Sunteți pe pagina 1din 7

MICROBIOLOGIA MEDICALA este stiinta care se ocupa de descrierea

microorganismelor care pot determina boli ale omului (infectii).


MICROORGANISM
Actiunea microorg a fost obs din timpuri imemoriale: dospirea painii,
acrirea laptelui, alcoolizarea mustului.
Poporul aplica bolilor infectioase cele 3 reguli:
1.a fugi repede;
2.a ajunge cat mai departe;
3. a te intorce cat mai tarziu;
ISTORIC
Asclepios-zeul medicinii la greci
Hipocrate sec V i.e.n. Notiunea de boala nu de bolnav. Notiunea a
ramas valabila si azi. Imbolnavirea este un proces complex datorat distrugerii
echilibrului intre om si natura(microorganisme) si intre partile componente ale
omului.
Natura sanat, mediculs curat=natura vindeca, medicul trateaza
SEC XIX
A predominat o conceptie unilaterala, exagerata a bolii infectioase. Infectia
a fost considerata doar prezenta agentului etiologic. Boala reprezenta in viziunea
oamenilor de stiinta din sec XIX doar prezenta agentului etiologic.
Sec XX a adus interpretarea flexibila, dinamica a bolii ca raport intre micro
si macrooorganism.
MICROSCOPIA
1665 ROBERT HOOKE descrie primul microscop
1683 ANTHONY VAN LEEUWENHOEK microscop care marea de 250-300 ori.
Mesterul danez de oglinzi prezinta in fata societatii regale engleze descrierea
unor lucruri extrem de mici examinate la microscopul construit de el. Sursa de
lumina-lumanarea.
ISTORICUL ANTIMICROBIALE
1830 IGNAC SEMMELWEIS, ginecolog austriac foloseste CaCl2 pt spalarea
mainilor inainte de operatie ceea ce scade mortalitatea post-partum cu 30%.
CaCl2 este primul antiseptic folosit.
JOSEPH LISTER chirurg englez utiliz fenolul (50g/l apa) ca dezinfectant al
materialelor chirurgicale si al plagilor.

LOUIS PASTEUR (1822-1895)


-Chimist francez descrie etiologia microbiana a bolilor infectioase
-studiaza initial boli microbiene ale vitei de vie si a viermilor de matase.
Creeaza primul mediu de cultura lichid pt bacterii.
-1873-prezinta teoria microbiana a bolilor infectioase in Academia de
medicina a Frantei. Acesta este actul de mastere al microbiologiei.
-Observa ca prin invechirea culturii se pierde virulenta si obtine astfel
vaccinuri.
-Descrie bacteriile anaerobe, holera gainilor si creeaza vaccinuri antiantrax
si antirabic.

ROBERT KOCH (1843-1910)


-Medic generalist german inclinat catre cercetare care este cel de-al doilea
parinte al microiolofiei. El inventeaza frotiul ca metoda de studiu microbiologic,
descopera mediu solid pt cultivarea bacteriilor (pe baza de cartof).
-Postulatele(adevarate fara sa fie dovedite, axiome) lui Koch: prezenta
bacteriilor in aceleasi leziuni, microbul trebuie sa se poata cultiva (nu toate
organism se pot cultiva), sa se poata reproduce experimental.
PROFILAXIA
Primul vaccin a fost facut de vechii chinezi.
1792 EDWARD JENNER practica vaccinarea fermierilor cu produs
patologic din leziunile vacilor bolnave de vaccina, o boala asemanatoare cu
variola omului. De aici, denumirea de vaccinare.

SEC XX
(Imunologie-diferentiere intre bolnavi)
Aparitia imunologiei prin descrierea fagocitozei de catre MECINIKOV din
scoala pasteuriana.
EMIL VON BEHRING serul animalelor care au facut boala neutralizeaza
specific toxinele bacteriene.
Aparitia seroterapiei in bolile det de toxine microbienem(difteria)

TERAPIA ANTIMICROBIANA
PAUL EHRLICH trata sifilisul cu derivati arsenicali.
1928 FLEMING descopera penicilina (primul antimicrobian de origine vie)
1932 DOMAGK descopera sulfamidele (compusi chimici cu actiune
antimicrobiana)
MICROBIOLOGIA ROMANEASCA
VICTOR BABES (1854-1926) a fost fondatorul microbiologiei romane. A
invatat in scoala Pasteur. A descris 40 de microorganisme, corpusculii BabestErnst, a aplicat vaccinarea antirabica la noi.
ION CANTACUZINO a fost fondatorul scolii romanesti de microbiologie. A
creat institutul de microbiologie, a aplicat vaccinul antitbc(antituberculos),
antiholeric, antitific.
OBIECTIVELE MICROBIOLOGIEI MEDICALE
1. Cun relatiei microb-gazda;
2. Cun capacitatii patogene a microorganismului;
3. Cun capacitatii antiinfectioase a gazdei;
4. Cun terapiei antimicrobiene;
5. Cun principiilor profilaxiei antimicrobiene.

