UNIVERSITATEA ALMA MATER DIN SIBIU

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE, SOCIALE I ADMINISTRATIVE

DEPARTAMENTUL DE STIINE ECONOMICE

PROIECT
POLITOLOGIE
TEORIA SI PRACTICA
LIBERTATII

COORDONATOR TIINIFIC
Prof.univ.dr. Mircea COSMA

Student
Cerghizan Maria Cristina

SIBIU 2015
1

CUPRINS
INTRODUCERE....................................................................................................3
PARTEA 1.TEORIA LIBERTATII
Capitolul I LIBERTATEA IN CADRU OFICIAL
1.1 DEFINITII..........................................................................................................4
1.2 LIBERTATEA CA GARANTIE.........................................................................4
1.3 LIBERTATEA ESTE... ......................................................................................7
Capitolul II CLASIFICARI ALE LIBERTII
2.1 LIBERTATEACONTEMPORANA...............................................................7
2.2 LIBERTATEA CA FILOZOFIE..........................................................................8
2.3.LIBERTATEA ECONOMICA SI POLITICA.....................................................9

Capitolul III COMPONENTE ALE LIBERTATII

3.1.SURSELE RESPONSABILITATII.......................................................................12
3.2. AUTORITATEA...................................................................................................13
3.3. RESPECTUL........................................................................................................14
3.4.MIJLOACE DE CONTROL SI MONITORIZARE.............................................15
3.5.MANIPULAREA..................................................................................................16
PARTEA II--LIBERTATEA IN PRACTICA
Capitolul IV LIBERTATE PE INTELESUL TUTUROR
4.1LIBERTATEA ANTICA APLICATA................................................................18
4.2.EVOLUTIA IDEII DE LIBERTATE...................................................................19
4.3LIBERTATEA AMERICANA SI BOCANCUL RUSESC......................................21
Capitolul V
CONCLUZII.................................................................................................................22
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................24
ANEXE..........................................................................................................................25

Omul isi doreste eliberarea de constrangeri,dar recunoaste in acelasi timp necesitatea

ordinii.
Buchanan
INTRODUCERE
Libertatea este in sine un concept
atat de vechi ca si omul,dovada fiind semnele din scrierea cuneiforma veche de
milenii.Totusi,nu a fost niciodata un lucru simplu,pentru ca libertatea se compune nu
doar din lipsa constrangerilor,ci si din ansamblul de responsabilitati si obligatii care vin
la pachet cu liberul arbitru.Pentru lucrarea de fata am ales sa fac o radiografie cat mai
coerenta, ineligibila si simpla a libertatii noastre romanesti si contemporane.Cautand
articole relationate termenului,s-au ivit unele intrebari despre felul cum percem
realitatea si libertatea,carora le vom cauta raspuns in lucrarea de fata.
Cum ar trebui o societate democratica sa faca fata problemelor divergente?
Cum impaci libertatile individuale cu cele de grup(inclusiv cele de tara,de
comunitate)fara a leza pe nimeni si cu acordul celor implicati?Cum faci legi care sa
multumeasca pe toti?Cum structurezi piata pentru a pastra satisfactia si a celui care
vinde,cat si a celui care cumpara?Cum inluentezi piata fara a ingradi drepturile
individuale,economice sau politice?
Pentru cine cream legi?
Cum ii alegem pe cei care ne reprezinta?Si odata alesi,ne mai reprezinta?Cat de
flexibile ar trebui sa fie regulile jocului?
Care din problemele statului ne privesc si care nu?In ce privinte avem putere de decizie
in stat?
Cine are dreptul de vot si de ce?
Cautand raspunsuri acestor intrebari,am incercat sa sintetizez ceea ce cunoastem despre
libertate,si ceea ne dorim de la ea.

CAP 1. LIBERTATEA IN CADRU OFICIAL

1.1.DEFINITII
A) LIBERTTE, (4) liberti, s. f.
1. Posibilitatea de a aciona dup propria voin sau dorin.
-Loc. adv. n libertate = dup bunul-plac, nestingherit.
-Expr. A-i lua libertatea s... (sau de a...) = a-i ngdui, a-i permite s...
Starea unei persoane care se bucur de deplintatea drepturilor politice i civile n stat.
-Starea celui care nu este supus unui stpn.
-Situaia unei persoane care nu se afl nchis sau ntemniat.
-Expr. A pune n libertate = a elibera din nchisoare, din arest etc.
3. Independen, neatrnare (a unui stat fa de o putere strin).
4. (La pl.) Drepturi fundamentale recunoscute prin Constituie cetenilor, de
dezvoltare i liber manifestare a personalitii (libertatea cuvntului, a presei etc.).
-Libertate individual = dreptul care garanteaz inviolabilitatea persoanei.
-Libertate de contiin = principiu formal n societatea modern pluralist, care face
posibil aciunea n conformitate cu propria contiin, n principal n ce privete
religia.
-Libertate de gndire = drept al ceteanului prevzut de constituiile democratice, de ai exprima modul propriu de gndire.1
B.) Libertatea este un concept filosofic, a crui semnificaie ar putea fi rezumat prin
sintagma "lipsa constrngerilor".
Conceptul de libertate a avut de-a lungul istoriei utilizri multiple (uneori
contradictorii). Pentru o nelegere corect a semnificaiei acestui concept este nevoie
s se cunoasc contextul n care a fost folosit.2
1.2.LIBERTATEA CA GARANTIE
Ar trebui inainte de a polemiza si a diseca termenul de libertate sa stim care ne sunt
libertatile pe care ar trebui sa ni le garanteze constitutia.
Astfel,in Costitutie, la Titlul 2, putem gasi Drepturile, libertatile, si indatoririle
fundamentale,in care se explica universalitatea drepturilor si libertatilor:
Articolul 153/

DEX
wikipedia
3
http://www.cdep.ro
2

(1) Cetenii beneficiaz de drepturile i de libertile consacrate prin Constituie i prin

alte legi i au obligaiile prevzute de acestea.
Libertatea ,impreuna cu egalitatea si dreptatea constituie piatra de temelie a constitutiei
noastre.De aceea,se presupune ca toti suntem egali in fata legii,si dispunem cu totii de
aceleasi libertati si obligatiile care converg din acestea.
Aricolul 164
(1) Cetenii sunt egali n faa legii i a autoritilor publice, fr privilegii i fr
discriminri.(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) (...) Statul romn garanteaz egalitatea de anse ntre femei i brbai(...)
ARTICOLUL 22
(1) Dreptul la via, precum i dreptul la integritate fizic i psihic ale
Dreptul la via
persoanei sunt garantate.
i la integritate
(2) Nimeni nu poate fi supus torturii i nici unui fel de pedeaps sau de
fizic i psihic
tratament inuman ori degradant.
(3) Pedeapsa cu moartea este interzis.
ARTICOLUL 23
(1) Libertatea individual i sigurana persoanei sunt inviolabile.
Libertatea
(2) Percheziionarea, reinerea(...) unei persoane sunt permise numai
individual
n cazurile i cu procedura prevzute de lege.
(12) Nici o pedeaps nu poate fi stabilit sau aplicat dect n
condiiile i n temeiul legii.
ARTICOLUL 26
Viaa intim,
(1) Autoritile publice respect i ocrotesc viaa intim, familial i
familial i
privat.
privat
(2) Persoana fizic are dreptul s dispun de ea nsi, dac nu ncalc
drepturile i libertile altora, ordinea public sau bunele moravuri.
Libertatea
ARTICOLUL 29
contiinei
(1) Libertatea gndirii i a opiniilor, precum i libertatea credinelor
religioase nu pot fi ngrdite sub nici o form. Nimeni nu poate fi
constrns s adopte o opinie ori s adere la o credin religioas,
contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea contiinei este garantat; ea trebuie s se manifeste n
spirit de toleran i de respect reciproc.
(3) Cultele religioase sunt libere i se organizeaz potrivit statutelor
proprii, n condiiile legii.
(4) n relaiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau
aciuni de nvrjbire religioas.
(5) Cultele religioase sunt autonome fa de stat i se bucur de
4

http://www.cdep.ro

sprijinul acestuia, inclusiv prin nlesnirea asistenei religioase n

armat, n spitale, n penitenciare, n azile i n orfelinate.
(6) Prinii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor
convingeri, educaia copiilor minori a cror rspundere le revine.

