Sunteți pe pagina 1din 24

MASURAREA SI PRELUCRAREA

VITEZEI APEI RAURILOR

CUPRINS
ARGUMENT
CAPITOLUL I APELE CURGATOARE
I.1. Sistemele de rauri
I.2. Principalele tipuri de retele hidrografice
I.3. Densitatea bazinului hidrografic
I.4. Evolutia unui sistem hidrografic
CAPITOLUL II - MASURAREA VITEZEI APEI
II.1. Alegerea verticalelor de viteza
II.2. Alegerea punctelor de masurare in verticalele de viteza
II.3. Masurarea vitezelor pe verticala
CAPITOLUL III - CRONOMETRAREA PULSATIILOR SI
INSCRIEREA DATELOR IN CARNET
CAPITOLUL IV-MASURAREA VITEZEI APEI CU FLOTORI
IV.1. Masurarea vitezei apei cu flotori - generalitati
IV.1. Masurarea vitezei apei cu flotori liberi
IV.2. Masurarea vitezei apei cu flotori captivi
CONCLUZII
BIBLOGRAFIE

ARGUMENT
Hidrologia este tiina care studiaz originea, distribuia i caracteristicile apelor terestre, ea
avnd ca obiect general studiul ciclului apei n natur.
Apa reprezint unul din elementele naturale indispensabile existenei lumii vii. Ea are un
rol fundamental n desfurarea proceselor naturale (fizico-chimice, biologice, climatice, n
modelarea reliefului) i a activitilor social-economice, constituind un mijloc important de
comunicaie i de aprare, o materie prim pentru industrie, o surs apreciat pentru
energie, pentru irigarea culturilor, alimentarea populaiei. Este un adevr de necontestat
faptul c pe Pmnt fr ap nu poate exista via.
Etimologic, cuvntul hidrologie deriv din limba greac: hydros = ap i logos = tiin.
Obiectul hidrologiei l constituie studiul diferitelor uniti acvatice (apele curgtoare,
lacurile, mlatinile, depozitele de zpad i ghea) cu fenomenele i procesele dinamice,
fizice i chimice specifice acestor uniti, precum i cu modul de folosin a apelor pentru
diferitele necesiti social-economice. Cu alte cuvinte hidrologia este tiina apelor sau
tiina care studiaz hidrosfera (nveli complex aflat n strns interaciune cu celelalte:
geosfera, atmosfera, litosfera i biosfera) nelegnd tiina care studiaz aspectele calitative
i cantitative ale circuitului apei n natur
Pentru cei mai muli dintre noi, apa este un corp incolor, inodor i insipid. Aceast definiie,
nsuit nc din copilrie, las o impresie de banalitate. Ca urmare a caracteristicilor sale,
apa este o substan extraordinar. Dac Terra este un organism, apa joac rolul sngelui.
Cunoasterea regimului de scurgere a apei raurilor se face pe mai multe cai: observatii
sitematice in puncte fixe si pe timp indelungat; cunoasterea zonei prin care curge raul;
informatii de la localnici asupra fenomenelor mai importante; urmarirea sistematica a
influentei activitatii umane asupra regimului de scurgere.
Intrucat principala cale de cunoastere a raurilor raman observatiile sistematice in puncte
fixe si pe timp indelungat la statiile hidrometrice, in lucrarea de fata am analizat metodele
de masurare si prelucrare a vitezei raurilor la statiile hidrometrice.

CAPITOLUL I APELE CURGATOARE


I.1. Sistemele de rauri
Apele curgtoare cuprind praie, ruri i fluvii, pentru toate acestea utilizndu-se denumirea
generic de ruri. Ele provin din apele de precipitaie i din izvoare, care curg la suprafaa
scoarei terestre concentrndu-se pe anumite direcii(fgae). Apele alearg spre vale formnd
torente; n drumul lor se unesc dnd natere unor ruri ce se vars n cele din urm n mare. Cu
toate c forele ce acioneaz n acest proces sunt extrem de simple, procesul este complicat de o
multitudine de factori. Sistemele de ruri ocup o regiune numit drenaj sau bazin hidrografic.
Marginile unui bazin hidrografic sunt de obicei marcate de un relief nalt. Aceste frontiere
naturale sunt denumite cumpna apelor. De exemplu Marea Cumpn a Apelor denumit i
Continental- din America de Nord se ntinde de la nord spre sud, prin masivul Rocky
Mountains.Rurile situate de o parte a acestei cumpene curg spre vest , vrsndu-se n Oceanul
Indian. Cele situate de cealalt parte a cumpenei, curg spre nord-est spre Oceanul Artic, spre vest
vrsndu-se n Oceanul Atlantic sau spre sud-est vrsndu-se n Golful Mexic. Punctele de joas
nlime din cumpenele apelor sunt denumite trectori sau pasuri, deoarece prin aceste puncte
oselele i cile ferate tranverseaz lanurile muntoase.

