;
ierarhizarea localitilor n raport cu rolul i funciunea lor n teritoriu n reeaua de
localiti;
dimensionarea intravilanelor pentru preluarea tuturor solicitrilor de construire;
reabilitarea i modernizarea infrastructurii tehnice a teritoriului ndeosebi a reelei
de ci de comunicaie rutiere drumuri judeene, comunale, locale realizarea lucrrilor
adiacente drumurilor (poduri, podee, anuri etc);
realizarea lucrrilor necesare de echipare tehnico-edilitara prin reabilitarea i
dezvoltarea sistemelor existente (alimentare cu energie electric, alimentarea cu apa
potabil, canalizarea apelor uzate colectarea, selectarea si deepozitarea desurilor ) asigurarea
fondurilor nrcesare pentru obiectvele pentru care exista documentatiile tehnice necesare 9 in
mod deosebit pentru modernizarea drumurilor locale ) si asigurarea proiectelor pentru celalate
obiective necesare.
protejarea resurselor naturale i a patrimoniului construit cu valoare istoric,
cultural i arhitectural, precum i a echipamentelor i instalaiilor tehnico-edilitare;
protejarea calitii mediului prin eliminarea tuturor surselor de poluare precum i
eliminarea riscurilor naturale (alunecri de teren i inundaii).
2.12. NECESITI I OPIUNI ALE POPULAIEI
Din analiza propunerilor administratiei publice locale i ale populaiei se desprind
urmtoarele cerine i opiuni:
mbuntirea substanial a reelei de comunicaii de pe teritoriul comunei att ca
trasee ct i ca stare de ntreinere a drumurilor
reanalizarea necesarului de dotri publice, n mod deosebit a celor din nvmnt,
sntate i administraie public;
echiparea tehnico edilitar a localitatilor prin realizarea ntr-o prim etap a
proiectelor existente pentru dezvoltarea canalizarii apelor uzate, precum si dezvoltarii
sistemului de colectare, selectare si depozitare a deseurilo in toate satele comunei.
Aceste cerine ale populaiei constituie de fapt i opiuni ale administraiei locale ca fiind
elemente fundamentale ale programului de dezvoltare al comunei i ele au fost confirmate ca
necesiti reale de ctre proiectant.
O analiza detaliat a necesitilor comunei, grupate pe sectoare i domenii de activitate
pot fi grupate astfel:
A. n infrastructura local:
Infrastructura de transport, n mod deosebit cea rutier, este in cea mai mare
parte necorespunzatoare mai ales pe drumurile comunale si locale atat ca repartitie ct
i ca stare de viabilitate. Aceasta stare proast a reelei de drumuri locale se datorete lipsei
fondurilor necesare reabilitrii i modernizrii drumurilor ct i lipsei e personal de specialitate

i lipsei de utije i echipamente pentru ntreinere (care n fond se datorete tot lipsei de
fonduri)
Infrastructura social este total deficitar prin lipsa de zone verzi special
amenajate, lipsei parcurilor i a locurilor de joac pentru copii, chiar i n centrul civic
care este amenajat destul de neconvingtor. n acelasi timp se constat foarte multe
construcii degradate din care chiar o parte din instituiile publice.Aceasta importanta
disfunctionalitate se va elimina in viitor avand in vedere faptul ca Primaria Musetesti a elaorat
documentatia tehnica pentru sistematizarea pe verucala a zonei de locuinte colective care
include si zona Centrala a localitatii si care cuprinde amenajarea de spatii de joaca pentru copii
(764 mp), spatii pentru practicarea sportului (805 mp), zone verzi si de agrement ( 8580 mp ),
amenajarea de trotuare ( 3833 mp ) si alei pietonale ( 890 mp ), parcaje ( 4241 mp ) si
amenajare de carosabil ( 9054 mp ).
Tot n categoria nevoilor sociale se amintete starea iluminatului public deficitar n
ceea ce privete acoperirea ntregului intravilan din cele patru sate ct i calitatea materialelor
i echipamentelor folosite, starea staiilor de autobuze, acolo unde exist i nu exist peste
tot acolo unde este necesar, reabilitarea termic a tuturor cldirilor, dar mai ales a instituiilor
publice, lipsa unor terenuri sportive simplu amenajate, acoperirea necorespunztoare cu
telefonie mobil, lipsa unor activiti care sa atrag tineretul c s rmn n comun.
Infrastructura de mediu este aproape inexistent deoarece nc nu este
organizat managementul deeurilor astfel nct colectarea deeurilor este haotic,
alimentarea cu ap corespunde normelor de sntate public, functionnd un sistem cu aviz
sanitar, canalizarea i epurarea apelor uzate lipsete n prezent dar este pregtit studiul de
fezabilitate pentru aceasta lucrare, lipsesc programe pentru plantai de pomi fructiferi pe
plantaiile defriate n ultimii ani ca i plantaii n paduri n zonele defriate far nici un control.
Infrastructura energetic este n general corespunztoare, dar se poate interveni
n reelele de iluminat stradal unde nc se mai folosesc corpuri de iluminat nvechite.
n cadrul programelor de reabilitare urban trebuie amintit lipsa trotuarelor i a
pistelor pentru bicicliti ca i lipsa unei alternative de circulaie a vehicolelor cu traciune
animal n afara drumului judeean, probleme ce conduc la posibilitatea producerii de
accidente pe drumurile publice.
B. Sprijinirea afacerilor
nu exit organizate aciuni de pregtire i calificare a forei de munc,
ndeosebi a tinerilor, n meserii specifice locale, nu exist modaliti de informare a
cetenilor cu privire la accesul la fonduri comunitare, nu exist programe de integrare social
a romilor;
sprijinirea afacerilor este insuficient lipsind aciuni mai ferme pentru
promovarea IMM-urilor, nu exist o piaa pentru desfacerea produselor populaiei, nu
exist un centru pentru preluarea i eventual prelucrarea laptelui, nu exist organizat
preluarea i eventual prelucrarea fructelor de pdure i n mod similar pentru cereale, legume
i fructe;
C. n domeniul turismului, desi exist suficiente elemente ce ar putea fi
valorificate ( monumente istorice, tradiii, obiceiuri, etc.), nu au fost ntreprinse aciuni de
cunoatere a acestora de ctre turitii n tranzit prin comuna. n acelai timp nu a fost
valorificat cadrul natural extraordinar de care beneficiaz teritoriul comunei pentru realizarea
unui sat de vacana precum i a unor pensiuni turistice ca i un minim sistem de publicitate.
D. Infrastructura de afaceri este destul de slab dezvoltat, lipsind iniiative pentru
infiinarea unor grupuri de productori sau asociaii agricole, pentru practicarea ocupaiilor
tradiionale, a metesugurilor, pentru concesionarea de terenuri la ntreprinztori interesai

III. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTIC

3.1. DEZVOLTAREA URBANISTICA IN CONTEXTUL DEZVOLTARII DURABILE
REGIONALE SI LOCALE
A. Noiunea de dezvoltare local
Dezvoltarea a fost dintotdeauna dorina fiecrei societi sau comuniti i a provenit
dintr-o concepie pur economic ce viza creterea produciei prin industrializare, termenul care
este definit azi ca un proces ce conduce la creterea bunstrii. Activitatea economic i
bunstarea material sunt importante, dar dezvoltarea nu se rezum la creterea produsului
naional brut. Educaia, sntatea, cultura, mediul sunt la fel de importante.
Dezvoltarea corespunde unui proces de mobilitate, de schimbare cu caracter deliberativ
pentru atingerea obiectivelor economico-sociale. Dezvoltarea are dou faze cea virtual (DV)
i cea real (DR).
Dezvoltarea virtual presupune parcurgerea ciclului creativitate idee de proiect,
confruntarea cu unele teste de realitate i definirea suprastructurii i infrastructurii proiectului,
integrarea n alte proiecte i n mediu i instituionalizarea proiectului.
Dezvoltarea real are, este sau ar trebui s fie nsoit de cretere economic i se
obine din transformarea lui DV n dezvoltare real, proces mijlocit de management.
Dezvoltare local reprezint procesul de dezvoltare, n principal economic, ntr-o
anumit regiune sau unitate administrativ-teritorial, care determin o cretere a calitii vieii
la nivel local. Dezvoltare local are ca obiectiv prosperitatea economic i bunstarea social
prin crearea unui mediu favorabil pentru afaceri, concomitent cu integrarea n comunitate a
grupurilor vulnerabile, folosirea resurselor endogene, dezvoltarea sectorului privat.
Dezvoltarea economic local (DEL) este procesul prin care administraia local i/sau
comunitatea, bazat pe grupuri, administreaz resursele existente i intr ntr-un nou
angajament de parteneriat fie cu sectorul privat, fie una cu cealalt, pentru a crea noi locuri de
munc i pentru a stimula activitile economice ntr-o zon economic bine definit.
Dezvoltarea economic presupune dezvoltarea capacitii economice regionale sau
locale i formularea rspunsului la schimbrile economice, tehnologice, sociale etc.
Dezvoltarea socio-economic local (DSEL) reprezint un proces de dezvoltare ntr-o
anumit regiune sau arie geografic, care are ca efect o mbuntire a calitii vieii la nivel
local. Dezvoltarea socio economica locala se refer la dezvoltarea capacitii unei economii
locale sau regionale de a stimula o cretere economic stabil i prin aceasta de a crea locuri
de munc i condiii pentru valorificarea oportunitilor proprii schimbrilor rapide n plan
economic, tehnologic i social.
Obiectivele majore ale dezvoltarii socio economice locale sunt de a contribui la
prosperitatea economic i bunstarea social prin crearea unui mediu favorabil pentru
afaceri, concomitent cu integrarea n comunitate a grupurilor vulnerabile i promovarea unei
atitudini dinamice i pozitive a populaiei fa de problemele dezvoltrii propriei regiuni.
Dezvoltarea socio sconomica locala ia n considerare aspectele sociale i culturale ale
dezvoltrii.
Actorii dezvoltarii socio economice locale includ autoritile i organismele
administraiei publice (de la nivel local, judeean i central) responsabile de politicile sectoriale
(industrie, mediu, munc, lucrri publice, transporturi etc) reprezentanii activitilor economice
i ai serviciilor publice (ntreprinderi, bnci, sindicate etc.) instituiile de nvmnt,
organizaiile neguvernamentale, mass-media etc.
Dezvoltarea regional, ca form a dezvoltrii locale, este un proces desfurat pe
termen lung, susinut i de activiti concepute pe termen scurt, mediu i lung. Dezvoltarea

regional reprezint ansamblul politicilor autoritilor administraiei publice centrale i locale,

elaborate n scopul mbuntirii performanelor economice ale unor arii geografice constituite
n regiuni de dezvoltare.
Dezvoltarea care, ndeplinind cerinele generaiei actuale, faciliteaz generaiilor viitoare
ndeplinirea propriilor opiuni, este dezvoltare durabil. Dezvoltarea durabil urmrete
reconcilierea ntre dou aspiraii fundamentale, i anume necesitatea dezvoltrii economice i
sociale, dar i protecia i mbuntirea strii mediului. Potrivit prevederilor stabilite n cadrul
Conferinei de la Rio, fiecare autoritate local are obligaia de a elabora propria strategie local
de dezvoltare durabil.
Agenda 21 Local este procesul prin care autoritile locale lucreaz n parteneriat cu
toate sectoarele comunitii locale, punnd accent pe participarea comunitii i pe democraia
local lrgit, oferind o modalitate de integrare a problemelor sociale, economice i de mediu.
Ea trebui s conduc la definirea de obiective, politici i aciuni la nivel local.
Aadar, conceptul de dezvoltare durabil se refer la o form de cretere economic ce
satisface nevoile societii n termeni de bunstare pe termen scurt, mediu i mai ales lung. Ea
se fundamenteaz pe considerentul c dezvoltarea trebuie s vin n ntmpinarea nevoilor
prezente far s pun n pericol pe cele ale generaiilor viitoare. In termeni practici, acest lucru
nseamn crearea condiiilor pentru dezvoltarea economic pe termen lung, n acelai timp
protejnd mediul nconjurtor Dezvoltarea durabil reprezint o direcie de urmat, ce ncearc
s echilibreze factorii de mediu, sociali i economici.
Dezvoltarea local diversific i mbogete activitile pe un teritoriu dat prin
mobilizarea resurselor i energiilor existente n zon. Rezultat al eforturilor unei populaii,
dezvoltarea local nseamn punerea n aplicare a unui proiect de dezvoltare economic,
social i cultural. Acestea transform un spaiu de vecintate ntr-un spaiu de ntr-ajutorare
activ.
Definirea conceptului de local se face nu numai n legtur cu unitile administrativ
teritoriale, ci i la nivel intercomunal, interregional i chiar transfrontalier. Este necesar a se
nelege, n contextul dezvoltrii regionale, locul i rolul dezvoltrii locale, parteneriatul
dezvoltrii i tipologia relaiilor la diverse niveluri administrative.
Dezvoltarea local presupune existena unui cadru normativ-procedural, a unui
parteneriat local, a unei strategii de dezvoltare local i a unor resurse.
n materie de amenajare a teritoriului dezvoltare urbanistic, nu se poate separa
utilizarea acestuia (spaiul natural, spaiul agricol, urban) de repartizarea activitilor (locuine,
comer, producie etc.). Mobilitatea actual n materie de utilizare a teritoriului i trecerea dintro
categorie de utilizare n alta, se dovedete ca fiind neviabil pe termen lung.
n contextul mondializrii, dezvoltarea local devine din ce n ce mai important.
Aplicarea procedurilor Agendei 21 locale are n vedere mobilizarea actorilor interesai
(economici, sociali) ctre atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare, implicit n materie de
gestiune a teritoriului. Aceste obiective strategice trebuie s aib n vedere valorificarea
durabil a patrimoniului i resurselor unui teritoriu.
Utilizarea indicatorilor de dezvoltare local, adaptai fiecrei situaii, ar trebui s permit
evoluia colectivitilor ctre o dezvoltare durabil. Din perspectiva amenajrii teritoriului ca i
component a dezvoltrii locale, trebuie avute n vedere urmtoarele elemente:
aezrile umane;
Agenda local 21;
proiectele de dezvoltare teritorial;
amenajarea i dezvoltarea durabil a teritoriului;
agricultura i spaiul rural;
turismul i transporturile.
Aadar, amenajarea teritoriului este o component a dezvoltrii locale. Activitile de
amenajare a teritoriului i de urbanism constau n transpunerea la nivelul ntregului teritoriu

naional a strategiilor, politicilor i programelor de dezvoltare durabil n profil spaial, precum

i urmrirea aplicrii acestora n conformitate cu documentaiile de specialitate legal aprobate.
Activitile conexe de amenajare a teritoriului i de urbanism au ca obiect:
cercetarea n domeniul amenajrii teritoriului i al urbanismului i elaborarea
studiilor de fundamentare a strategiilor, politicilor i documentaiilor de amenajare a teritoriului
i de urbanism;
constituirea, ntreinerea, extinderea i dezvoltarea bazei de date i documente;
elaborarea strategiilor i politicilor n domeniu;
avizarea i aprobarea documentaiilor de amenajare a teritoriului i de urbanism;
elaborarea de acte cu caracter normativ sau de normative n domeniu;
monitorizarea i controlul privind transpunerea n fapt a strategiilor, politicilor,
programelor i operaiunilor de amenajare a teritoriului i de urbanism.
B. Politicile de dezvoltare urbanistic
a. Elemente generale
Iniial, politicile urbane erau realizate de ctre ingineri i arhiteci, accentundu-se latura
urbanistic a dezvoltrii. ncepnd cu deceniul 6 al secolului XX, politicile de revitalizare
urban au condus la prsirea complet a principiilor tehnice de abordare n dauna principiilor
managementului urban,
Abordarea problematicii oraelor numai din perspectiva amenajrii teirtoriului i
urbanismului nu mai este de actualitate. Oraul reprezint un complex n care componenta
social, schimburile economice, serviciile, protecia mediului, educaia, cultura, tiina i
cercetarea sunt elemente de luat n calcul.
n prezent nsa noiunea general cu care se lucreaz n domeniul amenajrii teritoriului
i a urbanismului este dezvoltarea urbanistic, cu referire la ntreaga reea de localiti urbane
i rurale i a teritoriilor administrativ teritoriale aferente i urmrete crearea bunstrii
colectivitilor urbane i rurale, prin nglobarea tuturor domeniilor i componentelor dezvoltrii
locale.
Din punct de vedere administrativ, oraul i comuna devin un actori importani pe
scena economic naional, avnd propriile drepturi, importan politic, poziie n domeniile
profesionale i capacitate de a se alia cu ali actori n vederea promovrii creterii economice.
n contextul actual, abordarea conceptului de politici urbanistice, trebuie fcut din cel
puin trei puncte de vedere:
*.din punctul de vedere al ariilor de interes, politicile urbanistice evideniaz
aspectele sectoriale ale locuirii, ale terenurilor urbane, dezvoltrii economice, mbuntirii
serviciilor publice, protecia mediului etc. n acest sens Legea administraiei publice locale
consacr prin articolul 2, modul de responsabilizare a Administraiei Publice n circumscripiile
administrativ-teritoriale: ea se organizeaz i funcioneaz n temeiul principiilor autonomiei
locale, descentralizrii i desconcentrrii serviciilor publice, eligibilitii i responsabilitii
autoritilor administrative locale, legalitii, cooperrii i solidaritii ntre autoritile
administraiei publice precum i al consultrii cetenilor, inclusiv prin referendum n
soluionarea problemelor locale de interes deosebit.
*din punctul de vedere al coninutului, politicile urbanistice reprezint orice principiu
sau plan de guvernare privind problematica urbanistic. Enunul lor trebuie s se formuleze pe
domenii specifice de analiz pe baza identificrii i prioritizrii problemelor urbane ce rezult
din analiza datelor, informaiilor i indicatorilor ce reflect situaia existent.
*din punctul de vedere al procesului, politicile urbanistice reprezint un demers ciclic,
care cuprinde formularea scopurilor dezvoltrii urbanistice i evaluarea rezultatelor dezvoltrii,
planificarea acestei dezvoltri, proiectarea i implementarea, ncorpornd investiiile publice i
consumul .
b. Principii ale dezvoltarii urbanistice
Dezvoltarea urbanistic trebuie s in seam de o serie de principii, cum ar fi:
Principiul legalitii

