12.04.

11
PATOLOGIA CHIRURGICAL A SNULUI. TUMORILE BENIGNE
Citosteatonecroza posttraumatic
= saponificarea esutului gras posttraumatic
Dg. + - se prezinta ca o tumor subcutanat dur n centrul
unei echimoze posttraumatice
- adenopatia lipsete
Tratament : excizie sectorial + examen histopatologic extemporaneu (in caz de dubii de dgn)
Mastita acut
= inflamaia acut a glandei mamare
CLINIC - de obicei apare ina 2- a 3-a saptmn de lactaie
= evolueaza in 2 faze
- Galactoforita = afectare a canalelor galactofore inflamatie cu staza a laptelui in canalele galactofore;
sanul creste in dimesiuni
- Temp , dureri sub forma de presiune, fr roea
- tumefiere zonala (poate sa apare); (-) adenopatie axilar
+ (poz) semnul lui Budin lichid glbui din mamelon (lapte suprainfectat) - caracteristic
Tratament: antibiotice, antiinflamatoare, prinie, igien locala, mulgerea sanului (evacuarea
continutului si staza lapteui; Daca tratamentul nu se instituie sau este ineficent , staza creste si apare
abcesul. (Mulsul este dureros)
Abcesul mamar volum crescut, roea, cldur, dureri; Temp ; fluctuen (R, D, C, T)
-

Localizare: retromamar
premamar
difuz
flegmon lignos
mastita nou-nscutului
mastita pubertii
mastita menopauzei

mastita metastatic
- Tratament: incizie (de ob in santul submamar, cu pensa se patrunde in cav abcesului toaleta ,
drenaj) in abcesele superficiale inciziile se fac semicircular si nu radiar pt ca cicatrice post op sa uremeze
liniile tegumentare de cicatrizare.
Abcesul cronic incizie, drenaj; este o complicatie a galactocelelor (dilatatie a canalelor galactofore, secr
se suprainf putand da nastere la abcesu ce
Galactocel incizie drenaj, sau chiar sectorectomie (cu ex histopat)
TBC mamar
Sifilisul mamar
Mastoza sclerochistic a snului
(boala Reclus)
= distrofie cu prezena a numeroase chiste mici i noduli fibroi; la palpare: aspectul de alice de Pb pe
toata aria sanului
Apare la femeia adult
Patogenie hiperfoliculinemie
Palpare alice de plumb
Adenopatie (-) = bilateral
Dg. Ex. HP extemporaneu (dupa sectorectomie) se impune
= este o Stare precanceroas
Tratament - examen periodic la 3 luni, este obligatorie urmarirea markerilor tumorali CEA153. Nu
tratament hormonal, ci observatie si urmarire pt a surprinde mom virarii spre malignizare
- sectorectomie + ex. HP extemporaneu
Tumorile benigne ale snului
- ADENOFIBROMUL
Apare la 18-30 ani
Tumor rotund, ovalar, neted sau boselat, bine delimitat; ncapsulat; consistenta ferm;
nedureroas, mobil fata de planurile supra/subiacente
Adenopatie axilar (-)
Mamografie: opacitate omogen, cu contur net, calcificri posibile

Tratament: obligatoriu sectorectomie (excizia tumorii + tesutul din jur forma triunhiulara cu baza spre
periferie si vf spre maamelom)+ ex. HP extemporaneu
Tumora vegetant intracanalicular
= papilom intraductal - dezv di epiteliiul canaliculelor galactofore
Poate degenera malign risc mare
AnatomoPat.= galactofor dilatat + vegetaii ce plutesc n lichid sanguinolent
Clinic = - snge sau lichid sanguinolent ce se scurge spontan sau la exprimare prin
mamelon
- posibil tumor palpabil retroareolar (nu obligatoriu)
Paraclinic
Galactografia (Rx cu subst de contrast inj prin mamelon) galactofor dilatat cu lacun intracanalicular
(data de papilomul intraductal)
Cand tumora este palpabila:
Tratament : sectorectomie central + ex. H.P. extemporaneu; cand nu este palpabila si galactografie nu
deceleaza prezenta papilomului intraductal, dar simptomatolofia persista, se poate practica o
secctorectomie centarla( excizia sect central si ex HP extemporaneu)
Tumora Phyllodes
Tumor mare, gigant, bine delimitat, mobil, de form i consisten neregulat, aspect feliat (coaj de
ceap) pe seciune
Cretere lent se malignizeaz
Tratament sectorectomie simpl (+ ex. HP)
Mamela sngernd are de obicei ca substrat cel mai frecv vegetatiile intraductale (intracanalic)
Explorare clinic, paraclinic galactografie; si examen citologic din secr mamare
Tratament: - in f de prezenta sau absenta unei zone de leziune definite clinic si PC. Daca substratul
anatomic lipseste, sectorectomia centrala cu ex HP extemporaneu se impune??????? se pp ce vegetatiile
canaliculare se localizeaza cel mai frecv in canaliculele mari (in spatele mamelonului)
-