CLASIFICAREA MICROORGANISMELOR
1.BACTERII celula de baza este celula procariota;
2.PARAZITI-celula de baza este celula eucariota;
3.CIUPERCI-celula de baza este celula eucariota;
4.VIRUSURI-structuri vii acelulare.

CARACTERISTICI GENERALE
1.Bacteriile au dimensiuni de 1-10 milimoli, au 2 acizi nucleici, se divid prin
diviziune directa;
2.Parazitii au o mare varietate ca dimensiuni sic a structura (del la 200
milimoli la 20 m)
3.Ciupercile au in perete chitin, se pot inmulti sexuat sau asexuat;

4.Virusurile au 1 acid nucleic, nu au structura celulara.


Prionii sunt o grupare atipica de agenti infectiosi care nu au caracteristici
de celula vie. Sunt proteine patologice care se sintetizeaza la comanda unei gene
patologice dar bolile generate au toate caracterele unor boli infectioase.

Celula procariota: 1 cromozom, membrana nucleara absenta, mirocondrii


absente, modul de
diviziune directa, simpla
Celula eucariota:..
BACTERIILE
-Sunt organisme unicelulare, fara mb nucleara, metabolic active si care se
divid prin diviziune binara.
-Par forme foarte simple de viata sar sunt de fapt sofisticate si foarte
adaptabile.
-Se multiplica rapid si pot utiliza cantitati mari de hidrocarbonati.
-Pot fi parasite sau pot trai liber in natura.
-Sunt ubiquitare (sunt peste tot) si au o capacitate remarcabila de adaptare
la mediu prin selectia spontana de mutant (pot sa-si modifice rapid informatia
genetica pt a se adapta la mediu).
Morfologia
-au forme caracteristice (coci, bacilli, spiralata) si se vad in grupari specific
(perechi, lanturi, tetrad, ciorchini etc)
Struct celulara
Procariotele au un nucleoid, o mb citoplasmatica si un perete cu struct
specifica (unica in lumea vie)
Multiplicarea este prin diviziune binara.
INTRODUCERE
Patogen=microorg care da infectie
Saprofit=microorg care traieste in buna pace cu org uman(simbioza)
Majorit bacteriilor sunt capabile de existent metabolica si de crestere
independente dar speciile Chlamydia si Rickettsia sunt parasite obligatoriu
intracelular.
Bacteriile au un raport suprafata-volum foarte mare, de aproximativ 100
000.
NUCLEOIDUL=ADN, ARN, proteine; cromozom=ADN, lungime de 1 mm
Nucleoidul este echivalent cu nucleul celulelor eucariote dar este o
structura mai simpla, nemarginita de mb nucleara.

ADN apare ca o molecula unica, cu greutate moleculara de 3 ori 10 la


puterea 9.
CITOPLASMA este o structura extrem de condensata, in forma de gel, fara
curenti in interior; contine o cant mare de ARN, contine multi robozomi. Acesti
ribozomi sunt clasificati dupa constanta de sedimentare la ultracentrifuga. Astfel
in celulele eucariote sunt ribozomi 80 S iar in cele procariote sunt 70S
De ex ribozomii Escherichiei coli sunt alcat din 55 molecule de protein si 3
molecule de ARN r. Ribozomii bacterieni sunt alcatuiti din doua unitati disociabile
cu greutate de 30 S si de S. Raportul dintre ARN si proteine in ribozomi este de
2/1.
Procesul de asamblare a ribozomilor si functia lor sunt sub controlul relatiei
dintre proteinele ribozomale si ARN ribosomal.
Proteinele si molec de ARN ribosomal ocupa pozitii bine definite pe
suprafata ribozomului dandu-I forma de fotoliu.
Printre cele doua unitati (unitatea 30S fiind ca o haltera care se sprijina de
fotoliu) se gaseste un canal ingust prin care trece ARN m.
Unii ribozomi se leaga de fata interna a mb plasmatice.
In cursul sintezei proteice ribozomii se aranjeaza in polizomi cu lungimea
proportional cu lungimea ARNm.
MB CITOPLASMATICA ro imp in fiziologia..
Este o struct alc din lipoproteine, glucide, lipopolizaharide care sunt in
permanenta miscare (de 1 000 000 de ori pe sec) ceea ce confera mb o mare
plasticitate
Modul in care sunt asezate aceste molecule=mozaicul flui d(Singer si
Nicholson)
Aceasta structura prez permeabilitatea pt molec liposol sip t electroliti.
Molec lipdice confera o mare permeab la molec hidrosolubile.
Prot din mb citopl saunt transmembranare sau de suprafata; ca rol, proteinele pot
fi:
-enzime care cataliz biosinteza comp celulare
-proteine de transport celulare
-prote cu activit atp-aza
Functiile mb citoplasmatice
-permeab selective: trec usor anionii (clor) si molec liposolubile, trec greu ionii de
Na si K, glucidele si proteinele pt care sunt necesare sisteme special de transport.
-mb citoplasmatica are rolul mitocondriilor din celulele eucariote.
MEZOZOMII
Sunt invaginari ale mb citoplasmatice care au contact cu genomul bacterian.
Sunt mai numerosi la bacteriile Gram positive.

