Sunteți pe pagina 1din 50

ANESTEZIA IN

STOMATOLOGIE SI
CHIRURGIE OMF

 Catedra de chirurgie
 oro-maxilo-faciala

 Profesor Hitu
Dumitru
 Studenta
 Rubliova Irina
 Grupa 3204
Anestezia dentara

Anestezia reprezinta introducerea in
organism a unor substante care au
proprietatea de a provoca disparitia
sensibilitatii.
Cuvantul “anestezie” provine din limba greaca
si semnifica absenta sau pierderea senzatiei.
Anestezicul este substanta care atenueaza
sau inlatura temporar durerea. Exemple:
xilina, mepivacaina, prilocaina, hostacaina,
bupivacaina, articaina, procaina, tetracaina,
cocaina.
Clasificarea anestezie se face in functie de
segmentul sau zona asupra careia actioneaza substantele
anestezice si mecanismul lor la acest nivel. Exista trei
tipuri mari de anestezie:
•Anestezia locala - este cea produsa prin contactul
substantelor anestezice, de tip local, pe receptorii
periferici ai excitatiei dureroase. Dezavantajul consta in
faptul ca este rezervata unor interventii de mica amploare.
•Anestezia de conducere - blocheaza transmiterea
influxurilor dureroase prin nervii periferici, plexurile
nervoase, caile medulare. Include: anestezia plexala,
tronculara, intravenoasa sub garou si mai cunoscute de
dumneavoastra - rahianestezia si anestezia peridurala.
•Anestezia generala - cu o tehnica complexa utilizand o
multitudine de substante si o aparatura speciala, ea
realizeaza mai multe deziderate: analgezia (inlaturarea
durerii si a reactiilor vegetative ale acesteia), hipnoza
(sau somnul anestezic), relaxarea musculara si echilibrarea
functiilor vitale.
-anestezie (infiltratie) locala: infiltrare directa c
anestezic local a terminatiilor nervoase periferice
perilezional (intradermic, subcutan, intrafascial,
intramuscular, etc.);
-
-
-
-anestezie (analgezie) locoregionala: abolire totala
impulsurilor nociceptive de la o regiune a corpului
prin intreruperea temporara a conductibilitatii ner
senzoriali; cuprinde urmatoarele tipuri particulare:
- bloc nervos: tehnica de realizare a analgeziei
regionale prin injectare directa in jurul
nervului ce inerveaza regiunea interesata:
- bloc al plexului brahial (abord cervical,
supraclavicular sau axilar),
- bloc al nervilor digitali (anestezie Aubert),
- bloc al nervului sciatic,
- bloc al plexului lombar (N. femural, obturator,
femurocutan lateral),
- bloc al nervilor intercostali,
- bloc spinal (rahianestezie),
- bloc epidural (peridural, extratecal);
- anestezia regionala intravenoasa (bloc Bier):
interventii chirurgicale asupra membrelor, dupa
administrarea anestezicului local intr-o vena de
la extremitatea membrului golit in prelabil de
sange şi izolat circulator de restul
organismului prin aplicarea unui garou la
radacina sa;
 
- anestezie generala: inhalatorie (IOT, masca
laringiana),intravenoasa.
cularitatile anesteziei generale in OMF

A n e ste zia g e n e ra la a so cia za tre itip u rid e


a ctiu n e :
- narcoza ( sau pierderea constientei, ori
somn profund), care este datorata administrarii
unui agent anestezic, fie prin inhalare (candva
de eter, azi de protoxid de azot sau de agenti
halogenati), fie pe cale intravenoasa
(barbiturice, ketamina, etomidat si, mai recent,
diprivan);
- analgezia (disparitia durerii) care este
obtinuta multumita substantelor morfinomimetice
ca fenoperidina sau fentanilul;
- curarizarea (folosirea unei substante
paralizante), care permite relaxarea musculara
necesara unei bune desfasurari a intreventiei.
Ipotezele privind modul de
actiune al anesteziei generale
asupra organismului se refera la
:
- agenti blocanti neuromusculari;
- pierderea cunostintei ;
- cortexul cerebral;
- agenti inhalatori pentru a
controla raspunsul autonom si a
produce analgezia si amnezia;
- benzodiazepine pentru efectul
antianxios si amnezic.
- obtructionarea conducerii
nervoase;
- intreruperea transmiterii
sinaptice;
entele de risc in anestezia generala .
Riscurile anesteziei dentare :
** Zona anesteziata nu amorteste . Cauza : anomalia anatomica a
zonei anesteziate
- Anestezia “ nu se prinde” - atunci cand in zona anesteziata
este o infectie, iar PH-ul organismului este in scadere (5-6)
fata de valoarea normala (7, 4) .