I.2. Principalele tipuri de retele hidrografice


n drumul lor spre mare, rurilor li se altur afluenii. Vzute de sus, sau pe o hart,
rurile mpreun cu afluenii lor formeaz modele complicate i distincte de reele hidrografice.
n unele zone aceste modele sunt extrem de complexe, iar geomorfologii ntmpin numeroase
probleme n ncercarea de a afla cum s-au format aceste reele hidrografice. (Geomorfologii se
ocup cu studiul formrii i modificrii reliefului.) Structura bazinelor hidrografice difer de la o
zon la alta, datorit aciunii combinate a mai multor factori. Printre acetia se numr clima,
duritatea rocilor de la suprafa, nclinaia solului i factori legai de evoluia geologic a regiunii
( cutremure i perioadele de formare a munilor). Geomorfologia ncearc s afle de ce n unele
regiuni se afl numeroase ruri, n timp ce n zone nvecinate, caracterizate de aproximativ
acelai nivel de precipitaii, exist puine ape curgtoare de suprafa.Exist 12 tipuri de reele
hidrografice, trei dintre ele fiind mai des ntlnite- radiare, n gratii i dentritice. Cel mai simplu
tip de reea hidrografic se aseamn cu coroan unui copac i a fost numit detritic, pornind de la

cuvntul grec pentru copac. Reelele hidrografice de tip dentritic se formeaz atunci cnd rurile
tranverseaz o regiune n care rocile, de obicei argile, sunt de acelai tip, iar micrile terestre nu
au adus reliefului modificri( cum ar fi fisuri ale rocilor) care s influeneze semnificativ direcia
de curgere a rurilor.Cel de-al doilea tip de reea, numit reea n gratii, ia natere n zonele cu
pante abrupte. Acestea sunt caracteristice n special regiunilor cu iruri de dealuri formate din
roci tari i separate de vi largi n care straturile de roci moi ajung la suprafa. Aici cursurile de
ap mai mici ce curg de-a lungul vii, tind s se alture rurilor mai mari, ce curg prin spaiile
dintre dealuri, n unghi drept. Acest tip de peisaj duce la formarea unei reele hidrografice n
gratii.Cel de-a treilea tip de reea hidrografic seamn cu spiele unei roi, deoarece rurile curg
dintr-o zon central spre exterior. Datorit formei sale, aceast reea e denumit reea radiar
sau concentric. Aceste reele iau natere n munii cu form cronic- cum sunt vulcanii-sau n
munii cu form de cupol.

I.3. Densitatea bazinului hidrografic


Densitatea reelei hidrografice e dat de suprafaa dintre apele curgtoare ce alctuiesc
aceea reea. Despre bazinele hidrografice dense se spune c au o textur fin, iar despre cele mai
puin dense c au o textur rarefiat. Densitatea reelei hidrografice e influenat de o multitudine
de factori, printre care se numr i clima. De exemplu, n zonele ploiase o mare parte a apei de
ploaie se scurge la suprafaa formnd o reea dens de torente, astfel lund natere o reea cu
textur fin. Un alt factor de influen e tipul de roc. Torentele se formeaz n principal n
zonele cu roci impermeabile- roci prin care apa se scurge cu greutate. Din contrr, reelele cu
textur rarefiat apar n regiuni n care calcarul, o roc permeabil, predomin n straturile de la
suprafa. n regiunile calcaroase apele ploilor se infiltrez n pmnt prin numeroase
fisuri(crpturi) i caviti din roci, numite puuri de scurgere. Ca urmare a acestui fenomen,
solul rmne uscat, n timp ce apa i ncepe cltoria prin fisurile, pasajele i peterile subterane.

I.4. Evolutia unui sistem hidrografic


Pentru ca un sistem hidrografic s evolueze, ploaia are nevoie de o suprafa pe care s
cad i o pant pentru a curge. Acest fenomen se produce cnd suprafeele noi de pmnt sau
cele n schimbare sunt expuse ploilor. De exemplu, cnd se formeaz un vulcan ca urmare a unei
succesiuni de erupii violente, sau la ciocnierea a dou plci terestre, ia natere prin ncreire un