Libertatea de
exprimare

Libertatea
ntrunirilor
Libertatea
economic

ARTICOLUL 30
(1) Libertatea de exprimare a gndurilor, a opiniilor sau a credinelor i
libertatea creaiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini,
prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare n public, sunt
inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzis.
(3) Libertatea presei implic i libertatea de a nfiina publicaii.
(4) Nici o publicaie nu poate fi suprimat.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare n mas obligaia
de a face public sursa finanrii.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea,
viaa particular a persoanei i nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defimarea rii i a naiunii, ndemnul la
rzboi de agresiune, la ur naional, rasial, de clas sau religioas,
incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violen public,
precum i manifestrile obscene, contrare bunelor moravuri.
ARTICOLUL 39
Mitingurile, demonstraiile, procesiunile sau orice alte ntruniri sunt
libere i se pot organiza i desfura numai n mod panic, fr nici un
fel de arme.
ARTICOLUL 45
Accesul liber al persoanei la o activitate economic, libera iniiativ i
exercitarea acestora n condiiile legii sunt garantate.

CAPITOLUL III
ndatoririle fundamentale
Fidelitatea fa ARTICOLUL 54
de ar
(1) Fidelitatea fa de ar este sacr.(...)
ARTICOLUL 55
Aprarea rii
(1) Cetenii au dreptul i obligaia s apere Romnia. (....)
Contribuii
ARTICOLUL 56
financiare
(1) Cetenii au obligaia s contribuie, prin impozite i prin taxe, la
cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impuneri trebuie s asigure aezarea just a

Exercitarea
drepturilor i a
libertilor

sarcinilor fiscale.(...)
ARTICOLUL 57
Cetenii romni, cetenii strini i apatrizii trebuie s-i exercite
drepturile i libertile constituionale cu bun-credin, fr s ncalce
drepturile i libertile celorlali.

1.3.LIBERTATEA ESTE...
Pe langa definitiile gasite in DEX ,libertatea este vazuta de catre oamenii de filozofie
si arta intr-un fel care cristalizeaza in putine cuvinte idei de altfel greu de definit.5
1.)Nu-mi plac definiiile, dar dac exist o definiie a libertii, ar fi atunci cnd deii
controlul asupra realitii pentru a o transforma, a o schimba, i nu de a-i fi impus.
Chiar nu poi cere mai mult de-att. definiie de Mark Knopfler
2.)Libertatea este facultatea de a face pentru fericirea proprie tot ce nu stric fericirea
asociailor. Baronul d'Holbach
3.)Libertatea nseamn rspundere, de aceea majoritatea oamenilor se tem de ea.
George Bernard Shaw
4.)Libertatea este dreptul de a face ceea ce permit legile. Montesque
5.)Libertatea nseamn a fi ceea ce vrei din ceea ce poi. Rivarol
6.)Libertatea este acea clip ntre momentul n care cineva i cere s faci ceva i
momentul n care te decizi cum s-i rspunzi.
Jeffrey Borenstein
CAP 2 CLASIFICRI ALE LIBERTTII
2.1.LIBERTATEA "CONTEMPORAN"
Dorina oamenilor de a fi liberi nu este o caracteristic a societii contemporane ci
Toate aceste permisiuni care ne fac s ne simim liberi sunt, n majoritatea cazurilor,
rezultatul interaciunii sociale, a relaiilor cu ceilali oameni. De multe ori , situaia n
care cineva este liber se asociaz celei n care libertatea altei persoane este ngrdit.
Astfel ca libertatea poate fi neleas ca o relaie social care se refer la :
=o trstur, sau un drept al persoanei
=o proprietate a oamenilor,un produs al civilizatiei
=absena constrngerilor
=posibilitatea de a participa la decizii
Marea diversitate semantic a termenului de libertate a determinat acceptarea ideii c,
de fapt, vorbim despre diferite tipuri de liberti, i nu despre o singur libertate ca
libertate total, absolut. Diversitatea, n ceea ce privete tipurile de liberti, poate fi
explicat prin complexitatea vieii sociale, a multiplelor interrelaionri ale fiecrui om
5

Citatepedia.ro-definitii ale libertatii

cu ceilali oameni. Astfel, putem distinge :

=libertatea personal se refer la dreptul oricrei persoane de a refuza amestecul
altora (ca persoane fizice sau reprezentani ai unei autoriti ) n viaa intim sau pe
durata anumitor activiti. Astfel, o societate democratic recunoate i apr liberti
personale precum :
=libertatea cuvntului, libertatea de exprimare i libertatea presei ;
- libertatea de credin,
- libertatea de ntrunire i asociere,
- libertatea deciziilor n probleme de interes personal,
- dreptul la aprare egal din partea legii.
=libertatea politic se refer la posibilitatea cetenilor de a participa la luarea
deciziilor de interes public prin :
- libertatea votului (cu ocazia alegerilor, a referendumului sau n alte situaii de luare a
unei decizii colective) ;
- libertatea opoziiei politice ;
- libertatea de aciune politic a unor organizaii particulare locale sau naionale , care
ofer posibilitatea exercitrii libertii personale i politice ;
- libertatea i totodat dreptul cetenilor de a se informa i de a fi informai de ctre
autoriti , n legtur cu deciziile politice adoptate,
- controlul actului de guvernare, libertatea de a critica aciunile puterii, cu scopul de a
determina schimbarea deciziilor incorecte ;
=libertatea economic se refer la posibilitatea oamenilor de a aciona liber n dubla
lor calitate de productori i consumatori ; ea se fundamenteaz pe proprietatea privat
i presupune :
- libertatea agentului economic de a aciona n limitele legii, cum crede c este mai bine
pentru atingerea scopurilor (libertatea de a iniia o afacere , de a o conduce etc.) ;
- libertatea schimbului de bunuri i servicii ntre productori i consumatori ;
- libertatea consumatorului de a alege bunurile i serviciile dorite, n cantitile
necesare.
ntr-o societate democratic se constat o permanent limitare a sferei de aciune a
statului n vederea creterii libertii economice a oamenilor.
Diferitele tipuri de liberti se afl in interaciune . Uneori este posibil s se afle pentru
scurt vreme n conflict, dar specific societii democratice este dialogul i soluionarea
conflictelor prin negociere.
2.2.LIBERTATEA CA FILOZOFIE
Libertatea personal inseamn in contextul social actual dreptul la o viat
privat,dreptul la cuvant,dreptul la asociere,la credint si liber exprimare si dreptul de
a se bucura de toate liberttile garantate si aparate de lege,in cadrul legii.
8