Legalitatea reprezint un principiu fundamental care st la baza fenomenului

administrativ i cruia i se subordoneaz aciunea administraiei publice. Aceasta trebuie s se
ntemeieze pe lege, care reprezint o baz de referin n aprecierea acesteia. Legalitatea este
sinonim cu regularitatea juridic i presupune c aciunea administraiei s in seama de
dou elemente: obligaia de conformare fa de lege i obligaia de iniiativ pentru a asigura
aplicarea legii. n materie de planificare urban legalitatea presupune respectarea cadrului
normativ cu privire la amenajarea teritoriului, protecia mediului etc., n vederea asigurrii unei
dezvoltri armonioase.
Principiul descentralizrii
Descentralizare teritorial se distinge de descentralizarea numit tehnic sau
descentralizarea prin servicii (diferenierea se fundamenteaz pe distincia colectivitate
teritorial / stabiliment public). Numeroi autori privesc descentralizarea prin servicii ca o
tehnic de gestiune administrativ apropiat de deconcentrare sau ca un procedeu de
gestiune a serviciilor publice deosebit de descentralizare sau deconcentrare. Aceast opoziie
nu este ntotdeauna determinant n materie de descentralizare.
Descentralizarea rspunde unui spaiu geografic determinat, care nglobeaz de fapt
toi administraii care se gsesc aici i permite colectivitilor locale s realizeze activiti
diferite, ncredinate prin lege pentru a administra interesele populaiilor din aceste
circumscripii.
Definim descentralizarea ca fiind acel sistem potrivit cruia administrarea intereselor
locale, comunale, oreneti sau judeene se realizeaz de ctre autoriti liber alese de ctre
cetenii colectivitii respective. Avnd la dispoziie, mijloace financiare proprii i beneficiind
de putere autonom de decizie, acest sistem rspunde ideii de libertate.
Autonomia local este o form de exprimare a principiului descentralizrii
administrative. Aceasta este asociat cu stabilirea unui statut distinct al colectivitilor locale, al
autoritilor acestora, n raport cu administraia de stat i cu autoritile care exercit funciile
acestuia n unitile administrativ-teritoriale.
Acest principiu este legat de colectivitile locale care, n Carta European: Exerciiul
autonom al puterii locale, adoptat de Consiliul Europei la 15.10.1985, sunt definite, innduse
cont de reglementrile naionale, ca fiind colectiviti locale de baz (comune, districte,
departamente), dar i colectiviti regionale, n msura n care statele pri la aceasta
convenie nu recurg la rezervele pe care Carta le permite.
Prin art. 4 din "Carta European: Exerciiul autonom al puterii locale, se instituie
principiul subsidiaritii, stipulndu-se c aceste colectiviti locale dispun, n cadrul legii, de
ntreaga competen de a lua iniiativa pentru orice chestiune care nu este exclus din
domeniul competenelor lor sau care nu este atribuit unei alte autoriti, c exerciiul puterii
114
publice trebuie, de o manier general, s revin acelor autoriti care sunt cele mai apropiate
de ceteni i c puterile, competenele, ncredinate colectivitilor locale trebuie s fie n mod
normal depline i ntregi.
Aadar, subsidiaritatea presupune ca accentul, greutatea, n luarea deciziilor de interes
public, s coboare ct mai spre nivelul de baz, s nu mai constituie un monopol sau o regul
pentru administraia de stat.
De aceea, regula n materie de competen pentru satisfacerea interesului public trebuie
s o constituie autoritile locale autonome la nivelul de baz (comuna i oraul), care sunt
cele mai apropiate de nevoile cetenilor i sunt alese de acetia, iar excepiile trebuie s le
reprezinte autoritile administraiei publice autonome de la nivelul intermediar i autoritile
administraiei de stat.
Potrivit art.3 din "Carta European: Exerciiul autonom al puterii locale, prin autonomie
local se nelege dreptul i capacitatea efectiv ale autoritilor administraiei publice locale de
a soluiona i de a gestiona, n cadrul legii, n nume propriu i n interesul populaiei locale, o
parte important a treburilor publice.

Problema autonomiei locale se pune numai n statele unitare sau n statele din
componena unei federaii. n toate cazurile, autonomia local relev gradul de independena a
colectivitilor locale n raport cu statul din care fac parte. Ca atare, autonomia local nu poate
fi confundat cu organizarea raportului dintre statul federal i componentele acestuia. n statele
federale, relaiile dintre statul federal i componentele acestuia exclud orice putere a
autoritilor federale asupra colectivitilor locale din statele componente, controlul se
manifesta numai la nivelul statelor, fiind excluse imixtiunile acestora n problemele
colectivitilor locale care dispun de autoriti proprii ce se afl sub controlul exclusiv al
autoritilor statului din care fac parte.
Principiul dezvoltrii durabile
Acest principiu a fost proclamat n cadrul Declaraiei de la Rio (pct.3), semnat de
majoritatea statelor lumii, printre care i Romnia, n cadrul Conferinei ONU pentru protecia
mediului i dezvoltare din iunie 1992. Conform principiului 3 al Declaraiei privind mediul
nconjurtor i dezvoltarea, dreptul la dezvoltare trebuie realizat astfel nct s satisfac
echitabil nevoile privind dezvoltarea i mediul nconjurtor ale generaiilor prezente i viitoare.
Problema cheie a dezvoltrii durabile o constituie reconcilierea ntre dou aspiraii
umane: necesitatea continurii dezvoltrii economice i sociale, dar i protecia i
mbuntirea strii mediului, ca singura cale pentru bunstarea att a generaiilor prezente,
ct i a celor viitoare.
Conform prevederilor stabilite n cadrul Conferinei de la Rio, fiecare autoritate local
are obligaia de a elabora propria strategie local de dezvoltare durabil.
Agenda 21 Local este procesul prin care autoritile locale lucreaz n parteneriat cu
toate sectoarele comunitii locale, punnd accentul pe participarea comunitii i pe
democraia local lrgit, oferind o modalitate de integrare a problemelor sociale, economice i
de mediu. Ea trebui s conduc la definirea de obiective, politici i aciuni la nivel local.
Principiul parteneriatului
Parteneriatul ar putea fi definit ca ,,un acord ntre dou sau mai multe organisme, cu
scopul realizrii unui obiectiv cu impact pozitiv asupra dezvoltrii locale i asupra pieei locale
a forei de munc.
n cadrul parteneriatului local este important relaia de asociere care se stabilete ntre
diferii actori ai dezvoltrii locale. Fiecare dintre aceti actori trebuie s cunoasc foarte bine
care le sunt atribuiile, contribuiile i modul de participare la parteneriat.
Un aspect deosebit de important n ceea ce privete succesul parteneriatului
public/privat, l constituie reprezentativitatea celor dou componente. Astfel, cele dou pri
care dialogheaz i pun n comun experien, inovaie, resurse materiale, umane i financiare,
trebuie s aib girul organizaiilor din care provin, pentru a putea s soluioneze problemele
colectivitilor locale. Aadar, vorbim despre caracterul deschis al parteneriatului dintre cele
dou sectoare (public/privat).
Aa cum am artat anterior, ceea ce cu siguran putem afirma n legtur cu actorii
acestor parteneriate este coeziunea i colaborarea dintre ei. Chiar dac este vorba despre
entiti extrem de diferite, elementul comun tuturor participanilor este realizarea cu succes a
proiectului n lucru.
C. Abordri privind planificarea urbanistic
Planificarea urban s-a axat timp ndelungat pe un singur instrument i anume planul
urbanistic, dar n contextul accenturii tendinelor de a face aplicabil principiul dezvoltrii
durabile, s-a considerat c folosirea planului strategic de dezvoltare local i prsirea
planurilor de tip master-plan ar conduce la o mai bun integrare a planificrii i gestiunii
teritoriului n general cu dezvoltarea economic, social etc..
Un astfel de plan strategic, trebuie s pregteasc baza geografic, economic i
social a oraului n principal pe urmtoarele direcii
Stabilirea parametrilor pentru dezvoltarea viitoare innd cont de constrngerile
topografice i considerentele de mediu pentru o dezvoltare durabil;

Maximizarea eficienei n realizarea infrastructurii urbane, cum ar fi drumurile,

canalizarea, energia electric, apa, gazele etc.
Facilitarea coordonrii activitilor comerciale/ business i a serviciilor publice,
crearea de locuri de munc, transportul, locuinele, educaia, protecia social, etc.
nlturarea obstacolelor care blocheaz dezvoltarea economic, spaiale, sociale,
etc.
Dezvoltarea urban durabil trebuie s fie o constant n elaborarea strategiilor de
dezvoltare local, avndu-se n vedere principiile de la Rio de Janeiro-1992- Agenda 21 i
Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil n Romnia care susin dezvoltarea durabil
i abordeaz n coninutul lor direcii eseniale pe care edilii locali trebuie s le prevad, susin
si evalueze:
protecia i promovarea sntii umane;
creterea populaiei i sntatea ecosistemului;
asezri umane viabile;
dezvoltare economic responsabil;
conservarea i gospodrirea resurselor (protecia atmosferei, gospodrirea
viabil a terenurilor, combaterea despduririlor);
dezvoltarea montan durabil;
dezvoltarea durabil a agriculturii;
conservarea diversitii biologice;
protecia i gospodrirea apelor dulci;
siguran n utilizarea produselor toxice;
gospodrirea deeurilor periculoase , radioactive i a deeurilor solide i apelor
uzate oreneti, etc.
Este de menionat c aderarea Romniei n Uniunea European, nu se poate face fr
implementarea coninutului Agendei 21 i transpunerea ei n practic prin Strategia Naional
i Strategiile Locale pentru Dezvoltare Durabil n Romnia.
D. Serviciile urbane - instrumente de transpunere practic a politicilor de
dezvoltare urbanistic
Putem defini serviciul public ca fiind activitatea realizat de ctre o colectivitate (local,
regional, naional sau european, prin puterea de care aceasta dispune) sau ncredinat de
aceasta unui ter, prin care contribuie la realizarea sau la punerea n valoare a unui bun public
sau furnizarea unui serviciu necesar tuturor (existent sau nou), care nu poate fi realizat sau
prestat doar prin regulile pieei. Aceast necesitate poate decurge dintr-un interes strategic
comun sau din necesitatea de solidaritate i echitate. Activitile specifice serviciului public
contribuie la dezvoltarea durabil a comunitii i presupun nglobarea noilor tehnologii i a
proceselor manageriale pentru creterea performanelor. Finanarea serviciilor publice se
realizeaz din surse bugetare, extrabugetare, combinaii ale acestora sau se autofinaneaz.
Serviciile urbane vizeaz domenii precum:
A. Infrastructur, locuine, transport, fond funciar, protecia mediului
autorizare a construirii, disciplina n construcii
cadastru i fond funciar
protecia mediului
administrarea spaiului locativ
distribuirea energiei termice
alimentare cu ap, canalizare i epurarea apelor uzate
transportul public local de cltori
administrarea spaiilor verzi
salubrizarea localitilor

intreinerea, repararea i exploatarea drumurilor publice

furnizarea de gaz i electricitate
iluminatul public
B. Art, cultur, educaie, relaii cu comunitatea
susinera nvmntului preuniversitar de stat
susinerea activitilor culturale, educative i de tineret
relaii cu comunitatea ceteni, ONG-uri, asociaii de proprietari, societi
comerciale
C. Asisten social, sntate, evidena populaiei
protecia drepturilor copiilor
protecia persoanelor cu handicap
protecia persoanelor fr venituri
asistena persoanelor vrstnice
autoritate tutelar
administrarea de instituii sanitare
stare civil i evidena informatizat a personei
D.Ordinea i sigurana public
protecia civil
poliia comunitar
controlul comercial
E.Activiti comerciale, colectarea impozitelor i taxelor locale, sprijinirea liberei
iniiative
organizarea i funcionarea pieelor agroalimentare
exploatarea parcajelor publice
licenierea transportului privat de cltori
colectarea impozitelor i taxelor locale
autorizare liber iniiativ, privatizare
3.2. EVOLUIA POSIBIL. PRIORITI
ntr-o viziune global, planul urbanistic general al localitilor comunei Matasari are ca
obiectiv analiza tuturor domeniilor socio -economice cu impact asupra ocuprii, utilizrii i
gestionrii solului, ca suport al activitilor de orice fel, precum i a tuturor factorilor poteniali
care pot contribui la o dezvoltare echilibrat a tuturor localitilor comunei.
O adncire a unor domenii din planul urbanistic general, asupra activitilor economice
n mod deosebit, este mult ngreunat de starea de declin, procesele de tranziie, restructurare
i integrare.
n contextul redresrii economice se consolideaz relaia de vecintate att geografic
dar mai ales dependena economic i social de municipiul Motru si orasul Rovinari, dar
trebuie avut n vedere i realizarea unui parteneriat n care comuna Matasari s prezinte
localitatilor urbane oferte care s deplaseze interesul centrelor puternice ctre zona rural
vecin.
i ofertele pot veni dac analizm disfuncionalitile majore ale localitatilor urbane i
care ar putea fi: lipsa de amplasamente disponibile pentru investitorii posibili (n condiii de
stimulente financiare), existena unui grad de poluare ridicat, disconfortul n zonele de locuit n
cldiri colective i altele.
Existena unei baze materiale valoroase pentru practicarea activitilor agricole, a
activitilor din domeniul zootehnic precum i activitatea de valorificare a nsemnatului fond
forestier, a elementelor valoroase de patrimoniu natural ce pot fi valorificate n scop turistic pe
plan local, nu ofer suficiente resurse de dezvoltare, fr canalizarea eforturilor locale ctre
asigurarea infrastructurii necesare dezvoltrii (cretere accesibilitate, creterea performanelor
sistemului educaionale precum i diversificarea ofertei locale privind cu precdere

echipamentele publice i serviciile existente).

