Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pronumele
Pronumele este compus din urmatoarele grupuri de
cuvinte: (pro + nomen = pentru nume)
Pronumele este partea de vorbire flexibila care inlocuieste un
substantiv (nume).
1) PRONUMELE PERSONAL tine locul persoanelor ( I, a II-a, a III-a, singular si plural).
PERSOANA I
Singular
CazuriIntrebare
Functie
sintactica
Plural
N.
cine?
Forme
Forme
Forme
accentuate neaccentuate accentuate
eu
noi
Ac.
(pe) cine ?
(pe) mine
ma, m-
(pe) noi
D.
cui?
mie
imi, mi
noua
G.
V.
Forme
neaccentuate
subiect
complement
ne
direct
complement
ne, ni
indirect
PERSOANA a II-a
Singular
CazuriIntrebare
Functie
sintactica
Plural
N.
cine?
Forme
Forme
Forme
accentuate neaccentuate accentuate
tu
voi
Ac.
(pe) cine ?
(pe) tine
te-
(pe) voi
D.
cui?
tie
iti, ti-
voua
voi!
Forme
neaccentuate
subiect
complement
va, vdirect
complement
va, vi, vindirect
Pronumele de persoana I si a II-a au aceleasi forme pentru masculin si feminin, iar cele de persoana
a III-a au forme speciale pentru masculin si feminin.
Pronumele personale de persoana I si a II-a nu au forme pentru cazul genitiv. Vocativ au numai
pronumele personale de persoana a II-a singular si plural (tu; voi).
Pronumele personal la acuzativ are forme accentuate si neaccentuate.
PERSOANA a III-a (masculin)
Singular
CazuriIntrebare
Plural
N.
cine?
Forme
Forme
Forme
accentuate neaccentuate accentuate
el
ei
Ac.
(pe) cine ?
(pe) el
il, l-
(pe) ei
Functie
sintactica
Forme
neaccentuate
subiect
complement
ii, idirect
D.
cui?
G.
V.
lui
ii, i-
lor
le, li
lor
complement
indirect
atribut
pronominal
genitival
-
Singular
CazuriIntrebare
Plural
N.
cine?
Forme
Forme
Forme
accentuate neaccentuate accentuate
ea
ele
Ac.
(pe) cine ?
(pe) ea
o-
(pe) ele
D.
cui?
ei
ii, i-
lor
G.
lor
V.
Functie
sintactica
Forme
neaccentuate
subiect
complement
ledirect
complement
le, li
indirect
atribut
pronominal
genitival
-
La persoana a III-a in afara de pronumele el, ea, ei, ele se folosesc si pronumele personale: dansul,
dansa, dansii, dansele.
2) Pronumele personal de politete are forme numai pentru persoanele a II-a (dumneata, dumitale,
dumneavoastra) si a III-a (dumnealui, dumneaei, dumnealor).
Pronumele personal neaccentuat la dativ poate determina un substantiv la nominativ sau la
acuzativ : palaria-mi, palaria-ti, palaria-i. In asemenea constructii pronumele la dativ are sens
posesiv: palaria mea, palaria ta, palaria ei (lui). Acest dativ se numeste dativ posesiv.
Determinand un substantiv, pronumele personal la dativul posesiv are functie sintactica de atribut
pronominal.
Formele neaccentuate ale persoanei I si a II-a singular la cazul dativ (mi-, ti-, imi, iti) se intrebuinteaza
cu rol stilistic in basmele si baladele populare pentru a arata ca povestitorul participa sufleteste la
desfasurarea actiunii. Dativul folosit in acest scop se numeste dativ etic:
Setila repede-repede mi ti le-a supt pe toate de-a randul.
(I. Creanga)
Pronumele la dativul etic nu are functie sintactica.
cu dansa = pronume personal, persoana a III-a, genul feminin, numarul singular, cazul acuzativ,
precedat de prepozitia simpla cu, functie sintactica de complement indirect;
ti = pronume personal, persoana a II-a, numarul singular, cazul dativ posesiv (oasele tale), forma
neaccentuata, functie sintactica de atribut pronominal.