In concept filozofic si civic,libertatea este abordat in moduri similare dar nu identice

de ctre unii ganditori.
Pentru J.S. Mill6, libertatea este determinat de raporturile dintre individ i societate.
Astfel, sfera libertii umane cuprinde urmtoarele:
1.libertatea luntric (libertatea de contiin)
2.libertatea de exprimare
3.libertatea alegerii unui stil de via
4.libertatea de asociere liber consimit
Pentru Isaiah Berlin7 exist 2 sensuri (politice) ale conceptului de libertate:
1.libertatea negativ
2.libertatea pozitiv
Libertatea negativ precizeaz care este limita independenei comportamentului
individual, fiind astfel identificabil cu lipsa constrngerilor din partea altor persoane
asupra activitii mele. n privina folosirii a conceptului de libertate Isaiah Berlin face
urmtoarele precizri :
-Constrangerea este distinct de incapacitate iar libertatea nu are valoare fr condiii
adecvate pentru folosirea ei.
-Libertatea pozitiv privete sursa comportamentului, utilizarea derivnd din dorina
individului de a fi propriul su stpn. Libertatea conceput ca libertate pozitiv este
corelat n mod direct cu opiniile despre ceea ce constituie "un eu, o persoan, un om"
-Libertatea voinei este definit si ca liberul arbitru
In concluzie liberttile personale,individuale tin de putint,de societate si de gradul de
integrare a individului in mediul su,precum si de cile prin care isi ia liberttile pe
care le consider ale sale.
Liberttile individuale sunt cele care stau la baza tuturor liberttilor,de orice fel.
banii nu sunt inventia statului
Guvernul nu este o vaca pe care o pasti in rai si o mulgi pe pamant
2.3.LIBERTATE ECONOMICA SI POLITICA
Oricat am incercat s separ cele dou categorii de libertti,am ajuns la concluzia ca se
influenteaz reciproc,si evolueaz conlucrand.ntr-o lume tot mai global i mai
integrat, competitivitatea fiecruia dintre noi i a economiei n ansamblu reprezint, la
prima vedere, factorul esenial al creterii economice, adic al creterii bogiei pe cap
de locuitor. Aceast competitivitate nu poate fi ns disociat de aciunile oamenilor
care alctuiesc societatea i nici de regulile (scrise i nescrise) care structureaz
aciunile respective. Regulile n vigoare, adic cele care sunt efectiv respectate, las
mai mult sau mai puin libertate indivizilor din societate. Dou rapoarte
6
7

j.s.Mill-1808-1873-filozof britanic-dezvoltator al ultilitarismului

Isaiah Berlin-1909-1997-filozof britanic- cu gandire liberala

internaionale arat c popoarele mai libere din punct de vedere economic au o situaie
economic mai bun i se dezvolt mai repede dect cele care sunt oprimate.8
Libertatea politic implic prezena libertilor civice (personale) si nu poate fi rupt de
acestea precum si de libertatea economic, adic de capitalismul bazat pe relaii de
pia. Libertatea economic atribuie caliti pieelor libere private n care indivizii fac
schimburi n afar n propriul interes. Libertatea politic este un mijloc pentru
libertatea de constrngere, de putere arbitrar incluznd i puterea exercitat de guvern.
Adesea drepturile civile permit oamenilor sa-i aleag regulile i calea pe care s o
urmeze,adica sa isi creeze propriile legi,iar esena libertilor civile este aceea c
oamenii sunt liberi de a lua propriile decizii pe termen lung, timp n care nu le sunt
violate celelalte drepturi.
Pe piaa liber, indivizii au libertatea de a alege ce s consume, ce s produc i cum s
plteasc. Libertatea economic i libertile civile sunt evident relaionate. O societate
a crei liberti civile sunt incomplete este puin probabil c va ncuraja piaa liber
deoarece libertile civile i libertatea economic au n comun libertatea de a nu fi
constrni de ctre ali indivizi sau guvern. Piaa liber este caracterizat de libertatea
tranzaciilor dintre indivizi care sunt lsai s-i urmreasc propriile interese n scopul
realizrii obiectivelor economice pe care i le-au propus.
Importana libertii politice cu cea a libertii economice const exact n factori ai
libertilor civile care includ garanii pentru a limita puterea guvernamental i a
proteja autonomia individual. Libertatea uman fixat n libertile civile este un
mijloc prin care se realizeaz libertatea economic.
Reprezentantii alegerilor publice au discuii interminabile pe tema competitivitii
politicienilor alei deoarece ei sunt cei care pot interveni s destabilizeze piaa liber
pentru a-i mulumi alegtorii i sponsorii.
Indivizii se bucur de drepturile politice pentru a folosi forme democratice,
guvernamentale n scopul distribuirii veniturilor prin intermediul pieelor libere, prin
restricia competiiei sau limitarea vnzrilor ,prin manipularea preurilor, sau diverse
taxe create.
Abuzul n libertatea politic, n democraii a cauzat o expansiune a serviciilor i
activitilor guvernamentale depind scopul de a proteja i pstra libertatea economic
i uman. Ineficiena n democraie impune constrngeri muncitorilor de pe piaa liber
i mpiedic realizarea complet a libertii economice.
O democraie, odat stabilit, dirijeaz treptat libertatea economic. Mai mult ca sigur,
n regimul autoritar, este mai puin important s se ncurajeze progresul libertii
economice. Se presupune c un stat care dezvolt un sistem politic cu o organizare
birocratic structurat ierarhic, va da privilegii claselor elitiste. De asemenea, o ar n
care libertatea politic este restricionat, va servi elita minoritar. Chiar dac pieele
exist, ele nu trebuie s fie cu adevrat piee libere private. Indivizii sunt numai ageni
8

http://www.ecol.ro Radu Nechita

10

n stat i nu pot fi concureni devotai. n plus, autoritile politice, n regimul autoritar,

tind s deformeze piaa comercial prin mprirea resurselor prin constrngere. Clasa
de elit controleaz o mare parte din resurse i efectiv controleaz ntregul spectru de
decizii economice. Libertatea economic se dezvolt i evolueaz accidental, i
niciodat prin proiectare (Hayek, 1944)9
Din punct de vedere istoric i logic, este clar c libertatea economic este condiionat
de libertatea politic. Un nucleu component al libertii economice este proprietatea
privat care este fundamental n susinerea libertii politice.
Pe pia i n politic, oamenii ajung la putere pe ci diferite. Franz Oppenheimer10 a
artat c exist doar dou metode de obinere a avuiei n societate:
-cooperarea social n cadrul diviziunii muncii, adic producia i schimbul voluntar de
drepturi legitime de proprietate pe pia;
-exproprierea avuiei proprietarilor legitimi prin utilizarea puterii, adic violena sau
ameninarea cu violena, exploatarea sau socializarea proprietii.
Oppenheimer consider c prima metod corespunde mijloacelor economice de
obinere a avuiei, iar cea de-a doua mijloacelor politice.
n ciuda diferitelor concepii cu privire la rolul statului n societate, de la cele ale
statului absolut pn la ordinea voluntar a societii fr stat, istoria atest implicarea
sistematic a mijloacelor politice n viaa cetii. Aceast evoluie instituional,
marcat mai ales de expansiunea fiscal permanent i regularizarea tot mai multor
aspecte ale vieii sociale, este comun tuturor organizrilor statale din istorie i a
devenit ngrijortoare n special n contextul democraiilor moderne. Ascensiunea
democraiei a favorizat identificarea statului cu societatea.
Dei capitalismul este sistemul economic pe care s-a cldit civilizaia i prosperitatea
occidental, politicile tuturor guvernelor occidentale se ghideaz, n prezent, dup idei
total anticapitaliste.
Dac, n trecut, aparentele eecuri ale economiei de pia erau inventariate ca
argumente ale politicienilor sustinatori ai statului11, astzi, succesul fr precedent al
capitalismului, le ofer acesora stimulente pentru a subordona statului att economia,
ct i societatea.12 Marea ncercare la care este supus n zilele noastre libertatea este
enorma prosperitate - produsul proprietii private, al sistemului economic de pia - a
crei administrare se datoreaz guvernelor democratice.
Noua realitate nu este i nu poate fi subordonat altor principii dect celor pe baza
crora s-a format i a prosperat societatea uman, n mod natural, de-a lungul istoriei
sale: diviziunea social a muncii, libertatea i legea dreptului de proprietate, cooperarea
social i concurena n cadrul procesului de pia.
9