De asemenea, accentul trebuie pus pe protejarea factorilor de mediu, cu referire la
ecologizarea zonelor de depozitare neconforme existente pe teritoriul comunei, dar i
asigurarea elementelor necesare pentru o dezvoltare armonioas a domeniului forestier i
agricol (susinerea microfermelor i fermelor prin programe specifice adresate mediului rural,
protecia solurilor i sistemelor de mbuntiri funciare, limitarea extinderii necontrolate a
intravilanelor localitilor precum i evitarea fragmentrii terenurilor agricole i ncurajarea
asocierii proprietarilor).
Din aceasta perspectiv, accentul se opune la nivel local, pe lng msurile economcie
i sociale ce se impun a fi luate n vederea unei dezvoltri durabile a comunei, i pe asigurarea
cadrului spaial necesar unei astfel de dezvoltri (reabilitare reea de comunicaii, dotare
edilitar a localitilor, asigurarea unui management durabil al deeurilor, asigurarea
premizelor de dezvoltare spaiala a activitilor).
Concomitent oportunitilor de dezvoltare, au fost luate n considerarea asigurarea
cadrului necesar (terenuri urbane, zonare functional, ci de comunicaie i echipare edilitar)
activitilor economice.
Necesitatea de a rezolva cererea de spaii pentru dezvoltarea unor activiti
economice, precum i crearea unor noi locuri de munc n primar, secundar i teriar, i
cererea urban de dezvoltare a unor noi zone rezideniale i echipamente rezideniale ale
cartierelor componente, au condus la extinderea pentru perspectiv a intravilanului; extinderea
a fost facut la cererea si cu acordul autoritilor locale.
n continuare sunt prezentate principalele msuri corelate cu obiectivele de dezvoltare a
Consiliului Local al comunei Matasari i cu principalele propuneri ce decurg din documentaiile
de ordin superior:
Msuri i intervenii
Fondul construit i utilizarea terenurilor
Dezvoltarea prioritar (pe baza de PUZ) a terenurilor neconstruite existente n intravilan
(inclusiv echiparea edilitar a acestora)
Asigurarea cadrului necesar pentru dezvoltarea acvtivitilor comerciale, serviciilor
Reabilitarea i modernizarea echipamentelor publice existente
119
Spaii plantate, agrement i sport
Dezvoltarea unei bazei sportive din centrul civic al comunei
Amenajarea peisager a spaiilor verzi existente
Ci de comunicaie i transport
Modernizarea strzilor existente
Realizarea de noi trasee de strzi n zonele de extindere a intravilanului
Amenajarea interseciilor
Realizarea de noi parcaje n cadrul zonei centrale
Echipare edilitar
Dezvoltarea reelei de alimentare cu ap
Dezvoltarea reelei de canalizare
Dezvoltarea retelei de gaze naturale
Dezvoltarea siatemului de colectare, selectare si depozitare a deseurilo
Modernizarea sistemului de iluminat public
Probleme de mediu
Asigurarea perdelelor de protecie necesare fa de construcii tehnico-edilitare sau ale
gospodriei comunale.
Dezvoltare economic
Promovarea unor structuri viabile de dezvoltare care s pun n valoare potenialul
comunei
ncurajarea dezvoltrii agroturismului

Dezvoltarea bazei turistice pentru pescuit sportiv

Evoluie demografic
Msuri de ncurajare a creterii natalitii (faciliti privind locuirea acordate tinerelor
familii, stimularea ncadrrii n munc a tinerilor, creterea cantitativ i calitativ a serviciilor
oferite familiilor tinere)
Msuri de reducere a omajului
Creterea i dezvoltarea pieei muncii, asigurarea formrii i pregtirii forei de munc
(inclusiv conversie profesional)
n contextul redresrii economice se consolideaz relaia de vecintate att geografic
dar mai ales dependena economic i social de municipiul Motru si de oraul Rovinari,
trebuie avut n vedere i realizarea unui parteneriat n care comuna Matasari s prezinte
localitilor urbane oferte care s deplaseze interesul centrelor puternice ctre zona rural
vecin.
i ofertele pot veni dac analizm disfuncionalitile majore ale localitilor urbane i
care ar putea fi:
lipsa de amplasamente disponibile pentru investitorii posibili (n condiii de
stimulente financiare),
existena unui grad de poluare ridicat,
disconfortul n zonele de locuit n cldiri colective i altele.
Pentru a se asigura condiii care s atrag populaia urban din vecintate este
necesar o dotare corespunztoare cu instituii publice precum i o echipare edilitar
comparabil cu cea din mediul urban.
O astfel de ofert ar putea contracara tendina de evoluie lent a numrului de locuitori
datorit reducerii natalitii, a mbtrnirii populaiei, etc.
Evoluia zonei rurale care prezint unele particulariti ca politici de amenajare n care
fenomenele demografice negative sunt eseniale, pe msura modernizrii agriculturii ramur
economic ce rmne preponderent n mediul rural va accentua procesul respectiv. Acest
proces trebuie frnat n perspectiv, n vederea meninerii diversitii populaiei rurale sub
raportul structurilor economice i al vrstelor precum i transformarea zonelor rurale n arii
compatibile din punct de vedere socio-economic i ecologic.
O soluie trebuie cutat n afara activitilor agricole, n domeniul serviciilor i al
ntreprinderilor mici i mijlocii.
Prin poziia sa geografic, prin sistemul de legturi cu vecinii, comuna Matasari poate
constitui locul ideal pentru amplasamente poteniale de servicii, ntreprinderi mici i mijlocii,
prin intermediul crora urmeaz s se asigure locuri de munc suplimentare i pentru sectorul
agricol n care atractivitatea veniturilor i activitilor este mai redus.
Pentru a asigura aceste condiii considerm prioritare dou categorii de intervenii ce
vizeaz etapa imediat i anume:
instituii publice care s asigure condiii similare cu cele din mediul urban
cantitativ i calitativ n domeniul nvmntului, sntii, culturii;
echiparea de infrastructur: drumuri, alimentare cu ap, canalizare, alimentare cu
gaze, salubritate, telefonie.
3.3. OPTIMIZAREA RELAIILOR N TERITORIU
Pe baza prevederilor din Planul de Amenajare a Teritoriului Judeului Gorj i din
Strategia de dezvoltare socio-economic a judeului, poziia comunei Matasari n cadrul reelei
de localiti rmne cu aceeai funciune economic predominant determinat de resursele
subsolului, de potenialul agricol i forestier.
Acest specific al activitilor economice predominante este completat de rolul de rezerv
de for de munc pentru municipiilr Tg-Jiu i Motru si orasul Rovinari .
n ceea ce privete cile de comunicaie i transport, lucrrile de echipare tehnicoedilitar,
relaiile de deplasare pentru munc, acestea rmn aa cum au fost analizate n PUG

fr a suferi modificri majore.

n acelai timp trebuie remarcat c municipiile Tg-Jiu i Motru si oraul Rovinari asigur
dotrile i serviciile majore din activitile de nvmnt, sntate, cultur, administraie
public spre care se ndreapt locuitorii comunei Matasari.
n cadrul comunei, relaiile tradiionale ntre localiti i mai ales ierarhizarea existent
vor rmne nemodificate pe perioada de valabilitate a planului urbanistic general.
Poziia celor 5 localiti ce compun comuna, n reeaua judeean precum i faptul c
toate sunt amplasate de-a lungul unor importante artere de circulatie rutiera, asigur o legtur
facil intre acestea precum si cu localitatile vecine.
Avnd n vedere ca drumul judetean este singura arter care ofer condiii optime de
trafic se impune amenajarea acesteia cu trotuare i eventual pista pentru bicicliti n vederea
decongestionrii traficului i limitrii cauzelor de accidente.
3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITILOR
Evoluia potenialului economic este influenat de o serie de factori care pot fi grupai n
urmtoarele categorii principale: dezvoltarea activitilor din agricultur i silvicultur,
dezvoltarea turismului, stimularea dezvoltrii activitilor comerciale i agrozootehnice din
interiorul comunei Matasari.
n scopul eliminrii disfunctionalitilor i dezvoltrii activitilor economice trebuie avute
n vedere aspecte precum:
Atragerea in circuitul economic a resurselor naturale identificate pe
teritoriul comunei i susinerea activitilor productive.
Avnd n vedere c localitatea dispune de un areal natural forestier i agricol,
dezvoltarea activitilor de valorificare complex a pdurii, dezvoltarea activitilor
agrozootehnice ca o soluie economic reprezint o premis pentru creterea economic a
comunei. Astfel, este necesar ca autoritile locale s se implice activ n susinerea acestui tip
de activitate printr-o strategie de marketing i s susin pe localnici pentru mbuntirea
calitii serviciilor oferite investitorilor.
Dezvoltarea serviciilor comerciale trebuie privit ca un factor de susinere a
activitii productive. Acest obiectiv trebuie atins n special prin crearea de uniti economice
noi i stimularea dezvoltrii celor existente, prin adaptarea la noile nevoi. Este de preferat s
se stimuleze iniiativa particular a investitorilor care dispun de capital.
Pentru relansarea economic a comunei Bleti axat pe valorificarea resurselor solului
i subsolului, a capacitilor existente i forei de munc din teritoriu, s-au analizat sectoarele
de activitate i a rezultat c i n viitor profilul economic predominant va fi cel industrial - agricol
i forestier.
Analiza situaiei existente ca i propunerile pentru dezvoltarea socio-economic a zonei
au fost axate pe mai multe domenii principale: agricultura, infrastructura, mediu i resurse
naturale, resurse umane i mediu de afaceri, social.Din pacate aceasta strategie nu a abordat
si domeniul industrial care este profilul predominant al comunei insa aceastl lacuna a fost
remediata de Strategie de dezvoltare economoco sociala a comunei pe perioada 2007-2013.
Agricultura - va necesita un complex de msuri pentru a deveni cu adevrat o
activitate economic ce va permite dezvoltarea comunei n urmtorii 10-15 ani.
Printre principalele propuneri care vizeaz dezvoltarea agriculturii n perspectiv se
numr:
exploataii viabile i asigurarea de servicii necesare acestora;
formarea unor structuri de producie corespunztoare condiiilor pedoameliorative
i nevoilor de consum ale populaiei;
msuri de protecie a terenurilor agricole valoroase i sporire a calitii solurilor
degradate prin lucrri de mbuntiri funciare i pedoameliorative;
formarea profesional a productorilor agricoli;

revigorarea suprafeelor de pajiti naturale i izlazuri comunale;

stoparea declinului efectivelor de animale.
Crearea unei retele re colectare si depozitare a productiei agricole si zootehnice.
Pe baza favorabilitii naturale i a potenialului fondului funciar se apreciaz c
producia vegetal va constitui i n perspectiv o subramur cu posibiliti ridicate de
dezvoltare iar zootehnia se va reface calitativ i cantitativ pe baza ofertei naturale a suprafeei
agricole.
O atenie deosebit trebuie s se acorde reabilitrii viticulturii, avnd n vedere faptul c
att solul ct i climatul judeului, ca i al comunei, sunt favorabile dezvoltrii podgoriilor n
vederea obinerii unor soiuri de vinuri de calitate superioar.
Evoluia n dinamic a produciilor totale la ha este fluctuant de la an la an, aceasta
fiind influenat de mrimea suprafeelor cultivate i de condiiile climatice specifice fiecrui an.
Ca atare este de preferat s se sporeasc suprafeele cultivate n special cu soiuri i
culturi care dau rezultate economice situate cel puin n jurul mediei pe jude
Pe masuraa elibararii de sarcini tehnologice a terenurilo agricole ocupate de catre
exploatarile miniere, se executa lucrari de amenajare in vederea redarii in circuitul economic.
Destinatia terenurilor redate este in functie de inclinarea suprafetelor rezultate in urma
amenajerii finale.
Pentru accesul la parcelele de teren care vor fi preluate de comunitatea locala, vor fi
amenajate drumuri de exploatare, Terenurile redate circuitului agricol sau silvic vor fi protejete
impotriva efectelor negative ale eroziunii solului, atuncicand este cazul, prin canale executate
pe conturul suprafetelor expuse acestui risc.
Pentru cresterea potentialului agricol, se executa lucrari ameliorative.
Ameliorarea carentelor de N, P si K consta in administrarea de fertilizanti ce au in
componenta aceste elemente in doze care sa completeze rezervele naturale ale solurilor
antropice (fertilizare de baza).
Lucrarile constau in administrarea acestora prin imprastiere pe suprafata nivelata,
incorporarea prin aratura, urmata de recultivarea cu plante ameliorative in asolamente.
Pe suprafetele unde se vor dezafecta constructii de suprafata ( platforme, drumuri,
depozite, etc. ) este necesara ca lucrare de ameliorare, asternerea unui strat de material ( cu
textura lutoasa ) in grosime de cel putin 30 cm ( optim 40 cm ) dupa care se poate cultiva.
Dupa executarea lucrarilor de ameliorare, se va trece la recultivarea cu plante
ameliorative anuale, prin rotatie pe o perioada de minim 3 ani.
Speciile de plante, tipul si dozele de fertilizanti sunt stabilite prin studii agrochimice
elaborate anual, asigurandu-se monitorizarea si evolutia ameliorarii fertilitatii solurilor
antropice.
Recultivarea cu plante anuale consta in pregatirea patului germinativ: arat si doua
discuiri, administrare fertilizanti in doze necesare tipului de planta, insamantat mecanizat,
intretinere cultura, recoltare si/sau incorporate sub brazda prin aratura ca ingrasamant masa
verde pentru ameliorarea cantitatii de materie organica in soluri.
Monitorizarea cresterii plantelor pe suprafetele recultivate consta in:
pe suprafetele insamantate pe pajisti in anul II (sau toamna primului an in cazul
in care s-a insamantat in primavara ) se va executa o complementare a golurilor (refacerea
covorului vegetal), daca este cazul;
se vor identifica suprafetele unde au disparut speciile leguminoase care sunt mai
pretentioase fata de conditiile de sol si chiar o parte din graminee.
Industria - va continua s fie reprezentat i n etapa de 10 ani ce va urma, prin
exploatarea lignitului.
Pentru unitatile miniere de suprafata, licentele de exploatare a carbunelui cuprind
activitatea miniera pana in anul 2020, dar exista posibilitatea obtinerii unor noi licente in cazul
in care exploatarea lignitului se va dovedi, in continuare, o actvitate rentabila si necesara.
Epuizarea rezervelor de carbune din perimetrele miniere va reprezenta un moment in care atat

comuna Matasari cat si celalate comune aflate in aceiasi situatie va trebui sa perfectioneze
alte mecanisme de existenta si dezvoltare.
Pe teritoriul comunei industria prelucrtoare poate constitui un sector de cretere
economic, opiunile mergnd ctre: promovarea unor tipuri de activiti agro-silvice prin
valorificarea resurselor existente, promovarea ntreprinderilor mici i mijlocii cu obiect de
activitate prelucrarea resursele locale, relansarea mestesugurilor traditionale si de artizanat
prin popularizarea pe scara mai larga a prestatorilor, organizarea de targuri si expozitii,
acordarea de facilitati fiscale ( reduceri de impozite, acordarea de credite cu dobanzi mici,
etc.), atragerea tineretului in practicarea mestesugurilor ssi a diferitelor ramuri ale turismului,
dezvoltarea parteneriatului ntre sectorul privat i cel public, valorificarea capacitilor de
producie prin vnzare sau nchiriere.
O component important a strategiei de realizare a unei activiti economice o
constituie dezvoltarea unui sector de servicii puternic i bine definit fa de activitile de
producie propriu-zise. n acelai timp va trebui asigurat un echilibru ntre dezvoltarea producei
i conservarea calitii mediului ca suport al unei dezvoltri durabile a comunei.
Dezvoltarea industrial a comunei se apreciaz c va parcurge dou direcii principale
n etapa de perspectiv:
asigurarea unor alternative de ocupare a resurselor de munc ce se vor
disponibilizaprin reducerea sau ncetarea activitilor unitilor industriale din zonele adiacente,
reconversia industriei, influena unor uniti pentru reconstrucia ecologic a ecosistemelor
degradate;
valorificarea resurselor naturale poteniale i reabilitarea unor activiti
tradiionale.
Economia forestier - va constitui i n viitor un element important n economia
comunei avnd n vedere faptul c pdurea constituie un ecosistem complex, bine structurat,
de mari dimensiuni i cu caracter permanent care asigur ameliorarea situaiilor climatice,
frneaz scurgerile de ap, eroziunea solului i alunecrile de teren; diminueaz poluarea,
ocrotete vnatul, protejeaz agricultura, nfrumuseeaz peisajul i este un cadru favorabil
pentru recreerea populaiei. Pentru exercitarea optim a funciunilor multiple, gospodrirea
pdurilor trebuie dirijat prin tratamente adecvate care s permit realizarea compoziiilor i
formelor structurale cele mai corespunztoare exercitrii funciilor de producie i de protecie a
mediului.
Conservarea fondului forestier constituie obiectivul major al dezvoltrii activitilor
forestiere i se poate realiza prin:
pstrarea integritii fondului forestier, creterea acestuia realizndu-se pe
seama valorificrii unor terenuri improprii pentru folosine agricole sau a reconstruciei
ecologice a suprafeelor afectate de anumite lucrri industriale;
msuri i aciuni ecologice (conservarea bio-diversitii, extinderea suprafeelor
de pduri, stingerea torenilor, ameliorarea funciei ecoprotective prin amenajamente silvice);
mbuntirea zonrii funcionale a pdurilor prin extinderea suprafeelor
protejate;
diversificarea valorificrii altor produse ale pdurii;
modernizarea i dezvoltarea accesibilitii fondului forestier;
organizarea gestiunii pdurilor private.
Valenele economice, sociale i ecologice exprimate prin multitudinea de funciuni pe
care le ndeplinete pdurea favorizeaz formarea i dezvoltarea unor relaii intersectoriale
ntre silvicultur i alte domenii de activitate i anume:
agricultur - silvicultur care poate facilita introducerea unui sistem de instalare a
vegetaiei forestiere pe limitele cadastrale, plantarea de perdele forestiere de protecie
n zonele poteniale, stimularea agricultorilor pentru plantarea terenurilor degradate,
reglementarea punatului n zonele cu vegetaie forestier,
silvicultur - ecoturism care s permit punerea n eviden a potenialului turistic