SINGULAR
Masculin
ins (u)
-mi (eu)
-ti (tu)
-si (el)
Feminin
ins (a)
-mi (eu)
-ti (tu)
-si (ea)
PLURAL
Masculin
Feminin
ins (i)
ins (e)
-ne (noi)
-ne (noi)
-va (voi)
-va (voi)
-si (ei)
-si (ela)
Insotind un pronume personal sau un substantiv, devin adjective pronominale de intarire si se acorda
in gen, numar si caz cu pronumele personal sau cu substantivul determinat.
Si cea dintai scolarita a fost insasi Smarandita popii.
(I. Creanga)
Noi insine am intarziat.
4)Pronumele reflexiv inlocuieste obiectul asupra caruia se exercita in mod direct sau indirect
actiunea unul verb.
Pronumele reflexiv prezinta particularitati morfologice si sintactice distincte :
- are numai cazurile acuzativ si dativ, iar formele au aceeasi persoana si acelasi numar ca si
subiectul verbului determinat.
- reprezinta aceeasi persoana ca si subiectul, avand forme proprii numai pentru persoana a III-a.
Ac.
D.
- aceste forme sunt nediferentiate dupa gen si numar, iar la persoanele I si a II-a se folosesc formele
neaccentuate de acuzativ si de dativ ale pronumelui personal.
In cadrul pronumelui reflexiv putem distinge :
reflexivul dinamic, care exprima o actiune cu participarea intensa a subiectului, construit cu
pronume in acuzativ, dar si in dativ: magandesc, se teme, isi inchipuie, isi imagineaza;
reflexivul reciproc arata ca actiunea este savarsita de doua sau mai multe persoane, fiecare
suferind rezultatul actiunii celuilalt: a se certa, ase iubi, a se bate, a se saluta.
In multe constructii, pronumele reflexive neaccentuate la dativ determina un substantiv, au sens
posesiv si functie sintactica de atribut pronominal (dativul posesiv).
complement indirect:
Vorbeste mereu despre sine.
complement circumstantial de loc:
L-a asezat langa sine.
5)Pronumele demonstrativ
Pronumele demonstrativ inlocuieste numele unui obiect indicand
totodata apropierea, departarea obiectului ori identitatea acestuia cu
sine insusi sau cu alt obiect.
Din structura sa face parte articolul posesiv (al, a, ai, ale) si are forme diferite dupa persoana, gen,
numar si partial, dupa caz.
Articolul posesiv al, ai, a, ale se schimba dupa genul si numarul obiectului posedat inlocuit.
cartea / cartile / pomul / pomii a mea / ale mele / al meu / ai mei.
Pronumele propriu-zis se modifica in functie de persoana si numarul posesorilor:
Cartea este a mea. (persoana I, numarul singular)
Cartea este a ta. (persoana a II-a, numarul singular)
Cartea este a noastra. (persoana I, numarul plural)
Pronumele posesiv are genul, numarul si cazul substantivului substituit.
Pe banca sunt ale noastre (cartile) genul feminin, numarul plural, cazul nominativ.
Pe-al meu (caietul) l-a corectat genul neutru, numarul singular, cazul acuzativ.
Functii sintactice
subiect: Ai nostri au plecat.
Observatii:
Cazurile dativ si genitiv se exprima prin articolul posesiv, care are forma alor, urmat de formele
pronumelui care arata mai multe obiecte posedate: alor mei, alor tai, alor sai, alor nostri, alor
vostri.