lan muntos. De ndat ce o suprafa de pmnt e expus aerului, forele naturii ncep s o
modeleze. Unul dintre principalii agenti de eroziune din regiunile ploioase e apa, care formeaza
torente ce curg in zonele aflate in panta.
Torentele ce se scurg pe pantele iniiale sunt denumite torente consecvente. Direcia lor
de scurgere este dat de sensul pantelor care le-au generat. Afluenii care se altur cursurilor de
ap principale sunt denumii aflueni colaterali consecveni, iar n cazul n care curg
perpendicular pe cursurile principale se spune c sunt consecveni. Situaia este mult mai
complicat atuci cnd suprafaele de pmnt nou formate sunt alctuite din roci de duriti
diferite. Astfel, cursurile de ap consecvente vor tranversa cnd suprafee cu roci dure, cnd
suprafee cu roci moi, comportndu-se diferit de la o situaie la alta. Torentele erodeaz rocile
moi, cum ar fi argila, dnd natere unor vi largi. n rocile dure ce formeaz culmi i dealuri
rezistente la aciunea apelor, ele sap vi nguste. Aceste vi nguste sunt deseori denumite chei.
Sudul Angliei are un peisaj aparte, fiind strbtute de lanuri de dealuri alctuite din
calcar; Printre aceste zone se numr Cotswolds i Chilterns. ntre sirurile de dealuri se afl vi
largi, strbtute de afluenii cursorilor de ap consecvente. Geomorfologicii numesc aceti
aflueni cursuri de ap subsegvene. O combinaie ntre torentele consegvente care curg, urmnd
direcia pantei i formeaz chei i torentele subsegvente, care curg de-a lungul vilor argiloase
perpendicular pe panta principal, duce la formarea unei reele hidrografice de tip gratii.
Torentelor subsecvente li se altur cursuri de ap numite torente consecvente secundare.
Acestea se scurg pe pantele cu nclinaie mic n general culmi alctuite din roci dure i se
unesc cu torentele subsecvente. Alte torente de lungime mic curg n direcie opus torentelor
consecvente secundare, spre baza coastelor abrupte, unindu-se cu torentele subsecvente. Aceste
torente sunt denumite obsecvente. Cnd se creeaz o nou suprafa de pmnt datorit presiunii
laterale extrem de puternice, cauzat de micarea plcilor din straturile superioare ale Pmntului
, straturile de roci care fuseser drepte devin curate ca o fa de mas mototolit .Rocile
formeaz o serie de sinclinate si anticlinale. Rocile din sinclinate compacte , n timp ce rocile
din anticlinale sunt dilatate, sfrmicioase i fisurate. Prin urmare rocile din anticlinale sunt mai
vulnerabile n faa eroziunii produse de ruri i torente , dect rocile din sinclinale. n general
anticlinalele sunt erodate transformndu-se n vi, n timp ce sinclinalele rezist erodrii formnd
muni.De exemplu , Snowdon, cel mai nalt munte din ara Galilor, s-a format dintr-un sinclinal.

Acest proces, prin care culmile de anticlinal devin vi, iar vile de sinclinal devin muni, e numit
inversiune de relief. Formarea reelelor hidrografice ntr-un relief inversat, ncepe n mod
obinuit prin scurgerea unui torent de-a lungul vii de sinclinal. Dar rocile cu rezisten sczut
din anticlinalul nvecinat sunt sparte de torentele subsecventele , n timp ce torentele obsecvente
se scurg pe pantele interioare. Dac rocile dure si cele noi sunt dispuse n mod normal, erodarea
anticlinalului de ctre torentele consecvente, se produce mult mai repede dect erodarea
sinclinalului . n consecin se produce o inversiune a reliefulului. Denumirea sugereaz c acest
tip de relief e neobinuit. De fapt, inversiunea reliefului este cel mai ntlnit proces din zonele cu
straturi de roci. Rurile si erodeaz continuu albia, ncepnd de la izvor pn spre gura de
vrsare. De asemenea mpingndu-l n susul rului. Acest proces numit erodare regresiv, e n
general rezultatul creterii debitului de ap la izvor sau dizlocrii i ndeprtrii rocilor din
apropierea locului unde izvorte rul. Aluviunile apar atunci cnd un torente subsecvent energic
i taie cale de-a lungul aflorimentelor de roci moi. Acest proces va deplasa napoi cumpna
apelor dintre rul subsecvent i sistemul hidrografic nvecinat. n cele din urm cursul de ap
subsecvent poate s strpung cumpna apelor i s intercepteze bazinul rului nvecinat, ai crui
aflueni sunt astfel captai. Ulterior apele lor sunt deviate n albia rului subsecvent. Rul separat
de izvorul su va deveni un curs de ap mort, ce ocup o vale pe care nu ar fi putut s o creeze
singur. O modalitate de a recunoate bazinele hidrografice n care s-au produs captri e
cutarea afluenilor ce se altur rului colector n sens contrar meandrelor. Geomorfologii
numesc aceste reele sisteme de drenaj ghimpate. Captarea rurilor nu e singura modalitate
prin care cursurile de ap pot fi deviate. De exemplu, barierele naturale cauzate de alunecrile de
teren pot devia cursul rurilor. De asemenea cursurile rurilor pot fi deviate n mod artificial spre
zonele agricole aride. Principala cauz natural care a dus la modificarea cursurilor de ape de-a
lungul evoluiei geologice, a fost glaciaia- modelarea pmntului de ctre gheari.

CAPITOLUL II - MASURAREA VITEZEI APEI

II.1. Alegerea verticalelor de viteza


Viteza apei se masoara intr-un numar determinat de verticalele de profil, de masurare,
denumite verticale de viteza. In fiecare verticala de viteza apei se masoara intr-unul sau mai
multe puncte in functie de aparatura, de adancimea apei, la nivel si viteza apei.
Masuratorile de viteza se clasifica dupa cum urmeaza:
- complete cand viteza se masoara in mai multe verticale, iar pe fiecare verticala se masoara in
mai multe puncte.
- la 0,6 h, cand in fiecare vertical de viteza se masoara numai in punctul de adancime 0,6h.
- la suprafata, cand in fiecare verticala de viteza se masoara numai la suprafata.