** Dureri foarte mari in timpul injectiei . Cauza: injectarea


direct in nerv sau in artera.
- Pentru a scadea durerea la efectuarea anesteziei , se poate
aplica, pe suprafata unde va intra acul, un anestezic,
benzocaina. Tot din cauza anatomiei locale, acul poate nimeri
o structura nervoasa. La pacientii mai slabi, probabilitatea
de a nimeri o structura nervoasa sau o artera este mai mare.
- Hematoamele care apar in urma injectarii anestezicului in
artera apar din cauza vasoconstrictorului, care provoaca
ischemie (lipsa fluxului sangvin) .
** Dureri prelungite , amorteala , parestezie .
** Leziuni vasculare .
** Leziuni nervoase .
** Pareza tranzitorie de nerv facial (efectele dispar in
aproximativ o ora)
in cursul anesteziei pentru dintii inferiori.

** Hematomul obrazului
- Apare ca urmare a lezarii vaselor de sange din tesuturile pe care
le strabate acul seringii.
- Se manifesta prin aparitia imediata a unei umflaturi in grosimea
obrazului se aplica pentru 24 h un pansament compresiv apoi
tratament cu antibiotice) .

** Necroza mucoasei .
** Fracturi ale acului, inghitirea sau aspirarea acului.
** Intoxicatii sistemice .
** Nevritele postanestezice
- apar datorita inteparii fibrelor nervoase sau iritatiei
acestora de catre substanta anestezica.

** Reactii de hipersensibilitate sau alergice .


- Este bine ca, daca nu ati mai facut nici o anestezie locala
in scop stomatologic, sa vi se faca in cabinet un test
alergologic (prin test cutanat).

** Reactii adverse date de vasoconstrictor .


** Riscul de infarct miocardic .
** Trimusul
- limitarea temporara a amplitudinii deschiderii gurii cu
dificultati in masticatie.
In stomatologie si chirurgie OMF anestezia
generala prezinta multiple elemente de
dificultate si risc specific acestui
teritoriu datorita : zonelor reflexogene mai
numeroase in teritoriul buco-maxilo-facial
care expun pacientul la declansarea unor
reflexe nocive; dezvoltarii unor procese
patologice (tumori,supuratii) in raporturi
strinse cu caile aeriene superioare; limitarii
sau imposibilitatii deschiderii gurii in
constrictiile de maxilare sau anchilozele
temporomandibulare; dificultati de a mentine
permeabilitatea cailor respiratorii care
risca sa fie compromisa in cursul
interventiilor prin secretii, singe, corpi
straini; desfasurarii in acelasi teritoriu a
activitatii operatorului si anesteziculuisi
limitarii reciproce a cimpului lor de actiune;
dificultati de urmarire clinica a mersului
anesteziei prin supravegherea miscarii
globilor aculari, a reflexelor palpebrale.
nestezia loco - regionala

Definitie
Abolirea tranzitorie a sensibilitatii unei parti a corpului pentru o in
chirurgicala, un examen sau un tratament.
Anestezia locoregionala consta in injectarea de anestezice locale in ve
nerv sau a maduvei spinarii, cu scopul de a insensibiliza o
regiune data a organismului. Starea de constienta a pacientului nu este

Scop :
- Sa previna durerea de la inceput ;
-Sa ofere conditii optime actului operator, atat pacientulu
chirurgului ;
-Sa mentina constante functiile vitale si metabolice ale pacientului.
ificarea metodelor de anestezie loco re

