Sunteți pe pagina 1din 4

Stresul

Studenta: Iliescu Alisia


Departamentul: Psihologie
An: III
Profesor: Dl. Trifa Nelu

Toata lumea este familiriarizata cu stresul. Oamenii de stiinta nu


fac intotdeauna distinctie intre starea psihologica a stresului si
raspunsul fiziologic la stres. Stresul cronic chiar poate rupe
arhitectura complexa a creierului. Stresul este o amenintare la
adresa echilibrului organismului.
Modul in care organismul si creierul raspunde la stres depinde
de muli factori, nu n ultimul rnd este propriu fond genetic i
experiena personal. Astzi exist un decalaj tot mai mare ntre
evoluia de biologie a noastra i societatea noastr. Exercitarea
controleaza sentimentele emotionale si fizice ale stresului, si, de
asemenea lucreaza la nivel celular. La fel ca cele mai multe
problem psihice, stresul cronic rezulta din creierul fiind blocat in
acelasi model, marcat de pessimism, teama si retragere in sine.
Sfaturile cu privire la modul de a reduce stresul vietii modern
este ca provocarile sunt ceea ce ne permite sa ne straduim, sa
crestem si sa invatam.
Declansata de un apel primitive de supravietuire raspunsul la
stress al organismului este un dar implementat de evolutie fara
de care nu am mai fi aici.Stresul sever activeaza faza de urgenta,
cunoscut sub numele de lupta sau fugi. Butonul de panica al

creierului este amigdala. Se aplica si in situatia de a vorbi in


public.
Pragul tutror pentru stress este diferita, se poate schimba in
functiile de mediu in care ai fost crescut sau genetica noastra,
sau ambele combinate.
Cand suferi de stress cronic, nu te mai gandesti ca ai o situatie
de iesire sau nu te ajuta cand prietenii iti spun ca problemele nu
sunt atat de grave precum ti le inchipui tu. Dar problemele
noastre sunt mai importante pentru noi, decat pentru restul, ei
privesc lucrurile obiectiv. Atlfel gandesti cand esti pus intr-o
situatie decat din afara.
Cercetatorii au descoperit ca functiile cognitive superioare sunt
afectate in timpul exercitiilor fizice intense. Ce se intampla dupa
exercitiu intens este ca creierul incepe procesul de recuperare
celulara. Exercitiile fizice ajuta insulin sa gestioneze nivelul de
glucoza din organism.
La nivel mecanic, exercitiile fizice relaxeaza tensiunea
muschilor, care rupe stresul. In timp, exercitiile fizice regulate,
cresc eficienta sistemului vascular si scade tensiunea. Stresul de
exercitiu este previzibil si controlabil pentru cat u initiezi
actiunea, iar acest doua variable sunt esentiale, psihologic
vorbind.
De exemplu: sarind coarda tu inhibi senzatia de stres si
activitatea creierului.
In anul 2004, cercetatorii de la o Universitate au facut un
experiment pe niste angajati de la o companie, vazand daca
facand gimnastica in pauza de masa ii face mai productivi, mai
energici sis a aibe un volum mai mare de lucru. Atat stresul cat
si inactivitatea (couch-potato), sun tsemne distincte ale vietii

moderne si joaca roluri mari in anumite boli Cuma r fi :


dezvoltarea artritei,sindromul de oboseala cronica, depresia,
tulburari autoimmune, etc. Bolile rezulta dintr-un system
imunitar slabit iar mascara poate imbunatati in mod dramatic
sistemul imunitar, din start simti ca ai mai multa energie, nivelul
de serotonina din creier este mai mare, de unde rezultand si
fericirea.
Totul revina la paradoxul evolutiv, ca, desi a vietui in lumea
moderna este mai simplu,usor, experimentam mai mult stress
decat mai demult. Faptul ca suntem mai inactivi decat stramosii
nostrii reies doar problem de natura psihica si fizica.
Cu cat esti mai stresat cu atat mai mult corpul tau are nevoie de
o activitate pentru a face creierul sa mearga ca pe roate.