II.2. Alegerea punctelor de masurare in verticalele de viteza


Masurarea vitezelor curentului apei se face intr-o serie de verticale fixe alese dintre
verticalele de sondaj si completate, atunci cand este cazul, cu o serie de verticale suplimentare.
a) Verticalele fixe de viteza se marcheaza cu vopsea pe constructia sau instalatia hidrometrica
din profilul de masurare al statiei hidrometrice. Aceste verticale se fixeaza la intervale egale una
de alta mai ales in albia minora si mai rar in cea majora.
Numarul verticalelor de viteza se alege tinandu-se seama de latimeaBmaxima a suprafetei
apei, astfel:
-pentru B sub 1m se iau 5-8 verticale
-pentru B intre1-50m se iau 8-10 verticale

-pentru B intre 50-100m se iau 10-15 verticale


-pentru B peste 100m se iau 15 verticale.
In cazul in care profilul transversal prezinta o linie a fundului cu numeroase frangeri bruste, albia
avand un caracter stabil, se vor fixa vertical de viteza si in acest punct de frangere.
b) Verticale suplimentare de viteza .
In cazul masuratorilor la niveluri mai mici decat cele care au fost luate in considerare la fixarea
verticalelor de viteza si cand pe profilul udat vor ramane mai putine vertical de viteza decat
numarul aratat mai sus, se vor alege si vertical suplimentare. Numarul verticalelor de viteza,
inclusive cele suplimentare, trebuie sa fie cel putin egale cu cel aratat la punctual a.
Atat verticalele fixate cat si cele suplimentare de viteza se aleg de catre tehnicienii da la statiile
hidrologice si se inscriu in carnetul de sarcini al statiei hidromertrice.

II.2. Alegerea punctelor de masurare in verticalele de viteza


Numarul punctelor de masurare a vitezei pe vertical se fixeaza in functie de adancimea
activa h, de diametrul paletei moristii, de rapiditate cu care trebuie sa se efectueze intreaga
masuratoare si de starea raului.
a) Masurarea in albie cu morisca pe tija:
-pentru ha sub 15 cm nu se efectuiaza masuratoarea
-pentru ha intre 15-20cm se masoara la 0,6h
-pentru ha inte 21- 40 cm se masoara la suprafata si fund
-pentru ha intre 41-80 cm se masoara la 0,2, 0,6, 0,8h
-pentru ha peste 81 cm se masoara la suprafata la 0,2, 0,6, 0,8 s la fund.
b) Masurarea in albie cu pod de gheata cu morisca cu tija:

-pentru ha sub 15 cm nu se fac masuratori


-pentrui ha intre 15-20 cm se masoarta la 0,6h
-pentru ha intre 21-40 cm se masoara la suprafata si la fund
-pentru ha intre 41-80 cm in lipsa naboiului se masoara la 0,2, 0,6si 0,8h; iar in prezenta
naboiului se masoara la 0,2, 0,6, 0,8h;
-pentru ha peste 81 cm se masoara doar la suprafata 0,2, 0,6, 0,8 si la fund
c) Masurarea in albie cu suprafata libera executata cu morisca pe cablu
-pentru ha sub 32 cm nu se face masuratoarea ;
-pentru ha intre 33-40 cm se masoara la suprafat;
-pentru ha intre 41-60 cm se masoara la suprafata si la fund;
-pentru ha intre 61-100 cm se masoara la suprafata, la 0,4 h si la fund;
-pentru ha intre 101-160 cm se masoara la suprafata, 0,2, 0,6, si la fund;
-pentru ha peste 161cm se masoara la suprafata 0,2, 0,6, 0,8 si la fund.
Cand se lucreaza cu morisca avand diametrul paletei de 5 cm se vor respecta urmatoarele puncte
standard :
-pentru ha sub 6cm nu se face masuratoarea
-pentru ha intre 6-12 cm se masoara la 0,6h;
-pentru ha intre 13-25 cm se masoara la suprafata si la fund;
-pentru ha intre 26-40 cm se masoara la 0,2, 0,6, 0,8 h;
-pentru ha peste 41 cm se masoara la suprafata:0,2, 0,6, 0,8, h si la fund.

