Tema: Ajutorul psihologic in inadaptarea scolara la copii de 6-7 ani

Probleme specifice ale inadaptrii copilului la viata si activitatea

colara
In jurul vrstei de 7 ani, n viata copilului se petrece un eveniment cu
totul deosebit, acela al intrrii in scoal.
Mica colaritate sau cea de-a treia copilrie este perioada cnd se
modifica substanial regimul de viata si de munca.Scoala introduce in
fluxul activitatii copilului un anumit orar, anumite planuri si programe
cu valoare structurata pentru activitate. Ea coincide cu durata primului
ciclu de instrucie scolara, perioada in care se acumuleaz cunostinte si
se formeaz capacitati psihice de baza care sunt deosebit de
semnificative pentru etapele urmtoare pentru viitorul profesional, chiar
pentru toata viata. De aceea sprijinirea de ctre familie si scoal a
dezvoltrii tuturor posibilitatilor acestui stadiu trebuie sa fie o
preocupare centrala.
Adaptarea la scoala, la ocupaiile si relaiile colare presupune o
oarecare maturitate din partea copilului,care sa-i insufle capacitatea de a
se lipsi de afectivitatea ngusta din mediul familial si de interesele
imediate ale jocului, pentru a ptrunde intr-un nou univers de legturi
sociale si a-si asuma indatoriri. Studiile de specialitate inregistreaza
dificultati multiple de adaptare generate fie de o baza psihofiziologica
precara (instabilitate neuropsihica), fie de fixaiile si conflictele afective
de sorginte sociofamiliala (incapatanare,negativism), fie de insusi
mediul colar,(sarcini coplesitoare,educatori dificili fara experienta,clase
suprapopulate, care impieteaz asupra obinerii strii de atenie si a
disciplinei necesare bunei desfasurari a leciei). De aici comportamentele
de retragere in sine, imprastiere, compensare prin mijloace nedorite.
Mutaiile brute care acompaniaz noua vrsta in desfasurarea
copilariei,mutatii ce se petrec sub aciunea sistematica a mediului
scolar,care aduce cu sine noi cunostinte,noi tehnici intelectuale, noi
exigente si ndatoriri, i-au determinat pe specialiti sa vorbeasc de socul
colarizarii, pe care l-au asemnat cu cel al naterii sau al debutului
pubertatii.
Mediul colar aduce cu el un climat mai rece si mai puin protector
dect cel familial si cel din gradinita. n scoal fiecare nva sa-si
nfrneze pornirile emoionale, s se situeze alturi de ceilali si s

deguste plcerea competiiei. Copiii se compara intre ei, ca intr-un fel de

joc, continuu reinnoit, al criteriilor de referinta,care pun in evidenta si
fac sa fie constatate empiric ranguri, dominante si subordonari,
superioritati si inferioritati, variabile n funcie de criteriul de referina:
gradul de instruire, performanta, inteligenta, abilitatea fizica,
vestimentatia, aptitudinea artistica, sociabilitatea, moralitatea.
Perioada de tranziie si de adaptare,desi cronologic nscrisa intre
limite asemanatoare,faptic poate sa nu se consume la fel pentru toi
copiii. Sunt precolari care, aflati in pragul scolaritatii, manifesta o
simptomatologie negativa in raport cu modelul conduitelor din gradinita.
parintii relateaza despre dificultatea de a gsi un limbaj comun cu aceti
copii, care, parca pe neasteptate, s-au schimbat foarte mult: au devenit
capriciosi, neascultatori, chiar impertinenti. La rndul lor educatoarele ii
descriu ca fiind foarte activi, interesati sa afle cat mai multe despre
coala si prefernd sarcinile de invatare a jocului.O alta categorie de
prescolari, aflati si ei in pragul scolaritatii, manifesta o conduita diferita
de cea descrisa mai sus: se comporta neconflictual, sunt linistiti,
ascultatori, nu protesteaz in fata cerinelor adultilor, se ocupa mult cu
jocul, preferandu-l nvataturii.
Primii reuesc sa depeasc dificultile din etapa precedenta, isi
amelioreaz simitor conduita si reintra in normal. Cei din a doua
categorie nclina si ei spre o conduita negativa o data cu intrarea in
scoala, devenind asemntori cu cei din prima categorie si comportnduse aa cum se manifestau acetia naintea debutului scolaritatii. Acasa,
fac mofturi, sunt capriciosi, impertinenti,chiar grosolani, iar la scoal
sunt nedisciplinati, putin activi la lectie, se comporta ca nite rasfatati,
aduc la scoal jucarii, se joaca pe sub banci, au nivel sczut in activitate.
Necoincidenta nivelurilor de pregtire pentru adaptarea la sarcinile
colare se poate exprima fie in faptul ca instalarea premiselor trecerii la
invatatura se produce naintea racordrii formale la noua activitate si
atunci, copilul, nesatisfacut de realitatea vechii sale poziii sociale,
acorda mai putina atenie jocului, inlocuindu-l cu alte activitati pana ce
intra in contact cu coala fie ca formarea premiselor rmne in urma
trecerii formale la activitatile de tip colar si atunci, copilul, mergand la
scoal in condiii de insuficienta maturizare psihologica, resimte
insatisfacie de pe urma noii sale poziii sociale, pe care o percepe ca
factor frustrator, de ntrerupere a continuitatii activitatii dttoare de
satisfacii, jocul.

In perioada colara mica se dezvolta caracteristici importante si se

realizeaz progrese in activitatea psihica datorata consientizarii ca atare
a procesului invatarii.
Invatarea devine tipul fundamental de activitate. Aceasta nseamn
ca activitatea colara va solicita intens intelectul si are loc un proces
gradat de achiziii de cunotine prevazut in programele scolii si in
consecinta, copilului i se vor organiza si dezvolta strategii de invatare, i
se va contientiza rolul ateniei si repetitiei, isi va forma deprinderi de
scris-citit si calcul. Invatarea tinde tot mai mult sa ocupe un loc major in
viata de fiecare zi a copilului scolar. Prin alfabetizare copilul castiga
potenial instrumente operaionale care faciliteaz apropierea
competenta de domeniile culturii si stiintei. Scoala creeaz capacitati si
strategii de invatare care contribuie la structurarea identitatii si
capacitatilor proprii, specific fiecrui individ. In acelai timp,volumul
mare de cunostinte pe care le
vehiculeaz coala permit sa se formeze o continuitate sociala prin
integrarea culturala a copilului in orbita cerinelor si intereselor sociale
si profesionale. Din aceeai perspectiva coala rspunde si dorinei
copilului de a fi ca cei mari ca si nevoii de realizare, de satisfacere si
dezvoltare a curiozitii cognitive. Astfel, scoala egalilizeaza social
accesul la cultura si ofer cunotinte pe care el nu ar putea s le
dobndeasc singur deoarece interesele, trebuintele si curiozittile lui nu
sunt att de intense nct s-i mobilizeze toate resursele intr-un efort
concentrat.