Anestezia de contact
( prin instilatii , badijonare , spray )
•Utilizata in : oftalmologie, ORL, stomatologie, urologie
•Se aplica pe mucoasele: nazala, buco-faringiana,
esofagiana, kerato-conjunctiva, vezicala
•Se folosesc :

caina (5 - 15%), singura cu efect vasoconstrictor, anestezic


c, dureaza 30-60 min., are toxicitate
da dependenta, midriaza, convulsii, necesitand reanimare
respiratorie;
lina (0.5 - 4%), folosita si anestezia rahidiana, dar si in tr
lui miocardic acut (IMA) si
ri de ritm cardiac.
Tehnica

Mucoasa se usuca pentru a usura absorbtia anestezicului.


Administrarea se face prin clatirea gurii, instilatie, badijonare,
masaj timp de 1 minut pe mucoasa cu pasta analgezica si in mod
current prin aplicarea unui tampon imbibat cu anestezic si lasat
citeva minute pe locul unde se va intervene, sau prin pulverizare
sub presiune.
Timpul necesar pentru instalarea analgeziei de suprafata prin
contact este de aproximativ 1-2 minute, iar durata medie de 10-15
minute. Concentratia anestezicului,cantitatea utilizata si
intinderea zonei de aplicare trebuie atent controlate.
Disparitia senzatiei de voma se obtine prin clatirea gurii cu
pantocaina 0.5%,cocaina 2% sau prin pulverizarea acestor solutii.
Badijonarea declanseaza ea insasi reflexul de voma.
Prin aceasta metoda se mai poate obtine anestezia nervului
nazopalatin aplicind cite un tampon imbibat in anestezic pe
planseul foselor nazale linga septul nazal, indaratul subseptului
cutanat; anestezia nervului lingual prin aplicarea tamponului pe
mucoasa planseului bucal in santul paralingual la nivelul
ultimului molar.
Anestezia prin refrigeratie
* Utilizeaza substante volatile care produc
racirea tegumentului ( clorura de etil - Kelen ,
efect 1 - 3 min ., folosita pentru interventii mici
– abcese , panaritii );

Se obtine prin proiectarea unui jet de clorura de etil


asupra liniei de incizie sau cimpului operator. In
contact cu pielea sau mucoasa,clorura de etilen se
volatilizeaza, luind caldura necesara din tesuturi si
producind o racire a planului superficial pina la
-3grade,-5gradeC. Prin congelarea tesuturilor se suprima
sensibilitatea dureroasa .
Indicatii:
~restrinse la interventiile
superficial si de scurta durata, adica,
incisia unui abces superficial
subcutanat sau submucos, extractia unui
dinte temporar cu rizaliza accentuate.
Tehnika :

se izoleaza cimpul operator, se usuca


regiunea si se proecteaza jetul de kelen de
la o distant de 25-30 cm, urmarind linia de
incizie printr-o miscare continua a jetului
de-a lungul ei.Pt grabirea evaporarii se
poate proiecta concomitant asupra regiunii
un jet de apa. Aparate special pentru
administrarea locala a kelenului ii maresc
eficienta. Instalarea analgeziei este
indicata prin aparitia unei coloratii albe;
zona respective devine dura si se acopera
cu un strat asemanator ca zapada.
Anestezia ptin injectie