II.3. Masurarea vitezelor pe verticala


Dupa calcularea punctelor standard pe vertical se incepe masurarea vitezei cu punctele
suprafata sau fund.
- Masurarea vitezelor pe tija, din albie.In timpul lucrului, morisca trebuie sa gliseze liber pe
tija, manevrarea ei in diferite puncte de masurare facandu-se cu ajutorul cablului. Legarea
moristii de cablu trebuie sa se faca astfel, incat sa se asigure orientarea libera a moristii in current
cu ajutorul ampenajului de directie.Cel care tine tija va trebui sa stea lateral, cat mai departe de
morisca, astfel ca sa nu influienteze firele de curent carora se masoara viteza.
In cazul raurilor cu fund malos, pentru preintampimarea deplasarii tijei pe vertical in timpul
masuratorii se infige cu putere in mal si apoi se fixeaza morisca in diverse puncte de
masuratoare.
- Masurarea cu morisca de pe portita din barca sau de pe ponton.Morisca se poate manevra de
pe tija sau cablu.
De pe portita, lansarea moristii se va face de pe partea din amonte a puntii, acolo unde firele
de current nu sunt deranjate de prova barcilor. Cand morisca se lanseaza lateral din barca sau de
pe ponton, distant la bord la morisca, in special pentru masurarea in punctele suprafata si la 0,2
ha sa nu fie mai mica de 50 cm.Cand se lucreaza de pe portita cu morisca pe tija, asezarea
moristii pe diversele puncte ale verticalei se face luand ca reper nivelul apei, fie podina puntii.Se
recomanda ca in timpul masuratorii sa nu se faca deplasari de personane sau greutati, spre a nu se
deplasa morisca in sus sa in jos de punctual fix.
In cazul nivelelorsi vitezelor mari, cand se lucreaza cu morisca pe cabl, aceasta se va lega de
de o greutate din plumb, de forma hidrodinamica cu partea de jos de circa 25 de cm sub axul
moristii. In functie de viteza maxima a curentului si adancimea verticalei se recomanda folosirea
urmatoarelor lesturi:

8-10

25

50

Greutatea lestului

Adancimea verticalei

Viteza maxima

(kg)

(m)

(m/s)

2-4

1,5

4-8

1,0

2-4

2,5

4-8

2,0

8-12

1,5

12-16

1,0

2-4

3,0

4-8

2,5

8-12

2,0

12-16

1,5

16

1,0

- Masurarea vitezelor de pe caruciorul funicular. Morisca se poate lansa pe tija sau pe cablu,
in functie de distant de la carucior pana la suprafata apei, de viteza curentului si de adancimea
apei.Modul de lucru e asemanator cu cel de pe portita numai ca activarea trebuie organizata
tinand seama ca spatial in carucior e mult mai stramt.
- Masurarea vitezei de pe puntea hidrometrica sau pod.Se recomanda sa se lucreza in partea
aval, spre a avea morisca in raza vizuala.La podurile cu pile sau palei, se vor fixa vertical
suplimentare de o patre si de alta a acestora.
Pentru lansarea moristilor pe cablu, cu lesturi de pe punti sau poduri se recomanda folosirea
troliilor care sunt usor de transportat de la o morisca la alta.
- Masurarea vitezelor in cazul existentei fenomenelor de iarna.Se va urmari ca morisca,
accesoriile sau cablu sa nu se acopere cu gheata. Inainte de a trece de la o vertical la alta, in
timpul temperaturilor negative morisca se va incalzi fiind stropita cu apa incalzitza sau fiind

scufundata un timp in apa raului inainte de masurare vitezei si verificand prin semnale buna ei
functionare.
In cazul raurilor mici, unde adancimile active ale apei nu permit masurarea cu morisca
obisnuita si in lipsa unei moristi cu palete mici se recomanda:
- degajarea totala a ghetii, ingustarea sectiuni de masurare in mod artificial pentru a obtine
adancimile corespunzatoare ;
- alegerea unei sectiuni amonte sau aval in care adancimile ei acopera gabaritul paletei;
- amenajarea unei instalatii pentru determinarea volumetrica a debitului ;
- amenajarea in timp a unor sectiuni in care se poate invarti cu deversor portabil care a fost in
prealabil tarat.
In cazul podurilor de gheata suprapuse si a straturilor de apa subtiri, intre acestea, cand
masurarea cu morisca nu e posibila, se va cauta deasemenea o alta sectiune unde masurarea e
posibila.
In cazul podurilor de gheata prea subtiri, cand exista pericolul ca acestea sa se rupa sub greutatea
omului, se recomanda spargerea ghetii pe o fasie continua, atat cat sa incapa ambarcatiunea de la
statia hidrometrica.
In cazul existentei apei deasupra ghetii se va face intai masurarea vitezei apei de deasupra
stratului de gheata si dupa aceea a apei de sub podul de gheata.Atunci cand masurarea vitezelor
nu e posibila in niciunul dintre cazuri, se va intogmi o descriere amanuntita a fenomenului in
profilul mirei.
Daca fenomemul se produce in timpul topiri zapezii de primavera, echipa va ramane la ststie
cautand sa observe toate schimbarile successive ca: ridicarea podului de gheata, spargerea lui,
scurgrtea sloiurilor intogmind apoi descrieri amanuntite, cu schite explicative.
- Masurarea vitezelor in cazul vegettiei.In cazul cand vegetatia impiedica masurarea vitezelor cu
morisca, se va indeparta mai intai vegetatia din albie pe toata latimea raului, pe o portiune de 24m in amonte si aval de profil,urmand ca masurarea vitezelor sa se efectuieze in caz normal.