Friedrich August von Hayek a fost un economist i filosof politic austriac, laureat al Premiului Nobel pentru economie. 1899-1992
Franz Oppenheimer a fost un sociolog i economist german, cel mai bine cunoscut pentru pentru lucrrile sale despre sociologia
fundamental a statului.1864-1943
11
Etatisti-etatism=rolul statului este primordial n organizarea i administrarea vie ii economice i sociale.
12
In cadrul teoriei in care statul=societate=economie
10

11

CAP.3. COMPONENTE ALE LIBERTATII

3.1. RESPONSABILITATEA
Responsabilitatea este o valoare important ntr-o democraie. Ea este garantul
drepturilor i libertilor ceteneti. Dac att statul ct i cetenii i ndeplinesc
responsabilitile, libertatea personal i cea colectiv vor fi protejate (aprate).
De la o zi la alta, oamenii se confrunt cu problema asumrii i ndeplinirii
responsabilitilor. Pentru a analiza responsabilitile este foarte important s
examinm cteva dintre sursele acestora. Exist mai multe surse principale ale
responsabilitii:
1.-Promisiunile (spre exemplu, dac ai promis unui coleg sprijin, avei
responsabilitatea de a v respecta promisiunea)
2.-Efectuarea unei sarcini de lucru ( spre exemplu, responsabilitatea pe care o au sotii
de a se ajuta la treburile casnice)
3.-Profesia (exercitarea oricrei profesii implic ndeplinirea unei responsabiliti)
4.-Legea ( prin intermediul legilor sunt stabilite responsabiliti pentru toi membrii
societii)
5.-Obiceiurile i tradiiile comunitii ( spre exemplu, responsabilitatea tinerilor de a
respecta i ajuta persoanele n vrst)
6.-Calitatea de cetean (spre exemplu, cetenii au responsabilitatea de a participa la
vot) ;
7.-Principiile morale (spre exemplu, fiecare persoan are responsabilitatea de a-i
respecta pe ceilali membrii ai comunitii).
Majoritatea responsabilitatilor sunt individuale, ca responsabiliti pe care fiecare
persoan le are fa de alte persoane sau fa de comunitate. Aceste responsabiliti sunt
asociate drepturilor i libertilor persoanei, cum sunt :
-Responsabilitatea unei promisiuni
-Responsabilitatea votului
-Responsabilitatea opiniilor si faptelor proprii
Ca o urmare fireasca a indeplinirii responsabilitatilor care reies din fiecare drept
personal,este integrarea individului in societate,din care converg libertatea
personala,respectul de sine si aprobarea membrilor societatii din care face parte.
Alte responsabiliti sunt colective. Ele aparin unor grupuri de interese (spre exemplu
organizaii neguvernamentale,sindicate) sau chiar statului(sustinerea si asistenta
sociala)
n acest caz ndeplinirea responsabilitii presupune voina i aciunea colectiv -spre
12

exemplu, statul are responsabilitatea de a garanta drepturile i libertile cetenilor sau

diferitele grupuri de interese au responsabilitatea de a-i ndeplini responsabilitile fa
de ceilali membri ai comunitii.
ndeplinirea responsabilitilor colective asigur armonia social ,respectul si incederea
cetenilor fa de respectivele instituii
Nendeplinirea responsabilitilor, att individuale ct i colective atrage o serie de
sanciuni i penaliti. Spre exemplu, dac autoritile nu-i ndeplinesc
responsabilitile fa de ceteni, ele vor fi sancionate de acetia prin neacordarea
votului la urmtoarele alegeri. Dac o persoan investit cu responsabilitate nu-i
respect o promisiune, va fi sancionat prin pierderea ncrederii persoanelor fa de
care acesta i-a nclcat promisiunea..De obicei, asumarea responsabilitilor este
rezultatul opiunii personale, asumarea direct . Spre exemplu, un coleg i asum
responsabilitatea organizrii unei excursii.
Sunt nenumrate situaiile in care oamenii i asum direct responsabilitile. Alteori
ns, asumarea responsabilitilor este rezultatul presiunii sociale sau personale. n
acest caz asumarea nu mai este direct, ci indirect. Spre exemplu, exercitarea profesiei
de medic presupune responsabiliti asumate prin jurmntul lui Hypocrate.
La nivelul unei comuniti, ntlnim situaia delegrii responsabilitii unei aciuni,
unui membru sau unui grup de membri ai colectivitii respective.de
exemplu,drumurile sunt reparate de o firm autorizat,si nu de catre primar in
persoan.
3.2.AUTORITATEA
Autoritatea ,daca ar trebui s o definim prin pisma drepturilor si
responsabilitatilor,este presiunea exercitata de societate sau de organizatii ale statului
asupra anumitor segmente ale societatii si asupra individului pentru respectarea unor
consensuri,promisiuni,legi sau reglementari .Autoritatea este un drept, o putere,o
mputernicire de a comanda, de a da dispoziii sau de a impune cuiva ascultare,precum
si organele statului competente s ia msuri i s emit dispoziii cu caracter
obligatoriu. Partidele politice sunt reprezentanti ai autoritatii sociale e de o parte si
reprezentanti ai puterii statului pe alta parte,astfel,pentru unele segmente ale puterii
care nu detine controlul absolut sau pentru individ prezena autoritii, sub diferite
aspecte, pune problema relaiilor dintre ceteni i autoriti, dintre societatea civil i
stat.Intr-un stat democratic,unde fiecare individ sau organizatie respecta legile si
consensurile date de traditie,societate,tc,ar trebui sa existe o relativa armonie,mentinuta
in echilibru de putere-opozitie,si de balansul tolerantei si valorilor de cultura civica.
ntr-un stat democratic, respectarea autoritilor publice este o necesitate.Se contureaza
astfel importanta si necesitatea partidelor politice,vitale construirii si mentinerii unui
echilibru intr-un stat in care sa se regaseasca libertatea individuala delegata unui grup
13

social.Peisajul politic ar trebui sa fie colorat de toleranta reciproca si de necesitatea