al pdurii (cooperarea unitilor silvice cu agenii de turism pentru dezvoltarea i modernizarea

reelei de cabane de vntoare, ntreinerea traseelor turistice de ctre personalul silvic,
dezvoltarea i modernizarea unei reele de cantoane silvice care s rspund unor necesiti
turistice minimale etc.);
silvicultura - gospodrirea complex a resurselor de ap care s pun n
eviden funcia pdurii pentru asigurarea formrii unui regim hidrografic echilibrat i de
reducere a turbiditii apei, cu implicaii directe n aprovizionarea cu ap a populaiei;
silvicultura - suport al dezvoltrii rurale datorit potenialului ei pentru dezvoltarea
anumitor activiti de valorificare a unor resurse (rchit, ciuperci comestibile, fructe de
pdure, plante medicinale, vnat, etc.) sau pentru antrenarea populaiei la unele lucrri silvice
specifice (mpduriri, lucrri de ngrijire a arboretelor, etc.) i de exploatare - prelucrare a
lemnului.
Turismul - evideniaz faptul c teritoriul comunei are un potenial serios care trebuie
totui valorificat prin forme simple, adecvate condiiilor locale:
agroturismul este favorizat de cadrul pitoresc, nepoluat al satelor ce compun
comuna Matasari ca i de potenialul etnocultural - istoric;
turismul itinerant este strns legat de agroturism i se bazeaz pe tradiii
folclorice, obiceiuri i manifestri locale (trguri, praznice sau hramuri).
Dezvoltarea turismului este sustinuta si de bogatia de obiective de patrimoniu construit,
considerate global pentru intreaga comuna prin cele 3 nominalizari din Lista de monumente
istorice aprobata prin Ordinul 2314/2004 al Ministrului Culturii si Cultelor.
Avand in vedere ca 2 din cele 3 obiective cuprinse in Lista monumentelor istorice
(situate in satul Runcurel) vor fi afectate in viitor de extinderea lucrarilor miniere este
obligatorie elaborarea de studii specifice pentri identificarea caracteristicilor acestor
monumente, a masurile de protejare specifice si elaborarea cadastrului monumentelor istorice,
in conformitate cu prevederile Legii nr. 422/2002
In cazul in care vor apare situatii neprevazute care sa conduca la fenomene de
instabilitate a terenului in zona de siguranta a obiectivelor cu caracter de monumente istorice,
pe baza unor studii de specialitate se vor lua masuri speciale, astfel incat sa nu fie puse in
pericol zonele de protectie ale monumentelor stabilite in conformitate cu prevederile Legii
monumentelor istorice nr. 422/2002, respectiv:
200 m ( de la limita obiectivului) in intravilan;
500 m ( de la limita obiectivului) in extravilan.
In situatii extreme se poate recurge la stramutarea obiectivelor de arhitectura sa
monumente istorice, pe baza unor documentatii speciale, cu respectarea tuturor prevederilor
legale privind acest gen de lucrari.
3.5. EVOLUIA POPULAIEI
Din analiza evoluiei populaiei dar mai ales a factorilor care influeneaz aceast
evoluie (nivel mediu anual de cretere a populaiei ntre anii 1977 i 1998, sporul natural de
cretere a populaiei dup anul 1991) dar i potenialul de dezvoltare a comunei corelat cu
aciunile de retragere ctre locurile natale a populaiei disponibilizate din activiti productive
din alte localiti, rezult o prognoz de uoar cretere pn n anul 2020.
Populaia proiectat nregistreaz pe ansamblu o cretere uoar specific de altfel
majoritii localitilor componente. Pentru a stopa un eventual declin de depopulare,
interveniile administraiei locale trebuie s se fac n scopul mbunttirii calittii vieii prin
ameliorarea factorilor demografici de natalitate i mortalitate.
Oferta forei de munc n perspectiv se apreciaz c va fi influenat de evoluia
anterioar a unor factori demografici, economici, sociali i psihologici, inclusiv de nclinaia
spre munc a populaiei active.
Pn n anul 2015 se apreciaz c mrimea i structura ofertei de munc va mai
suporta incidena factorilor demografici i socio-economici derivai din starea economiei i

restructurarea n continuare a acesteia, din dezvoltarea mecanismelor economiei de pia,

inclusiv a celor instituionale i legislative. Pentru aceast perioad oferta forei de munc va
avea ca surs principaI disponibilizrile rezultate din restructurarea n continuare a industriei
i a altor ramuri care se pot aduga stocului de populaie neocupat i care preseaz asupra
cererii de locuri de munc n lipsa unor alternative de atragere a acestora.
Evoluia populaiei active va avea deci o dinamic negativ nregistrnd o descretere
de la 2848 persoane n anul 2009 la circa 3000 persoane n anul 2015 i la 3100 persoane n
anul 2020.
Reforma economic, cu componentele ei principale - privatizarea, restructurarea i
modernizarea economiei - va determina schimbri importante n structurile demo-economice, a
cror evoluie tinde spre o apropiere treptat de tipologia celor nregistrate n prezent n rile
dezvoltate. Tipurile principale de activiti economico-sociale se apreciaz c vor evolua
semnificativ, respectiv prin reducerea populaiei ocupate n activitile primare i creterea
numrului de persoane ocupate n activiti teriare. Tertializarea economiei se va realiza
ndeosebi pe seama unor activiti de servicii din procesul direct productiv i se vor constitui ca
activiti distincte care s deserveasc capacitile de producie din centrele i zonele cu
activiti industriale, agricole i silvice.
Din analiza retelei de localitati a zonei cu profil minier in care se afla si teritoriului
administrativ al comunei Matasari (si care a fost studiat prin Planul de amenajare a teritoriului
intercomunal),rezulta ca aceasta comuna a devenit un centru polarizator al comunelor din
zona, avand deja nivelul de dezvoltare urbanistica, de dotare cu institutii publice si de echipare
tehnico-edilitara specifice orasulu ca si legaturi in teritoriu foarte usoare pe caile rutiere
existente iar pe calea ferata re realizeaza transportul productiei rezultate din activitatea miniera
si transport de materiale.
O disfunctionalitate majora in derularea programului de stramutarea a gospodariilor
afectate de lucrari miniere este faptul ca nu s-a facut o ancheta sociala cu privire la destinatiile
catre care opteaza aceste gospodarii, lucru ce a facut imposibila crearea de noi zone de locuit
in localitatile comunei pentru care sa se stabilesc intravilane prin prezentul plan urbanistic
general, astfel ca este posibil ca, dupa efectuarea acestei anchete sa fie necesara modificare
intravilanelor propuse.
n perspectiva urmtorilor ani se ntrevd modificri spectaculoase n structura i forma
reelei de localiti deoarece extinderea lucrarilor miniere afecteaza total ( satul Runcurel dupa
anul 2012) sau partial ( satele Bradetel dupa anul 2025 si Croici dupa anul 2013 ) un numar
mare de gospodarii din cele trei sate. Singurele sate neafectate de programul extinderii
mineritului sunt Matasari si Bradet, insa aici vor apare restrictionari ale unor zone afectate de
alunecarile de teren.
Avand in vedere starea necorespunzatoare a nivelului de locuire caracterizat in cea mai
mare parte de locuinte de tip rural ( cu gospodarii individuale, fara dotari minime de confort
apa curenta, canalizare ) si dintr-un numar de apartamente in blocuri, pentru familiile
stramutate ca urmare a demolarii gospodariilor lor si pentru cazarea fortei de munca detasate
pentru exploatarea carbunelui. Pentru eliminarea acestei disfunctionalitati se propun:
orice constructie noua cu rol de locuinta trebuie sa se execte pe baza unui
proiect si a unei autorizatii de construire;
pentru realizarea locuintelor se vor folosi materiale de constructii cuprinse in
standardele actuale;
gospodariile pentru familiile stramutate vor asigura coditii moderne de confort;
se vor identifica surse de creditare cu dobanda mica care sa finanteze
construirea de locuinte sau modernizarea celor existente;
se instituie interdictii de construire pentru zonele constrite protejate precum si in
zonele de avansare a carierelor de lignit sau afectate de inindatii si alunecari de teren, stabilite
prin prezentul plan urbanistic general.

3.6. ORGANIZAREA CIRCULAIEI

Propunerile de amenajare i dezvoltare a reelei de comunicaii rutiere au fost definite
ca urmare a analizei situaiei existente din propunerile Consiliului Judetean pentru drumul
judetean DJ 673 A si din propunerile Consiliului Local pentru drumurile comunale si pentru
drumurile satesti si strazile rurale din localitatile comunei.
n lipsa unui studiu de circulaie elaborat special pentru cile de comunicaie rutier
propunerile ce se vor prezenta n continuare s-au bazat pe analiza disfunctionalitilor
constatate, pe ultimele date de trafic nregistrate pe drumul judetean i n mod deosebit pe
propunerile din Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean (proiect elaborat de Institutui
Naional de Cercetare - Dezvoltare pentru Urbanism i Amenajarea Teritoriului - URBAN
PROiECT Bucureti).
Ca principale probleme de organizare a circulaiei ce au fost analizate i tratate n planul
urbanistic general se amintesc:
alctuirea reelei majore de circulatie n etapa de perspectiv corespunztor
intensificrii traficului, reducerea (eliminarea) disfuncionalitilor circulaiei i dezvoltrii
urbanistice;
dimensionarea arterelor i profilurile caracteristice;
determinarea mijloacelor de transport n comun i a traseelor de transport n
comun;
stabilirea necesitilor de parcare pe localiti;
organizarea desfurrii traficului de perspectiv.
Pentru a justifica propunerile ce vor urma reamintim c reeaua rutier existent a
comunei Matasari (format din drumul judetean DJ 673 A, drumurile comunale DC 73, DC
73A, DC 86, si DC 107 , drumurile steti i strzile rurale) este neregulat ca dispunere n
plan, cu numeroase intersecii apropiate i formnd unghiuri ascuite, limi carosabile de
reguI 6 - 7m (dou benzi), ncadrarea strzilor cu locuine la curte, trasee sinuoase i lipsa
unor trasee ocolitoare pentru traficul de tranzit.
Ca importan reeaua de circulaie rutier n intravilanele satelor ce comuna comuna
Matasari, este urmtoarea:
drumul judetean DJ 673 A, cu doua benzi de circulatie, modernizat;
drumurile comunale modernizate sau in curs de modernizare :drumurile steti i
strzile rurale din intravilanele celor 5 sate ce compun comuna Matasari sunt nemodernizate
(n mare parte pietruite) au de regul dou benzi de circulaie ns limea prii carosabile
variaz ntre 4 i 6 ml.
Cu excepia drumului judeean a crui traseu a fost analizat n cadrul contextului
general al judeului, drumurile comunale i reeaua de drumuri steti i strzi rurale nu au la
baz o analiz funcional de tram stradaI i s-au nregistrat aa cum au rezultat n timp ca
urmare a cerinelor populaiei comunei.
Starea mbrcminilor este bun pe drumul judetean si o parte a drumurilor comunale
dar necorespunzatoare pentru celelalte drumuri comounale si cele locale, astfel incat, pentru
administratorul drumurilor respective (Consiliul Local), trebuie s existe preocupri de
mbunttire a acestei situaii.
Circulaia de tranzit folosete drumul judeean prin localitile comunei (lipsind artere
ocolitoare) i acestea constituie una din cauzele degradrii prii carosabile avnd n vedere
greutile agabaritice ale unor mijloace de transport care folosesc aceste drumuri.
Principalele probleme de organizare a circulatiei care trbuie solutionate in viitor sunt
urmatoarele:
alcatuirea retelei majore de circulatie, corespunzatoare intensificarii traficului,
astfel incat sa fie eliminate sau reduse disfunctionalitatile existente;
dimensionarea corecta a arterelor si profilurilor caracteristice;
determinarea mijloacelor de transport in comun si a traseelor acestora;
respectarea sarcinii admisibile pe osie ( axa simpla, dubla, tripla, etc.), conform

normelor legale;
stabilirea necesitatilor de parcare in localitati;
organizarea desfasurarii traficului in localitatile intens circulate (amenajeri in
intersectii si semnalizari pentru dirijarea circulatiei);
aplicarea reglementarilor privind circulatia mijloacelor de transport cu tractiune
animala;
realizarea de trotuare de-a lungul arterelor rutiere, pentru circulatia pietonilor;
cresterea fluentei si sigurantei traficului;
reabilitarea sistemelor rutiere a intrgii retele de drumuri.
Acolo unde activitatea miniera a dus la degradarea drumurilor, reabilitarea acestora se
va realiza prim contributia unitatilor miniere. In zonele afectate de fenomene de
instabilitate a terenului, vor fi executate in continuare, lucrari de consolidare astfel incat
reteaua de drumuri sa fie protejata; se va interzice, pe drumul judetean, circulatia
autovehicolelor cu greutatea totala mai mare de 40 tone.
Transportul n comun - n general de tranzit - folosete reeaua de drumuri existent i
ndeosebi drumurile judetean si locale iar adposturile pentru cltori sunt in general
corespunzatoare.
Ca disfuncionaliti majore i implicit msuri care trebuie s stea n atenia autoritilor
locale se amintesc:
o reea major de ci rutiere inadaptat la cerinele traficului judeean;
o stare de viabilitate relativ corespunztoare a drumurilor, prezena a numeroase
puncte critice pe traseele drumurilor naional i judeene cu trafic mare (traversarea
localitilor, treceri la nivel, reducerea capacitii portante din lipsa lucrrilor de ntretinere i a
depirii duratei de exploatare, etc.);
configuraie de tip tentacular a reelei de strzi rurale cu numeroase sinuoziti,
legturi deficitare i discontinuiti;
strzi rurale cu profiluri nguste fr spaii laterale pentru lrgiri;
lipsa legturilor directe interzonale i a traseelor ocolitoare pentru traficul greu
care afecteaz n prezent toate localitile ce compun comuna;
numrul mare de intersecii care necesit amenajri i semnalizri de dirijare a
circulaiei;
lipsa parcajelor amenajate, n special n zona central i n vecintatea
instituiilor publice;
lipsa reglementrilor privind circulaia mijloacelor de transport cu traciune
animal pe drumurile judetene si comunale;
lipsa spaiilor necesare pentru circulaia pietonilor i biciclitilor ndeosebi pe
drumul judetean.
Din analiza situaiei existente i a datelor de trafic nregistrate oficial i care ncadreaz
drumul judetean n categoria drumurilor cu trafic mediu rezult c n viitor elementele de trafic
se menin n aceleai limite (cu o uoar tendin de crestere) ca i condiiile de circulaie n
interiorul comunei.
Pentru organizarea mai corect a reelei de circulaie s-au avut n vedere:
configuraia actual a cilor de comunicaii, ncadrarea lor cu construcii, functia
arterei i caracterul traficului;
rolul arterei n cadrul reelei (artere de transport greu, artere interzonale, artere
tehnologice, artere pietonale etc.);
creterea fluenei i siguranei traficului;
asigurarea condiiilor de amenajare a interseciilor;
reabilitarea sistemelor rutiere a drumurilor de orice fel.
Soluia de reea major proiectat se caracterizeaz prin pstrarea actualei trame a
cilor de comunicaii ca i a funciunilor acestora, deoarece n aceast etap nu se poate pune

n discuie realizarea de artere de circulaie noi chiar dac ar fi absolut necesare.