- Masurarea vitezelor la 0,2h si 0,8h. Vitezele pe vertical se vor masura numai in punctele 0,2h si
0,8h, in profiluri in care s-a stability pe baza a numeroaselor masuratori ca marimea vitezelor
medii pe verticala, calculata in aceste puncte, nu difera cu mai mult de 3%.Dagramele de variatie
a vitzei apei pe vertical au forma unor curbe regulate.
-Masurarea vitezelor in puncte 0,6h si la suprafata.In perioadele cu variatie rapida a
nivelurilor, cand este nevoie sa se execute mai multe masuratori de debit pentru a prinde o gama
cat mai mare de niveluri,se va putea aplica metoda simplificata, masurand vitezele pe fiecare
vertical numai in punctele 0,2h si 0,8h, iar daca viitura este de scurta durata numai la 0,6h.
In cazul viiturilor prea mari, cand insasi introducerea moristii in punctele mentionate devine
dificila, masurarea vitezelor se va face numai in punctele de suprafata.
Nu e permis ca in cursul unei masuratori consecutive simplificate la unele vertical sa se masoare
exterogen in toate verticalele se va aplica aceasta metoda simplificata.Se recomanda ca intr-un
sir de mai multe masuratori cosecutive, masurarorile simplificate se fie alternate cu masuratorile
complete si anume numai o masuratoare complete la 2-3 masuratori simplificate.
Masurarea la suprafatafiind mai putin precisa, se va aplica numai atunci cand nu se vor putea
aplica celelalte metode simplificate.
La aplicarea orcarei metode, nivelul apei la mira se va nota dupa masurarea vitezei pe vertical.

CAPITOLUL III - CRONOMETRAREA PULSATIILOR SI INSCRIEREA


DATELOR IN CARNET

Pentru a cunoaste viteza curentului de apa intr-un punct, morisca hidrometrica se mantine in
apa pe o durata de 120 de secunde. Muncitorul hidromertu are sarcina sa socoteasca si sa noteze
in carnet numarul de invartituri pe care morisca hidrometrica il face in acest interval de timp.
Morisca hidrometrica emite un semnal la 20 de invartituri ale paletei. Semnalele sunt mai
dese cu cat viteza apei este mai mare si mai rar cand viteza apei este mai mica.In carnet se
noteaza numarul de semnale emise de morisca precum si numarul de secunde in care se produc
aceste semnale.
MODUL DE LUCRU :
1. Se porneste cronometrul cand se aude semnalul moristi hidrometrice.
2. Se numara secundele pana la primul semnal. Daca acest semnal se produce dupa un timp
de15 secunde sau mai mult, acest numar de secunde se inscrie in casuta 1 de la pagina cu citirea
la cronometru din carnetul de masuratori. In casuta a 2 se noteaza timpul in secunde la al doilea
semnal si asa mai departe pana la casuta 8.
Daca pe durata de 20 de secunde semnalele sunt mai dese, in casuta 1 pentru fiecare semnal se
noteaza un punct, pana ne apropiem de 20 de secunde. Morisca se va mentine intr-un punct pana
se completeaza un numar cu sot de casuta, adica 4, 6 sau 8 casute, dup care cronometru se
opreste.
3.Cronometrarea este buna daca timpul masurat in secunde din casutele 4sau 6 este mai mare de
doua ori sau apropiata de timpul inscris in casutele 2sau3. In cazul vitezelor foarte mici, durata
totala de mentinere a moristii intr-un punct se limiteaza la 5 minute.Daca in acest interval
morisca nu a dat nici un semnal, in cazul unei bune functionari a moristii, se considera ca viteza
apei in acel punct este sub limita de sensibilitate a moristii.

In cazul variatiei rapide a nivelurilor in timpul masuratorii, cand este nevoie ca masuratoarea sa
se termine cat mai repede,se stabileste un timp minim de cronometrare de 80 de secunde, cu
respectarea regulilor de verificare de mai sus.

CAPITOLUL IV-MASURAREA VITEZEI APEI CU FLOTORI


IV.1. Masurarea vitezei apei cu flotori - generalitati
Masurarea vitezei apei cu flotori se efectueaza in situatia cand nivelul apelor este foarte
scazut si nu se poate folosi morisca hidrometrica sau in cazul apelor mari,exceptiomale, cand din
cauza vitezelor prea mari sau a conditiilor de pe rau,nu se pot efectua masurarori cu morisca
hidrometrica nici la suprafata.
Prin flotor se intelege un corp usor care pluteste la suprafata apei. Materialul cel mai indicat
pentru flotori este lemnul.Flotorii se pot confectiona dintr-un trunchi subtire de copac sau din
crengi, in bucati mici rotunde. Se pot folosi ca flotori liberi si bucati de lemn rupt, crengi, coceni
sau orice obiect pluteste pe rau. In timpul scurgeri ghetii se folosesc ca flotori liberi si sloiuri
mici izolate pe care le putem urmari usor cu privirea.
Orice flotor care se foloseste pentru masurarea vitezei de suprafata a curentului apei, trbuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa ofere o suprafata minima deasupra suprafetei apei pentru a nu fi influientat de vant,
b) adancimea de scufundare sa fie astfel incat sa nu atinga fundul,
c) sa fie vizibil de la mal,
d) sa fie confectionat din material ieftin.
Cand exista conditi de a recupera flotorii pentru ai folosi de mai multe ori, se confectioneaza
sau se improvizeaza corpuri plutitoaremai potrivite pentru masurarea vitezelor ca:sticla pe
jumatate umpluta, bucati de scanduri batue in cruce, prevazute cu stegulete incat sa se poata
observa de la distant.
Pentru cazul cand bate vantul, flotorii sunt prevazuti cu greutati care nu permit decat
steguletelor sa stea deasupra apei.