gasirii unei cai comune de comunicare si existenta,realizand astfel si scopul indvidual
variat si scopul unic de stat.
Pot fi evideniate, n acest sens, cteva avantaje eseniale ale activitii ale partidelor
publice, deopotriv pentru persoan i pentru societate:
-aplicarea legilor pentru aprarea ordinii constituionale i a securitii oamenilor
-gestionare panic i dreapt a conflictelor
-mbuntirea calitii vieii
-folosirea eficient a resurselor i asigurarea unor servicii eseniale pentru om i pentru
comunitate
-aprarea drepturilor i libertilor individuale
Pentru ca cetenii s obin libertatile necesare att n viaa personal ct i n cea
social, este nevoie de organizare, coordonare, ordine. Meninerea ordinii
constituionale n stat necesit supunerea ceteanului fa de autoritile publice care,
prin activitatea lor, aplic legea. Conducerea de ctre autoriti, acceptat i
recunoscut de ctre ceteni este, de asemenea, o component esenial a relaiilor de
autoritate. Relaiile de autoritate se manifest, de regul, de la persoana cu rol de
decizie, la executani,si de la alegator(persoana cu convingeri politice) la cei alesi prin
intermediul organelor statului si partidelor.
3.3. RESPECTUL
Respectul poate fi definit ca tolerarea,acceptarea si sustinerea individului,grupului de
indivizi sau a statului.
Respectul este expresia pretuirii demnitatii individuale sau se grup(partid,stat) si
supunerea benevol a individului legilor,organelor de control ale statului si
consensurilor sociale.
Indiferent de deosebirile existente ntre oameni i societate, respectul presupune:
-Posibilitatea de a aciona liber, de a se manifesta ca cetean n orice mprejurare.
-Respectul demnitii umane trebuie s fie prezent chiar n situaia n care o persoan
este sancionat pentru ceva fcut greit.
Respectul ar trebui sa functioneze pe ambele sensuri,de la individ la societate,la
autoritate,si de la autoritatea statului reprezentata de organele statului si de partidele
politice care detin efectiv puterea catre alegator,fiind alese tot de catre individ pentru
asta.
3.4. CONTROLUL SI MONITORIZAREA ACTIUNILOR INDIVIDULUI SI A
STATULUI
Autoritatea este implicat ntr-un fel sau altul n viaa noastr de fiecare zi. Chiar
aciunile individuale se desfoar intr-un cadru stabilit prin decizii luate de autoritile
publice de care trebuie sa se tina seama. In acest fel, activitatea pe care o desfoar i
14

deciziile pe care le iau autoritile (partidele,persoanele) publice sunt importante pentru

ceteni i de aceea acetia trebuie s ncerce sa le controleze.
Controlul autoritilor publice poate sa aib n vedere activitatea pe care o desfoar si
deciziile publice pe care le iau .Orice cetean al unei societi democratice are dreptul
i responsabilitatea s fie informat despre modul n care autoritile publice i
realizeaz ndatoririle. Astfel, este cunoscut activitatea desfurat, n multe ri
democratice, de diferite asociaii, organizaii care urmresc modul n care autoritile
i ndeplinesc responsabilitile pe care le au; despre felul in care folosesc banii
provenii din taxe, aplic legea , i trateaz pe ceteni n diferite situaii , organizeaz
alegerile pentru organele reprezentative ale statului,etc.13
Cetenii trebuie s fie convini c autoritile publice i ndeplinesc ndatoririle.
Aceasta este i o cale de a sanciona autoritatea. Buna intenie a autoritilor publice nu
trebuie pus la ndoial doar pentru c unele persoane care o reprezint dau dovad de
incompeten .Aceste persoane trebuie schimbate din funciile i poziiile pe care le
ocup.Ca instrumente pentru monitorizarea si controlul actiunilor statului exista
mijloace directe i indirecte de control al deciziilor publice luate de autoriti.Mijloace
directe sunt
-implicarea n activitatea unui partid politic
-participarea la un referendum, prin care cetenii i exprim, prin vot, opinia cu
referire la o anumit problem
-realizarea unor activiti de tip lobby (prin grupuri de presiune, campanii de scrisori
adresate unor persoane sau instituii, pichetare, etc.)
-depunerea candidaturii pentru o funcie public
Pot fi menionate urmtoarele mijloace indirecte:
-alegerile
-campaniile de pres.
-Din perspectiva autoritilor, rolul de a limita aciunile oamenilor, stabilind ce este
permis i ce este interzis acestora s fac, avnd ca efect asigurarea ordinii i buna
convieuire a oamenilor.
-Din perspectiva cetenilor, rolul de a-i proteja mpotriva abuzului de putere, pentru a
asigura cadrul n care se desfoar aciunile oamenilor, orientate de decizii
individuale.
n aceast situaie, cooperarea ntre ceteni i autoriti, ntre societatea civil i stat se
impune ca soluie a rezolvrii problemelor ntr-o societate democratic.
3.5.MANIPULAREA POLITICA
13

Regulament organic al unui ONG care are ca scop monitorizarea actiunilor statului. Funda ia pentru Aprarea Cet enilor mpotriva
Abuzurilor Statului (FACIAS) este o organizaie non-guvernamental nfiinat de ctre Dan Voiculescu, al crei scop declarat este
monitorizarea abuzurilor autoritilor i intervenia juridic i mediatic n aprarea cet enilor, nfiin at n anul 2008. Ea i propune s
lucreze alturi de instituiile statului n cadrul unor programe i campanii de informare menite s mbunt easc rela ia institu ilor cu
cetenii.

15

Intr-un interviu acordat Ziare.com, presedintele14 Fundatiei "Biroul de Cercetari

Sociale" explica ce este manipularea politica, vorbeste despre arsenalul de tehnici de
manipulare si rolul important jucat de televiziuni.
Manipularea este actiunea prin care un individ este convins sa actioneze si sa
gandeasca intr-un mod compatibil cu interesele initiatorului si nu cu interesele sale,
prin utilizarea unor metode si tehnici care distorsioneaza intentionat adevarul, lasand
insa impresia libertatii de gandire si de decizie.
Spre deosebire de influenta convingerii rationale, prin manipulare nu se urmareste
intelegerea mai corecta a situatiei, a problemei, ci inocularea unei intelegeri
convenabile, facand astfel incat indivizii sa nu constientizeze scopurile adevarate ale
celor care ii influenteaza si, mai mult decat atat, sa fie convinsi ca ei insisi isi doresc sa
gandeasca si sa actioneze in acel mod.
In general, manipularea este o forma de agresiune psihologica ce utilizeaza aceleasi
mijloace ca si propaganda sau zvonul, in scopul devierii comportamentelor.
Intr-o masura destul de mare oamenii isi schimba si comportamentele politice, iar
cercetarile sociologice arata ca fanii tuturor partidelor existente nu reprezinta decat
maximum o treime din electorat. Exista deci o mare parte din electorat care ar fi
dispusa sa-si schimbe intentia de vot, iar ea este tinta tuturor campaniilor din alegeri.
Sunt oameni care balanseaza de la un partid la altul la fiecare alegere si asupra lor se
aplica cele mai diverse tehnici de manipulare.15
Un mare psiholog social Philip Zimbardo16 clasifica manipularile dupa amplitudinea
modificarilor efectuate intr-o situatie sociala.
Exista manipulari mici - care produc modificari minore, tehnicile folosite cel mai
frecvent fiind "piciorul in usa" si "usa in nas" - prima urmarind sa-l determine pe
individ sa accepte mai intai o schimbare mica pentru ca apoi sa i se ceara sa accepte o
schimbare mai mare (de exemplu in prima faza individul este convins sa dea noroc cu
candidatul pe care in mod normal nu l-ar vota; dupa 3 ocazii in care ii strange mana el
devine mai usor de convins sa-l voteze), iar a doua este opusul primei: prima cerinta
este atat de mare incat este imediat refuzata, ca a doua cerere sa apara cu mult mai
rezonabila in raport cu prima (de ex. alegatorilor li se cere de prima data sa se inscrie in
partid si sa devina militanti, ca apoi, dupa ce sunt refuzati, sa fie rugati sa participe la
un miting electoral al partidului respectiv).
Sunt multe tehnici de manipulare mici, iar ele se bazeaza pe contactul direct, imediat cu
fiecare individ in parte. In aceasta categorie mai intra si petrecerea unui timp cat mai
indelungat cu individul, apelul la mila, la mandrie, la frica, dezumanizarea adversarilor.
In al doilea rand, exista manipularile medii, care au influenta asupra unor grupuri.
14