Sunt necesare instrumente de examinare; seringi Record sau din


material plastic de 2 si 5 cm; ace de injectie inoxidabile cu bizoul
scurt, bine ascutite, nu prea subtiri, de lungimi diferite, scurte de
2.5-4 cm,lungi de pina la 12cm; pensa anatomica pentru
manipularea acelor; comprese sterile; eter, alcool 70% simplu
sau iodat de 2%.
Reguli generale:bolnavul este examinat corect; ne asiguram ca
nu prezinta contraindicatii pentru anestezia locala si ca a fost
corect efectuata preanestezia. Pentru anestezia pe cale
cutanata se barbiereste locul de punctie, se degreseaza pielea si
se antiseptizeaza cu alcool 70% sau iodat, aplicat de la centru
spre periferie.
Pentru anestezie pe cale orala , bolnavul isi clateste gura cu sol
antiseptica,apoi I se aplica aspiratorul de saliva.
ANESTEZIE PRIN INJECTARE ( sau prin infiltratie locala ) - se
realizeaza prin injectarea solutiei de anestezic local in
tesuturile pe care se intervine chirurgical sau in jurul
acestora, si/sau prin injectarea anestezicului local la
distanta (anestezie in baraj) de locul unde se intervine chirurgical.

Acestea pot fi :
* directa intramucoasa
* punctiforma
* liniara (superficial, profunda)
* difuza
* intragingivala,
* plexala- indicata pentru anestezia unui dinte - injectarea
anestezicului in dreptul dintelui
* “ in baraj” - afectiuni superficiale situate la nivel tegumentar
(abces tegumentar)
* tronculara- anestezia unuia sau mai multor dinti deodata -
introducerea anstezicului in vecinatatea unui nerv dentar
* intraligamentara – anestezicul locala se depune in tesutul
periodontal.
* intrapapilara- la nivelul papilei dentare.
* intraseptala- se foloseste rar.
* intraosoasa- se foloseste foarte rar.
* intrapulpara- la nivelul pulpei dentare
Acestea pot fi folosite in proceduri stomatologice ca : obturatii,
curatarea cariilor, pregatire dintilor pentru coronare sau boli
parodontale.
Tehnica.

Pentru a face intepatura mai usor de suportat ,
se efectueaza o anestezie topica cu
pantocaina 2% sau un spray analgezic.Acul
este schimbat pentru o fiecare noua
intepatura si se evita atingerea sa de buze,
dinti , limba.

Bizoul acului este indreptat spre planul osos.
Anestezia prin infiltratie
•Consta in injectarea intradermica a solutiilor
(xilina 0,5-1%) pe linia de incizie pana la
aparitia efectului de “coaja de portocala” (buton
dermic) – in abcese.
•Injectarea in profunzimea tesutului (xilina,
bupivacaina, ropivacaina), plan cu plan; permite
efectuarea de operatii de apendicita, hernie,
organe genitale, iar infiltrarea peritoneului si a
mezourilor permite operatii mari pe abdomen la
bolnavii tarati. Infiltrarea trunchiurilor
nervoase permite realizarea anesteziei loco-
regionale de conducere (tronculara – n.sciatic,
n.colaterali digitali; plexulara – cervical,
brahial; spinala – rahidiana si peridurala).
Infiltratie locala
 Interesata este doar o zona anume.
 Tehnica:
La o interventie complicata necesita o cantitate
mare de anestezic si provoaka o dilacerare a
tesuturilor.
Se foloseste procaina 0.5-1% sau xilina de 0.25-

0.50%. Se face mai intii un buton intradermic sau


intramucos si apoi se introduce solutia anestezica
treptat pe traiectul liniei de incizie, plan cu plan, in
pielea sau mucoasa, tesut celular, muschi. Acul
este impins aspirind si injectind incet sol anestezica
in tesuturi, apoi este retras partial si introdus in
alta directie sau retras complet si reintrodus in alt
loc anesteziat anterior.Anestezia se instaleaza in 5
min.
Injectie prin infiltratie
Video

Video.flv
Infiltratie la distanta
Se obtine pornind din 2-4 puncte dermice
asezate la distanta, circumscriind intr-o figura
geometrica regiunea in care se va interveni.
Conform actiunii fiziologice este o anestezie
terminala,deoarece blocheaza ramuri foarte
fine. Prezinta avantajul ca nu deformeaza
cipmul operator si nu diminua vizibilitatea .
Indicatii:
- restrinse, in interventiile pe obraz, regiunea