Le-am dat alor tai cartea. (complement indirect)
Sfatul alor mei l-am ascultat. (atribut pronominal genitival)
Ei au navalit asupra alor nostri. (complement indirect)
Cand determina un substantiv care denumeste obiectul posedat, pronumele posesiv isi schimba
valoarea gramaticala, se acorda cu substantivul determinat in gen, numar si caz si devine adjectiv
pronominal posesiv, cu functie sintactica de atribut adjectival.
Sora mea a plecat cu prietenii sai.
Pronumele interogative care, cine, ce, cat, cata, cati, cate sunt folosite, de obicei, in propozitii
interogative.
Care dintre aceste timbre iti plac ?
Cine te ingrijeste ?
Ce mi-ai adus ?
Cati au sosit ?
Pronumele interogativ care distinge opozitii de gen, numar si caz numai la G. si D.:
N./Ac.
G./D.
- care;
- caruia (numarul singular, genul masculin);
- careia (numarul singular, genul feminin);
- carora (numorul plural).
N./Ac.
G./D.
- cine?
- cui?
N./Ac.
G./D.
N.
Ac.
D.
G.
Cand insotesc un substantiv si-l determina, pronumele interogative isi schimba valoarea gramaticala,
devin adjective pronominale interogative, se acorda cu substantivul in gen, numar si caz si au functie
sintactica de atribut adjectival.
Cine nu poate deveni adjectiv pronominal intergoativ.
Ce rochie este mai frumoasa?
Care floare o oferi colegei?
Cati elevi vor participa la concurs?
Propozitiile construite cu pronume interogativ sau adjective intergogative sunt folosite in fraza ca
propozitii subordonate fata de regenta.
Spuneti-mi 1/cine lipseste? 2/
Nu stii 1/care elev a intrat in clasa? 2/
In asemenea constructii, pronumele sau adjectivul interogativ are rolul de a stabili relatia intre
subordonata in care indeplineste functia sintactica si regenta ei.
Pronumele interogativ a devenit pronume interogativ relativ, iar adjectivul interogativ a
devenit adjectiv interogativ relativ.
Model de analiza
Dumneavoastra, cinstiti oaspeti, se vede ca pasteti bobocii, de nu va pricepeti al cui fapt este acesta?
- Cine nu stie?
(I. Creanga)
al cui = pronume interogativ relativ, numarul singular, cazul genitiv, precedat de articolul posesiv
genitival al, functia sintactica de atribut pronominal genitival,in fraza, introduce o propozitie
secundara (PS);
cine = pronume interogativ relativ, numarul singular, cazul nominativ, functia sintactica de subiect.
Auzi tu, mama, cate-mi spune?
Si-alearga-n sat sa mai adune
Si cate porecliri pe-ascuns
Imi pune?
(G. Cosbuc)
cate = pronume interogativ relativ, genul feminin, numarul plural, cazul acuzativ, functia sintactica de
complement direct, in fraza, introduce o P.S.
cate = adjectiv pronominal interogativ relativ, genul feminin, numarul plural, cazul acuzativ, functia
sintactica de atribut adjectival, in fraza, introduce o propozitie subordonata (PS).
feminin plural
masculin singular
feminin plural
Pronumele relativ se acorda in gen si numar cu substantivul inlocuit in propozitia regenta (pomul), iar
articolul posesiv (ale) se acorda in gen si numar cu substantivul determinat din propozitia subordonata
aflat la dreapta (ramuri).
Insotind un substantiv, pronumele relative care, ce, cat, cata, cati, cate se acorda cu acesta in gen,
numar si caz si au functie sintactica de atribut adjectival:
A cumparat 1/ care carte i-a placut.2/
Am aflat 1/ ce elev intarzie.2/
Ei au luat 1/ cate flori au dorit.2/
Model de analiza
Acum Vitoria se abatea iarasi intr-o tara cu totul necunoscuta, cu nume de sate si munti pe care nu le
mai auzise. A facut popasul obisnuit intr-un sat caruia ii zice Sabasa
(M. Sadoveanu)
pe care = pronume relativ, simplu, genul neutru, numarul plural, cazul acuzativ, precedat de propozitia
simpla pe, functie sintactica de complement direct,
caruia = pronume relativ, simplu, genul neutru, numarul singular, cazul dativ, functie sintactica de
complement indirect.