Crearea unor artere ocolitoare este obligatorie chiar daca asigurarea de fonduri este
greu de realizat in acest moment dar se impune n aceast etap reabilitarea tuturor arterelor
de circulaie pentru asigurarea unei circulaii coerente.
Profilurile transversale ale drumurilor publice din localitile comunei sunt cele
corespunztoare categoriei a III-a, cu dou benzi carosabile (5,50-7,00 ml lime a
carosabilului) i trotuare de minim 1,50 m i de categoria a IV-a (cu o band carosabil).
Transportul de tranzit - se va desfura n continuare pe drumul judeteanm pe care se
impune modernizarea actualelor adposturi i crearea unora noi n toate staiile de ateptare.
Pentru circulaia pietonilor este necesar execuia de trotuare, pe toate arterele de
circulaie, din care o prim etap s fie completarea acestora n lungul drumului national.
Deoarece nu exist posibiliti ca n urmtorii 5 - 10 ani s se separe funcional traseele
pe categorii speciale de trafic, pe aceast perioad se vor folosi traseele existente pentru toate
categoriile de trafic.
Parcaje amenajate se propun numai n zona de interes general a instituiilor publice.
Pentru aceast etap nu se propun pasaje denivelate, sensuri unice, semaforizri etc
Reeaua de ci ferate va continua sa ramana cu actuala folosinta ca linie industriala iar
pentru protectia acesteia, in proiecte si la eliberarea autorizatiilor de construire se va tine
seama de respectarea zonelor de siguranta si protectie a caii ferate conform prevederilor
legale conform carora, in zona de siguranta a infrastructurii feroviare se pot face exproprieri
pentru cauza de utilitate publica si in zona de protectie a infrastructurii feroviare, orice
constructie se amplaseaza numai cu avizuk Ministerului Transporturilor.
3.7. DEZVOLTAREA ECHIPRII EDILITARE
A. Ci de comunicaie i transport rutiere
Reteaua de drumuri
Principalele probleme de organizare a circulatiei, care trebuie solutionate in viitor
sunt urmatoarele:
alcatuirea retelei majore de circulatie, corespunzatoare intensificarii traficului,
astfel incat sa fie eliminate sau reduse disfunctionalitatile existente;
dimensionarea corecta a arterelor si profilurilo caracteristice;
determinarea mijloacelor de transport in comun si a traseelor acestora;
respectarea sarcinii admisibile pe osie, conform reglementarilor in vigoare;
stabilirea necesitatilor de parcare in loocalitati;
organizarea desfasurarii traficului in localitatile intens circulate ( amenajeri in
intersectii si semnalizari pentru dirijarea circulatiei );
aplicarea reglemantarilor privind circulatia mijloacelor de transport cu tractiune
animala;
realizarea de trotuare de-a lungul arterelor rutiere,pentru circulatia pietonilor;
cresterea fluientei si sigurantei traficului;
reabilitarea sistemelor rutiere a intregii retelei de drumuri.
acolo unde activitatea miniera a dus la degradarea drumurilor, reabilitarea
acestora se va realiza prin contributia unitatilor miniere. In zonele afectate de fenomenele de
instabilitate a terenului, vor fi executate, in continuare, lucrari de consolidare, astfel incat
reteaua de drumuri sa fie protejata.
se interzice circulatia pe drumul judetean a autovehicolelor cu greutate totala mai
mare de 40 tone.
realizarea unui studiu al circulaiei care s identifice soluii pentru diminuarea tuturor
disfuncionalitilor constatate i prezentate anterior i care s stabileasc o soluie de reea de
ci de comunicaie care s ndeplineasc condiiile impuse de normele europene;
intervenii la Consiliul Judetean pentru includerea in programul de reabilitare a

drumului judetean DJ 673 A ce traverseaza teritoriul comunei, pentru refacerea

sistemului rutier modernizat care a depasit cu mult perioada de functionare ;
intervenie pentru clasificarea ca drumuri comunale a unor drumuri steti care
ndeplinesc condiiile tehnice impuse de lege;
continuarea procesului de ntocmire a proiectelor pentru modernizarea drumurilor
publice de pe teritoriul comunei;
reanalizarea reelei de drumuri de exploatare (agricol, forestier, etc.) pentru
stabilirea reelei optime care s asigure condiii pentru reabilitarea celor necesare i eliminarea
celor fr folosin.
Reteua de cai ferate
Principalele probleme in organizarea circulatiei pe calea ferata sunt:
in prioecte si la eliberarea autorrizatiilor de construire se va tine seama de
respectarea zonelor de siguranta si protectie a caii ferate conform reglementarilor in vigoare;
in zonele de siguranta a infrastructurii feroviare se pot face exproprieri pentru
cauza de utilitate publica;
in zona de protectie a infrastructurii feroviare, orice constructie se amplaseaza
numai cu avizul Ministerului Transporturilor.
B. Gospodrirea apelor
reanalizarea, cu sprijinul unitilor judeene de specialitate de mbuntiri
funciare, a lucrarilor care s mpiedice agravarea fenomenelor de degradare a terenurilor
agricole dar i de degradare a apelor de suprafa;
n concordan cu msurile specifice pentru eliminarea riscurilor naturale, s se
elaboreze proiectele de specialitate pentru evitarea inundaiilor, a alunecrii versanilor,
etc.;
adoptarea msurilor necesare pentru protecia surselor de ap potabil a
sistemelor centralizate, dar i a fntnilor;
realizarea lucrarilor de regularizare si canalizare a cursurilor mici de apa,
prelevarea de debite si acumulari cu rol de evacuare, lucrari de drenare a apelor meteorice
care se scurg pe versanti
Programul de msuri privind prevenirea i atenuarea efectelor riscurilor cauzate
de lucrarile miniere
analiza de detaliu a eventualelor masuri de aparare impotriva inundatiilor si
tehnologice.
zonarea corespunzatoare a teritoriului;
corelarea cotelor de amplasare a gurilor de evacuare cu cota corespunzatoare
debtului maxim de calcul la clasa normata de aparare;
acoperirea versantilor de halda cu vegetatie, pentru reducerea cantitatii de apa
scursa in timpul precipitatiilor;
construirea de lucrari hidrotehnice pentru devierea vailor naturale, acolo unde va
fi necesar;
decolmatarea periodica a canalelor si curatirea vailor naturale;
lucrari de consolidare a zonelor instabile din halde si de pe traseele magistralelor
de transport, in zonele cu exces de umiditate care genereaza sau intretin aceasta instabilitate;
interzicerea amplasarii de lucrari sau constructii, inclusiv cele de locuit in albiile
majore inundabile ale cursurilor de apa, sau numai pe baza avizului de amplasament eliberat
de A.N. Apele Romane, conform competentelor acordate;
lucrarile de traversare a albiei cursurilor de apa (poduri, podete, conducte, etc.)
se vor realiza numai cu asigurarea coditiilor normale de scurgere a apelor mari;
se vor institui zone de protectie conform prevederilor Legii Apelor nr. 107/1996;
responsabilitatea blocarii cursurilor de apa prin alunecarea accidentala a

depozitelor de steril va apartine in totalitate C. E. Turceni carierele Jilt Nord si Jilt Sud.
Reabilitarea zonei trebuie sa inceapa cu echiparea tehnico edilitara a localitatilo, in
sistem local sau zonal, pana la realizarea retelelor de apa, canalizare, gaze.
C. Alimentarea cu ap
La faza de proiectare studiu de fezabilitate documentatia pentru fundamentarea
avizului de gospodarire a apelor aferent fiecarui obiectiv de investitii minier se vor avea
in vedere urmatoarele:
definitivarea necesarului de apa si respectiv a cerintei de apa potabila si
industriala corespunzator capacitatilor efective ale dotarilor activitatilor desfasurate;
corelarea stricta a capacitatilor de alimentare cu apa cu cele de canalizare si de
epurare a apelor uzate;
extinderea retelelor de alimentare cu apa in toate satela comunei.
D. Canalizarea apelor uzate
Conform prevederilor legale, toate retelele de canalizare si statiile de epurare vor fi
realizate in paralel cu retelele de alimentare cu apa astfel incat este obligatorie, pentru
protejarea mediului si pentru asigurarea unui trai decent, elaborarea proiectelor de reabilitare
si de extindere a retelelor de alimentare cu apa si canalizare acolo unde acestea exista si de
construire a retelelor in mediul rural.
Este necesara identificarea surselor de finantare pentru racordarea gospodariilor la
retelele de canalizare si alimentare cu apa, avand in vedere imposibilitatea populatiei de a
acoperi aceste cheltuieli.
E. Alimentarea cu energie electric
s se intervin pentru reabilitarea reelelor electrice de joas i medie tensiune care
au un grad avansat de uzur;
s se includ, ntr-un program de urgen, bransarea gospodriilor existente i care
nu sunt nc racordate la reeaua electric de distribuie;
s se realizeze extinderea reelelor electrice de joas tensiune n zonele de
extindere a intravilanelor i, n mod corespunztor, s se realizeze noi posturi de transformare
pentru aceste zone.
F. Telefonie
Pentru buna functionare a siatemului de telecomunicatii in zona este necesara dotarea
cu centrale telefonice moderne care sa acopere integral solicitarile de posturi telefonice,
modernizarea retelei existente si extinderea retelei de telefonie fixa si mobila.
G. Alimentarea cu cldur
pentru instituiile publice s se continue aciunea de dotare cu centrale termice
pentru nclzirea acestora i asigurarea apei calde menajere;
gospodriile populaiei se vor nclzi n continuare prin surse proprii (sobe sau
centrale termice individuale).
H. Alimentarea cu gaze naturale
s se continue realizarea proiectului pentru alimentarea cu gaze naturale a satelor
ce compun comuna;
I. Gospodria comunal
mentinerea in stare de buna functionare a sistemului de colectare a deseurilor
menajere si cuprinderea tuturor gospodariior individuale din satele componenete ale comunei
Pentru toate situaiile n care se impune realizarea de lucrri noi precum i
reabilitarea i dezvoltarea celor existente, propunerile de mai sus se vor defini i evalua
prin studiile de fezabilitate.
3.8. PROTECIA MEDIULUI
Din analiza situaiei existente a rezultat c pe teritoriul comunei Matasari nu exist surse

majore de poluare a mediului n afara riscurilor naturale menionate de alunecri de teren i

inundaii pentru care s-au prezentat, anterior, msurile specifice.
Astfel c, n afara msurilor propuse la zonele de risc natural sau la lucrrile de
echipare edilitar (alimentare cu ap potabil, canalizare, colectare a deeurilor) pentru
protecia i conservarea mediului se propun urmtoarele msuri:
protejarea pdurilor de lng satele comunei care, prin speciile de arbori
existente, pot constitui un punct de interes turistic i tiinific;
organizarea de spaii verzi de interes local la nivelul de cel puin 2 mp/locuitor;
recuperarea terenurilor degradate;
monitorizarea permanent a ntregului teritoriu pentru identificarea n faz
primar a oricrei surse de poluare a mediului n toate componentele sale.
3.8.1. Nivelul calitativ al factorilor de mediu rezultat din implementarea Planului
Urbanistic General
Pentru amplasamentul luat n studiu se propune rezolvarea aspectelor legate de
asimilarea unui teritoriu teoretic bine dezvoltat urbanistic si economic, cu o infrastructur
corespunzatoare si relativ bine echipata edilitar.
Prezenta documentaie prevede echiparea acestui teritoriu cu elementele unei structuri
urbane, stabilirea-detalierea mai explicit a utilizrilor funcionale posibile mpreun cu
regulamentul aferent acestor funciuni, stabilirea circulaiilor optime n zon i a unor posibile
parcelri care s exclud n viitor rezolvarea acceselor la loturi prin intermediul servituilor de
trecere, echiparea edilitar a zonei.
Funciunile principale propuse:
spaii de locuit ;
utiliti aferente.
Impactul asupra factorilor de mediu se mparte in :
impact care are loc n timpul construciei;
impact care are loc n timpul exploatrii acestuia.
Prima faz este limitat la perioada de execuie i va exercita impact negativ asupra
aerului n special prin emisii de pulberi cu coninut variat i prin emisii de vibraii i zgomot.
Efectele au caracter temporar i acioneaza n special asupra personalului muncitor
datorit expunerii mai indelungate.
Populaia existent din zona locuit este expus perioade limitate de timp, efectele
avnd caracter de disconfort.
A doua faz, pentru perioada de exploatare efectele principale pe termen mediu i lung
vor fi estimate i ncadrate n limitele impuse conform normativelor n vigoare, pentru fiecare
factor de mediu.
Factor de mediu aer
Faza de construcie a cldirilor i a obiectivelor industriale si tehnico-edilitare
n aceast faz sursele principale de poluare sunt reprezentate de activitile specifice
organizrii de antier, iar impactul se manifest n special asupra factorilor de mediu aer, sol,
populaie.
Prin aplicarea pe toat durata execuiei obiectivelor din program a unor msuri
obligatorii de protejare a factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in
teritoriu, va rezulta un nivel de poluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte
minore, ncadrate n tipul efecte nedecelabile cazuistic.
Printre msurile de protejare a factorului de mediu aer menionam:
msuri de reducere a nivelului ncrcrii atmosferice cu pulberi n suspensie
sedimentabile;
materialele de construcii pulverulente se vor manipula n aa fel nct s se
reduc la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curenii atmosferici;
msuri pentru evitarea disiprii de pmnt i materiale de construcii pe

carosabilul drumurilor de acces;

se interzice depozitarea de pmnt excavat sau materiale de construcii n afar
amplasamentului obiectivelor i n locuri neautorizate;
pmntul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare, restaurarea terenului.
Faza de exploatare a obiectivelor propuse prin PUG
Sursele principale de impurificare/poluare a aerului:
emisiile de praf rezultate die exploatarea la suprafata a carbunelui in cariere si a
altor actvitati legate de exploatarea lignitului
sistemele de nclzire centrale termice combustibil solid sau lichid; cazane cu
randament de peste 90% dotate cu arztoare automate, cu grad redus de poluare;
mic producie;
servicii publice;
trafic rutier.
Pentru limitarea emisiilor de poluani n aerul atmosferic se propun urmtoarele msuri
generale:
obiectivele existente s fie supuse reevalurii din punct de vedere al emisiilor
obtinndu-se pentru acestea autorizaia de mediu, eventual reautorizarea pentru cele
care dispun deja de acest document;
orientarea, n viitor, pentru implementarea de tehnologii cu potenial redus de
poluare sau nepoluante;
utilizarea de tehnologii moderne, nepoluante;
reducerea emisiilor de aerosoli cu coninut de carbon , oxizi de carbon, aldehide
i cetone, prin introducerea gazului metan;
reabilitri de drumuri i modernizarea reelei rutiere prin asfaltare sau pietruire;
140
realizarea unui program de ntreinere periodic a carosabilului i a cilor
pietonale n vederea diminurii emisiilor de pulberi n suspensie care sunt generate de traficul
intens;
se vor extinde zonele verzi i n acest scop la eliberarea autorizaiilor de
construire pentru obiective noi se vor impune i respecta suprafeele minime de spaii verzi i
plantate, conform prevederilor legale din regulamentul general i local de urbanism.
Masurile de combatere a poluarii aerului, produse de activitatea miniera, stabilite prin
documentatiile elaborate pentru cele doua cariere se refera la:
pe perioadaa de vara in care creste concentratia de praf din atmosfera datorita
secetei sunt prevazute surse mobile care sa stropeasca zonele de acces si manevre;
dispozitive pentu retineri pulberi in punctele de deversare a carbunelui (carcasari
si stropiri n locale cu apa);
in jurul depozitelor de carbune ale carierelor se executa stropiri, afanare
periodica a carbunelui si o miscare a stocurilor pentru a preveni autoapriderea carbunelui in
perioade foarte calduroase;
in depozitele de carbune este prevazuta carcasaarea si desprafuirea instalatiilor
care produc praf;
plantarea de copaci (plopi) pentru formarea unei perdele de protectie la
depozitele de carbune si la punctele de incarcare, pe o distanta de 150 m in jurul acestora;
Pe masura ce lucrarilor de ecologizare a zonei sunt executate, conditiile de microclimat
se refac.In coditiile in care sunt depasite limitele admise pentru agentii de poluare a aerului, se
vor adopta solutii tehnice care sa conduca la diminuarea zgomotului si a prafului de carbune.
In situatii extreme, se va analiza eventualitatea stramutarii gospodariilor afectate.
Factor de mediu apa
Asigurarea necesarului de ap potabil se va face din puuri forate i colectarea apei n
rezervoare cu o capacitate corespunztoare. Efortul deosebit de satisfacere a confortului

hidroedilitar va avea finalitate ns, odat cu organizarea, modernizarea i optimizarea reelei