submandibulara etc.in special pentru


extirparea unor tumori.
Anestezia prin infiltratie ,
incidente
si accidente
•1. Hipersensibilitatea la solutia anestezica :
paliditate, hipotensiune, tahicardie, puls filiform, greata,
dispnee, stop cardio-respirator (testare obligatorie : buton
intradermic, test pe conjunctiva);
•2. Injectarea intravasculara determina lipotimii,
convulsii, stop cardio-respirator;
•3. Gangrena segmentului respectiv;
•4. Complicatii septice ;
•5. Neinstalarea anesteziei ;
•6. Accidente tehnice : ruperea acelor, lezarea vaselor
sangvine, hematoame, inteparea trunchiurilor nervoase sau
organe cavitare.
Anestezia plexala
ANESTEZIA PLEXALA: indicata pentru anestezia
unui dinte - injectarea anestezicului in dreptul
dintelui.

 
ANESTEZIA PLEXALA
Arcada superioara
-acolo unde corticala osoasa e subtire

Aria anesteziata
*periostul

*osul

*mucoasa vestibulara

*1 –max.2 d-ti daca subst anestezica se lasa intr-un sg. loc


Indicatii:
*pulpectomii vitale
*extractii dentare
*rezectii apicale
*extirpari chisturi, epulide, etc.
*plastii limitate mucoasa sau os
*interventii de chirurgie parodontala

Contraindicatii:

*anestezia unui grup de d-ti


*infectie sau inflam a mucoasei
*cortical anormala, groasa (la copii in dreptul apex molari)
Tehnica
-punctia se efectueaza in vestibulul bucal in mucoasa mobila
(in fixa => distensie = durere)
-bizoul acului paralel cu osul (pentru a evita inteparea periost)
-directia ac = oblica, se va orienta deasupra apex dinte dar si M si
D de acesta
-injectarea sol. imediat dupa ce s-a traversat mucoasa, lasandu-se
anestezicul sub
-mucoasa, intre aceasta si periost, lent, fara presiune
-lasare anestezic pe o arie mai larga (M si D de apex) duce la o instalare
mai rapida a anesteziei (difuzare pe mai multe canale Havers) + pe o arie
mai intinsa pentru anestezia IS punctia anestezica se poate face trecand
cu acul prin frenul buzei superioare, dinspre partea opusa zonei pe care
dorim sa o anesteziem datorita disp. filetelor nervoase prin anastomozele
cu ramurile nervoase contralaterale .
                               Arcada inferioara
 
-zona incisivilor, si in special la copii si tineri
 

Indicatii
*anestezia a 1-2 d-ti frontali
*anestezia mucoasa si periost reg V frontale
*vasoconstrictia unui teritoriu

Contraindicatii
*afectiuni de tip inflam in reg frontala
*procese tumorale

Tehnica 
- idem
6. Anestezia regionala/ tronculara
ANESTEZIA TRONCULARA: anestezia unuia sau
mai multor dinti deodata - introducerea
anstezicului in vecinatatea unui nerv dentar .

Anestezia regionala tronculara
este o anestezie de conductie. Solutia anestezica actioneaza pe
traiectul trunchiului nervos sau la nivelul orificiilor osoase de
intrare sau iesire a trunchiurilor nervoase, intrerupand
conductibilitatea si propagarea sensibilitatii dureroase:
1. Daca solutia anestezica e introdusa in ganglionul Gasser se
produce anestezia lui si a tuturor ramurilor nervului trigemen.
2. Daca solutia anestezica e depusa la baza craniului (la gaura
rotunda mare) ea actioneaza asupra nervului maxilar.
3. Daca solutia anestezica e depusa la baza gauri ovale,
actioneaza asupra nervului mandibular si a maxilarului superior
si a tuturor ramurilor lui.
4. Daca solutia asestezica e depusa la orificiile unde intra
nervii dentari supero posteriori sau nervul dentar inferior, sau
pe unde ies nervii suborbitari si supraorbitari, naso- palatin,
palatin mare, mentonier si incisiv. Daca se depune la nervul
lingual, bucal, maseter sau maseterinul, care se desprin din
trunchiul principal mandibular, anestezia se numeste tronculara
periferica.
Avantajele : este o
anestezie sigura, reduce
volumul solutiei
injectate, reduce numarul
de intepaturi, tehninica
este simpla, atat exo cat
si endo.
La maxilarul superior
Anestezia tronculara periferica a nervului supraorbitar (r
terminala a nervului oftalmic), ca zone de anestezie sunt
cuprinse
tegumentul pleoapei superioare, tegumentul unghiului intern
orbitei, tegumentul regiuni frontale pana la vertex, osul
frontal cu musoasa
sinusului frontal, tegumentul radacinii nasului si a dorsul
nasului, tegumentul varfului si aripilor nazale, lobulul na
sacul lacrimal si
segmentul medial al pleoapelor.