Interviu cu Bruno Stefan.

http://www.ziare.com/rosia-montana/protest/despre-spalarea-creierelor-si-manipularea-politica-a-protestelor-interviu-cu-bruno-stefan1262413
16
23 martie 1933 (vrsta 82), Bronx, New York, Statele Unite,psiholog social,autor al studiului din1971 Stanford prison experiment
15

16

Spalarea creierelor se face prin izolarea indivizilor si controlul asupra realitatii fizice,
prin crearea unei dependente fata de manipulator sau fata de sursele lui.
Televiziunile joaca in aceste cazuri roluri importante: odata ce oamenii s-au obisnuit sa
urmareasca doar un anumit post ei incep sa gandeasca la fel ca moderatorii sau
politicienii implicati in propagarea mesajelor, refuzand sa se uite si la alte televiziuni.
Spalarea creierelor se realizeaza prin controlul limbajului (utilizarea unor cuvinte care
sunt incarcate sau golite de continut), prin controlul sentimentelor (facand apel la frica
si la ura), prin controlul relatiilor interpersonale (prieteni cu aceleasi conceptii). Se
utilizeaza tehnici neurolingvistice, subliminale, nonverbale, etc.
In al treilea rand exista manipularile mari, care se practica intre state, urmarind
schimbarea comportamentelor unei tari. In aceste cazuri satanizarea adversarilor este
cea mai des utilizata tehnica. Se face apel la mituri, la legende, la eroi, la valori, dar si
la mita, coruptie, santaj in cazul unor persoane importante.Ca exemplu avem actiunile
ISIS-Statului Islamic si atentatele la libertatile vestice.
Intre timp sociologia a devenit o stiinta publica si multi alti oameni au invatat cum sa
se fereasca de actiunile manipulative. Prin cunoasterea acestor tehnici ele si-au redus
amploarea si este demonstrat de numeroase cercetari ca oamenii cu cat sunt mai educati
cu atat sunt mai greu de manipulat (dar nu imposibil).
Unii politicieni au aceste tehnici de manipulare in firea lor, sunt probabil de mici
invatati sa se descurce, sa convinga, sa stapaneasca. Altii au invatat aceste tehnici in
cursurile pe care le-au audiat, la scolile de vara ale partidelor. Cert este ca toti
stapanesc intr-o masura destul de mare aceste tehnici, iar campaniile electorale sunt
pentru ei ca examenele la facultate: cu cat le aplica mai bine cu atat obtin voturi mai
multe. Cei care au pierdut competitiile electorale le-au aplicat cel mai putin.
Exista din acest punct de vedere unii teoreticieni in SUA care spun ca alegerile viciaza
democratia caci oamenii nu aleg in mod liber, fiind determinati sa voteze in urma unui
bombardament psihologic caruia nu-i pot face fata.

CAP.4. LIBERTATEA PE INTELESUL TUTUROR

17

4.1 LIBERTATEA ANTICA APLICATA

Nu este de tgduit ca politicul,economicul si socialul se impletesc in viata noastra de
zi cu zi,de aceea am ales niste situatii care sa exemplifice cat mai bine conceptul de
libertate.
Dupa cum stim,nu totdeauna libertatea este egal cu libertatea,sau mai bine
zis,dintotdeauna au existat ingrdiri ale libertatii pentru anumite segmente de populatie.
O scurta trecere in revista a epocilor trecute ne evidentiaza aspecte ale drepturilor si
libertatilor si ne descriu evolutia societatii si implicit a libertatilor legate de asta.
De exemplu, n Britannia secolului al II-lea, provincie dotat cu trei legiuni, lucrau
450 de funcionari, majoritatea veterani de rzboi. Estimativ, n total n Imperiul roman,
guvernatorii care se ocupau de administraia provincial aveau n subordine 10.000 de
oameni. Este un numr mic, dac ne gndim s facem o comparaie cu statele moderne.
Pentru a deservi o populaie cam la fel de mare ca cea a Imperiului, Marea Britanie se
folosete de o jumtate de milion de birocrai,dar Imperiul nu a ncercat niciodat s le
asigure cetenilor educaia, serviciile sanitare sau beneficiile sociale,cum o face un stat
democrat in zilele noastre.17Un alt exemplu este dat de discursurile lui Dion
Chrysostom din Prusa,din care transpare situatia economica siolitica a orasului.
Prosperitatea sa se datora lemnului,agriculturii, dar i bilor termale. Locuitorii erau
reprezentai de o adunare i un consiliu municipal, deschis tuturor brbailor care
ndeplineau criteriile de avere. n practic, accesul era foarte restrns, numrnd nu mai
mult de 200-300 de membri.Erau aristocraii, care i datorau puterea proprietilor
funciare i se aflau ntr-o continu competiie pentru statut. i petreceau timpul n
conformitate cu eticheta social, rezumndu-se la banchete, vntori, dar i achitarea
obligaiilor publice. Cei mai bogai membri ai consiliului trebuiau, ca parte integrant a
infinitei competiii pentru capital politic, s i utilizeze resursele personale pentru a
acoperi costurile divertismentelor publice i s finaneze proiectele edilitare.18
Prin anul 70, tot n Prusa, o mulime se rscoal din pricina creterii preului la pine i
cer ca Dion s se ocupe de problem folosindu-i averea proprie pentru a acoperi
cheltuielile cetenilor,in cand acesta refuz,populatia se rscoal si amenint c ii d
foc la cas.Cheia succesului roman erau elitele locale, care dup ocul cuceririi i dau
seama c i pot pstra puterea prin buna relaie cu autoritile imperiale, la rndul lor
interesate de cooptarea lor.Totodat, sistemul se fundamenta i mai bine dac Imperiul
acorda cetenia roman, un act care reconcilia ambiiile imperiale cu cele locale,
crend o comunitate cu interese convergente. Iar romanii se pare c o acordau mult mai
17

Guvernarea Imperiului Roman, intre libertate si control-articol de Irina-Maria Manea in Historia.ro

18

Idem14

18

uor ca n multe state moderne, incluzndu-i pe notabilii locali care treptat mpart cu
romanii statutul de cuceritori ai lumii mediteraneene. 19
Trecand mediterana,la grecii antici acestia au fost inventatorii politicii, ca art a
gestionrii afacerilor cetii.Democraia (demos popor) este specific multor oraestat n Epoca Clasic a secolului V. Aristocraia de avere mparte puterea cu poporul.20.
Hannah Arendt susine c, pentru vechii greci, politica i avea nucleul n libertate.
Cetenii liberi din cetatea greac pot interaciona unii cu alii fr constrngere, fr
for, i se pot conduce unul pe cellalt ca egali ntre egali (idem), se pot dedica
politicii deoarece i constrng pe alii s le satisfac nevoile elementare. Cetenii nu
sufer vreo constrngere politic, nu sunt forai s fac ceva, sunt egali ntre ei prin
aceea c le aplic altora fora, constrngerea sau inegalitatea.21
Aristotel ( 384 322 i.e.n. ) in lucrarea sa Politica precizeaza ca omul insusi in
esenta sa este o fiinta sociala, traitoare in stat ( polis ), este dupa expresia sa zoon
politikon , adica un animal social-politic, care trebuie sa participe in primul rand la
treburile statului si sa se supuna legilor sale .Politica este esentiala , deoarece ea ii ofera
cetateanului posibilitatea de a se civiliza, de a-si modera moravurile prin institutii, prin
cultura .Statul este forma cea mai elaborata a societatii , si numai el are drept finalitate
realizarea unei vieti depline si fericite a oamenilor liberi. Omul nu poate singur sa-si
asume sau sa-si realizeze dorintele, aspiratiile, intr-un mod satisfacator si nici sa atinga
perfectiunea la care numai statul poate sa ajunga.Individul nu poate trai in afara statului
si el are valoare doar ca membru al statului, nu prin sine insusi .22
Cam asa arata politica si economia raportata la libertatea individuala in statele
antice,acolo unde a luat fiinta conceptul de libertate si democratie.Ca un paradox este
de amintit ca ambele natiuni au crescut datorita expansiunii teritoriale si sclavilor.
Venind un pic mai aproape,
4.2.Evoluia ideii de libertate23
Libertatea a fost mereu o preocupare a oamenilor, att n privina modului de a o
obine, de a o valorifica, de a o defini i mai ales de a-i trasa limitele, adic pn unde
poate merge libertatea asta? Libertatea, ca orice alt noiune privitoare la oameni i la
relaiile dintre ei, are destul de multe definiii, mi-a permite s spun, cel puin egale cu
numrul de indivizi care raioneaz ct de ct, existeni att n prezent ct i n trecut.
i totui au existat cteva formule comune acceptate privind libertatea de-a lungul
19
20