de distribuie a apei n concordan cu normele europene n vigoare i n Romania.
Canalizarea apelor uzate
Pentru realizarea sistemului de canalizare se propune, ntr-o prim etap, executarea
reelei de canalizare, fiind propus o staie de epurare ecologic.
Tipurile de ape uzate rezultate ca urmare a funciunilor propuse n PUG intr n
categoriile:
ape uzate menajere care prezinta incarcari:
din gospodrii individuale: materii n suspensie, detergeni, substane extractibile
n eter de petrol, substane organice;
din activitile desfurate la dispensarul uman rezult poluani specifici: cloruri,
azot total, fosfor total, potasiu, substane organice, suspensii, metale, microorganisme,
detergeni, virusuri;
din activitile specifice unitilor de deservire public: restaurant, cofetrie, bufet,
rezult ncrcri cu substane organice, suspensii, substane extractibile cu solveni organici;
ape uzate de tip industrial: materii n suspensie, detergeni, substane extractibile
cu solveni organici, azot amoniacal, hidrogen sulfurat, sulfuri, substane organice, amoniac;
ape meteorice:
apele meteorice directe prezint ncrcare cu azot, fosfor, suspensii i
substane organice (CBO, CCO);
apele de scurgere colectate din zona locuit n special de pe zona carosabil i
de pe acoperiuri, ncrcate cu substane organice, COT, suspensii, extractibile cu solveni
organici, cloruri, azot total, nitrii, nitrai, amoniac, fosfor, potasiu, produse petroliere;
ape de ploaie i de iroire din zona forestier prezint ncrcri cu azot i fosfor;
ap de iroire specifice suprafeelor agricole i de puni prezint ncrcri cu
azot i fosfor.
Msuri pentru protejarea factorului de mediu apa :
ca urmare a explooatarii lignitului, apele de suprafata trebuie protejate prin
*alimentarea centralizata
se va urmri respectarea condiiilor impuse prin avizul de gospodrire a apelor
emis pentru funcionarea sistemului centralizat de alimentare cu ap potabil a satelor ce
compun comuna Matasari;
pentru canalizarea i epurarea apelor uzate menajere se va urmri elaborarea
studiului de fezabilitate ntocmit n acest scop pentru intravilanele in care gospodariile
beneficiaza de alimentare cu apa; in continuare pentru localitatile sau zonele in care se
proiecteza alimentarea cu apa, obligatoriu se va proiecta si canalizarea apelor menajere;
indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate ce vor fi evacuate n emisari se vor
ncadra n limitele impuse de prevederile legale;
pentru zonele propuse pentru intravilane noi, dimensionarea reelelor de ap i
canalizare se va face pentru numrul final de gospodrii din aceste zone;
racordarea consumatorilor individuali la reelele de alimentare cu ap se va
realiza numai dupa execuia i punerea in funciune a sistemelor de canalizare i epurare a
apelor uzate;
pentru documentaii de urbanism ce se elaboreaz ulterior adoptrii Planului
Urbanistic General i care privesc zone de studiu din apropierea cursurilor de ape, se va ine
cont de limitele de inundabilitate a acestora;
amplasarea de lucrri si construcii n albiile majore inundabile ale cursurilor de
ape, n zonele de protecie ale cursurilor de ape, lucrrilor de gospodrire a apelor i a altor
lucrri hidrotehnice, se va realiza numai dup delimitarea zonelor de protecie i cu acceptul
autoritii de gospodrire a apelor, respectndu-se normele legale n vigoare;

pentru toate lucrrile de investiii la nivel local al comunei, ce vor avea legtura
cu apele ( foraje pentru alimentarea cu ap, reele de aduciune, reele de distribuie a apei
potabile, reele de canalizare, staii de epurare, lucrri de aprri de maluri, etc.) se vor solicita
n mod obligatoriu avize de gospodrire a apelor pe baza unor documentaii tehnice ntocmite
conform normativelor n vigoare;
orice lucrri de traversare a albiei cursurilor de ap se vor realiza numai cu
asigurarea condiiilor normale de scurgere a apelor n situaia unor debite mari;
pe perioada execuiei lucrrilor se interzice depozitarea materialelor de
construcii, a deeurilor, n albie i pe malurile cursurilor de ap, precum i extragerea
balastului din albie.
Pentru zonele de exploatare a carbunelui, masurile pentreu protectia apei sunt:
alimentarea centralizata au apa a locuintelor din zonele afectate de dezvoltarea
perimetrelor miniere, pentru reducerea influientelor calitative asupra apelor freatice;
construirea unor statii de clorinare oentru dezinfectarea apei potabile apei
potabile, imbunatatirea calitatii acesteia si nicadrarea in limitele standardelor de potabilitate;
construirea unor statii de epurare tip decantor longitudinal pentru micsorarea
continutului in suspensii solide al apelor din cariera;
interzicerea aruncarii de produse petroliere sau de orice alta natura care
afecteaza orizonturile acviferei din perimetrul carierei;
apele de asecare sunt evacuate in paraiele regularizate limitrofe, dupa o
prealabila decantare in bazinele de aspiratie care au si rol de compensare;
decolmatarea si curatirea periodica a bazinelor de aspiratie si a lucrarilor
hidrotehnice executate pentru apararea carierei.
Eliminarea deeurilor
Noiunea de deeuri urbane sau de tip urban desemneaz totalitatea deeurilor att
n mediul urban ct i n cel rural:
gospodrii;
instituii;
unitati industriale
uniti comerciale;
uniti prestatatoare servicii;
deeuri stradale colectate din spaii publice, strzi, parcuri, spaii verzi;
nmoluri deshidratate rezultate din staiile de epurare a apelor uzate oreneti.
La nivel national cantitatea de deeuri urbane a nregistrat n ultimii 6 ani o creere de
19 %, iar indicele de generare a deeurilor urbane a avut o valoare medie de 293 kg/loc,an,
respectiv 0,80 kg/loc,zi.
Dac raportarea se face la populaia care beneficiaz de servicii de salubritate, valoarea
medie a nivelului de generare devine 351 kg/loc,an sau 0,96 kg/loc,zi.
Astfel va trebui s se asigure pe plan local pentru fiecare categorie de generator de
deeuri, cele mai bune opiuni pentru colectarea i transportul deeurilor prin introducerea
obligatorie i extinderea colectrii selective a a deeurilor;
gospodrii individuale fiecare gospodrie va colecta i preda deeurile
separat, n pubele de plastic pentru reciclabile
- hrtie + carton
- plastic + PET
- refuzuri menajere
agenii economici autodotarea cu cte trei recipieni:
- hrtie + carton
- plastic + PET
- refuzuri menajere
instituii publice dotarea cu cate o platforma de precolectare selectiv cu cte

trei recipieni:
- hrtie + carton
- plastic + PET
- refuzuri menajere
La toi generatorii capacitatea i tipul recipienilor, precum i frecvena de colectare se
vor stabili conform unui optim ntre cantitatea de deeuri generate zilnic i costurile
recipienilor.
Ca msuri generale pentru deseurile menajere, n principiu, se stabilesc urmtoarele :
separarea deeurilor nepericuloase de cele periculoase; n special n unitile
sanitare care vor funciona pe plan local dar i pentru gospodriile individuale unde se folosesc
adezivi, vopsele, pesticide, insecticide, baterii, acumulatori uzai etc.;
asigurarea prelurii i transportului deeurilor de ctre un operator autorizat prin
contracte ferme insoite de o programare strict;
asigurarea deservirii unui numr ct mai mare de generatori de deeuri de ctre
sistemele de colectare i transport i prin optimizarea schemelor de transport;
asigurarea recuperrii ambalajelor i a deeurilor de ambalaje n proporie ct
mai ridicat.
Introducerea noilor sisteme de sortare la surs i colectare selectiv a materialelor
reciclabile (inclusiv a celor biodegradabile) va constitui momentul optim pentru modificarea i
optimizarea frecvenelor de colectare. Raionalizarea frecvenelor de colectare va conduce la
creterea eficientei i reducerea costurilor pe care le implic serviciul de colectare.
Ca masuri speciale pentru gestionarea deseurilor industiale se amintesc:
prin studiile de fezabilitate pentru carierele de carbune precun si cele pentru
construirea de depozite de carbune si steril se vor stabili concret, pentru fiecare caz in
parte, masuri de reabilitare a zonei nu numai din punct de vedere ecologic ci si economic si
social; pentru aceasta este importanta sa se cunoasca proprietaile fizico chimice ale
materialelor litilogice in baza unor studii pedochimice speciale;
pentru reducerea impactului deseurilor asupra mediului este necesar ca legislatia
sa incurajeze reducerea cantitativa a deseurilor la sursa, reutilizarea si reciclarea acestora; de
asemenea este necesar ca reglementarile sa asigure stocarea, tratarea si depozitarea
deseurilor in conditii de siguranta pentru mediu, ca si activarea initiativelor de refecere a
terenurilor contaminate de deseuri;
pentru stabilirea strategiei de gestionare a deseurilor se va tine cont de principiile
de baza si anume:
- principiul prevenirii la sursa;
- principiul polatorul plateste (costurile legate de tratarea si eliminarea deseurilor
sunt suportate de generatorii de deseuri;
- principiul precautiei ( masurile luate trebuie sa anticipeze efectele negative ale
acestora asupra mediului);
- principiul proximitatii ( deseurile trebuie gestionate cat mai aproape de sursa de
generare);
toate masurile posibil a fi luate pentru o gestionare corespunzatoare a deseurilor
trebuie sa tina cont de principalele optiuni pentru gestionarea deseurilor, cu urmatoarea
prioritate:
minimizarea/reducerea deseurilor;
refolosirea, recuperarea, reciclarea deseurilor;
tratarea dseurilor:
depozitarea desurilor.
3.8.2. Impactul i efectele rezultate prin implementarea Planului Urbanistic
General
Evaluarea strategica de mediu SEA reprezint o tehnic de evaluare a impactului

asupra mediului n stadiul de propunere aplicat politicilor planuri i programe. Aceasta tehnic
asigur mai multe tipuri pentru evaluarea aspectelor privitoare la consecinele asupra sntatii
i mediului, punnd accent deosebit pe aspectele legate de sntatea uman.
Evaluarea impactului asupra sntii
Sntatea, definit de OMS ca starea de bine fizic, psihic i social i nu numai absena
bolii sau infirmitii, este, fr ndoial, rezultatul interaciunii unei multitudini de factori
biologici, de mediu, sociali, i ai sectorului de sntate, n continu interaciune, greu de
cuantificat ca pondere n determinismul concret al strii de sntate.
Mediul in contextul sntii
Generic mediul include totalitatea factorilor fizici, chimici i biologici, naturali sau
rezultai ai aciunii antropizante a omului asuprea mediului natural, care constituie cadrul
nconjurtor n care indivizii triesc si care, de cele mai multe ori, este greu influenabil sau
inaccesibil aciunii individuale. Acesta include astfel o multitudine de aspecte de la calitatea
aerului, apei, alimentului, solului, poluarea sonor, nivelul radiaiilor, calitatea locuirii,
transporturilor, care, mpreun contribuie i influeneaz starea de sntate.
Sntatea n relaie cu mediul
Definiia OMS a sntii n relaie cu mediul, cea care nglobeaz att efectele directe
ale agenilor fizici, chimici i biologici din mediu asupra sntii i strii de bine fizic, psihic i
social, ct i efectele (de multe ori indirecte) mediul psihologic, social i estetic, (inclusiv
aspectele legate de locuire, dezvoltare urban i transporturi), ne ofer o imagine a
complexitii domeniului, i, implicit a necesitii colaborrii coerente, coordonate i unitare la
nivelul politicilor i programelor internaionate i comunitare n vederea interveniei eficiente.
Domeniul sntii n relaie cu mediul
Sntatea n relatie cu mediul este acea component a sntii publice al crei scop l
constituie prevenirea mbolnvirilor i promovarea sntii populaiei n relaie cu factorii din
mediu. Domeniul snttii n relaie cu mediul include toate aspectele teoretice i practice, de
la politici i pn la metode i instrumente legate de identificarea, evaluarea, prevenirea,
reducerea i combaterea efectelor factorilor de mediu asupra sntii populaiei. Astfel,
domeniul de intervenie al snti n relaie cu mediul este unul multidisciplinar, complex, care
presupune colaborarea intersectorial i interinstituional a echipelor de specialiti i a
managerilor acestora, pentru nelegerea, descrierea, cuantificarea i controlul aciunii
factorilor de mediu asupra sntii.
a. Impact i efecte asociate polurii aerului
Efectele polurii aerului asupra sntii depind de o serie de procese fizice, chimice,
fiziologice i comportamentale, care se determin i se influenteaz reciproc. Astfel emisiile
evacuate n atmosfer sunt dispersate i diluate, genernd distribuii spaiale i temporale
variabile ale poluanilor. n acest timp reacii fotochimice modific agresivitatea i reactivitatea
unora dintre poluani. Expunerea la aerul poluat nconjurtor este asociat unui numr de
efecte asupra sntii, ncepand cu simptome trectoare la nivelul tractului respirator i pn
la reducerea funciilor pulmonare, limitarea functionalitii i a performanelor generale ale
organismului.
De asemenea efectele adverse ale aerului poluant influeneaz nu numai sistemul
respirator dar i pe cel cardiovascular, traduse n creteri ale morbiditii i mortalitii pentru
145
aceste grupe de boli i reducerea speranei de via sntoase a populaiei zonelor poluate.
Calitatea aerului este considerat n literatura de specialitate ca un indicator al expunerii
populaionale.

Principalele efecte asociate expunerii la poluanii ubicuitari atmosferici, rezultai ai

proceselor de combustie fie industrial, de trafic sau considerai ca relevani pentru
impactul n conformitate cu studiile OMS sunt prezentate in continuare:
b. Poluarea sonor, impact i efecte asociate

Zgomotul este un factor de mediu omniprezent pentru care limita dintre nivelul necesar i
cel nociv, dependent de o multitudine de factori (fizici ai zgomotului, personal ai receptorului
sau alte variabile externe) este greu de stabilit.
Surse de zgomot
Principalele surse de poluare fonic din comuna Matasari sunt reprezentate de:
traficul auto care se desfasoarpe arterele principale i secundare cu
autovehicule de tonaj variat;
miscarea utilajelor in procesul de productie pentru exploatarea lignitului;
parcri n spatii amenajate i neamenajate.
Pentru perioada in care se vor executa construciile, nivelul de zgomot va prezenta
valori variabile n funcie de specificul echipamentelor i distana antierelor fa de zona
locuit.
Pentru perioada de execuie atat a locuinelor ct i a obiectivelor prevzute pentru
echiparea tehnico edilitar, amplasarea antierelor n imediata vecintate a arealelor locuite,
pentru care nivelul normat, prevzut pentru zonele rezideniale, cel care asigur protecia
mpotriva apariiei efectelor asupra santii, este de 50 dB(A) face ca pentru acetia s se
profileze riscul apariiei efectelor de disconfort pe toata perioada de execuie.
n scopul limitrii posibilului impact al polurii sonore asupra santii populaiei se
recomand aplicarea unor msuri de protecie.
c. Impact i efecte asociate polurii solului, subsolului, apelor subterane
Poluarea industrial care reprezint o puternic surs de rspndire pe sol a unor
produi chimici toxici nu va fi caracteristic comunei Matasari.
Din activitile economice prevzute a se desfsura n interiorul perimetrului Planului
Urbanistic General vor rezulta emisii i imisii care se vor ncadra n normele legale i care nu
vor exercita efecte negative asupra calitii solului care sa conduc la degradarea acestuia.
Pentru etapa de execuie i amenajare ct i pentru cea de exploatare sunt prevzute o
serie de msuri speciale de protecie a solului i prin aplicarea acestora se apreciaz c
impactul asupra sntii va fi nesemnificativ.
Pentru protejarea solului, subsolului i apelor subterane, se propun urmtoarele msuri
cu caracter general:
pe toate strzile rurale se vor realiza reele de canalizare pentru evitarea infiltrrii
apelor n subsol i a polurii freaticului cu ape reziduale menajere i ape uzate din
gospodriile individuale;
se va face dimensionarea reelelor de ap i canalizare n conformitate cu etapa
final de extindere a zonelor de intravilan;
se vor realiza staii de epurare care s asigure efluentului epurat condiiile de
calitate prevzute de legislaie n vederea proteciei calitative a apelor de suprafa;
se va realiza delimitarea exact a zonelor de protecie sanitar pentru surse de
ap, staii de tratare a apelor, staii de epurare, cimitire i urmrirea respectrii acestora privind
caracterul i mrimea zonelor de protecie sanitar i hidrogeologic;
se va interzice realizarea construciilor de orice fel n albiile minore ale cursurilor
de ape i n zonele inundabile;
se va interzice depozitarea deeurilor n locuri neautorizate;
se va interzice crearea unor depozite necontrolate de deeuri pe teritoriul
administrativ;
146
se va implementa sistemul de colectare selectiv a tuturor categorilor de deeuri
de la populaie, n vederea atingerii obiectivelor naionale privind gestiunea deeurilor,
respectiv:
- reducerea cantitilor de deeuri biodegradabile;
- colectarea selectiv a deeurilor de ambalaje;