In casa bunicilor am simtit nevoia sa notez ceea ce era chiar sub ochii mei.
(I. Teodoreanu)
ceea ce = pronume relativ compus, forma neutra, numarul singular, cazul nominativ, functie sinatctica
de subiect.
Observatie: ''Ceea ce'' este un pronume relativ compus cu sens neutru, cand
se refera la un fapt, la o situatie anterioara : Vom discuta 1/ ceea ce ai propus.2/
Vedeam 1/ cat adevar, cata culoare se gasesc aici.2/
cat = adjectiv pronominal relativ, se acorda in gen, nr. si caz cu substantivul ''adevar'': genul neutru,
numarul singular, cazul nominativ, functie sintactica de atribut adjectival.
cata = adjectiv pronominal relativ, se acorda in gen , nr. si caz cu subst. ''culoare'': genul feminin,
numarul singular, cazul nominativ, functie sintactica de atribut adjectival.
N./Ac.
G./D.
compuse, din elemente de compunere: ori-, oare-, fie-, alt-, -va, vre-, cu pronumele
relative ce, cine, cat, care, rezultand formele: orice, oricine, oricat, oricare, oarece, oarecine,
oarecare, fiece, fiecine, fiecare, ceva, cineva, careva, catva, altceva, altcineva, altcineva,
altcareva etc.
este pronume nehotarat compus din elementul de compunere vre- si pronumele nehotarat unul.
Pronumele nehotarat compuse flexioneaza dupa modelul pronumelui relativ sau nehotarat component:
N./Ac.
G./D.
N./Ac.
G./D.
oricine;
oricui;
fiecare;
fiecaruia / fiecareia
Observatii:
Pronumele si adjectivele nehotarate orice, oricare, oricat pot fi elemente de relatie intre subordonata
si propozitia regenta:
Cheama 1/ pe oricine vei gasi. 2/
Raman acasa 1/ oricate reprosuri as primi. 2/
Model de analiza
A trecut, ajutat de cativa, toate piedicile neintelegerii si la capatul atator incercari s-a pomenit acolo
sus in cer, zburand.
(N. lorga)
de cativa = pronume nehotarat, compus, genul masculin, numarul plural, cazul acuzativ, precedat de
prepozitia simpla de, functie sintactica de complement indirect.
toate = adjectiv pronominal nehotarat, simplu, se acorda in gen, nr. si caz cu substantivul 'piedicile'':
genul feminin, numarul plural, cazul acuzativ, functie sintactica de atribut adjectival.
atator = adjectiv pronominal nehotarat, simplu, se acorda in gen, nr. si caz cu substantivul
''incercari'':genul feminin, numarul plural, cazul genitiv, functie sintactica de atribut adjectival.
N./Ac.
G./D.
- nimeni;
- nimanui.
Model de analiza
Niciun om n-a observat nimic.
niciun = adjectiv pronominal negativ, compus, se acorda in gen, nr. si caz cu substantivul:''om'': genul
masculin, numarul singular, cazul nominativ, functie sintactica de atribut adjectival.
nimic = pronume negativ, simplu, invariabil, cazul acuzativ, functie sintactica de complement direct.
Observatii:
Sa nu se confunde adjectivul pronominal negativ niciun, nicio sau pronumele negativ niciunul,
niciuna cu substantivele articulate nehotarat precedate de conjunctia nici.
Nici un lucru nu ramane nerasplatit. (adjectiv pronominal negativ)
Nici unul n-a venit. (pronume negativ)
El nu este nici un maestru, nici un incepator, ci un profesionist tenace. (conjunctie)
Nu stie nici unul, nici altul. (pronume nehotarate, precedate de conjunctia nici)