Indicatii: pt alcolizari in nevralgia de trigemen, in interventia


din chirurgia maxilo-faciala, pt regiunile invecinate nervului
supraorbitar, pt plasti sau interventie pe sinusul frontal. Ca si
dezavantaje: posibilitatea intepari glubului ocular, dificultati in
reperarea orificiului.
REPERELE GAURI SUPRAORBITARA (osoasa) pe arcada
sprancenoasa, la 2-3 mm deasupra marginii osoase, la 1 cm lateral de
unghiul intern al orbitei,
pe aceeasi verticala cu gaura suborbitara si mentoniera.

Tehnica: se dezinfecteaza tegumentul cu iod, alcool, dupa care se trece la


intepatura, acul patrunde la cativa mm deasupra arcadei sprancenoase
, in 1/3 interna a arcadei sprancenoase, medial cu orificiul supraorbitar.
Directia acului si profunzimea, usor in jos, inafara si inapoi. Imediat dupa
ce se inteapa se cade pe os, in scobitura supraorbitara si fara sa se
patrunda in orificiul supraorbitar dar pastrand contact cu osul, aici se va
depune anestezicul. Pt anestezia ambelor ramuri ale nervului oftalmic, locul
de intepatura e intersprancenos. Directia acului va fi impins intr-o
parte si alta, subcontinent, de-a lungul unei linii care trece prin regiunea
sprancenoasa.
Zone anesteziate : dintii incisivi si
caninul, partial premolarii 50% din
cazuri, osul, parodontiul si mucoasa
vestibulara, pleoapa inferioara si fata
latero nazala, jumatatea buzei superioare,
peretele osos antero sinusal si mucoasa
corespunzatoare a sinusului. Ca si
indicatii : e folosita in procedurile
stomatologice si in chirurgia maxilo,
atunci cand anestezia plexala e
insuficienta sau cand anestezia nu se pot
face din motive patologice.
Repere gaurii suborbitare: osoase, dentare, de parti moi si
mixte.
Reperele osoase : marginea inferioara a orbitei, la 6 - 10 mm sub
marginea inferioara a orbitei. La unirea 1/3 interne cu cele 2/3 externe.
Pe linia verticala care trece prin mijlocul marginii inferioare a
orbitei. Pe linia verticala care uneste gaura supraorbitara, suborbitara
cu gaura mentoniera. Pe linia verticala care trece prin sutura maxilo
malara.
Repere dentare : pe verticala care trece prin axul PM2 superior, sau
intre primul si al doile premolar. Cam la 2,5 cm deasupra apexului PM2
superior.
Reperele partilor moi : la 0,5 cm inauntrul liniei verticale,
mediopupilare, cand pacientul priveste inainte. Pe verticala care trece
prin marginea interna a corneei. Pe vertiala care trece prin comisura
bucala.
Repere mixte : la intersectia verticalei care trece prin cele 3
orificii cu linia oblica ce porneste de la marginea gingivala intre IC
si IL omolateral si care merge la aproximativ 4 mm deasupra partii
interne a suturii fronto malare. Repere pt situatia in cazul in care se
face pe calea exobocala: reperele gaurii suborbitare, aripa nazala, santul
nazogenian, marginea inferioara a orbitei. Pe cale endobucala: repere la
gaurii suborbitare, fornixul vestibular superior, caninul, marginea
inferioara a orbitei si fosa si bosa canina.
Tehnica pt calea endobucala : cea mai
frecvent folosita, sunt folosite ace de mici
dimensiuni, gura trebuie sa fie intredeschisa,
se ridica buza pt a mentine fornixul vestibular
intins, inainte, se poate aplica o anestezie
topica, se dezinfecteaza mucoasa cu alcool, se
repereaza marginea inferioara a orbitei cu
indexul si gaura suborbitara cu policele.
  