- reducerea cantitilor de deeuri de echipamentee electrice, electronice prin

reciclare i valorificare;
- gestionarea corespunztoare a uleiurilor uzate, acumulatorilor i anvelopelor
uzate;
- gestionarea altor tipuri de deeuri conform prevederilor legale specifice.
se va asigura managementul deeurilor prin colectarea selectiv la surs sau la
ramp i educarea cetenilor pentru reducerea cantitilor de deeuri;
se va realiza colectarea deeurilor printr-un operator de salubrizare autorizat,
potrivit legii;
consiliile locale sunt responsabile de neutralizarea cadavrelor de animale
provenite din gospodriile cresctorilor individuali de animaale sau a celor gsite moarte pe
teritoriul unitii administrative teritoriale respective pentru care nu se poate identifica
proprietarul;
consiliile locale au obligatia de a-i asigura contractual serviciile unei uniti de
ecarisare conform legislaiei n vigoare;
se va asigura implementarea la nivel local a obligaiilor privind gestionarea
deeurilor,
d. Impact i efecte asociate cu eliminarea deeurilor
Prin aplicarea msurilor propuse privind eliminarea deeurilor, impactul va avea efect
pozitiv n rezolvarea prioritii sectoriale identificate, astfel:
Protecia mediului i a sntii oamenilor
colectarea deeurilor din zonele locuite cu gospodrii individuale i colective din
toate satele componente ale comunei Bleti, inclusiv agenii economici;
colectarea selectiv de la populaie, din zonele cu locuine colective i case
individuale, ct i servicii publice;
sortarea fraciunii de hrtie + carton i plastic, PET-uri, sticl, lemn i textile in
zonele de producere;
asigurarea dotrilor pentru precolectare i colectare selectiv din comuna
Matasari
Impact social i relevana pentru dezvoltarea local i regional
crearea de noi locuri de munc direct, datorit dezvoltrii i diversificrii
serviciului de salubrizare (prin colectare selectiv dual i sortarea reciclabilelor n vederea
valorificrii) i indirect datorit dezvoltrii serviciilor turistice n special la sfrsit de sptmn;
modul de abordare a problemelor privind colectarea selectiv, sortarea i
valorificarea deeurilor reciclabile poate fi un model pentru alte localiti urbane mici sau
rurale din Romania;
mbuntirea calitii serviciilor de salubritate, ceea ce va conduce la
mbuntirea confortului i a calitii vieii cetenilor;
promovarea unui sistem de protecie social prin introducerea taxei de habitat;
diminuarea cantitilor de deeuri depozitabile (ultime) prin recuperarea
deeurilor valorificabile (hrtie + carton, plastic, PET-uri, sticl, lemn, textile) cu impact asupra
tarifului de salubrizare;
realizarea monitorizrii cantitii de deeuri produs, va asigura taxarea n funcie
de cantitatea produs de generatorii de deeuri i constrngerea acestora de a diminua
cantitile produse prin mrirea gradului de reciclare direct sau ncurajndu-se consumul
produselor ce utilizeaz ambalaje minimizate.
Impact asupra politicilor locale de dezvoltare durabil
va duce la imbuntirea legislaiei locale, prin elaborarea unui Regulament de
exploatare a sistemului integrat de gestionare a deeurilor;
regulamentul de exploatare a sistemului integrat de gestionare a deeurilor va fi
insuit de ctre autoritatea public, i aceasta va lua msuri de aplicare a lui prin elaborarea

de Norme de aplicare;
prin aciunile de contientizare public se vizeaz mbuntirea normelor de
conduit a tuturor factorilor implicai.
e. Impact i efecte asociate cu biodiversitatea
Ca urmare a poziiei sale geografice comuna Matasari se situeaz ntr-o zon de relief
variat de zon colinar i lunc.
Teritoriul se ncadreaz n marea unitate Subcarpaii Olteniei, iar ca subunitate in
Piemontul Getic.
Din punct de vedere hidrografic regiunea studiat se afl n bazinul rului Jiu, pe cursul
prului Jilt.
Adncimea de nghe este de 0,7-0,8 m conform STAS 6054/77.
Amenajarea cu caracter peisagistic din cadrul PUG-ului reprezint zona ocupat de
suprafaa de protecie a circulaiilor majore care va avea caracter de spaiu verde . Plantaiile
vor avea caracter ornamental i vor ine seama de compoziia i proporia speciilor n regim
natural n areale de tip zvoi. Alte plante ornamentale pot fi acceptate numai pentru
aliniamentul strzilor i pentru accente n compoziia parcurilor i scuarurilor. Intercalat printre
plantaiile de aliniament ale strzilor se pot introduce specii exotice decorative (gen
Magnoliacee, Vanilium etc.). O important suprafa plantat va fi constituit de zonele de
protecie pentru LEA, gaze, circulaii i ape de suprafa.
n cadrul spaiilor ocupate cu vegetaie de tip pdure ct i areale organizate prin
amenajare peisagistic trebuie s se acorde o atenie special asupra sntii plantelor
deoarece acestea reprezint un element deosebit de important n meninerea echilibrului fizic
i psihic.
Meninerea i chiar dezvoltarea spaiului ocupat de vegetaie constituie unul din
elementele eseniale pentru care este solicitat funciunea de locuire n satele componente ale
comunei.
Din calculele efectuate privind nivelul emisiilor i emisiilor rezultate n urma
implementrii obiectivelor PUG, rezult meninerea calitii aerului n limite acceptabile,
indicnd o linie strategic i un program de management al mediului, program al crui scop
const n reconstrucia ecologic a zonei i asigurarea dezvoltrii sale durabile.
f. Impact asupra factorului Vegetaie i aezri umane
Pentru factorul de mediu Vegetaie i asezri umane principalele msuri de protejare
sunt urmtoarele:
se va respecta zona de protecie a monumentelor istorice delimitate prin Planul
urbanistic general, ca urmare a recomandrilor Direciei de patrimoniu: se interzice
realizarea de construcii care prin funciune, configuraie arhitectural sau amplasament,
compromit aspectul general al zonei, distrug coerena specificului rural existent sau afecteaz
valoarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia;
primria comunei, prin personalul de specialitate, va rspunde pentru adoptarea
elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densitii de locuire, concomitent cu
meninerea i dezvoltarea spaiilor verzi, a amenajerilor peisagistice cu funcie ecologic,
estetic i recreativ;
se vor realiza perdele verzi de protectie pentru zonele incompatibile functional i
cimitire;
se vor amenaja corespunztor spatiile verzi propuse prin Planul urbanistic
general;
se va impune amenajarea de spaii verzi n interiorul zonelor construite;
se va menine n extravilan, suprafaa de pdure i se va impune respectarea
zonelor de protecie;
se recomand ca pe suprafeele libere de construcii i care nu sunt cultivate

agricol, s se planteze cu arbori asigurind o densitate de circa 100 mp la fiecare arbore;

parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare i vor fi
nconjurate cu gard viu de 1,2 m inaltime;
se vor asgura msuri pentru ncadrarea nivelului de zgomot ambiental n limitele
legale, pentru evitarea disconfortului i a efectelor negative asupra sntii populaiei;
se vor respecta distanele de protecie de 50 m fata de mprejmuirile cimitirelor;
n cimitire se vor asigura plantaii nalte pe aleile principale i la limitele exterioare
ale incintelor,
3.12. REGLEMENTRI URBANISTICE
n general, reglementrile urbanistice sunt detaliate n piesele desenate (plane de
reglementri) precum i n regulamentele locale de urbanism, ns se poate prezenta o sintez
a acestora:
suprafaa teritoriului administrativ al comunei ar putea suferi anumite corecii, n
general de mrire, in urma aplicarii cadastrului general bazat pe msurtori exacte ale
terenurilor.
reeaua general de localiti rmne neschimbat, n lipsa unui studiu de
circulaie, reeaua de drumuri publice va rmne neschimbat pentru perioada de valabilitate a
planurilor urbanistice generale;
intravilanele localitilor, cu coreciile de suprafa menionate, i pstreaz
structura existent a zonelor funcionale;
pentru zonele protejate pentru monumentele istorice cuprinse n lista aprobat i
care au fost identificate n teren s-au stabilit zone de protecie a acestora detaliate prin
extrase din plansele de reglementari urbanistice ale satelor in care se afla aceste monumente
si prin reglementarile privind autorizarea constructiilor si amenajarilor din Regulamentul local
de urbanism;
se propune protejarea pdurilor din zona localitilor pentru speciile de arbori pe
care le conine i, eventual, amenajarea unei zone de interes turistic;
urmeaz s se delimiteze n teren zonele de protecie sanitar a echipamentelor
i instalaiilor tehnico-edilitare pentru utilitile existente (alimentare cu energie electric,
alimentare cu ap potabil, reele de distribuie gaze naturale) i a celor ce se vor realiza n
continuare precum i culoarele de protecie pentru magistralele de transport energie electric,
gaze naturale, magistrale subterane de telefonie.
exist interdicii de construire (temporare sau definitive) determinate de riscuri
naturale sau de nevoia unor cercetri suplimentare (planuri urbanistice zonale privind
parcelri, reparcelri, operaiuni de renovare, etc.).
3.9. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLIC
Patrimoniul public al comunei a fost aprobat prin Hotrrea Consiliului Local nr. 16/1999
i a fost atestat prin Hotrrea Guvernului nr. 973/2002, anexa 44 (patrimoniu prezentat ca
anex la PUG).
Din datele posibil de studiat n momentul actualizrii planurilor urbanistice generale a
rezultat urmtoarea structur a proprietii publice:
terenuri proprietate public de interesl judetean (pentru traseele drumurilor
judetene)
terenuri proprietea publica de interes local( pentru bunurile ce constituie
patrimoniul public comunal ( din lista anexa)
Proprietatea privat a proprietarilor este reprezentat de:
terenuri proprietate privat a comunei de interes local care, dei exist, nc nu
au fost stabilite dect parial prin hotrri ale consiliului local;
terenuri proprietate privat a persoanelor fizice i juridice aciune aflat nc n
curs de definitivare.

Ca urmare a analizei nevoilor de obiective de utilitate public a rezultat c acestea se

pot realiza, pe proprietatea public a comunei existenta n prezent, astfel nct, pentru
urmtorii 10 ani, nu se impun aciuni de circulaie juridic a terenurilor.
Ca urmare a analizei nevoilor de obiective de utilitate public a rezultat c acestea se
pot realiza, pe proprietatea public a comunei existent n prezent, astfel nct, pentru
urmtorii 10 ani, nu se impun aciuni de circulaie juridic a terenurilor.
Principalele lucrri de interes public, rezultate n urma disfunctionalitilor constatate, a
cerinelor populaiei i autoritilor locale, se refer la:
A. Infrastructura
infrastructura de transport
- reabilitarea drumurilor de acces, i a tuturor drumurilor comunale;
- asfaltarea strzilor din interiorul localitilor componente;
- refacerea trotuarelor i construirea de trotuare noi acolo unde nu exist;
- achiziionarea de utilaje pentru ntreinerea drumurilor :pentru zpad - utilaj cu
plug i pentru mprtierea de soluii antiderapante; pentru drumurile pietruite i nepietruite
care fac legtura ntre satele componente ale comunei - autogreder;
Infrastructura social
- construirea de parcuri i locuri de joac pentru copii;
- extinderea reelei de informare a ceteanului prin staie proprie de emisie prin
cablu;
- amenajarea centrului civic;
- reabilitarea construciilor cu grad avansat de degradare;
- refacerea iluninatului public, folosind corpuri de iluminat moderne, economice;
- construirea de staii de autobuz noi peste tot unde sunt necesare;
- amenajarea bazei sportive din localitate;
- reabilitarea termic a tuturor cldirilor in care functioneaz instituii publice;
- reabilitarea i modernizarea aezmintelor culturale;
- contactarea operatorilor de telefonie mobil n vederea mbuntirii calitii
serviciilor necorespunztoare la nivel de comun
Infrastructura de mediu
- dezvoltarea, la niveleul tuturor satelor si a zonelor locuite a actualuilui sistem de
colectare si transsport a deseurilor menajere ; imbunatatirea sistemului de colectare a
deseurilor industriale.
- modernizarea serviciului de salubritate,
- extinderea reelelor de ap i realizarea sistemului de canalizare si epurare a
apelor uzate menajere n toate satele comunei.
- refacerea plantaiilor de pomi fructiferi care n urm nu cu mult timp erau foarte
profitabile i mai ales utile comunei;
- replantarea de arbori n vederea refacerii pdurilor care au fost defriate.
Infrastructura energetic
- modernizarea iluminatului public i nlocuirea lmpilor stradale, mari
consumatoare de energie cu lmpi economice;
- retehnologizarea, reabilitarea i modernizarea reelei de energie electric,
B. Reabilitarea urban
amenajarea de spaii pietonale prin construirea de trotuare n toate satele
componente ale comunei;
C. Resurse umane
organizarea la nivel de comun de cursuri att n vederea pregtirii i calificrii
elevilor n meserii specifice locale ct i n vederea reconversiei profesionale;
organizarea de expoziii i simpozioane n vederea informrii ceteanului cu
privire la accesul la fonduri nerambursabile, subvenii, cursuri de calificare;
programe de reconversie profesional i integrare social a rromilor din localitate

care creeaz probleme;

D. Sprijinirea afacerilor
aciuni de promovare a IMM-urilor n domenii specifice ca : agro-turism,
zootehnie, apicultur, pomicultur, flora spontan, meteuguri etc,
infiinarea unei piee pentru desfacerea produselor populaiei;
incurajarea de ctre autoritile locale a nfiinrii unui centru de colectare i
prelucrare a laptelui;
infiinarea unui centru de colectare i depozitare a cerealelor;
infiinarea unui centru de prelucrare a legumelor i fructelor;
consultarea de specialiti pentru practicarea unei agriculturi moderne,
performante;
realizarea de parteneriate cu alte localiti att din judeul Gorj ct i din alte pri
(recomandm n special cu localitile vecine) n vederea realizrii de proiecte comune n
special n domeniul apelor uzate, managementul deeurior, drumuri ntre comune etc;
sprijinirea crerii de noi IMM-uri prin acordarea de faciliti;
infiinarea unui incubator de afaceri ;
organizarea de simpozioane pentru informarea ceteanului;e xpozii
facilitarea organizrii cursurilor de reconversie profesional la nivel de primrie;
E.Turism
Cadrul natural de excepie ca i bogaia de elemente tradiionale n
obiceiuri i port alturi de alte monumente istorice aflate n stare bun sau
degradate vor permite dezvoltarea acestui segment respectiv atragerea de turiti, din dou
puncte de vedere:
incurajarea iniiativei locale n sensul amenajrii unui sat de vacan precum i a
unor pensiuni agroturistice, cu sprijinul fondurilor comunitare, care, combinate cu nite structuri
de agrement ingenios realizate ar putea constitui o atracie puternic pentru turitii n tranzit
sau pentru locuitorii dornici de distracie ai localitilor nvecinate. Aceste iniiative nu pot fi
realizate fr reabilitarea infrastructurii locale care constituie un impediment n dezvoltarea
tuturor domeniilor (i aa destul de reduse numeric) din comuna Matasari.
Infrastructura de turism
- crearea de spaii de cazare i ncurajarea dezvoltrii agroturismului;
- modernizarea drumurilor de acces ctre obiectivele turistice;
- construirea de pensiuni, cabane turistice;
- realizarea unui sat de vacanta ;
- amenajarea de locuri de campare n vederea evitrii turismului haotic;
- realizarea de parteneriate ntre proprietarii de terenuri din zonele turistice i
autoritile locale;
Marketing turistic
- realizarea unei pagini web complexe de prezentare a comunei Matasari;
- publicarea unor pliante n imagini;
F. Dezvoltarea rural
Dezvoltarea infrastructurii rurale
- reabilitarea i modernizarea drumurilor comunale;
- dezvoltarea reelei de comunicaii;
- modernizarea reelelor de energie electric
Diversificarea activitilor economice alternative n mediul rural
- dezvoltarea economiei rurale prin nfiinarea grupurilor de productori i a
asociaiilor agricole;
- dezvoltarea bazelor de colectare a produselor agricole;
- ncurajarea activitilor agro-turistice n comuna Bleti;