In mediu hypertonic proemina in spatial dintre mb citoplasmatica si


peretele celular. In contact cu lizozimul sunt eliberati in mediu ca un sir de
margele.
Rolul mezozomilor
-este neesential pt viabilitate
-marirea suprafetei mb citopl
-in replicare
-in sinteza invelisurilor celulare
PARAZITOLOGIE
-cea medicala studiaza vietuitoarele de o mare varietate DE FORMA SI
ORGANIZARE INterna care pot determina boli ale omului sau animalelor.
-este un domeniu important dat fiind mortalitatea inalta la niv globului det de
paraziti.

Clasificare
-parazitii omului sunt inclusi in regnul Animali si sunt clasificati in 2 grupuri:
Protozoare si Metaazoare.
Protozoarele sunt organisme unicel cu model de organizare eucariot
Metazoarele sunt organisme pluricel si au functiile asigurate de diferite
organe si sisteme.
Protozoarele au dim intre 2-100 micrometri. Citopl este acoperita de o mb
celulara si contine numeroase organite ca reticul endoplasmic, granulatii
digestive, vacuole. Diviziunea poate fi simpla, asexuata sau poate include 2 faze:
sexuata si asexuata.
Clasificare dupa organelle de miscare, dupa modul de reproducere
1.SARCOMASTIGOPHORA amibe si flagellate
2.CILIOPHORA-ciliate
3.APICOMPLEXA-sporozoare
4.MICROSPORA.
FIZIOLOGIA PROTOZOARELOR
-au necesitati nutritionale simple
-amibele, flagelatele se hranesc prin pinocitoza sau prin fagocitoza particulelor
solubile. Respiratia este anaeroba
-in cond nefavorabile se transf in chist care are un strat extern foarte rezistent si
gros.
METAZOARE
-aprtin regnului animal, clasificate in:
1.HELMINTI sau VIERMI-organisme multicelulare, alungite si simetrice bilateral;
majorit au dimens mari (metri); suprafata le este acoperita de o structura
acelulara numita cuticula; au organe de prindere. Au sisteme excretorii si
nervoase primitive, nu au siste circulator.

Se clasifica in:
a. PLATHELMINTI-viermi plati care au corpul turiti dorso-ventral, au strct simpla,
primitive si aparat de reprod hermafrodit;
b. NEMATHELMINTI-viermi cilindrici, sistem digestiv complet si organe de
reproducere separate
FIZIOLOGIE
Viermii se hranesc prin ingestia active a tesuturilor umane sa a fluidelor
organ uman sau prin absorbtia pasiva a nutrientilor din organismal uman.
Helmintii au nevoie de multa energie pt motilitate si metabolizeaza glucoza
depozitand nutrienti in glycogen. Respiratia este anaeroba dar larvele au nevoie
de oxigen.
Produc enzime care distug celulele gazdei si cel imune; pot altera
caracterele antigenice ale celulelor de suprafata evadand din fata raspunsului
imun.
2.ARTROPODE
-organisme multicelulare, complexe care pot det direct infestarea omului sau,
indirect, prin infestara vectorilor. Sunt organisme segmentate, corp segmentat,
sistem nervos si digestiv.
Importanta parazitologiei
Pericolul infectarii pt turisti in tari nedezvoltate, cu igiena precara.
Cresterea numarului infectiilor HIV si a imunodeprimatilor care dezv
numeroase infectii

S-ar putea să vă placă și