Calea exobucala
Este indicata in caz de leziuni endobucale care
impiedica anestezia pe cale endobucala.
La mandibula

ANESTEZIA LA SPINA SPIX 
            (n alveolar inferior)
- cale orala -

Indicatii
*interventii asupra osului si d-tilor pe o
*hemiarcada, a mucoasei vestibulare, de la
*gaura mentoniera la linia mediana

Contraindicatii
*procese inflam sau tumori la locul de intepatura.
Reperele

-nivelul planului de ocluzie al Minf


-creasta temporala, medial si posterior de
marginea anterioara a ramului mandibular
-plica pterigomandibulara situata de-a lungul
marginii anterioare a muschiului pterigoidian
intern.
Tehnica
-capul bolnavului in continuarea trunchiului sau in usoara extensie, arcadele
dentare larg deschise, expunandu-se bine regiunea retromolara
-se fixeaza punctul in care se va face punctia anestezica prin palpare cu
indexul mainii stangi cand anestezia se face la arcada dreapta sau cu policele
cand se face la arcada stg
-locul de punctie este intre creasta temporala si plica pterigomandibulara la 1
cm deasupra planului de ocluzie al Minf
-directia acului e de la inceput sagitala ant-post pana cand se ia contact cu
osul in zona crestei temporale, corpul seringii ramanand paralel cu arcada
inferioara
-acul va progresa apoi in contact cu osul inaintand in profunzime pe fata
interna a ramurei mandibulei si pe masura ce patrunde, datorita oblicitatii
acesteia , necesitatea mentinerii contactului cu osul va face ca corpul seringii
sa se deplaseze progresiv catre linia mediana a mandibulei ajungand chiar in
dreptul C sau Pm arcadei popuse, in functie de gradul de inclinare a ramului
mandibular
-injectarea anestezicului se incepe in momentul cand acul atinge osul si
continua pana la 1.5-2 cm , profunzime
-la 1 cm se aneseziaza n lingual
-la 1.5 – 2 cm n alveolar inferior situat mai posterior
Anest. tronculara a nervului lingual
-odata cu anest. n. dentar inf. (pt. anestezia n. lingual (endobucal) se
depune AL la spix, la o profunzime de 1 cm, (iar exobucal pe cale
submandibulara, 5,5 cm)
-odata cu anestezia altor nervi (situati in vecinatate)
-anestezie separata tronculara a n. lingual.

Anestezia limbii
N. bucal e o ramura terminala a n. temporo-bucal. Trece prin spatiul
pterigomandibular, are traiect descendent si spre ant.,
paralel cu marginea ant. a ramurii ascendente a mandibulei, pe care o
incruciseaza la nivelul bazei apofizei coronoide (punct
important pt anestezia tronculara) si se indreapta spre obraz,
aici in dreptul bulei grasoase a lui Bichat se bifurca:
- intr-o ramura interna ─ pt mucoasa jugala, gingia si periostul
vestibular in dreptul molarilor inf. (mai rar si in dreptul
premolarilor, si uneori si zona vestibulara superioara
corespunzatoare molarului 1)
- si o ramura externa ─ care inerveaza pielea obrazului si a
regiunii labio-comisurale
In stomatologie si chirurgia orala se abordeaza ramura sa interna
prin:
- infiltratie locala in fornixul vestibular corespunzator
-sau prin anestezia tronculara la baza apofizei Coronoide.