- sprijinirea concesionrii unor terenuri n vederea ncurajrii ntreprinztorilor;

- incurajarea practicrii ocupaiilor tradiionale i a practicrii meteugurilor;
G. Dezvoltarea societii informaionale
crearea unui suport informatic de amenajare a teritoriului;
realizarea unei reele de comunicare pe calculator ntre toate instituiile din
comun: primrie, coli, post de poliie, casele culturale, biserici, ocol silvic, etc.
n concluzie, considerm c dezvoltarea i modernizarea comunitii locale depind
numai de factorii locali, de legislativul i executivul comunei, acestea neputndu-se realiza
dect din interior prin stabilirea cu prioritate a strategiilor de dezvoltare i identificarea surselor
de finanare a proiectelor de dezvoltare local, conform standardelor europene

IV. CONCLUZII. MSURI N CONTINUARE

A. Cu privire la avizarea, aprobarea i utilizarea proiectelor de urbanism
Planul urbanistic general al comunei Matasarireprezint un demers conceptual care
pune n eviden principalele direcii prin care s se stopeze disfuncionalitile din domeniul
economic, demografic, de echipare edilitar i calitate a mediului pe de o parte, iar pe de alt
parte de instalare a unor tendine de reabilitare i cretere a activitilor din domeniile
menionate.
Pentru fiecare parametru determinant n dezvoltarea comunei au fost prezentate
orientrile prioritare care se ncadreaz n prevederile Planului de Amenajare al Teritoriului
Judeului Gorj. si a Strategiei de dezvoltare socio-economica a judetului Gorj pe perioada
2007-2013.
Astfel, n cadrul structurilor economice, ca domenii prioritare, au fost considerate, n
raport cu potenialul lor de dezvoltare, agricultura, industria, economia forestier i turismul.
n acelai timp, pentru infrastructura tehnic, cu prioritate au fost considerate reeaua de
ci de comunicaii, telecomunicaii, gospodrirea complex a apelor, alimentarea cu energie
electric, gaze, etc.
Avnd n vedere complexitatea problemelor cu care se confrunt comuna din punct de
vedere urbanistic i edilitar-gospodresc, planurile urbanistice generale actualizate, n
conformitate cu prevederile legale, vor fi naintate organismelor centrale i judeene interesate
pentru avizare, vor fi supuse informrii i consultrii populaiei i n final vor fi supuse aprobrii
Consiliului local dup care, acestea devin obligatorii pentru instituiile publice, persoane juridice
i populaie.
Se atrage atenia c dupa aprobare timp de 12 luni nu este permis nici o
intervenie de modificare a prevederilor planurilor urbanistice generale i a
regulamentelor locale de urbanism ( art. 32. al 2 din Legea nr. 350/2001)
Dup o perioad de 12 luni de la aprobarea planurilor urbanistice generale, n condiiile
n care se solicit derogri de la prevederile acestora acestea se pot obine numai dup
elaborarea unei alte documentaii de urbanism prin care s se justifice i s se
demonstreze posibilitatea interveniei urbanistice solicitate. Numai dup aprobarea noii
documentaii de urbanism plan urbanistic zonal sau plan urbanistic de detaliu se
poate accept intervenia urbanistic propus i poate fi intocmit documentaia
necesar n vederea obinerii autorizaiei de construire.
n situaia n care se solicit elaborarea unor planuri urbanistice zonale sau de detaliu,
se pot aduce urmtoarele modificri reglementrilor din Planul urbanistic general:
prin planul urbanistic zonal se stabilesc reglementri noi cu privire la :regimul de
construire, funcionarea zonei, nlimea maxim admis, coeficientul de utilizare a terenului
(CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea cldirilor fa de aliniament i
distanele fa de limitele laterale i posterioare ale parcelei :
prin planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementri noi numai cu privire la
distanele fa de limitele laterale i posterioare ale parcelei.
B. Cu privire la continuarea proiectarii documentatiilor de urbanism
Pentru continuitatea i aprofundarea propunerilor generale reglementate prin PUG,
dupa aprobarea acestuia, n perioada urmtoare se recomand:
Pentru etapa de scurt perspectiv ( 12 luni ), aa cum am mai precizat, se
impune:elaborarea Planului Urbanistic Zonal pentru zona Central din satul Matasari, zona n
care certficatele de urbanism i autorizaiile de construire se pot emite, cu caracter de
excepie, dup Regulamentul local de Urbanism pe o perioada de maxim 12 luni.
Pentru etapa de medie i larg perspectiv, pn la o nou actualizare a Planului

Urbanistic General ( 5 10 an, trebuiesc elaborate studiile de fundamentare ca proiecte de

analiz i reglementare a unor importante probleme sectoriale i care pot fi:
a) studii cu caracter analitic, care privesc evoluia unitii teritorial administrative de
baz i caracteristicile sale, pot fi, dup caz:
actualizarea suportului topografic/cadastral, n sistem GIS proiecie stereo 70
condiiile hidrogeotehnice;
-evoluia localitii sub aspect istorico-cultural, etnografic i urbanistic
arhitectural;
identificarea zonelor i ansamblurilor cu valoare deosebit din punct de vedere
cultural, istoric, arhitectural urbanistic, i delimitarea zonelor construite protejate;
identificarea unitilor de peisaj;
stabilirea zonelor cu risc natural i tehnologic;
studii privind dezvoltarea potenialului natural i economic al localitilor
componente;
studii privind valorificarea resurselor umane;
studii pe categorii de servicii publice i de pia;
valorificarea potenialului turistic al teritoriului administrativ;
reabilitarea, protecia i conservarea mediului;
organizarea circulaiei i transporturilor n localitile componenete i n teritoriul
de influen al acestora;
echiparea major edilitar;
studiu privind regimul juridic al terenurilor;
studii pentru zonele naturale din teritoriul administrativ cu privire la pedologie,
agricultur, teritoriul forestier, etc.;
alte studii.
b) studii cu caracter consultativ privesc evidenierea unor cerine i opiuni ale
populaiei, ale societii civile i actorilor implicai n dezvoltarea urbanistic. Ele se pot elabora
n baza sondajelor i anchetelor socio urbanistice sau altor mijloace specifice.
c) studii cu caracter prospectiv pe domenii sectoriale sau pe subdomenii
reprezentnd tendinele actuale ale dezvoltrii precum i cele favorizate de integrarea n
Uniunea European:
stabilirea obiectivelor strategice de dezvoltare n funcie de politicile i
strategiile de dezvoltare ale unitii administrative de baz;
studii privind marketingul urban;
studii privind evoluia pieei funciare;
alte studii.
Pentru toate categoriile de studii de fundamentare, demersul elaborrii va fi structurat
astfel:
a) delimitarea obiectului studiat;
b) analiza critic a situaiei existente cu evidenierea aspectelor cauzale i areale
ale disfunctionalitilor;
c) evidenierea disfunctionalitilor;
d) propuneri de eliminare/diminuare a disfunctionalitilor cu specificarea efectelor
scontate i a msurilor necesare a fi luate;
e) prioritile de intervenie.
Proiectantul Planului urbanistic general ce urmeaz a fi actualizat n etapa urmtoare va
avea obligaia de a corela toate propunerile studiilor de fundamentare cu obiectivele strategice
de dezvoltare i de a genera o concepie unitar de dezvoltare a localitii.
Se reamintete c toate documentaiile de urbanism i amenajare a teritoriului se
elaboreaz i se semneaz de persoane cu drept de semnatur nscrii n Registrul
Urbanitilor din Romnia (art. 38 nin Legea nr. 350/2001).

C. Aplicarea documentaiilor de amenajarea teritoriului i de urbanism

Aplicarea documentaiilor de amenajare a teritoriului i de urbanism aprobate se asigur
prin eliberarea certificatului de urbanism.
Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care
autoritatea administraiei publice judetene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic
i tehnic al imobilelor i condiiile necesare n vederea realizrii unor investiii, tranzacii
imobiliare ori a altor operaiuni imobiliare, potrivit legii.
Certificatul de urbanism este obligatoriu pentru adjudecarea prin licitaie a lucrrilor de
proiectare i de execuie a lucrrilor publice, precum i pentru ntocmirea documentaiilor
cadastrale de comasare, respectiv de dezmembrare a bunurilor imobile n cel putin 3 parcele.
n cazul vnzrii sau cumprrii de imobile, certificatul de urbanism cuprinde informaii privind
consecinele urbanistice ale operaiunii juridice, solicitarea certificatului de urbanism fiind n
acest caz, facultativ.
Certificatul de urbanism se elibereaz la cererea oricrui solicitant, persoan fizic sau
juridic, care poate fi interesat n cunoaterea datelor i a reglementrilor crora ii este supus
respectivul bun imobil.
Certificatul de urbanism nu confer dreptul de executare a lucrrilor de construire,
amenajare sau plantare.
n Certficatul de urbanism se va meniona n mod obligatoriu scopul eliberrii acestuia.
Certificatul de urbanism pentru destinaii speciale se elibereaz n temeiul i cu
respectarea documentaiilor aferente obiectivelor cu caracter militar, elaborate i aprobate de
Ministerul Aprrii Naionale, Ministerul Administraiei i de Interne, Serviciul Romn de
Informaii, Serviciul de Informaii Externe, Serviciul de Telecomunicaii Speciale, i Serviciul de
Protecie i Paz, dup caz, pe baza avizului Ministerului Dezvoltrii, Lucrrilor Publice i
Locuintelor.
Pentru aceeai parcel se pot elibera mai multe certificate de urbanism, dar coninutul
acestora, bazat pe documentaiile de amenajare a teritoriului i de urbanism, i celalalte
reglementri n domeniu trebuie s fie aceleai pentru toi solicitanii. n acest scop nu este
necesar solicitarea actului de proprietate asupra imobilului, n vederea emiterii certificatului de
urbanism.
Certficatul de urbanism cuprinde elemente privind:
regimul juridic al imobilului dreptul de proprietate asupra imobilului i servituiile
de utilitate public care greveaz asupra acestuia ; situaia imobilului teren i/sau
construciile aferente n intravilan sau n extravilan ; prevederi ale documentaiilor de
urbanism care instituie un regim special asupra imobilului zone protejate, interdicii definitive
sau temporare de construire -, dac acesta este nscris n Lista cuprinznd monumentele
istorice din Romania i asupra cruia, n cazul vnzrii, este necesar exercitarea dreptului de
preempiune a Statului potrivit legii, precum i altele prevzute de lege. Informaiile privind
dreptul de proprietate i dezmembrmintele acestuia vor fi preluate din cartea funciar,
conform extrasului de carte funciar pentru informare ;
regimul economic al imobilului folosina actual, destinaii admise sau
neadmise, stabilite n baza prevederilor urbanistice aplicabile n zon, reglementri fiscale
speciale specifice localitii sau zonei
regimul tehnic al imobilului procentul de ocupare a terenului, coeficientul de
utilizare a terenului, dimensiunile minime i maxime ale parcelelor, echiparea cu utiliti,
edificabil admis pe parcel, circulaii i accese pietonale i auto, parcaje necesare, alinierea
terenului i a construciilor fa de strzile adiacente terenului, nlimea minim i maxim
admis.
Dreptul de construire se acord portivit prevederilor legale, cu respectarea
documentaiilor de urbanism i regulamentelor locale de urbanism aferente, aprobate potrivit
legii.

La emiterea autorizaiei de construire de ctre autoritatea public competent, pe lnga

prevederilor documentaiilor de urbanism i ale regulamentelor locale de urbanism aferente
acestora, vor fi avute n vedere urmtoarele aspecte :
existenta unui risc privind securitatea, sntatea oamenilor sau nendeplinirea
condiiilor de salubritate minim.
prezena unor vestigii arheologice, situaie n care autoritile abilitate elibereaz
certificatul de descrcare de sarcin arheologic sau instituie restricii prin avizul eliberat, n
termen de 3 luni de la naintarea de ctre beneficiar/finanator a Raportului de cercetare
arheologic, elaborat n urma finalizrii cercetrilor,
existenta riscului de nclcare a normelor de protecie a mediului
existenta riscului de a afecta negativ patrimoniul construit, patrimoniul natural sau
peisaje valoroase recunoscute i protejate potrivit legii,
existena riscurilor naturale de inundaii sa alunecri de teren,
evidenierea unor riscuri naturale i/sau antropice care nu au fost luate in
considerare cu prilejul elaborrii documentaiilor de urbanism aprobate anterior pentru teritoriul
respectiv.
n baza prevederilor Planului urbanistic general, autorizaiile de construire se emit direct
pentru zonele pentru care exist reglementri privind regimul juridic, economic i tehnic al
imobilelor, cuprinse in Regulementul local de urbanism RLU, aferent acestuia.
Zonele asupra carora s-a instituit un anumit regim de protecie sau interdicie, care nu
pot fi suficient reglementate prin Planul urbanistic general, se vor evidenia/delimita n cadrul
acestuia n vederea detalierii prin planuri urbanistice zonale.
D. Cu privire la introducerea sistemului informaional n activitatea de urbanism
O problem deosebit de important cu aplicaie general n administraia public local,
dar mai ales n amenajarea teritoriului i urbanismului, o constituie introducerea sistemului
general de eviden i analiz urban (SGEAU), sistem informaional compus din dou
sisteme distincte:
a) Sistemul datelor urbane (SDU) bazat pe tehnologii ale sistemelor informatice
geografice ca instrument de asistare a deciziei n cadrul administraiei publice locale.
Utilizarea SDU ca sistem structurat pe tehnologii informatice, se bazeaz pe sisteme
informatice geografice (GIS) considerate drept aplicaii ale sistemelor informatice.
Pot beneficia, prin sistemul datelor urbane bazat pe tehnologii GIS, urmtoarele tipuri de
activiti:
educaia informaii privind nivelul de educare al unei comuniti locale precum
i distribuia spaial a acestui tip de informaii;
evidenierea zonelor cu potenial de risc precum i evaluarea corect a riscurilor;
servicii publice ca exemplu fiind alegerea seciilor de votare innd cont de
anumii factori cum ar fi distana de parcurs de la domiciliu;
protecia mediului prin evidenierea zonelor expuse la poluare cu anumite
substane,delimitarea zonelor afectate i amploarea acestora ca i determinarea unui optim de
zone de protecie sau zone verzi pentru o localitate, sau alte domenii;
servicii de asisten social (de exemplu determinarea gradului de confort i
civilizaie al populaiei n funcie de vechimea cldirilor de locuit, zonele de proprietate i a
ncadrrii pe anumite domenii;
cadastru i urbanism (evidena proprietilor, evidena edilitar, a certificatelor de
urbanism i autorizaiilor, a zonelor protejate de patrimoniu, etc.);
taxe i impozite stabilite pe o baz de date cadastral corect i actual;
GIS Metropolitan prin folosirea internetului se furnizeaz locuitorilor i turitilor
informaii cu caracter de utilitate public.
b) Sistemul indicatorilor urbani conine elemente fundamentale pentru analiza i
identificarea soluiilor n managementul urban.

Contextul general de dezvoltare urban a multiplicat numrul de variabile caracteristice

i a extins aria parametrilor de decizie.
Conexiunile care leag ntre ele componentele economice, demografice, sociale,
decizionale, tehnologice, formeaz o reea dens i complex de relaii la nivel general. Pentru
definirea acestor relaii n cadrul unui sistem informaional teritorial se stabilesc indici i
indicatori grupai pe funciuni, care reprezint expresia unor caracteristici ale funciunilor
economico-sociale.
Indicatorii urbani sunt grupai n apte module stabilite la nivel mondial, fiecare din
acestea constituindu-se ntr-o baz de date proprie (modul 1 srcie, omaj, productivitate;
modul 2dezvoltare social; modul 3 infrastructur; modul 4 transport; modul 5
156
management; modul 6 autoritate local; modul 7 indicatori de locuire).
Avnd n vedere faptul c dezvoltarea spre o societate tot mai complex este din ce n
ce mai dificil de condus i administrat, se impune utilizarea unor metode de conducere i
administrare adecvate n cadrul unui sistem prestabilit.
Pentru ca acest proces s nu se reduc numai la emiterea i transmiterea deciziei ci s
urmreasc i efectul deciziei asupra sistemului condus, se impune cu necesitate adaptarea
sistemului general de eviden i analiz urban (ale crui principale caracteristici sunt
prezentate n anex) ce va permite furnizarea tuturor informaiilor pentru adoptarea unor decizii
i hotrri complete i eficiente.