Idem14
http://istoriecucristiantulbure.blogspot.ro/2012/01/forme-de-guvernare-in-grecia-antica.html

21

N.p.grecii aveau sclavi,care ii eliberau de nevoile cotidiene.Dragos Dodu,aticolul Tirania libertatii la grecii antici-pe marginea cartii
lui H.Arendt Fagaduinta politicii.
22
http://www.scrigroup.com/educatie/sociologie/DESPRE-LIBERTATE-LA-GRECII-ANT73451.php
23

https://bciprianmp.wordpress.com/2011/06/28/evolutia-ideii-de-libertate/

19

istoriei.
Astfel, n Antichitate i n Evul Mediu, libertatea era perceput n funcie de statutul
social i limitat de credinele religioase, n strns raport cu existena unui monarh cu
puteri depline, care era perceput ca fiind n strns legtur cu divinitatea, uneori
devenind divinitatea nsi. Chiar i n societile barbare ale vremii, ierarhia
rmnea strict, fr posibilitatea indivizilor de a iei din tiparele prestabilite.
Odat cu sfritul secolului al XVIII-lea, statele ncep s se transforme n entiti
alctuite prin asocierea liber dintre indivizi, care au scopuri i aspiraii comune, dar
care se oblig s respecte restriciile impuse de buna convieuire ntre acetia. Astfel
religia i-a pierdut din importan, instituiile religioase devenind doar o form de
asociere ntre indivizi, fr a avea un rol n stabilirea unor standarde socialcomportamentale ale indivizilor.
n a doua jumtate a secolului al XIX-lea a nceput s-i fac loc ideea de drepturi
colective. Astfel rnd pe rnd statele au luat msuri precum: interzicerea sclaviei,
recunoaterea sindicatelor, introducerea votului universal .a. Tot n aceeai perioad, sa dezvoltat ideea de naiune i de libertate naional, mai ales n rndul popoarelor
aflate sub stpnire strin. Acest concept, al statelor naionale, a ncercat s acrediteze
ideea c oamenii se pot dezvolta armonios doar n cadrul propriei naiuni.
Pind spre secolul al XX-lea, se poate observa c au existat dou mari tendine n ceea
ce privete relaia stat-individ: tendina raportului individual ntre individ i stat (n
cazul statelor democratice), respectiv tendina raportului colectiv ntre indivizi i stat,
pe principiul componentei sociale (n cazul statelor comuniste), pe principiul
componentei etnice sau rasiale (n cazul statelor fasciste). sau pe principiul
componentei religioase (n cazul statelor fundamentaliste). Ca fenomene globale,
Rzboiul rece i decolonizarea au fost exemple suficient de elocvente n privina
celor dou tendine.
Iat aadar, c secolul XXI gsete statele n stadiul de a face fa unei noi provocri:
globalizarea. Se pare c aceast realitate contribuie din plin la disoluia autoritii
statelor n raport cu nevoile indivizilor, prin fluxul destul de mare al migraiei
populaiei spre vechea Europ, America de Nord i, n ultimii ani, spre Australia i
Noua Zeeland. n aceeai msur, se observ dou tendine contrare i simultane:
pierderea identitilor (etnie, ras, religie), respectiv afirmarea vocal a acestora n
raport cu autoritatea statal.
Aadar, n zilele noastre, libertatea sau mai bine spus libertile au dobndit un caracter
complex, devenind o stare normal a indivizilor. Indiferent de individ, libertatea a
devenit n ultimii ani o realitate pentru tot mai muli oameni. Totui, se observ o
ncercare a statelor de a limita anumite drepturi i liberti, sub pretextul problemelor

20

de securitate.
Omul s-a nscut s-i doreasc s fie liber, iar libertatea e singura stare acceptat i
rvnit de om. Nici unui om nu-i poi lua libertatea de contiin, dect dac acesta, de
bun voie, renun la ea.
4.3 LIBERTATEA AMERICANA SI BOCANCUL RUSESC
Azi,America este un model de libertate si de buna structurare a sectorului
economic.Libertatile cu care se mandresc americanii unt cele care fac parte de fapt si
din carta drepturilor omului,normal ,adaptate la divesitatea culturala ,economica si
religioasa a membrilor societatii americane,care inglobeaza toate natiile pamantului.Cu
un PIB de 22% din PIB nominal global,America este unul din statele cu puterea cea
mai mare de cumparare,avand concurenta in Uniunea Europeana si in China.Prin
definitie capitalista,tara nu ofera protectie sociala si nici nu se amestaca in
piata.Astfel,un american poate lucra o viata fara asigurare de sanatate,de somaj sau
pensie,lucru de neconceput pentru europeni.Este o tara care atrage datorita mirajului
libertatii,libertatea ajungand in toate aspectele vietii si tot ce priveste viata fiecaruia.
Erijati in cavaleri ai libertatii au intervenit in conflictele din orientul mijlociu avand ca
interes piata de petrol si titei.
La polul opus,avem fosta URSS si statele alipite Rusiei comuniste in secolul XX,unde
libertatile erau apanajul unei elite politice si economice,restul populatiei fiind condusa
de teroare si violenta.Libertatile personale erau ingradite pana la extinctie,In schimb
exista protectia sociala.Ca o pierdere imensa,piata era si ea contrlata,productia
supravegheata,proprietatea era exclusiv a statului,acesta dictand toate aspectele vietii
economice si ndividuale.Viata politica era inexistenta,Patidul Comunist fiind singurul
acceptat si promovat.Cei care incercau sa se intruneasca,sa formeze fractiuni de
rezistenta sau isi cereau dreptul la cuvant erau terorizati.
Ca o ramasita a vechiului regim,azi abolit in intregul bloc est-European,actuala Rusie
incearca sa redobandeasca control asupra unora din teritoriile ocupate in sec XX,din
Ucraina,fosta tara inglobata Rusiei comuniste.Aproximativ un an, Rusia a urmarit o
agresiune lunga si costisitoare impotriva Ucrainei, iar obiectivul sau este evident destabilizarea tarii, astfel incat noul regim democratic sa cada, scrie Anders Aslund,
pentru Newsweek.24
Acordul de Asociere al Ucrainei cu Uniunea Europeana, din luna martie 2014, a fost
complet irelevant pentru Vladimir Putin, care a clarificat faptul ca vede UE drept un
pitic politic.
Comisia Europeana vede conflictul dintre Rusia si Ucraina privind gazele drept o
disputa comerciala, mai degraba decat un act de razboi. Din acest motiv, la sfarsitul
24

http://www.ziare.com/europa/grecia/razboiul-din-ucraina-mai-important-decat-criza-datoriei-din-grecia-1372041