In anumite conditii pentru masurarea vitezelor de suprafata se pot folosi flotori captivi un
flotor obisnuit legat cu o sfoara subtira, lunga de 20-30m.
Flotorii captivi se confectioneaza din lemn in forma de cruce ci greutati de metal

IV.1. Masurarea vitezei apei cu flotori liberi


O portiune de rau corespunde pentru masuratori de debit cu florori,cand pe o lungime de cel
putin 3 ori latimea raului, albia are malurile in linie dreapta, fara ingustari, fara insule sau alte
obstacole care ar pute perturba scurgerea raului.
Este mai indicat ca masuratorile cu flotiri sa se faca in profilul dotat cu partite sau barci decat in
alte profile, chiar daca acestea sunt mai putin corespunzatoare.De pe ambarcariune se pot masura
cu usurinta adancimea apei si totodata se pot masura vitezele cu flotori captive.
In general profilul pentru masurarea vitezei cu morisca sunt corespunzatoare si pentru
masurarea vitezelor cu ajutorul flotorilor:uneori se intampla ca la ape mici profile sa nu mai
corespunda, datorita formei serpuite pe care o ia cursul apei.
In astfel de cazuri se alege un alt profil corespunzator,
In amonte sau aval de mira,cu conditia sa nu se iveasca nici un afluient intre mira si profilul
ales si sa nu se extraga apa din rau pe aceasta portiune, pentru irigatii, industrie;.
Pentru masurarea cu flotori liberi se stabilesc trei profile: un profil principal, un profil de
plecare situate in amonte, la o distant egala egala aproximativ cu latimea raului la nivelul
respectiv si un profil de sosire situate in aval la aceeasi distant de profilul principal ca si cel din
amonte.
Profilurile pentru masurarea vitezelor cu flotori se alege de catre tehnicienii statiilor
hidrometrice si se marcheaza pe teren cu borne de lemn sau cu repere care se gasesc in mod
matural pe mal.In timpul lucrului, profilul principalse matcheaza cu un cablu gradar, iar profilele
de sosire si plecare cu jaloane.
Efectuarea masuratorii:
Materialele necesare unei masuratori sunt:

-30-40 de flotori nerecuperabili;


- un cablu gradat din m in m
- 4 jaloane sau tarusi inalti de 1,50-2,00m
- un cronometru;
- fisa de masurare cu flotori;
Muncitorul intinde cablul in profilul principal, avand grija ca valoarea zero de pe cablu sa fie
exact in punctual de origine de la unul din maluri (borna sau reper). Punctul de origine il
stabileste tehnicianul si ramane acelasi in permanenta. Chiar apa raului a scazut, punctual se
pune tot la reper, nu la marginea oglinzii apei
In dreptul profilului de plecare si de sosire se planteaza cate doua jaloane care ajuta la
stabilirea cu precizie a momentului cand flotorii trec prin profilul respective.
Inainte de a incepe masuratoarea se completeaza cu flotori la rubricille: rau, statia
hidrometrica, data, profilul de masurare, nivelul apei la mira la inceputul masuratorii, distant
dintre profile, starea timpului, vantul, starea apei, ora inceperi masuratorii.
Dupa completarea tuturor punctelor de mai sus se trece la efectuarea masuratorii.
Adancimea se masoara in vertical fixe de sondaj folosind:tija, cablu cu greutate sau alte
mijloace cu care este dotata statia hidrometrica.
Numarul verticalelor de sondaj se stabileste in raport cu latimea raului. Cu cat latimea raului
este mai mare,cu atat vom avea un numar mai mare de verticale. Mai jos se indica numarul de
vertical de sondaj, in raport cu latimea raului:
-La o latime de 2m se iau circa 20 de vertical,
-La o latime de 10m se iau cica 20 de vertical,
-La o latime de 50 m se iau circa 25 de vertical.

