Sunteți pe pagina 1din 1

La galerie de Franz Kafka

Dac vreo clrea oarecare de circ, firav i ofticoas, ar fi silit cu plesnituri din
bici de ctre un ef nemilos s se nvrteasc nentrerupt n manej, luni de-a rndul, n
faa unui public nesios, i s salte pe crupa unei gloabe fcnd bezele i mldiinduse din mijloc, i dac acest joc ar continua n vuietul orchestrei i al ventilatoarelor
nspre viitorul cenuiu ce se deschide necontenit nainte, nsoit de aplauzele care aci
se sting, aci izbucnesc iari din palmele ce sunt de fapt nite ciocane cu abur poate
c atunci un tnr spectator de la galerie ar cobor n goan pe lunga scar dintre
staluri, s-ar repezi n manej i, n plin cntec al fanfarei ce se adapteaz mereu, ar
striga: oprii!
Dar ntruct nu astfel se petrec lucrurile, ci o femeie frumoas, mbrcat n alb i
rou, nete n aren zburnd printre draperiile pe care lachei maiestuoi le trag n
lturi dinaintea ei, ntruct directorul, cutndu-i privirile, i rsufl n fa ca un
animal devotat, o salt grijuliu pe calul vnt-rotat, de parc nepoata lui cea mai drag
ar porni ntr-o cltorie primejdioas, nu se poate hotr s dea semnalul pocnind din
bici, apoi printr-un efort de stpnire de sine, l d n fine, dup care alearg pe lng
cal cu gura cscat, urmrete cu ochi ageri salturile clreei, abia putnd nelege
miestria ei, ncearc s-o avertizeze cu strigte n englezete, ndeamn la atenie
ncordat pe rndaii care in cercurile, iar nainte de marele salto mortale, implor, cu
braele ridicate, orchestra s tac i n cele din urm o ridic pe micu de pe calul
tremurnd o srut pe amndoi obrajii i nici o omagiere din partea publicului nu i se
pare ndestultoare, n timp ce ea, sltndu-se n vrful pi-cioarelor i sprijinindu-se
de el, n norul de praf care nc i nconjoar, ntinde braele n lturi i-i las
cporul pe spate, vrnd s mpart cu tot circul fericirea ei ntruct astfel se petrec
lucrurile, spectatorul de la galerie i reazim faa de balustrad i, lsndu-se furat de
marul final ca de un vis greu, plnge fr voie.