21

anului trecut Ucraina a fost nevoita sa plateasca Gazpromului 3,1 miliarde de dolari
reprezentand arierate, epuizand rezervele Kievului si fortand prabusirea monedei
ucrainene, grivna.25Totusi,oricum privim din exterior lucrurile,Ucraina este invadata de
trupe rusesti,iar soldati ucrainieni inca mor la datorie,toata situatia ducand la
destabilizarea economica,laf luctuatia monedei,la retragerea investitiilor pe termen lung
si mediu si la anihilarea unor ramuri din economie(turismul,agricultura)
Tot ca o dorinta de extindere a sferei de influenta a Rusiei este si iminenta colaborare
dintre Grecia falimentara si Moscova.Din afara,pe langa dramatismele Uniunii si
intransigenta dealtfel de inteles a creditorilor(daca dai bani imprumut,nu ii astepti
inapoi?)Tratatuldintre Grecia si Rusia ar aduce beneficii amandurora,punand Uniunea
introsituatie imposibila.In cazul unui acord Grecia s-ar salva,fara sa impuna masuri de
austeritate iar Rusia ar capata acces la pozitiile militare din Mediterana precum si la
piata europeana,care si-a inchis portile pentru Rusia de cand aceasta a invadat
Ucraina.Astfel,Rusia ar avea acces la piata fara sa se retraga din Ucraina,continuand
destabilizarea tarii si gaurind buzunarul Europei(stabilizarea monedei grivna-deunde
si precautia U.E in injectarea de capital in Ucraina)si amenintarea directa a trupelor
NATO si bazelor din Marea Neagra si Mediterana,precum si amenintarea operatiunilor
multintionale din Afganistan si influentarea zonei orientului apropiat (Palestina-Israel).
5.CONCLUZII
CHARLIE HEBDO
Ca o incheiere la ideea de libertate explicata si exprimata mai rau sau mai bine,am ales
un fapt ce inglobeaza ideea de libertate politica,individuala,si economica la nivel
multinational si rezonanta acestui fapt in mediile europene si nu numai.
Charlie Hebdo este o revist satiric francez, cu apariie sptmnal, care public n
mare parte ilustraii (caricaturi i desene), dar i reportaje, articole polemice i glume.
Avnd puternice vederi de stnga i anti-religioase, revista este caracterizat de poziia
ei critic fa de de islamism, catolicism, iudaism i extremismul de dreapta.
Ameninat n mod repetat de fundamentalitii islamiti, revista a rspuns la provocri
meninndu-i tonul ireverenios. Sediul vechi a fost incendiat la 2 noiembrie 2011. La
7 ianuarie 2015, n timpul unei edine de redacie, a fost atacat i noul sediu din Paris
al sptmnalului satiric. Atentatul mpotriva revistei Charlie Hebdo s-a soldat cu 12
mori i 11 rnii, atacatorii fiind ucii dup dou zile de ctre forele speciale ale
poliiei.Acesta este faptul.
Raspunsul politic la atentat a fost interzicerea publicarii caricaturilor injurioase la
adresa profetului Mohamed pe postul CNN,in vreme ce caricaturile cu aceeasi tenta la
adresa catolicismului au fost acceptate.
25

Idem 21

22

Raspunsul social a fost unul amplu,soldat cu marsuri de

solidaritate,articole,polemici,documentare care explica provenienta si actele teroriste si
de manipulare ISIS,transformand actul terorist asupra revistei franceze intr-un atac la
libertatea statelor dezvoltate.
La noi,pareile sunt impartite,in functie de persoana care defineste libertatea si in functie
de asteptarile fiecarei persoane de la libertate.
"Libertatea dobndit e ubred. n trecut oamenii au fost intimidai, acum oamenii
sunt cumprai sau manipulai. Libertatea nc nu am reuit s o dobndim.26
Inclin sa ii dau dreptate acestui om,dar cred ca suntem pe drumul cel bun pentru a
deveni o natiune libera cu adevarat.

26

europarlamentarul Laszlo Tokes,

23

BIBLIOGRAFIE
1)DEX--Dictionarul explicativ al limbii romane
2)Wikipedia--enciclopedia on-line
3)Pagina oficiala a Constitutiei Romaniei-cdep
4)Definitii ale libertatii-articol de pe pagina web citatepedia.ro
5)Eseu asupra libertatii/Pricipii ale economiei politice http://www.john-mill.com/
6)Doua concepte ale libertatii-artcol de pe
http://www.wiso.uni-hamburg.de si http://berlin.wolf.ox.ac.uk/
-Isaiah Berlin: Two Concepts of Liberty. In Berlin: Four Essays on Liberty. Oxford
University Press, Oxford, 1969
7)Libertatea economic sporete avuia naiunilor-articol de Radu Nechita pe
http://www.ecol.ro/content/libertatea-economica-sporeste-avutia-natiunilor
8)Regulament ONG FACIAS-Fundaia pentru Aprarea Cetenilor mpotriva
Abuzurilor Statului
9)Ziare.com
10)Historia.ro-Irina Manea-Guvernarea Imperiului roman
11)http://istoriecucristiantulbure.blogspot.ro/2012/01/forme-de-guvernare-in-greciaantica.html
12)http://www.scrigroup.com/educatie/sociologie/DESPRE-LIBERTATE-LA-GRECIIANT73451.php
13)https://bciprianmp.wordpress.com/2011/06/28/evolutia-ideii-de-libertate/
14)http://www.ziare.com/europa/grecia/razboiul-din-ucraina-mai-important-decatcriza-datoriei-din-grecia-1372041

24

ANEXE
1)http://www.ziare.com/
2)http://www.horowitzfreedomcenter.org/#_=_
3)Charlie Hebdo-http://www.franceinfo.fr/culture-et-medias/medias/article/charliehebdo-caricature-mahomet-ayrault-desapprouve-le-cfcm-est-consterne-187285
4)http://www.lepoint.fr/societe/attentat-contre-charlie-hebdo-huit-ans-de-caricatures-etde-menaces-07-01-2015-1894647_23.php
5)Imagini google charlie hebdo-muhammad
6)Imagini google-atentatul charlie hebdo
7)http://www.frontpagemag.com/point/259241/creepy-way-muslims-lure-americangirls-join-isis-daniel-greenfield
8)http://www.ziare.com/articole/tehnici+manipulare+politica
9)http://www.ziare.com/rosia-montana/protest/despre-spalarea-creierelor-simanipularea-politica-a-protestelor-interviu-cu-bruno-stefan-1262413
10)http://stirileprotv.ro/stiri/stirileprotv-special/guardian-statul-islamic-s-a-nascut-intro-inchisoare-americana-in-libertate-nu-reuseam-sa-ne-stragem-toti-intr-un-loc.html
11)http://www.ecol.ro/
12) www.misesmania.com Murray N. Rothbard - Etica libertii
13)http://adevarul.ro/news/societate/despre-libertate-de-expresie1_54c548e9448e03c0fdf3a21e/index.html
14)http://legeaz.net/dictionar-juridic/fundamentele-ideologice-ale-principiuluilibertatii-contractuale-liberalismul-si-autonomia-de-vointa
15)http://members.home.nl/tgeorgescu/libert99.pdf
16)https://tonysss.wordpress.com/2006/12/24/filosofie-sociala/
17)http://elibertare.com/de-ce-sunt-un-anarho-capitalist

25