Masurarea adancimilor de face dus si intors, avand grija sa se treaca cu precizie la centimetri
distant de la repere pana la marginea oglinzii apei, atat la un mal cat si la celalalt. Inscrierea
datelor rezultate din sondaj se face in fisa la rubric Masuratoarea si calcularea suprafetelor
sectiunii active
In coloana 2 Abscisa verticaleise va trece distant in metri de la reper,iar in coloana 3
Adancimea verticalei se trece adancimea apei in vertical respective.
Lansarea flotorilor si cronometrarea timpului. Dupa cum merge raul, mai repede sau mai
incet, se folosesc diferite tipuri de flotori. La raurile adanci si repezi se vor folosi bucati de lemn
si crengi, iar la raurile mai linistite cu viteze mai mici- flotori cu dimensiuni reduse.La raurile cu
adancimi mici nu se pot folosi ca flotori crengi sau bucati de lemn mai mari, caci se lovesc de
fund si nu se mai obtine viteza reala.
Pe raurile late, unde nu se observa flotorii de pe mal se da drumul la flotori mai mari si se pun
stegulete de hatrie.Lansarea flotorilor se face prin aruncarea cu mana de pe mal sau pod, iar la
raurile late, de pe barca.Pentru a masura viteza apei pe toata latimea raului se arunca un numar
cat mai mare de flotori, incat prin fiecare verticala sondaj sa treaca 2-3 flotori.Flotori se arunca
cu 2-10m amonte de profilul de plecare in functie de viteza apei pentru ca la sosire in profilul de
plecate flotori sa capete aceasi viteza cu care curge apa.
In momentul cand flotorul ajunge la profilul de plecare se da drumu la cronometru. Cand
flotorul ajunge in dreptul profilului principal se apreciaza la ce distant de la reper a trecut si
aceasta distant se noteaza in fisa in coloana 2 Distanta de la reper pana la punctual de trecere a
flotorului prin profilul principal. Notarea se va face in ordinea aruncarii flotorilor, primul flotor
avand numarul 1.
In momentul cand flotorul trece prin dreapta profilului de sosire, se opreste cronometru si se
citeste numarul de secunde, care indica timpul la care flotorul a parcurs distant de la profilul de
plecare pana la cel de sosire.Acest timp se noteaza imediat in fisa in coloana 3 Timpul
cronometrat. Timpul se trece pe aceeasi linie cu numaru flotorilor respective si cu abscisa
verticalei. In coloana 5 Observatii se noteaza daca flotorul a fost influentat de vant pe
parcursul sau, daca s-a oprit la mal etc. In timpul masuratorii, daca nivelul apei creste sau scade

repede, la fiecare lansare de flotor se cuteste cota la mira si se noteaya in coloana ,, Observatii
pe aceeasi linie cu numarul flotorului respectiv.

IV.2. Masurarea vitezei apei cu flotori captivi


Masuratorile de debit cu flotori captive se executa, in general, la statiile hidrometrice doatte cu
barci sau portite.
Flotorul captive trebuie confectionat din esenta lemnoasa tare si imbibat cu ulei sau catran,
eventual vopsit ca sa nu putrezeasca.
Vitezele se pot masura chiar in timpul sondajului sau se face intai sondajul dus si intors si apoi se
masoara vitezele, dupa posibilitatile de manevrare a barcilor.
Masurarea vitezei se face in felul urmator: muncitorul fixeaza barca sau portita in dreptul
verticalei, cu o mana tine capatul sforii, avand inelul prins de deget si in aceeasi mana
cronometrul, iar cu cealalta mana tine flotorul pe apa langa barca, lateral sau intre portile la
mijloc, in asa fel incat sa nu fie influentat de valurile produse de barca. In momentul cand lasa
flotorul liber sa-l duca apa declanseaza si cronometrul. Sfoara se lasa libera ca sa nu faca noduri
sau sa incurce. In momentul cand sfoara s-a intins si muncitorul simte sau observa oprirea
flotorului si smucitura la deget, opreste imediat cronometrul sau citeste pe ceas timpul cat a durat
mersul flotorului. Notarile se fac in fisa in coloana 3, avand grija ca mai inainte sa se noteze in
coloana 2 numarul verticalei si distanta de la reper.

CONCLUZII

o Sistemele de rauri ocupa o regiune numita drenaj sau bazin hidrografic.


o Exist 12 tipuri de reele hidrografice, trei dintre ele fiind mai des ntlnite : retelele
radiare, n gratii i dentritice.
o Clima si tipul de roca influenteaza densitatea bazinului hidrografic.
o Viteza apei se masoara prin alegerea verticalelor de viteza care pot fi fixe si suplimentare.
o Numarul verticalelor de viteza variaza de la 5 la 15 in functie de latimea maxima a
suprafetei apei.
o Punctele de masurare a vitezei pe verticala variaza ca numar in functie de adancimea
active, diametrul paletei moristii, rapiditatea masuratorii si starea raului.
o Instrumentele utilizate pentru masurarea vitezei apelor sunt morisca hidrometrica si
flotorii liberi sau captivi.

BIBLIOGRAFIE

1. BUTA, I., PIOTA, I., 1975 Hidrologie, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti
2. DIACONU, C., LZRESCU, D., 1968 - Hidrologie, hidrografie, hidrometrie. Manual
pentru licee de specialitate, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti
3. DIACONU, C., LZRESCU, D., 1978 Hidraulic i hidrologie, Manual pentru licee
industriale cu profil de construcii, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti
*** 1978 - Hidrotehnic i gospodrirea apelor - Manual pentru licee de tiine ale naturii cu
profil de chimie, biologie, meseria operator pentru protecia apelor, clasele a XI-a i a XII-a, Ed.
Didactic i Pedagogic, Bucureti
*** ndrumar pentru staia hidrometric , 1986, Institutul Naional de Meteorologie i
Hidrologie, Bucureti
***http://ro.wikipedia.org/
***.www.google.ro