Indicatii :
-detartraj subgingival
-rezolvarea cariilor de colet vestibulare si
subgingivale
-prepararea bonturilor subgingival
-plasarea unei matrici...
Avantaje : -tehnica usoara pt. anestezia prin
infiltratie

Alternative : -anestezia tronculara bazala a n.


mandibular
Tehnica anesteziei tronculare pe cale endobucala:
- Pacientul are gura larg deschisa. (Pt. anestezia prin infiltratie plexala pacientul are
gura intredeschisa). Mucoasa se
dezinfecteaza cu alcool.
- Locul de intepatura: la intersectia planului de ocluzie molar superior cu marginea
anterioara a ramurii
ascendente a mandibulei, la baza apofizei coronoide, distal si bucal de ultimul molar
superior.
- Directia acului: acul cu bizoul in jos, spre os, paralel cu planul de ocluzie molar
superior; corpul seringii e
indreptata spre comisura bucala de partea opusa; directia acului e inapoi, in afara si
relativ orizontal.
- Profunzimea: se avanseaza cu acul pana la mucoperiostul marginii ant. a ramurii
ascendente la baza apofizei
coronoide, fara a intepa periostul, (2-4mm adancime), 0,3 ml/10 sec.
 
Anestezia tronculara bazala

Nivel de incostienta care este foarte apropiat


de nivelul anesteziei chirurgicale complete.
Pacientul nu raspunde la stimuli verbali, dar
reactioneaza la stimuli durerosi (ex.
intepaturi).
Anestezia nervului maxilar.
Nervul maxilar asigura sensibilitatea unui
maxilar impreuna cu dintii si paradontiul
respective, a sinusului maxilar, boltii si valului
palatin, mucoasei foselor nazale si a
vestibuluilui bucal superior, hemibuzei
superioare, aripii nasului si pleoapelor
inferioare.

Anestezia ganglionara
Anestezia ganglionului Gasser se poate obtine:
pe cale lateral subzigomatica, folosind
procedeul Braun pentru anestezia nervului
mandibular si un ac curb pentru a patrunde
prin gaura ovala sau pe cale anterioara prin
procedeul Hartel care prezinta conditii mai
favorabile de traversare a bazei craniului.
Acul trebuie sa patrunda prin gaura oval ape
o distant de 1-1.5 ml sol anestezica.
In present acest tip de anestezie este inlocuita
cu anestezia prin intubatie.

7.Anestezia regionala prin
acopunctura sau
electropunctura.

 Analgezia regional poate fi obtinuta prin


stimulare periferica cu ajutorul unor ace in
punce de elective diferite in raport cu
teritoriul in care urmeaza a se intervene.
Mecanismul analgeziei in raport cu
teritoriul in care urmeaza a se interveni.
Pentru ca analgesia sa fie eficienta este
necesara colaborarea pacientului,
increderea sa in succesul metodei.
Stimularea acelor se poate obtine manual
imprimindu-li-se miscari de rotatie sau de
dute-vina effectuate de medic sau
pacient, sau prin stimularea electrica
utilizind un current de intensitate slaba.
Analgezia se instaleaza in 15-20 de
Principiul - S-a demonstrat ca acupunctura elibereaza
in sistemul nervos central endorfine (hormoni cu efect
analgezic). Mai mult, introducerea de ace, stimuland
nervii periferici, ar distrage atentia de la durerea de
baza. Dupa medicina traditionala chineza, ki, influxul
vital, circula in corp in lungul a 24 meridiane sau
linii de inaintare, in legatura unele cu altele. Pe
lungimea fiecarui meridian se gasesc punctele-cheie. Ele
se impart in 5 categorii:
- punctele de tonificare, al caror rol este de a stimula
o functie organica deficitara;
- punctele de dispersie, al caror rol este de a calma o
functie organica ce sufera prin exces (hiperfunctie,
hipersecretie etc.);
- punctele surse care regleaza;
- punctele de alarma sau punctele Herault, dureroase
spontan atunci cand meridianul pe care se gasesc este
perturbat;
- punctele de trecere, prin care se scurge energia vitala
atunci cand ea se afla in exces intr-un organ.
Bibliografie
G. Timosca ; C. Burlibasa Chirurgie oro-Maxilo-
Faciala

Internet – “info dent”




08.12.2009